Recitale
(1) Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Industria spațială a Uniunii este deja una dintre cele mai competitive din lume. Cu toate acestea, apariția unor noi actori și dezvoltarea de noi tehnologii revoluționează modelele industriale tradiționale. Prin urmare, pentru ca Uniunea să rămână un jucător major pe plan internațional, cu o vastă libertate de acțiune în domeniul spațial, este esențial ca aceasta să încurajeze progresele tehnice și științifice și să sprijine competitivitatea și capacitatea de inovare a industriilor din sectorul spațial al Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare.
(2) Posibilitățile pe care le oferă spațiul pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre ar trebui exploatate, astfel cum se menționează, în special, în Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016, menținându-se, în același timp, caracterul civil al Programului spațial al Uniunii (denumit în continuare „programul”) și respectându-se eventualele dispoziții de neutralitate sau de nealiniere prevăzute în dreptul constituțional al statelor membre. În trecut, dezvoltarea sectorului spațial a fost legată de securitate. În multe cazuri, echipamentele, componentele și instrumentele utilizate în sectorul spațial, precum și datele și serviciile spațiale sunt cu dublă utilizare. Cu toate acestea, politica de securitate și de apărare a Uniunii este stabilită în cadrul politicii externe și de securitate comune, în conformitate cu titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).
(3) Încă de la sfârșitul anilor 1990, Uniunea a început să își dezvolte propriile inițiative și programe spațiale, și anume Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), apoi Galileo și Copernicus, care răspund nevoilor cetățenilor Uniunii și cerințelor politicilor publice. Ar trebui să asigurăm continuitatea acestor inițiative și programe și îmbunătățirea serviciilor pe care le furnizează, astfel încât să corespundă noilor nevoi ale utilizatorilor, să rămână în avangardă în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii și transformările din domeniul digital și al tehnologiei informației și comunicațiilor și să poată contribui la prioritățile politice, precum schimbările climatice, inclusiv prin monitorizarea schimbărilor din regiunea polară, transporturi, securitate și apărare.
(4) Este necesar să se exploateze sinergiile dintre sectorul transporturilor, sectorul spațial și cel digital pentru a promova utilizarea pe scară mai largă a noilor tehnologii, cum ar fi apelurile de urgență eCall, tahograful digital, supravegherea și gestionarea traficului, conducerea autonomă, vehiculele fără pilot și dronele și să se răspundă nevoii de conectivitate sigură și continuă, de poziționare robustă, de intermodalitate și de interoperabilitate. Această exploatare a sinergiilor ar spori competitivitatea serviciilor și a industriei de transport.
(5) Pentru a valorifica la maximum avantajele programului, în toate statele membre și pentru toți cetățenii lor, este esențial, de asemenea, să se promoveze utilizarea și adoptarea datelor, informațiilor și serviciilor furnizate, și, de asemenea, să se sprijine dezvoltarea aplicațiilor din aval bazate pe aceste date, informații și servicii. În acest scop, statele membre, Comisia și entitățile responsabile ar putea, în special, să desfășoare periodic campanii de informare asupra beneficiilor programului.
(6) Pentru a atinge obiectivele de libertate de acțiune, independență și securitate, este esențial ca Uniunea să beneficieze de un acces autonom la spațiu și să îl poată utiliza în condiții de siguranță. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să sprijine accesul autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu, în special în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, securitatea publică și securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a agrega serviciile de lansare la nivel european, atât pentru nevoile proprii, cât și, la cererea acestora, pentru nevoile altor entități, inclusiv ale statelor membre, în conformitate cu articolul 189 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TFUE). Pentru a rămâne competitivă pe o piață care evoluează rapid, este, de asemenea, esențial ca Uniunea să dispună în continuare de acces la infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile și să beneficieze de sisteme de lansare adecvate. Prin urmare, fără a aduce atingere măsurilor luate de statele membre sau de Agenția Spațială Europeană (ESA), ar trebui să fie posibil ca programul să sprijine adaptări ale infrastructurii spațiale de la sol, inclusiv evoluții noi, care sunt necesare pentru implementarea programului, și adaptări, inclusiv evoluții tehnologice, ale sistemelor de lansare spațială necesare pentru lansarea sateliților, inclusiv tehnologii alternative și sisteme inovatoare, pentru implementarea componentelor programului. Respectivele activități ar trebui desfășurate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (2) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și în vederea eficientizării programului din punctul de vedere al costurilor. Având în vedere că nu vor beneficia de un buget dedicat, acțiunile de sprijinire a accesului la spațiu nu ar trebui să aducă atingere implementării componentelor programului.
(7) Pentru consolidarea competitivității industriei spațiale a Uniunii și creșterea capacității de a putea proiecta, construi și exploata sisteme spațiale proprii, Uniunea ar trebui să sprijine crearea, creșterea și dezvoltarea întregii industrii spațiale. Apariția unui model favorabil afacerilor și inovării ar trebui sprijinită, de asemenea, la nivel național, regional și european, prin inițiative cum ar fi platformele spațiale care să reunească sectorul spațial, sectorul digital și alte sectoare, precum și utilizatorii. Aceste platforme spațiale ar trebui să vizeze promovarea antreprenoriatului și a competențelor, urmărind totodată crearea de sinergii cu centrele de inovare digitală. Uniunea ar trebui să încurajeze înființarea și extinderea companiilor spațiale cu sediul în Uniune pentru a le ajuta să reușească, inclusiv sprijinindu-le pentru a accesa finanțare de risc, având în vedere lipsa unui acces adecvat în Uniune la capital privat pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul spațial, și sprijinind cererea, cunoscută și ca abordarea bazată pe primul contract.
(8) Lanțul valoric spațial este împărțit, în general, între activități din amonte și activități din aval. Activitățile din amonte cuprind activitățile care duc la un sistem spațial operațional, inclusiv activități de dezvoltare, producție și lansare, precum și operarea acestui sistem. Activitățile din aval cuprind activitățile care furnizează servicii și produse legate de spațiu către utilizatori. Platformele digitale sunt și ele un element important care sprijină dezvoltarea sectorului spațial. Acestea permit accesul la date și produse, precum și la seturi de instrumente și facilități de stocare și informatice.
(9) În domeniul spațial, Uniunea își exercită competențele în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TFUE. Comisia ar trebui să asigure coerența activităților desfășurate în contextul programului.
(10) Întrucât o serie de state membre au tradiția unor industrii active în domeniul spațial, ar trebui recunoscute necesitatea de a sprijini și de a dezvolta industrii spațiale în statele membre care dețin capabilități emergente și necesitatea de a răspunde provocărilor cu care se confruntă industriile spațiale tradiționale create de „noul spațiu”. Ar trebui promovate acțiuni care vizează dezvoltarea capacităților industriei spațiale în întreaga Uniune și facilitarea colaborării între întreprinderile spațiale active în toate statele membre.
(11) Acțiunile din cadrul programului ar trebui să exploateze și să valorifice capacitățile la nivel național și european, existente la momentul desfășurării acțiunii.
(12) Date fiind aria de acoperire a programului și potențialul său de a răspunde unor provocări globale, activitățile spațiale au o puternică dimensiune internațională. În strânsă coordonare cu statele membre și cu acordul acestora, organele competente ale programului ar putea participa, pe subiecte care țin de program, în cadrul cooperării internaționale și ar putea colabora în cadrul organelor sectoriale competente ale Organizației Națiunilor Unite (ONU). Pentru chestiunile care țin de program, Comisia ar putea coordona, în domeniul său de competență și în numele Uniunii, activitățile de pe scena internațională, în special pentru a apăra interesele Uniunii și ale statelor sale membre în forurile internaționale, inclusiv în domeniul frecvențelor în ceea ce privește programul, fără a aduce atingere competenței statelor membre în respectivul domeniu. Este îndeosebi important ca Uniunea, reprezentată de Comisie, să colaboreze în organismele programului internațional Cospas-Sarsat.
(13) Cooperarea internațională este de importanță capitală pentru promovarea atât a rolului Uniunii ca actor global în sectorul spațial, cât și a tehnologiei și industriilor din Uniune, sprijinind concurența loială la nivel internațional, ținând cont de nevoia de a asigura reciprocitatea drepturilor și obligațiilor părților și de a încuraja cooperarea în domeniul formării. Cooperarea internațională este un element-cheie al Strategiei spațiale pentru Europa, astfel cum este prevăzut de Comisie în comunicarea sa din 26 octombrie 2016. Comisia ar trebui să utilizeze programul pentru a contribui la eforturile internaționale și a beneficia de acestea prin inițiative, a promova industria și tehnologiile europene la nivel internațional, de exemplu, dialoguri bilaterale, ateliere în domeniul industriei și sprijin pentru internaționalizarea IMM-urilor, și a facilita accesul la piețele internaționale și a promova concurența loială, mobilizând, de asemenea, inițiativele de diplomație economică. Inițiativele diplomației spațiale europene ar trebui să fie în deplină coerență și complementaritate cu politicile, prioritățile și instrumentele existente ale Uniunii, iar Uniunea și statele membre au de jucat, împreună, un rol esențial pentru a se menține în avangardă pe scena internațională.
(14) Fără a aduce atingere competenței statelor membre, Comisia ar trebui să promoveze, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) și în strânsă coordonare cu statele membre, comportamentul responsabil în spațiu în cursul implementării programului, inclusiv reducerea proliferării deșeurilor spațiale. De asemenea, Comisia ar trebui să exploreze posibilitatea ca Uniunea să accepte drepturile și obligațiile prevăzute în tratatele și convențiile relevante ale ONU și ar trebui să elaboreze, dacă este necesar, propuneri adecvate.
