Recitale
(1) Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo) (3) prevede în anexă că obiectivele specifice ale programului Galileo constau în asigurarea faptului că semnalele emise de către sistemul constituit în cadrul programului respectiv pot fi utilizate în special pentru a oferi un serviciu public reglementat („PRS”) rezervat utilizatorilor autorizați de către guverne, pentru aplicații cu caracter sensibil care necesită un control eficace al accesului și un nivel ridicat de continuitate a serviciului.
(2) Deși dispozițiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 683/2008 se aplică și serviciilor, inclusiv PRS, care figurează în anexa la regulament, având în vedere interdependența dintre sistemul constituit în cadrul programului Galileo și PRS din punct de vedere juridic, tehnic, operațional și financiar, precum și din punctul de vedere al proprietății, este oportun să se reproducă normele relevante privind aplicarea regulamentelor în materie de securitate în scopul aplicării prezentei decizii.
(3) Parlamentul European și Consiliul au reamintit de mai multe ori că sistemul constituit în cadrul programului Galileo este un sistem civil aflat sub control civil, cu alte cuvinte sistemul este realizat pe bază de standarde civile plecând de la cerințe civile și sub controlul instituțiilor Uniunii.
(4) Programul Galileo are o importanță strategică pentru independența Uniunii în ceea ce privește serviciile de radionavigație, de poziționare și de sincronizare prin satelit și are o contribuție importantă la implementarea strategiei „Europa 2020” pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă.
(5) Dintre diferitele servicii oferite de sistemele europene de radionavigație prin satelit, PRS este serviciul cel mai securizat și cel mai sensibil și este, prin urmare, potrivit pentru serviciile în cazul cărora trebuie asigurate robustețe și o deplină fiabilitate. Acesta trebuie să asigure, spre avantajul participanților săi, o continuitate a serviciului chiar și în situațiile de criză cele mai grave. Consecințele unei încălcări a normelor de securitate în timpul utilizării acestui serviciu nu sunt limitate la utilizatorul în cauză, ci se pot extinde și la alți utilizatori. Utilizarea și gestionarea PRS fac astfel apel la responsabilitatea comună a statelor membre pentru asigurarea propriei securități și a securității Uniunii. În consecință, accesul la PRS trebuie restrâns strict la anumite categorii de utilizatori care fac obiectul unui control permanent.
(6) Prin urmare, este necesară definirea normelor privind accesul la PRS și a normelor privind gestionarea acestuia, cu precizarea, în special, a principiilor generale referitoare la acces, a funcțiilor diferitelor entități de gestionare și de control, a condițiilor referitoare la fabricarea receptoarelor și la securitate, precum și a regimului de control al exporturilor.
(7) Referitor la principiile generale de acces la PRS, scopul și caracteristicile acestui serviciu impun ca utilizarea acestuia să fie rezervată strict, acordându-se statelor membre, Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă („SEAE”) acces discreționar, nelimitat și neîntrerupt în toate zonele lumii. Mai mult, fiecare stat membru trebuie să fie în măsură să decidă în mod suveran referitor la utilizatorii autorizați și la utilizările PRS, inclusiv utilizările legate de securitate, în conformitate cu standarde minime comune.
(8) În vederea promovării utilizării tehnologiei europene la nivel mondial, anumite țări terțe și organizații internaționale ar trebui să poată deveni participanți la PRS, în temeiul unor acorduri separate încheiate cu acestea. În cazul aplicațiilor guvernamentale securizate în materie de radionavigație prin satelit, termenii și condițiile în care țările terțe și organizațiile internaționale pot utiliza PRS ar trebui stabilite în cadrul unor acorduri internaționale, prin aceasta înțelegând-se că respectarea cerințelor în materie de securitate ar trebui să fie obligatorie în toate cazurile. În contextul respectivelor acorduri, fabricarea receptoarelor PRS ar trebui să fie permisă cu respectarea anumitor condiții și cerințe cel puțin echivalente cu condițiile și cerințele aplicabile statelor membre. Cu toate acestea, acordurile respective nu ar trebui să includă, în mod special, chestiuni sensibile din punctul de vedere al securității, precum fabricarea modulelor de securitate.
(9) Acordurile cu țări terțe sau cu organizații internaționale ar trebui să fie negociate ținând seama pe deplin de importanța asigurării faptului că se respectă democrația, statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, protecția libertății de gândire, de conștiință și de religie, precum și libertatea de exprimare și de informare, demnitatea umană, principiile egalității și solidarității, precum și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite și ale dreptului internațional.
(10) Regulamentele în materie de securitate ale Agenției Spațiale Europene ar trebui să ofere un grad de protecție cel puțin echivalent celui oferit de normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei (4) și în Decizia 2011/292/UE a Consiliului din 31 martie 2011 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (5).