(15) Programul are obiective similare cu alte programe ale Uniunii, în special cu Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (3), cu Programul InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (4), cu Fondul european de apărare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și cu fondurile reglementate de un regulament de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize (denumit în continuare „Regulamentul privind dispozițiile comune”). Prin urmare, ar trebui prevăzută posibilitatea finanțării cumulative prin programele respective, cu condiția ca ele să nu acopere aceleași elemente de cost, în special prin mecanisme de finanțare complementară din partea programelor Uniunii, acolo unde modalitățile de gestionare permit acest lucru, fie secvențial, prin alternare, fie prin combinarea fondurilor, inclusiv pentru finanțarea comună a acțiunilor, permițând, acolo unde se poate, parteneriate pentru inovare și operațiuni de finanțare mixtă. Așadar, pe durata implementării programului, Comisia ar trebui să promoveze sinergiile cu alte programe și instrumente financiare înrudite ale Uniunii, ceea ce ar permite, acolo unde este posibil, utilizarea accesului la finanțarea de risc, la parteneriate pentru inovare și la finanțare cumulativă sau mixtă. Comisia ar trebui să asigure sinergii și coerență între soluțiile dezvoltate în cadrul acestor programe, în special Orizont Europa, și soluțiile dezvoltate în cadrul programului.
(16) În conformitate cu articolul 191 alineatul (3) din Regulamentul financiar, în niciun caz aceleași costuri nu se finanțează de două ori din bugetul Uniunii.
(17) Obiectivele de politică ale programului ar fi de asemenea abordate ca domenii eligibile pentru operațiuni de finanțare și de investiție prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare aferente Programului InvestEU, în special în cadrul componentelor sale de politică privind infrastructura durabilă și cercetarea, inovarea și digitizarea. Sprijinul financiar ar trebui utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.
(18) Coerența și sinergiile dintre Orizont Europa și program ar trebui să promoveze un sector spațial european inovator și competitiv, să consolideze autonomia Europei în ceea ce privește accesul la spațiu și utilizarea lui într-un mediu sigur și securizat și să consolideze rolul Europei pe scena mondială. Soluțiile radical inovatoare obținute în cadrul Orizont Europa ar fi sprijinite de datele și de serviciile pe care programul le pune la dispoziția comunității de cercetare și inovare.
(19) Pentru a maximiza beneficiile socioeconomice ale programului, este esențial să se mențină sisteme de ultimă generație, care să fie actualizate pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale utilizatorilor, și să se înregistreze noi evoluții în ceea ce privește sectorul aplicațiilor spațiale din aval. Uniunea ar trebui să sprijine activitățile legate de cercetare și de dezvoltarea tehnologiilor sau primele etape ale evoluției legate de infrastructura instituită în cadrul programului, precum și activitățile de cercetare și dezvoltare legate de aplicații și servicii bazate pe sistemele create în cadrul programului, stimulând astfel activitățile economice din amonte și din aval. Instrumentul adecvat de la nivelul Uniunii pentru finanțarea acestor activități de cercetare și inovare este Orizont Europa. Totuși, o parte foarte specifică a activităților de dezvoltare ar trebui finanțată din bugetul alocat componentelor Galileo și EGNOS în temeiul prezentului regulament, în special în cazul activităților referitoare la elemente fundamentale precum chipseturi și receptoare bazate pe Galileo, ceea ce ar facilita dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. O astfel de finanțare nu ar trebui însă să pericliteze desfășurarea sau exploatarea infrastructurilor create în cadrul programului.
(20) Pentru a asigura competitivitatea industriei spațiale europene în viitor, programul ar trebui să susțină dezvoltarea competențelor avansate în domeniile legate de spațiu și să sprijine activitățile de educație și de formare, promovând egalitatea de șanse, inclusiv egalitatea de gen, pentru a concretiza întregul potențial al cetățenilor Uniunii în acest domeniu.
(21) Infrastructura dedicată programului ar putea necesita activități suplimentare de cercetare și de inovare, care ar putea fi sprijinite prin Orizont Europa, în vederea coerenței cu activitățile din domeniu ale ESA. Sinergiile cu Orizont Europa ar trebui să garanteze faptul că necesitățile de cercetare și de inovare ale sectorului spațial sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării. Datele și serviciile spațiale puse la dispoziție gratuit de către program ar fi folosite pentru dezvoltarea de soluții radical inovatoare prin activități de cercetare și de inovare, inclusiv în contextul Orizont Europa, în sprijinul priorităților în materie de politici ale Uniunii. Procesul de planificare strategică în cadrul Orizont Europa ar identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze infrastructura deținută de Uniune, precum Galileo, EGNOS și Copernicus. Infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ, ar constitui elemente esențiale ale infrastructurii de observare in situ care face posibile serviciile Copernicus.
(22) Este important ca Uniunea să fie proprietara tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate prin achizițiile publice pe care le finanțează în cadrul programului. Pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, ar trebui să se încheie înțelegerile necesare cu eventualii proprietari actuali. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat oportun pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția unor părți terțe sau să le înstrăineze.
(23) Pentru a încuraja utilizarea cât mai largă a serviciilor oferite de program, ar fi util să se precizeze clar că datele, informațiile și serviciile sunt furnizate fără nicio garanție, fără a se aduce atingere obligațiilor impuse prin dispoziții obligatorii din punct de vedere juridic.
(24) La îndeplinirea unora dintre sarcinile sale fără caracter normativ, Comisia ar trebui să poată face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistență tehnică din partea anumitor părți externe. Și alte entități implicate în guvernanța publică a programului ar trebui să poată beneficia de aceeași asistență tehnică pentru executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.
(25) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, care urmează să constituie principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (6) pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.
(26) Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (7) și cu angajamentul în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a cel puțin 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. Acțiunile relevante ar trebui să fie identificate în etapele de pregătire și de implementare a programului și reevaluate în contextul proceselor corespunzătoare de evaluare și de reexaminare. Parlamentul European, Consiliul și Comisia vor coopera cu privire la o metodologie eficace, transparentă și cuprinzătoare, care urmează să fie stabilită de Comisie, menită să evalueze cheltuielile din toate programele cadrului financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate, ținând seama în același timp de suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate.
(27) Veniturile generate de componentele programului ar trebui să fie colectate de Uniune pentru a compensa parțial investițiile pe care le-a realizat deja, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea realizării obiectivelor programului. Din același motiv, în contractele încheiate cu entități din sectorul privat ar trebui să se poată prevedea un mecanism de repartizare a veniturilor.
(28) Programului i se aplică Regulamentul financiar. Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.
(29) Întrucât programul este finanțat, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului pentru activități finanțate prin program ar trebui să respecte normele Uniunii. În acest context, Uniunea ar trebui să fie, de asemenea, responsabilă cu definirea obiectivelor care trebuie urmărite în ceea ce privește achizițiile publice. Regulamentul financiar prevede că, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, Comisia trebuie să se poată baza pe sistemele și procedurile persoanelor sau entităților care execută fondurile Uniunii. Ajustările specifice necesare, aduse respectivelor sisteme și proceduri, precum și modalitățile de prelungire a contractelor existente ar trebui definite în acordul-cadru de parteneriat financiar (ACPF) corespunzător sau în acordurile aferente privind contribuțiile.
(30) Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Dependența de astfel de tehnologii determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, mai ales că acestea pot viza angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri specifice privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub formă de contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare, în special pentru a permite participarea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate. În sfârșit, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează componentele programului, prețurile din contractele de achiziții publice nu pot fi întotdeauna preconizate cu acuratețe și, ca urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a încheia contracte care nu prevăd un preț fix ferm și de a include clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.
(31) Pentru a stimula cererea publică și inovația în sectorul public, programul ar trebui să promoveze utilizarea datelor, informațiilor și serviciilor sale pentru a sprijini dezvoltarea de soluții personalizate de către industria de resort și de către IMM-uri la nivelurile regionale și locale, prin parteneriate de inovare în domeniul spațial, astfel cum se menționează la punctul 7 din anexa 1 la Regulamentul financiar, permițând acoperirea tuturor etapelor, de la dezvoltare la implementarea și achiziția de soluții spațiale interoperabile adaptate pentru serviciile publice.
(32) Pentru a îndeplini obiectivele programului, este important să se poată face apel, când este cazul, la capacitățile oferite de entitățile publice și private din Uniune care activează în domeniul spațial și, de asemenea, să se poată colabora, la nivel internațional, cu țări terțe sau cu organizații internaționale. Din acest motiv, ar trebui prevăzută posibilitatea de a utiliza toate instrumentele și metodele de management relevante prevăzute în TFUE și în Regulamentul financiar și procedurile comune de achiziții publice.
(33) În ceea ce privește în mod specific granturile, experiența a demonstrat că adoptarea de către utilizatori și de către piață, precum și activitățile de informare generală funcționează mai bine în mod descentralizat decât prin coordonare ierarhică de către Comisie. Acordarea de bonuri valorice, care sunt o formă de sprijin financiar acordat de un beneficiar al unui grant părților terțe, s-au numărat printre acțiunile cu cea mai mare rată de succes printre întreprinderile intrate recent pe piață și IMM-uri. Succesul lor a fost însă împiedicat de plafonul privind sprijinul financiar impus de Regulamentul financiar. Prin urmare, plafonul respectiv ar trebui mărit pentru program pentru a ține pasul cu potențialul în creștere al aplicațiilor comerciale în sectorul spațial.
(34) Formele de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui luată în considerare, de asemenea, utilizarea sumelor forfetare, a finanțării forfetare și a costurilor unitare, precum și a finanțărilor care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
(35) În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (8), persoanele și entitățile stabilite în țările sau teritoriile de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și a unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care se leagă țara sau teritoriul de peste mări respectiv.
(36) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
(37) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (10), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (11) și (UE) 2017/1939 (12) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționate, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (13). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(38) Membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate, precum și țările din cadrul politicii europene de vecinătate pot participa la program, mai puțin la programele Galileo, EGNOS, GOVSATCOM și subcomponenta SST, în conformitate cu acordurile lor respective. Alte țări terțe pot participa, de asemenea, la program, mai puțin la programele Galileo, EGNOS, GOVSATCOM și subcomponenta SST, pe baza unui acord care trebuie încheiat în conformitate cu articolul 218 din TFUE. Galileo și EGNOS ar trebui să fie deschise participării membrilor AELS care sunt membri ai SEE, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European (14). Alte țări terțe pot participa la Galileo și EGNOS pe baza unui acord care trebuie încheiat în conformitate cu articolul 218 din TFUE. GOVSATCOM ar trebui să fie deschis către orice țară terță exclusiv pe baza unui acord care trebuie încheiat în conformitate cu articolul 218 din TFUE.
(39) În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își poată exercita pe deplin competențele care le revin.
(40) Organizațiilor internaționale care nu își au sediul în Uniune și care doresc să acceseze serviciile SST care nu sunt accesibile publicului, ar trebui să li se impună cerința de a încheia un acord în conformitate cu articolul 218 din TFUE. Organizațiile internaționale care își au sediul în Uniune și care sunt proprietari și operatori publici de vehicule spațiale ar trebui să fie considerate utilizatori de bază ai SST.
(41) Informații disponibile publicului pentru serviciile SST ar trebui înțelese ca însemnând orice informație pe care un utilizator are un temei rezonabil de a o considera accesibilă în mod legal. Serviciile SST care vizează evitarea coliziunilor, reintrarea și fragmentarea se bazează pe informații SST externe accesibile publicului, care sunt disponibile după o cerere de acces. În consecință, serviciile SST care vizează evitarea coliziunilor, reintrarea și fragmentarea ar trebui înțelese ca fiind servicii disponibile publicului și nu ar trebui să necesite încheierea unui acord în conformitate cu articolul 218 din TFUE. Accesul la acestea ar trebui să fie disponibil pe baza unei cereri din partea potențialului utilizator.
(42) O structură solidă de guvernanță publică a programului necesită repartizarea clară a responsabilităților și a sarcinilor între diferitele entități implicate, pentru a se evita dublarea inutilă a eforturilor și a se reduce depășirile de costuri și întârzierile. Toți actorii implicați în guvernanță ar trebui să sprijine, în domeniul lor de competență și în conformitate cu responsabilitățile lor, îndeplinirea obiectivelor programului.
(43) Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea o contribuția semnificativă la program, în special la implementarea acestuia. Ele ar putea coopera cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului. Comisia ar putea să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să beneficieze de asistența acestora și, sub rezerva îndeplinirii unor condiții convenite de comun acord, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter normativ în implementarea programului. Mai mult, statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze între ele, precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția la nivel corespunzător a frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (15).
(44) Ca promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine răspunderea de a implementa programul, de a-și asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea acestuia. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată încredința anumite sarcini altor entități în circumstanțe în care acest lucru se justifică. Deținând responsabilitatea de ansamblu pentru program, Comisia ar trebui să determine principalele cerințe tehnice și operaționale necesare pentru asigurarea evoluției sistemelor și a serviciilor. Comisia ar trebui să facă acest lucru după consultarea experților din statele membre, a utilizatorilor și a altor părți interesate relevante. În sfârșit, observând că, în domeniul spațiului, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TFUE, exercitarea competenței de către Uniune nu are ca rezultat împiedicarea statelor membre de a-și exercita propria competență, Comisia ar trebui să asigure coerența activităților desfășurate în contextul programului.
(45) Misiunea Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial (denumită în continuare „agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (16) și îi succedă acesteia, este de a contribui la program, în special în ceea ce privește acreditarea de securitate, precum și dezvoltarea de aplicații în aval și de către piață. Prin urmare, anumite sarcini legate de aceste domenii ar trebui să îi fie încredințate agenției. În special în ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția ar trebui să fie responsabilă cu sarcinile legate de acreditarea de securitate pentru toate acțiunile Uniunii în sectorul spațial. Plecând de la palmaresul său pozitiv în promovarea adoptării de către piață și de către utilizatori a componentelor Galileo și EGNOS, agenției ar trebui, de asemenea, să i se încredințeze activități legate de adoptarea de către utilizatori a altor componente ale programului decât Galileo și EGNOS, precum și activități de dezvoltare a aplicațiilor în aval pentru toate componentele programului. Acest lucru ar permite agenției să beneficieze de economii de scară și ar oferi oportunități pentru dezvoltarea de aplicații bazate pe mai multe componente ale programului (aplicații integrate). Cu toate acestea, activitățile respective nu ar trebui să aducă atingere activităților de promovare a serviciilor și a adoptării de către utilizator pe care Comisia le-a încredințat entităților însărcinate cu execuția programului Copernicus. Faptul că agenției i se încredințează dezvoltarea de aplicații în aval nu ar trebui să împiedice alte entități însărcinate cu execuția să dezvolte aplicații în aval. În plus, agenția ar trebui să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție în cadrul unui ACPF ce acoperă alte sarcini specifice legate de program. Atunci când i se încredințează sarcini agenției, ar trebui să i se pună la dispoziție resursele umane, administrative și financiare adecvate.
(46) În anumite situații justificate în mod corespunzător, agenția ar trebui să poată încredința sarcini specifice statelor membre sau unor grupuri de state membre. Aceste sarcini ar trebui să se limiteze la activități pe care agenția nu are capacitatea de a le desfășura ea însăși și nu ar trebui să aducă atingere guvernanței programului și atribuirii sarcinilor astfel cum sunt definite în prezentul regulament.
(47) Galileo și EGNOS sunt sisteme complexe care necesită o coordonare intensă. Dat fiind că acestea sunt componente ale programului, respectiva coordonare ar trebui să fie realizată de o instituție sau de un organ al Uniunii. Bazându-se pe expertiza câștigată în ultimii ani, agenția este organul cel mai potrivit pentru a coordona toate sarcinile operaționale legate de exploatarea acestor sisteme, cu excepția cooperării internaționale. Prin urmare, agenției ar trebui să i se încredințeze gestionarea exploatării programelor EGNOS și Galileo. Acest lucru nu înseamnă însă că agenția ar trebui să realizeze singură toate sarcinile legate de exploatarea sistemelor respective. Ea s-ar putea baza pe expertiza altor entități, în special pe cea a ESA. Aici ar trebui să se încadreze activitățile legate de evoluția sistemelor, conceperea și dezvoltarea părților segmentului terestru și ale sateliților, care ar trebui încredințate ESA. Atribuirea de sarcini către alte entități se bazează pe competența acestora și ar trebui să evite dublarea eforturilor.
(48) ESA este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial care, în 2004, a încheiat un acord-cadru cu Comunitatea Europeană (denumit în continuare „acord-cadru din 2004”) (17). Prin urmare, ea este un partener important pentru implementarea programului, cu care ar trebui stabilite relații adecvate. În această privință și în conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia ar trebui să încheie un ACPF cu ESA și cu agenția, care să reglementeze toate relațiile financiare dintre Comisie, agenție și ESA, să asigure coerența acestora și să respecte acordul-cadru din 2004, în special articolele 2 și 5. Cu toate acestea, întrucât ESA nu este un organism al Uniunii și nu intră sub incidența dreptului Uniunii, este esențial ca un astfel de acord să prevadă că ESA adoptă măsurile adecvate pentru a asigura protejarea intereselor Uniunii și ale statelor sale membre și, în ceea ce privește execuția bugetară, faptul că sarcinile care îi sunt încredințate sunt în conformitate cu deciziile Comisiei. Acordul ar trebui să cuprindă, de asemenea, toate clauzele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.
(49) Funcționarea Centrului Satelitar al Uniunii Europene (SATCEN) drept capacitate autonomă europeană care furnizează acces la informații și servicii în urma exploatării activelor spațiale relevante și a datelor colaterale a fost deja recunoscută în cadrul punerii în aplicare a Deciziei nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18).
(50) Pentru a integra structural reprezentarea utilizatorilor în guvernanța GOVSATCOM și pentru a agrega nevoile și cerințele utilizatorilor fără a ține seama de granițele naționale sau de cele dintre domeniul civil și cel militar, entitățile relevante ale Uniunii care au legături strânse cu utilizatorii, precum Agenția Europeană de Apărare, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Capacitatea militară de planificare și conducere/Capacitatea civilă de planificare și conducere și Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, pot avea roluri de coordonare pentru grupuri de utilizatori specifice. La nivel agregat, agenția ar trebui să coordoneze aspectele legate de utilizatori pentru comunitățile de utilizatori civili și ar putea să monitorizeze utilizarea operațională, cererea, conformitatea cu cerințele, precum și evoluțiile în materie de nevoi și cerințe.
(51) Date fiind importanța activităților legate de spațiu pentru economia Uniunii și pentru viețile cetățenilor din Uniune și posibilitatea de dublă utilizare a sistemelor și a aplicațiilor bazate pe sistemele respective, realizarea și menținerea unui nivel ridicat de securitate ar trebui să fie o prioritate de prim rang pentru program, în special în vederea protejării intereselor Uniunii și ale statelor sale membre, inclusiv în legătură cu informațiile clasificate și cu alte informații sensibile neclasificate.
(52) Fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale, Comisia și Înaltul Reprezentant, fiecare în domeniul său de competență respectiv, ar trebui să asigure securitatea programului în conformitate cu prezentul regulament și, când este cazul, cu Decizia (PESC) 2021/698 a Consiliului (19).
(53) Date fiind expertiza specifică de care dispune Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și contactele sale periodice cu autoritățile țărilor terțe și cu organizațiile internaționale, SEAE este în măsură să asiste Comisia la executarea unora din sarcinile acesteia legate de securitatea programului în domeniul relațiilor externe, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului (20).
(54) Fără a aduce atingere responsabilității exclusive a statelor membre în domeniul securității naționale, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din TUE, și dreptului statelor membre de a-și proteja interesele esențiale de securitate în conformitate cu articolul 346 din TFUE, ar trebui să se instituie o guvernanță specifică a securității, pentru a asigura implementarea fără probleme a programului. Această guvernanță ar trebui să se întemeieze pe trei principii de bază. În primul rând, este imperativ ca experiența vastă și unică a statelor membre în chestiuni de securitate să fie luată în considerare în cea mai mare măsură posibilă. În al doilea rând, pentru a preveni conflictele de interese și orice alte probleme la aplicarea normelor de securitate, funcțiile operaționale ar trebui să fie separate de funcțiile de acreditare de securitate. În al treilea rând, entitatea responsabilă cu gestionarea tuturor componentelor programului sau a unei părți a acestora este, de asemenea, cea mai în măsură să gestioneze securitatea sarcinilor care i-au fost încredințate. Securitatea programului s-ar baza pe experiența dobândită în implementarea programelor Galileo, EGNOS și Copernicus în ultimii ani. O guvernanță solidă a securității impune, de asemenea, ca rolurile să fie distribuite în mod adecvat între diferiții actori implicați. Fiind responsabilă pentru program, Comisia, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre din domeniul securității naționale, ar trebui să determine cerințele generale de securitate aplicabile fiecăreia dintre componentele programului.
(55) Securitatea cibernetică a infrastructurilor spațiale europene, atât la sol, cât și în spațiu, este esențială pentru a asigura continuitatea funcționării sistemelor și a serviciilor. Prin urmare, necesitatea protejării sistemelor și a serviciilor lor împotriva atacurilor cibernetice, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, ar trebui luată în considerare în mod corespunzător la stabilirea cerințelor de securitate.
(56) Comisia ar trebui să identifice o structură de monitorizare a securității, la momentul adecvat, după analizarea riscurilor și a amenințărilor. Respectiva structură de monitorizare a securității ar trebui să fie entitatea care respectă instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei (PESC) 2021/698. Pentru Galileo, această structură ar trebui să fie Centrul de monitorizare a securității Galileo. În ceea ce privește punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2021/698, rolul consiliului de acreditare de securitate ar trebui să fie limitat la furnizarea către Consiliu sau către Înaltul Reprezentant a unor informații legate de acreditarea de securitate a sistemului.
(57) Având în vedere unicitatea și complexitatea programului, precum și legătura sa cu securitatea, pentru acreditarea de securitate ar trebui să fie respectate principii recunoscute și bine stabilite. Astfel, este indispensabil ca activitățile de acreditare de securitate să fie realizate pe bază de responsabilitate colectivă pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre, făcându-se eforturi pentru a se ajunge la un consens și implicând toate părțile interesate de problema securității, și să fie instituită o procedură de monitorizare a riscurilor permanentă. Este, de asemenea, imperativ ca activitățile de acreditare de securitate de ordin tehnic să fie încredințate unor specialiști care sunt calificați corespunzător pentru acreditarea unor sisteme complexe și care dețin un nivel adecvat de autorizare de securitate.
(58) Informațiile UE clasificate (IUEC) trebuie tratate în conformitate cu normele de securitate astfel cum se prevede în Decizia 2013/488/UE a Consiliului (21) și în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei (22). În conformitate cu Decizia 2013/488/UE, statele membre trebuie să respecte principiile și standardele minime stabilite în aceasta, pentru a asigura un nivel echivalent de protecție pentru IUEC.
(59) Pentru a asigura schimbul în condiții de securitate al informațiilor, ar trebui instituite acorduri corespunzătoare care să asigure protecția IUEC furnizate țărilor terțe și organizațiilor internaționale în contextul programului.
(60) Un obiectiv important al programului este de a asigura securitatea acestuia și de a consolida autonomia strategică la nivelul tuturor tehnologiilor și lanțurilor valorice esențiale, menținând totodată o economie deschisă, inclusiv un comerț liber și echitabil, și profitând de posibilitățile oferite de domeniul spațiului pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre. În cazuri specifice, pentru îndeplinirea respectivului obiectiv este necesară stabilirea condițiilor de eligibilitate și de participare necesare pentru a asigura protecția integrității, a securității și a rezilienței sistemelor operaționale ale Uniunii. Acest lucru nu ar trebui să submineze necesitatea competitivității și a eficienței din punctul de vedere al costurilor. În evaluarea entităților juridice care fac obiectul controlului unei țări terțe sau al unei entități dintr-o țară terță, Comisia ar trebui să țină seama de principiile și criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului (23).
(61) În contextul programului, există anumite informații care, deși nu sunt clasificate, trebuie tratate în conformitate cu acte juridice ale Uniunii deja în vigoare sau cu legile, normele și reglementările naționale, inclusiv prin limitări ale distribuirii.
(62) Un număr tot mai mare de sectoare economice esențiale, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de navigație prin satelit și sistemele de observare a Pământului. Programul ar trebui să valorifice sinergiile dintre aceste sectoare, ținând cont de avantajele oferite de tehnologiile spațiale acestor sectoare, să sprijine dezvoltarea de echipamente compatibile și să promoveze elaborarea standardelor și a certificărilor pertinente. Sinergiile dintre activitățile spațiale și activitățile legate de securitatea și de apărarea Uniunii și a statelor sale membre sunt, de asemenea, în creștere. Prin urmare, controlul deplin asupra navigației prin satelit ar trebui să garanteze independența tehnologică a Uniunii, inclusiv, pe termen mai lung, pentru componentele echipamentelor de infrastructură, și să îi asigure autonomia strategică.
(63) Programul Galileo are ca obiectiv instituirea și exploatarea primei infrastructuri de navigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori publici și privați din Europa și din întreaga lume. Galileo funcționează independent de alte sisteme existente sau potențiale, contribuind astfel, printre altele, la autonomia strategică a Uniunii. A doua generație a Galileo ar trebui să fie implementată treptat până în 2030, inițial cu o capacitate operațională redusă.
(64) EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de navigație prin satelit existente, în special a celor emise de Galileo. Serviciile oferite de EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, până la sfârșitul anului 2026, Ciprul, insulele Azore, Canare și Madeira. În domeniul aviației, toate aceste teritorii ar trebui să beneficieze de EGNOS pentru serviciile de navigație aeriană pentru toate nivelurile de performanță oferite de EGNOS. În limita fezabilității tehnice și, în ceea ce privește siguranța vieții, în conformitate cu acordurile internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de EGNOS ar putea fi extinsă și la alte regiuni ale lumii. Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului (24) și monitorizării calității serviciului Galileo care este necesară pentru aviație, ar trebui remarcat faptul că, deși semnalele emise de Galileo pot fi utilizate efectiv pentru facilitarea poziționării aeronavelor, în toate fazele zborului, prin sistemele necesare de augmentare, incluzând sistemele regionale, locale și sistemele electronice de bord, numai sistemele regionale sau locale de augmentare, cum este EGNOS în Europa, pot constitui servicii de management al traficului aerian (ATM) și servicii de navigație aeriană (ANS). Serviciul EGNOS de salvgardare a vieții ar trebui asigurat în conformitate cu standardele Organizației Aviației Civile Internaționale aplicabile (denumite în continuare „standardele OACI”).
(65) Este imperativă asigurarea sustenabilității Galileo și EGNOS și a continuității, disponibilității, preciziei, fiabilității și securității serviciilor lor. Într-un mediu în schimbare și pe o piață în evoluție rapidă, dezvoltarea acestora ar trebui, de asemenea, să continue și ar trebui pregătite noile generații ale respectivelor sisteme, inclusiv evoluția conexă a segmentului spațial și a segmentului de la sol.
(66) Termenul „serviciu comercial” utilizat în Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (25) nu mai este adecvat având în vedere evoluția serviciului respectiv. În locul acestuia, au fost identificate două servicii separate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/224 a Comisiei (26), și anume serviciul de înaltă precizie și serviciul de autentificare.
(67) Pentru a optimiza utilizarea serviciilor oferite, serviciile furnizate de Galileo și de EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele, inclusiv la nivelul utilizatorului, și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de navigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care o astfel de compatibilitate și interoperabilitate este prevăzută într-un acord internațional, fără a aduce atingere obiectivului autonomiei strategice a Uniunii.
(68) Având în vedere importanța pentru Galileo și EGNOS a infrastructurii lor terestre și impactul acesteia asupra securității lor, stabilirea amplasamentului infrastructurii respective ar trebui să îi revină Comisiei. Implementarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să urmeze în continuare un proces deschis și transparent, care ar putea implica agenția, dacă este cazul, în funcție de domeniul său de competență.
(69) Pentru maximizarea beneficiilor socioeconomice ale programelor Galileo și EGNOS, contribuind totodată la autonomia strategică a Uniunii, în special în sectoarele sensibile și în domeniul siguranței și securității, ar trebui promovată utilizarea serviciilor furnizate de cele două programe în cadrul altor politici ale Uniunii, inclusiv prin mijloace normative, atunci când acest lucru este justificat și benefic. Măsurile de încurajare a utilizării acestor servicii în toate statele membre constituie, de asemenea, o parte importantă a procesului.
(70) Componentele programului ar trebui să stimuleze aplicarea tehnologiilor digitale în sistemele spațiale, în distribuția datelor și a serviciilor și în dezvoltarea din aval. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită inițiativelor și acțiunilor propuse de Comisie în comunicarea sa din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” și în comunicarea sa din 14 septembrie 2016 intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa”.
(71) Copernicus ar trebui să asigure un acces autonom la cunoștințe despre mediu, la tehnologii esențiale pentru serviciile de observare a Pământului și de informații geografice, sprijinind astfel Uniunea în obținerea independenței în luarea deciziilor și în acțiunile din domenii precum, printre altele, mediul, schimbările climatice, afacerile marine și maritime, agricultura și dezvoltarea rurală, conservarea patrimoniului cultural, protecția civilă, monitorizarea solurilor și a infrastructurilor, securitatea și economia digitală.
(72) Copernicus ar trebui să valorifice activitățile și realizările în temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (27) de instituire a programului Uniunii de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus), precum și al Regulamentului (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (28), care a instituit programul ce a precedat Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și a stabilit normele de punere în aplicare a operațiunilor sale inițiale, precum și să asigure continuitatea cu aceste activități și să le intensifice, ținând seama de tendințele recente în cercetare, de progresele tehnologice și de inovațiile cu impact asupra domeniului observării Pământului, precum și de evoluțiile în ceea ce privește analiza volumelor mari de date și inteligența artificială și de strategiile și inițiativele legate de acestea de la nivelul Uniunii după cum subliniază Comisia în Cartea sa albă privind inteligența artificială din 19 februarie 2020 intitulată „O abordare europeană axată pe excelență și încredere” și în comunicarea sa din 19 februarie 2020 intitulată „O strategie europeană privind datele”. Pentru dezvoltarea de noi mijloace, Comisia ar trebui să conlucreze îndeaproape cu statele membre, cu ESA, cu Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) și, după caz, cu alte entități care dețin active spațiale și in situ relevante. Copernicus ar trebui să utilizeze, în cea mai mare măsură posibilă, capacitățile spațiale de observare a Pământului ale statelor membre, ale ESA, ale EUMETSAT, precum și ale altor entități, inclusiv pe cele ale inițiativelor comerciale din Uniune, contribuind astfel și la dezvoltarea unui sector spațial comercial viabil în Europa. Acolo unde fezabil și adecvat, Copernicus ar trebui, de asemenea, să utilizeze și datele disponibile in situ și auxiliare furnizate în principal de statele membre în conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (29). Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre și cu Agenția Europeană de Mediu pentru a asigura accesul la seturile de date in situ pentru Copernicus și utilizarea eficientă a acestora.
(73) Copernicus ar trebui să fie implementat în conformitate cu obiectivele Directivei 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (30), în special transparența, crearea unor condiții care să conducă la dezvoltarea serviciilor și contribuția la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Uniune. Datele Copernicus și informațiile Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod gratuit și deschis.
(74) Ar trebui valorificat întregul potențial al Copernicus pentru societatea și economia Uniunii, dincolo de beneficiarii direcți, prin intensificarea măsurilor de adoptare de către utilizatori, ceea ce necesită acțiuni suplimentare care să facă datele utilizabile de către nespecialiști și, astfel, să stimuleze creșterea, crearea de locuri de muncă și transferurile de cunoștințe.
(75) Copernicus este un program orientat către utilizatori. Prin urmare, evoluția sa ar trebui să se bazeze pe cerințele în schimbare ale utilizatorilor de bază ai Copernicus, recunoscând, în același timp, apariția unor noi comunități de utilizatori, fie publici, fie privați. Copernicus ar trebui să se bazeze pe o analiză a opțiunilor pentru a răspunde cerințelor în schimbare ale utilizatorilor, inclusiv celor privind punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii care necesită implicarea continuă și efectivă a utilizatorilor, în special în ceea ce privește definirea și validarea cerințelor.
(76) Copernicus este deja operațional. Prin urmare, este importantă asigurarea continuității infrastructurii și a serviciilor deja existente și, în același timp, asigurarea adaptării la nevoile în schimbare ale utilizatorilor, la mediul de pe piață, având în vedere în special apariția actorilor privați în domeniul spațiului, și la evoluțiile sociopolitice care necesită reacții rapide. Acest lucru presupune o evoluție structurii funcționale a Copernicus, pentru a reflecta mai bine tranziția de la primul stadiu al serviciilor operaționale la furnizarea de servicii mai avansate și mai specifice unor noi comunități de utilizatori și la stimularea piețelor cu valoare adăugată din aval. În acest scop, implementarea sa în continuare ar trebui să adopte o abordare care să urmeze lanțul valoric al producției de date, respectiv obținerea datelor, prelucrarea datelor și a informațiilor, distribuția și exploatarea lor, activitățile de stimulare a adoptării de către utilizatori și de către piață și cele de consolidare a capacităților, în vreme ce procesul de planificare strategică din cadrul Orizont Europa ar identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze Copernicus.
(77) În ceea ce privește obținerea datelor, activitățile din cadrul Copernicus ar trebui să vizeze completarea și întreținerea infrastructurii spațiale existente, pregătirea înlocuirii pe termen lung a sateliților ajunși la sfârșitul duratei lor de viață, precum și inițierea de noi misiuni vizând în special sisteme noi de observare care să sprijine acțiunile de răspuns la provocarea globală a schimbărilor climatice, precum monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră. Activitățile din cadrul programului Copernicus ar trebui să își extindă acoperirea globală a monitorizării pentru a integra regiunile polare și să sprijine asigurarea conformității de mediu, monitorizarea și raportarea obligatorii în domeniul mediului și aplicațiile inovatoare legate de mediu din agricultură, silvicultură, gestionarea apelor și a resurselor marine și patrimoniul cultural, de exemplu, pentru monitorizarea culturilor, gospodărirea apelor și monitorizarea mai bună a incendiilor. În acest context, Copernicus ar trebui să mobilizeze și să profite la maximum de investițiile realizate în perioada de finanțare anterioară (2014-2020), inclusiv cele realizate de statele membre, ESA și EUMETSAT, explorând, în același timp, noi modele operaționale și de afaceri pentru a completa în continuare capacitățile Copernicus. Copernicus ar putea, de asemenea, să valorifice parteneriatele sale de succes cu statele membre pentru a-și dezvolta în continuare dimensiunea de securitate prin mecanisme de guvernanță adecvate, pentru a răspunde la evoluția nevoilor utilizatorilor în domeniul securității.
(78) În cadrul funcției de prelucrare a datelor și a informațiilor, Copernicus ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen lung și dezvoltarea în continuare a serviciilor oferite, furnizând informații pentru satisfacerea nevoilor sectorului public și a celor care decurg din angajamentele internaționale ale Uniunii, precum și să maximizeze posibilitățile de exploatare comercială. În special, Copernicus ar trebui să furnizeze, la scară europeană, națională, locală și mondială, informații privind compoziția atmosferică și calitatea aerului; informații cu privire la starea și dinamica oceanelor; informații în sprijinul monitorizării suprafeței terestre și a suprafeței acoperite cu gheață care să sprijine punerea în aplicare a politicilor Uniunii, naționale și locale; informații în sprijinul adaptării la schimbările climatice și atenuării efectelor acestora; informații geospațiale pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin activități de prevenire, asigurarea conformității de mediu, precum și securitatea civilă, inclusiv sprijin pentru activitatea externă a Uniunii. Comisia ar trebui să identifice mecanisme contractuale corespunzătoare care să încurajeze durabilitatea furnizării de servicii.
(79) La implementarea serviciilor Copernicus, Comisia ar trebui să se bazeze pe entități competente, pe agențiile relevante ale Uniunii, pe grupările sau consorțiile de organisme naționale sau pe orice alte organisme relevante potențial eligibile pentru încheierea unui acord de contribuție. La selectarea entităților respective, Comisia ar trebui să se asigure să nu există întreruperi ale exploatării sau ale furnizării serviciilor și că, în ceea ce privește datele sensibile din punctul de vedere al securității, entitățile implicate dispun de capacități de alertă timpurie și de monitorizare a crizelor în contextul politicii externe și de securitate comune și, mai ales, al politicii de securitate și apărare comune. În conformitate cu articolul 154 alineatul (2) din Regulamentul financiar, persoanele și entitățile cărora li se încredințează execuția fondurilor Uniunii au obligația să respecte principiul nediscriminării în raport cu toate statele membre. Respectarea principiului menționat ar trebui asigurată prin intermediul acordurilor de contribuție relevante legate de furnizarea serviciilor Copernicus.
(80) Implementarea serviciilor Copernicus ar trebui să faciliteze adoptarea de către public a serviciilor, întrucât utilizatorii ar putea anticipa disponibilitatea și evoluția serviciilor, precum și cooperarea cu statele membre și cu alte părți. În acest scop, Comisia și entitățile cărora le-a încredințat execuția și care furnizează servicii ar trebui să colaboreze îndeaproape cu comunități de bază de utilizatori Copernicus din întreaga Europă în vederea dezvoltării în continuare a serviciilor Copernicus și a portofoliului de informații, pentru a se asigura satisfacerea nevoilor în continuă evoluție aferente sectorului public și politicilor și, astfel, pentru a se asigura maximizarea utilizării datelor de observare a Pământului. Comisia și statele membre ar trebui să colaboreze la dezvoltarea componentei in situ a programului Copernicus și să faciliteze integrarea datelor Copernicus in situ cu seturile de date spațiale pentru servicii Copernicus modernizate.
(81) Politica accesului gratuit, integral și deschis la date practicată de Copernicus a fost evaluată drept unul dintre cele mai de succes elemente ale implementării sale și a contribuit decisiv la stimularea cererii puternice pentru datele și informațiile pe care le furnizează, făcând din programul Copernicus unul dintre cei mai mari furnizori de date provenite din observarea Pământului din lume. Există o nevoie clară de a garanta continuitatea sigură pe termen lung a furnizării datelor în regim gratuit, integral și deschis, iar accesul ar trebui prezervat pentru a se realiza obiectivele ambițioase stabilite în Strategia spațială pentru Europa. Datele Copernicus sunt create în primul rând în beneficiul europenilor, iar punerea lor gratuită la dispoziție maximizează oportunitățile de colaborare la nivel mondial ale întreprinderilor și cercetătorilor din Uniune și contribuie la un ecosistem spațial european veritabil. În cazul în care se va introduce o limitare a accesului la datele Copernicus și informațiile furnizate de Copernicus, aceasta ar trebui să fie conformă cu politica de date a Copernicus stabilită în prezentul regulament și în Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013 al Comisiei (31).
(82) Datele și informațiile produse în cadrul programului Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod integral, deschis și gratuit, sub rezerva unor condiții și limitări corespunzătoare, pentru a promova utilizarea și partajarea acestora, precum și pentru a consolida piețele europene în domeniul observării Pământului, în special sectorul din aval, permițând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniune. Acest serviciu ar trebui să furnizeze în continuare date și informații la un nivel înalt de consecvență, continuitate, fiabilitate și calitate. Pentru aceasta, este necesar ca accesul la datele Copernicus și la informațiile Copernicus, precum și prelucrarea și exploatarea acestora să se facă cu ușurință, pe scară largă și la diferite niveluri de promptitudine. În acest scop, Comisia ar trebui să urmeze în continuare o abordare integrată, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, care să permită, de asemenea, integrarea cu alte surse de date și de informații. Prin urmare, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că datele Copernicus și informațiile furnizate de Copernicus sunt accesibile și utilizabile ușor și cu eficacitate, în special prin promovarea serviciilor de acces la date și informații (DIAS) în statele membre și, acolo unde este posibil, prin sprijinirea interoperabilității dintre infrastructurile de observare a Pământului existente în Europa în vederea stabilirii de sinergii cu aceste active, pentru a maximiza și a intensifica adoptarea de către piață a datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus.
(83) Comisia ar trebui să conlucreze cu furnizorii de date, pentru a conveni asupra condițiilor de acordare a licențelor pentru datele provenite de la terți în scopul facilitării utilizării acestora în cadrul programului Copernicus, în conformitate cu prezentul regulament și cu drepturile aplicabile ale terților. Deoarece unele date Copernicus și informații Copernicus, inclusiv imagini de înaltă rezoluție, pot avea un impact asupra securității Uniunii sau a statelor membre, în cazuri justificate corespunzător pot fi adoptate măsuri de contracarare a riscurilor și a amenințărilor la adresa securității Uniunii sau a statelor membre.
(84) Pentru a promova și a facilita utilizarea datelor și a tehnologiilor de observare a Pământului de către autoritățile naționale, regionale și locale, de către IMM-uri, oameni de știință și cercetători, ar trebui promovate rețele dedicate de distribuție a datelor Copernicus, inclusiv organisme naționale și regionale precum Antenele Copernicus și Academiile Copernicus, prin activități de stimulare a adoptării de către utilizatori. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să urmărească să creeze legături mai strânse între Copernicus și politicile naționale și ale Uniunii, pentru a încuraja cererea de servicii și de aplicații comerciale și pentru a permite întreprinderilor, în special IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date Copernicus și informații Copernicus, în vederea dezvoltării unui ecosistem competitiv de date de observare a Pământului în Europa.
(85) La nivel internațional, Copernicus ar trebui să furnizeze informații precise și fiabile pentru cooperarea cu țări terțe și cu organizații internaționale, precum și în sprijinul politicilor externe și de cooperare pentru dezvoltare ale Uniunii. Copernicus ar trebui considerat o contribuție europeană la Rețeaua mondială de sisteme de observare a Pământului, la Comitetul pentru sateliții de observare a Pământului, la Conferința părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 1992, la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și la Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre. Comisia ar trebui să creeze sau să mențină o cooperare adecvată cu organismele relevante ale ONU și cu Organizația Meteorologică Mondială.
(86) În procesul de implementare a programului Copernicus, Comisia ar trebui să se bazeze, după caz, pe organizațiile europene internaționale cu care are parteneriate deja stabilite, în special cu ESA, pentru dezvoltarea, coordonarea, implementarea și evoluția componentelor spațiale, accesul la date ale terților dacă este cazul și, atunci când acest lucru nu se realizează de către alte entități, exploatarea misiunilor dedicate. În plus, Comisia ar trebui să se bazeze pe EUMETSAT pentru exploatarea de misiuni dedicate sau părți ale acestora și, dacă este cazul, pentru accesul la datele din misiunile contribuitoare în conformitate cu cunoștințele sale de specialitate și cu mandatul încredințat.
(87) În domeniul serviciilor, Comisia ar trebui să profite în mod adecvat de capacitățile specifice oferite de agențiile Uniunii, precum Agenția Europeană de Mediu, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Frontex, SATCEN, precum și de cele oferite de Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu, o organizație interguvernamentală și de investițiile europene realizate deja în serviciile de monitorizare a mediului marin prin Mercator Océan. În privința securității, ar fi urmărită o abordare cuprinzătoare la nivelul Uniunii împreună cu Înaltul Reprezentant. Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei s-a implicat activ, de la bun început, în inițiativa GMES și a susținut evoluțiile privind Galileo și subcomponenta SWE. În temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014, JRC gestionează serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență și componenta globală a serviciului Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre, acesta contribuie la reexaminarea calității și a adecvării la scop a datelor și a informațiilor, precum și la evoluția viitoare a programului. Comisia ar trebui să se bazeze în continuare pe consultanța științifică și tehnică a JRC pentru implementarea programului.
(88) În urma cererilor formulate de Parlamentul European și de Consiliu, Uniunea a instituit un cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST) prin Decizia nr. 541/2014/UE. Deșeurile spațiale au devenit o amenințare gravă pentru securitatea, siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale. Prin urmare, subcomponenta SST este esențială pentru menținerea continuității componentelor programului și a contribuției acestora la politicile Uniunii. Urmărind să împiedice proliferarea deșeurilor spațiale, subcomponenta SST contribuie la asigurarea accesului sustenabil și garantat la spațiu și a utilizării sustenabile și garantate a spațiului, care constituie un obiectiv comun la nivel global. În acest context, ar putea sprijini pregătirea proiectelor europene de „curățare” a orbitei terestre.
(89) Performanța și autonomia capacităților în cadrul subcomponentei SST ar trebui dezvoltate în continuare. În acest scop, subcomponenta SST ar trebui să ducă la crearea unui catalog european autonom al obiectelor spațiale, pe baza datelor de la rețeaua de senzori SST. Dacă este cazul, Uniunea ar putea avea în vedere punerea la dispoziție a unei părți din datele acestuia în scopuri comerciale, necomerciale și de cercetare. Subcomponenta SST ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare exploatarea și furnizarea serviciilor SST. Întrucât serviciile SST sunt orientate către utilizatori, ar trebui create mecanismele adecvate pentru colectarea cerințelor utilizatorilor, inclusiv a celor legate de securitate și de transmitere de informații pertinente de la și către instituțiile publice pentru îmbunătățirea eficacității sistemului, respectând, în același timp, politicile naționale de siguranță și securitate.
(90) Furnizarea serviciilor SST ar trebui să se bazeze pe cooperarea dintre Uniune și statele membre și pe utilizarea expertizei și activelor naționale actuale și viitoare, inclusiv a celor dezvoltate prin intermediul ESA sau de către Uniune. Ar trebui să fie posibilă furnizarea de sprijin financiar pentru dezvoltarea de senzori SST noi. Având în vedere natura sensibilă a SST, statele membre participante la subcomponenta SST ar trebui să păstreze controlul asupra senzorilor naționali, precum și asupra exploatării, întreținerii și reînnoirii lor și asupra prelucrării datelor care fac posibilă furnizarea serviciilor SST.
(91) Statele membre care dețin drepturi de proprietate sau acces adecvat la capacități care sunt disponibile pentru subcomponenta SST ar trebui să poată participa la furnizarea serviciilor SST. Statele membre participante la consorțiul instituit în temeiul Deciziei nr. 541/2014/UE ar trebui să fie considerate ca deținând drepturi de proprietate sau acces adecvat la capacități care sunt disponibile pentru subcomponenta SST. Statele membre care doresc să participe la furnizarea serviciilor SST ar trebui să prezinte o propunere comună unică și să își dovedească conformitatea cu elemente suplimentare legate de configurarea operațională. Ar trebui stabilite norme adecvate pentru selectarea și organizarea respectivelor state membre.
(92) Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta procedurile și elementele detaliate pentru instituirea participării statelor membre la furnizarea serviciilor SST. În cazul în care nu s-a prezentat nicio propunere comună a statelor membre care doresc să participe la furnizarea serviciilor SST sau în cazul în care consideră că o astfel de propunere nu respectă criteriile stabilite, Comisia ar trebui să poată lansa o a doua etapă pentru instituirea participării statelor membre la furnizarea serviciilor SST. Procedurile și elementele acestei a doua etape ar trebui să definească orbitele ce urmează să fie vizate și să țină cont de nevoia de a maximiza participarea statelor membre la furnizarea serviciilor SST. În cazul în care aceste proceduri și elemente prevăd posibilitatea ca Comisia să selecteze mai multe propuneri pentru a acoperi toate orbitele, ar trebui prevăzute, de asemenea, mecanisme adecvate de coordonare între grupurile de state membre și o soluție eficientă pentru a acoperi toate serviciile SST. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (32).
(93) Odată ce subcomponenta SST este configurată, aceasta ar trebui să respecte principiile complementarității activităților și continuității serviciilor SST de înaltă calitate și orientate către utilizatori și ar trebui să se bazeze pe cea mai bună expertiză. Prin urmare, componenta SST ar trebui să evite duplicările inutile. Capacitățile redundante ar trebui să asigure continuitatea, calitatea și robustețea serviciilor SST. Activitățile echipelor de experți ar trebui să ajute la evitarea acestor duplicări inutile.
(94) În plus, subcomponenta SST ar trebui să fie propice măsurilor existente de atenuare a riscurilor, precum Orientările COPUOS privind diminuarea deșeurilor cosmice și orientările privind sustenabilitatea pe termen lung a activităților din spațiul cosmic, sau altor inițiative, pentru a garanta siguranța, securitatea și sustenabilitatea activităților din spațiul cosmic. În vederea reducerii riscurilor de coliziune, subcomponenta SST va urmări, de asemenea, să realizeze sinergii cu inițiativele de eliminare activă și de pasivizare a deșeurilor spațiale. Subcomponenta SST ar trebui să contribuie la asigurarea utilizării și explorării pașnice a spațiului cosmic. Dezvoltarea activităților spațiale ar putea avea implicații asupra inițiativelor internaționale din domeniul managementului traficului spațial. Uniunea ar trebui să monitorizeze aceste evoluții și ar putea să le ia în considerare în contextul evaluării intermediare a cadrului financiar multianual actual.
(95) Activitățile în cadrul subcomponentelor SST, SWE și NEO ar trebui să țină seama de cooperarea cu parteneri internaționali, în special cu Statele Unite, cu organizații internaționale și cu alte părți terțe, mai ales pentru evitarea coliziunilor în spațiu, pentru prevenirea proliferării deșeurilor spațiale și pentru sporirea gradului de pregătire pentru efectele fenomenelor meteorologice spațiale extreme și ale obiectelor din apropierea Pământului.
(96) Comitetul de securitate al Consiliului a recomandat crearea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a garanta faptul că aspectele referitoare la securitatea datelor sunt luate în considerare în mod corespunzător la punerea în aplicare a Deciziei nr. 541/2014/UE. În acest scop și ținând seama de lucrările deja realizate, statele membre participante la subcomponenta SST ar trebui să instituie structurile și procedurile adecvate de gestionare a riscurilor.
(97) Fenomenele meteorologice spațiale majore și extreme pot pune în pericol siguranța cetățenilor și pot întrerupe funcționarea infrastructurilor spațiale sau terestre. Prin urmare, în cadrul programului ar trebui introdusă o subcomponentă SWE, cu scopul de a evalua riscurile meteorologice spațiale și nevoile corespunzătoare ale utilizatorilor, de a spori gradul de informare cu privire la riscurile meteorologice spațiale, de a asigura furnizarea de servicii SWE orientate către utilizatori și de a îmbunătăți capacitățile statelor membre de a furniza servicii SWE. Comisia ar trebui să acorde prioritate sectoarelor cărora urmează să le fie furnizate serviciile operaționale SWE, ținând seama de nevoile utilizatorilor, de riscuri și de gradul de pregătire tehnologică. Pe termen lung, pot fi abordate și nevoile altor sectoare. Furnizarea de servicii la nivelul Uniunii conform necesităților utilizatorilor ar necesita activități de cercetare și de dezvoltare specifice, coordonate și continue pentru a sprijini evoluția serviciilor SWE. Furnizarea de servicii SWE ar trebui să se bazeze pe capacitățile existente la nivel național și la nivelul Uniunii și să permită o participare largă a statelor membre, a organizațiilor europene și internaționale și implicarea sectorului privat.
(98) Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei, Declarația de la Roma a șefilor de stat și de guvern din cele 27 de state membre din 25 martie 2017, precum și mai multe rezoluții ale Parlamentului European reamintesc faptul că Uniunea are un rol important de jucat în asigurarea unei Europe sigure, securizate și reziliente, capabile să facă față provocărilor precum conflictele regionale, terorismul, amenințările cibernetice și presiunile migratorii tot mai mari. Accesul sigur și garantat la comunicații prin satelit reprezintă un instrument indispensabil pentru actorii din domeniul securității, iar punerea în comun și partajarea respectivei resurse esențiale pentru securitate la nivelul Uniunii întăresc Uniunea în rolul său de protector al cetățenilor săi.
(99) Concluziile Consiliul European din 19-20 decembrie 2013 au salutat pregătirile pentru următoarea generație de comunicații guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) prin strânsă cooperare între statele membre, Comisie și ESA. GOVSATCOM a fost de asemenea identificat drept unul dintre elementele Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016. GOVSATCOM ar trebui să contribuie la răspunsul UE în fața amenințărilor hibride și să ofere sprijin strategiei în materie de securitate maritimă a UE și politicii UE privind regiunea arctică.
(100) GOVSATCOM este un program orientat către utilizatori cu o puternică dimensiune de securitate. Cazurile de utilizare GOVSATCOM ar trebui să poată fi grupate pentru analiză de către actorii competenți în trei categorii principale: gestionarea crizelor, care poate include misiuni și operații civile și militare de securitate și apărare comună, intervenții în caz de dezastre naturale sau provocate de om, crize umanitare și situații de urgență maritimă; supravegherea, care poate include supravegherea frontierelor, supravegherea zonelor prefrontaliere, supravegherea liniilor de frontieră maritime, supravegherea maritimă și supravegherea traficului ilegal; și infrastructurile esențiale, care pot include rețeaua diplomatică, comunicațiile polițienești, infrastructura digitală, precum centrele de date și serverele, infrastructurile critice, precum energia, transporturile și digurile, precum barajele și infrastructurile spațiale.
(101) Capacitatea și serviciile GOVSATCOM ar trebui să fie utilizate în misiunile și operațiunile critice de securitate și siguranță desfășurate de actorii de la nivelul Uniunii și de la nivelul statelor membre. Prin urmare, este necesar un nivel adecvat de independență față de terți (țări terțe și entități din țări terțe), care să acopere toate elementele GOVSATCOM, cum ar fi tehnologiile spațiale și terestre de la nivelul componentelor, al subsistemelor și al sistemelor, industriile producătoare, proprietarii și operatorii sistemelor spațiale și localizarea fizică a componentelor sistemului terestru.
(102) Comunicațiile prin satelit sunt o resursă finită, limitată de capacitatea satelitară, de frecvențe și de acoperirea geografică. Prin urmare, pentru a fi eficient din punctul de vedere al costurilor și pentru a profita de economiile de scară, GOVSATCOM trebuie să optimizeze corelarea cererii GOVSATCOM din partea utilizatorilor GOVSATCOM cu oferta furnizată în temeiul contractelor GOVSATCOM pentru capacități și servicii satelitare GOVSATCOM. Cum cererea și oferta potențială evoluează în timp, este nevoie de monitorizare constantă și de flexibilitate pentru a putea ajusta serviciile GOVSATCOM.
(103) Cerințele operaționale ar trebui să fie determinate pe baza analizei cazurilor de utilizare. Portofoliul de servicii ar trebui elaborat pornind de la cerințele operaționale, în combinație cu cerințele de securitate. El ar trebui să stabilească scenariul de referință aplicabil pentru serviciile GOVSATCOM. Pentru a menține un grad optim de corelare între cerere și serviciile furnizate, ar trebui să fie posibil ca portofoliul de servicii pentru serviciile GOVSATCOM să fie actualizat în mod regulat.
(104) În prima fază a GOVSATCOM, aproximativ până în 2025, s-ar folosi capacitatea existentă. În acest context, Comisia ar trebui să achiziționeze capacități GOVSATCOM de la statele membre cu sisteme naționale și capacități spațiale și de la furnizori comerciali de comunicații sau servicii prin satelit, ținând cont de interesele esențiale de securitate ale Uniunii. În această primă fază, serviciile GOVSATCOM ar fi introduse treptat. Dacă, în cursul primei faze, analiza detaliată a cererii și a ofertei viitoare arată că această abordare este insuficientă pentru a acoperi evoluția cererii, ar trebui să fie posibilă luarea unei decizii de a trece la faza a doua și de a dezvolta infrastructuri sau capacități spațiale suplimentare specifice, prin unul sau mai multe parteneriate public-privat, de exemplu cu operatorii de sateliți din Uniune.
(105) Pentru a optimiza utilizarea resurselor disponibile pentru comunicațiile prin satelit, pentru a garanta accesul în situații neprevăzute, precum dezastrele naturale, și pentru a asigura eficiența operațională și timpi de pregătire minimi, este necesar să se dispună de segmentul terestru corespunzător, precum centrele GOVSATCOM și, eventual, alte elemente terestre. Segmentul terestru ar trebui proiectat conform cerințelor operaționale și de securitate. Pentru a diminua riscurile, centrul GOVSATCOM poate include mai multe amplasamente fizice. Este posibil să fie necesare elemente suplimentare pentru segmentul terestru, cum ar fi stațiile de ancorare.
(106) Pentru utilizatorii de comunicații prin satelit, echipamentele de utilizare constituie cea mai importantă interfață operațională. Abordarea GOVSATCOM ar trebui să facă posibil ca majoritatea utilizatorilor să continue să își folosească echipamentele existente pentru utilizarea serviciilor GOVSATCOM.
(107) În interesul eficienței operaționale, utilizatorii au indicat că este important să se aibă în vedere interoperabilitatea echipamentelor de utilizare și echipamente de utilizare care să poată folosi diferite sisteme de sateliți. Este posibil să fie nevoie de cercetare și dezvoltare în acest domeniu.
(108) La nivelul implementării, sarcinile și responsabilitățile ar trebui distribuite între entități specializate, cum ar fi AEA, SEAE, ESA, agenția și alte agenții ale Uniunii, în așa fel încât să se potrivească cu rolul principal al fiecăreia, în special în ceea ce privește aspectele legate de utilizatori.
(109) Autoritatea competentă GOVSATCOM are un rol important în ceea ce privește monitorizarea măsurii în care utilizatorii și alte entități naționale care joacă un rol în GOVSATCOM respectă normele privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților, precum și procedurile de securitate, astfel cum au fost specificate în cerințele de securitate. Un stat membru care nu a desemnat o autoritate competentă GOVSATCOM ar trebui, în orice caz, să desemneze un punct de contact pentru gestionarea oricărui bruiaj detectat care afectează GOVSATCOM.
(110) Statele membre, Consiliul, Comisia și SEAE ar trebui să poată deveni participanți la GOVSATCOM în măsura în care aleg să autorizeze utilizatori GOVSATCOM sau să furnizeze capacități, amplasamente sau instalații. Luând în considerare faptul că statele membre sunt cele care decid să autorizeze utilizatori GOVSATCOM sau să furnizeze capacități, amplasamente sau instalații, ele nu ar putea fi obligate să devină participanți la GOVSATCOM sau să găzduiască infrastructuri ale GOVSATCOM. Componenta GOVSATCOM nu ar aduce, prin urmare, atingere dreptului statelor membre de a nu participa la GOVSATCOM, inclusiv în conformitate cu dreptul lor intern sau cu cerințele de drept constituțional legate de politici privind nealinierea și neparticiparea la alianțe militare.
(111) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește adoptarea cerințelor operaționale pentru serviciile GOVSATCOM și a portofoliului de servicii pentru serviciile GOVSATCOM. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(112) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește adoptarea de norme detaliate privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților pentru utilizarea capacităților de comunicații prin satelit GOVSATCOM puse în comun. La definirea normelor detaliate privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților, Comisia ar trebui să ia în considerare cerințele operaționale și de securitate și o analiză privind riscurile și cererea preconizată din partea participanților la GOVSATCOM. Deși serviciile GOVSATCOM ar trebui, în principiu, să fie furnizate cu titlu gratuit utilizatorilor GOVSATCOM, dacă din analiza respectivă rezultă că există un deficit de capacități și pentru a evita o denaturare a pieței, ar putea fi elaborată o politică de tarifare ca parte a acestor norme detaliate privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(113) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește amplasamentul infrastructurii segmentului terestru al GOVSATCOM. Pentru selectarea acestor amplasamente, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a lua în considerare cerințele operaționale și de securitate, precum și infrastructura existentă. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(114) Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a instituit o agenție a Uniunii denumită Agenția GNSS European, care să gestioneze anumite aspecte ale programelor de navigație prin satelit Galileo și EGNOS. Prezentul regulament încredințează Agenției GNSS European noi sarcini, în special în legătură cu acreditarea de securitate, nu doar cu privire la Galileo și EGNOS, ci și cu privire la celelalte componente ale programului. Prin urmare, ar trebui adaptate în mod corespunzător denumirea, sarcinile și aspectele organizatorice ale Agenției GNSS European.
(115) În conformitate cu Decizia 2010/803/UE (33), sediul agenției se află la Praga. Pentru îndeplinirea sarcinilor agenției, o parte din personalul agenției ar putea fi situat într-unul dintre centrele terestre ale Galileo sau EGNOS menționate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 a Comisiei (34) pentru a realiza activitățile programului prevăzute în acordul relevant. În plus, pentru ca agenția să funcționeze în modul cel mai eficient și mai eficace, un număr limitat de angajați ar putea fi repartizați în birouri locale dintr-unul sau mai multe state membre. Această repartizare a personalului în afara sediului agenției sau a centrelor terestre Galileo și EGNOS nu ar trebui să conducă la transferul activităților de bază ale agenției către astfel de birouri locale.
(116) Având în vedere domeniul său de acțiune extins, care nu ar trebui să se mai limiteze la Galileo și EGNOS, numele Agenției GNSS European ar trebui, așadar, modificat. Cu toate acestea, noua agenție ar trebui să asigure continuitatea activităților Agenției GNSS European, inclusiv cu privire la drepturi și obligații, la personal și la valabilitatea deciziilor adoptate.
(117) Dat fiind mandatul agenției și rolul Comisiei în implementarea programului, este oportun să se stipuleze că unele dintre deciziile luate de consiliul de administrație nu ar trebui adoptate fără votul favorabil al reprezentanților Comisiei.
(118) Fără a aduce atingere competențelor Comisiei, consiliul de administrație, consiliul de acreditare de securitate și directorul executiv ar trebui să își exercite funcțiile în mod independent și să acționeze în interesul public.
(119) Este posibil, ba chiar probabil, ca unele dintre componentele programului să se bazeze pe utilizarea de infrastructuri naționale sensibile sau legate de securitate. În aceste cazuri, din motive de securitate națională, ar fi necesar să se specifice faptul că la reuniunile consiliului de administrație și ale consiliului de acreditare de securitate participă reprezentanții statelor membre și reprezentanții Comisiei, pe baza principiului necesității de a cunoaște. În consiliul de administrație, numai reprezentanții acelor state membre care dispun de astfel de infrastructuri și un reprezentant al Comisiei trebuie să ia parte la vot. Regulamentul de procedură al consiliului de administrație și al consiliului de acreditare de securitate ar trebui să stabilească situațiile în care urmează să se aplice respectiva procedură.
(120) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (35), prezentul program ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele programului la fața locului.
(121) Se preconizează că utilizarea serviciilor bazate pe Copernicus și pe Galileo va avea un impact major în economia europeană în general. Cu toate acestea, evaluările și studiile de caz ad-hoc par să domine în prezent. Comisia (Eurostat) ar trebui să definească evaluările și indicatorii statistici relevanți care ar urma să stea la baza monitorizării impactului activităților spațiale ale Uniunii în mod sistematic și fiabil.
(122) Parlamentul European și Consiliul ar trebui să fie informate prompt cu privire la programele de lucru.
(123) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei privind realocarea de fonduri între categoriile de cheltuieli din bugetul programului, adoptarea de decizii privind contribuția referitoare la acordurile de contribuție, stabilirea de cerințele tehnice și operaționale necesare pentru implementarea și evoluția componentelor programului și a serviciilor furnizate de acestea, luarea de decizii cu privire la ACPF, adoptarea de măsuri necesare pentru buna funcționare a Galileo și a EGNOS și pentru adoptarea lor de către piață, adoptarea de dispoziții detaliate privind accesul la serviciile SST și procedurile relevante, adoptarea planului multianual și a indicatorilor-cheie de performanță pentru dezvoltarea serviciilor SST ale Uniunii, adoptarea de norme detaliate privind funcționarea cadrului organizatoric pentru participarea statelor membre la subcomponenta SST, selecția serviciilor SWE și adoptarea programelor de lucru. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Comisia ar trebui să fie asistată de comitetul programului care ar trebui să se reunească într-o configurație specifică.
(124) Deoarece componentele programului sunt orientate către utilizatori, ele necesită implicarea continuă și efectivă a utilizatorilor în vederea implementării și dezvoltării lor, în special în ceea ce privește definirea și validarea cerințelor pentru servicii. Pentru a spori valoarea din perspectiva utilizatorilor, ar trebui solicitată în mod activ contribuția acestora prin consultarea cu regularitate a utilizatorilor finali atât din sectorul public, cât și din cel privat, din statele membre și, după caz, din organizațiile internaționale adecvate. În acest scop, ar trebui instituit un grup de lucru (denumit în continuare „Forumul utilizatorilor”) care să sprijine comitetul programului la identificarea cerințelor utilizatorilor, la verificarea conformității serviciilor, precum și la identificarea lacunelor în ceea ce privește serviciile oferite. Regulamentul de procedură al comitetului programului ar trebui să stabilească organizarea Forumului utilizatorilor pentru a se ține seama de particularitățile fiecărei componente a programului și ale fiecărui serviciu din cadrul componentelor. Ori de câte ori este posibil, statele membre ar trebui să contribuie la Forumul utilizatorilor, pe baza unei consultări sistematice și coordonate a utilizatorilor la nivel național.
(125) Având în vedere faptul că o bună guvernanță publică necesită o gestionare uniformă a programului, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program ar putea participa, în calitate de observatori, la lucrările comitetului programului instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea referitor la program sau la componentele sau subcomponentele sale ar putea participa la lucrările comitetului programului, sub rezerva restricțiilor în materie de securitate și în conformitate cu termenii acordului. Reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu ar trebui să poată participa la vot în cadrul comitetului programului. Condițiile de participare a observatorilor și a participanților ad-hoc ar trebui stabilite în regulamentul de procedură al comitetului programului.
(126) Pentru a asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei cu privire la completarea dispozițiilor privind datele Copernicus și informațiile Copernicus care urmează a fi furnizate utilizatorilor Copernicus în legătură cu specificațiile, condițiile și procedurile pentru accesarea și utilizarea acestor date și informații, la modificarea anexei la prezentul regulament în ceea ce privește indicatorii, dacă este necesar, și la completarea regulamentului cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(127) Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii care depășesc capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.
(128) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a cerințelor de securitate ale programului, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Statele membre ar trebui să poată exercita un control maxim asupra cerințelor de securitate ale programului. Atunci când adoptă acte de punere în aplicare în domeniul securității programului, Comisia ar trebui să fie asistată de comitetul programului care se reunește într-o configurație de securitate specifică. Având în vedere caracterul sensibil al aspectelor privind securitatea, președintele comitetului programului ar trebui să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care beneficiază de cel mai larg sprijin posibil în cadrul comitetului. Comisia nu ar trebui să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a cerințelor generale de securitate ale programului în cazurile în care comitetul programului nu emite niciun aviz.
(129) Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (36) (denumit în continuare „CFM 2021-2027”). Agenția, care își îndeplinește propriile sarcini, nu ar trebui să fie vizată de respectivul termen.
(130) Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021.
(131) Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și Decizia nr. 541/2014/UE ar trebui să fie abrogate,