(11) Uniunea și statele membre trebuie să depună toate eforturile pentru asigurarea siguranței și securității sistemului constituit în cadrul programului Galileo și a tehnologiei și echipamentelor PRS, pentru evitarea utilizării semnalelor emise pentru PRS de către persoane fizice sau juridice neautorizate și pentru a împiedica utilizarea ostilă a PRS împotriva Uniunii sau a statelor membre.
(12) În acest sens, este important ca statele membre să stabilească regimul sancțiunilor aplicabile în cazul nerespectărilor obligațiilor care decurg din prezenta decizie și să se asigure că aceste sancțiuni sunt aplicate. Sancțiunile respective trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive.
(13) În cazul entităților de gestiune și de control, soluția prin care participanții PRS desemnează o „autoritate PRS competentă” pentru gestionarea și controlul utilizatorilor pare a fi cea mai bună modalitate pentru asigurarea unei gestionări eficiente a utilizării PRS, facilitând relațiile dintre diferiți actori responsabili cu securitatea și garantând un control permanent al utilizatorilor, în special al utilizatorilor naționali, respectând în același timp standardele minime comune. Cu toate acestea, ar trebui să existe flexibilitate pentru a permite statelor membre să organizeze responsabilitățile în mod eficient.
(14) În cadrul punerii în aplicare a prezentei decizii, prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui efectuată în conformitate cu normele Uniunii, prevăzute, în special, în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (6) și în Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (7).
(15) Mai mult, una dintre misiunile Centrului de securitate Galileo („Centrul de monitorizare a securității Galileo” sau „GSMC”) menționat la articolul 16 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 683/2008 ar trebui să fie asigurarea unei interfețe operaționale între diferiții actori însărcinați cu securitatea PRS.
(16) Consiliul și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru politica externă și de securitate ar trebui să participe la gestionarea PRS, prin punerea în aplicare a Acțiunii comune 2004/552/PESC a Consiliului din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere securității Uniunii Europene (8). Consiliul ar trebui să aprobe acordurile internaționale care autorizează o țară terță sau o organizație internațională să utilizeze PRS.
(17) În ceea ce privește fabricarea și securitatea receptoarelor, cerințele în materie de securitate fac necesară atribuirea acestei sarcini exclusiv unui stat membru care a desemnat o autoritate PRS competentă sau unor întreprinderi stabilite pe teritoriul unui stat membru care a desemnat o autoritate PRS competentă. Mai mult, entitatea care produce receptoare trebuie să fi fost autorizată în mod corespunzător de către consiliul de acreditare de securitate a sistemelor GNSS europene instituit prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (9) („consiliul de acreditare de securitate”) și să respecte deciziile acestuia. Autoritățile PRS competente au responsabilitatea de a controla în permanență respectarea atât a acestei cerințe de autorizare și a acestor decizii, cât și a cerințelor tehnice specifice care decurg din standardele minime comune.
(18) Un stat membru care nu a desemnat o autoritate PRS competentă ar trebui în orice caz să desemneze un punct de contact pentru gestionarea oricărei interferențe electromagnetice dăunătoare detectate care afectează PRS. Acest punct de contact ar trebui să fie o persoană fizică sau juridică, care are rolul de punct de raportare, ori o adresă, care poate fi contactată de către Comisie în cazul producerii unei interferențe electromagnetice potențial dăunătoare, în vederea remedierii acestei interferențe.
(19) În ceea ce privește restricțiile la export, exporturile în afara Uniunii de echipamente sau tehnologie și software legate de utilizarea PRS și de dezvoltarea și fabricarea PRS, indiferent dacă aceste echipamente, software sau tehnologie figurează sau nu în lista din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare (10), trebuie să fie limitate numai la țările terțe care sunt autorizate corespunzător pentru acces la PRS în aplicarea unui acord internațional cu Uniunea. O țară terță pe teritoriul căreia este instalată o stație de referință care conține echipamente PRS și care aparține sistemului constituit în cadrul programului Galileo nu este considerată, numai din acest motiv, ca fiind participant la PRS.
(20) Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește standardele minime comune în domeniile prevăzute în anexă și, după caz, pentru a actualiza și modifica anexa pentru a lua în considerare evoluția programului Galileo. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmiterea simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
(21) Având în vedere impactul pe care normele comune privind accesul la PRS și fabricarea de receptoare și module de securitate PRS îl pot avea asupra securității sistemului constituit în cadrul programului Galileo, al Uniunii și al statelor sale membre, atât la nivel individual, cât și colectiv, este esențial ca acestea să fie aplicate în mod uniform în fiecare stat membru. Prin urmare, este necesar să fie împuternicită Comisia să adopte cerințe detaliate, orientări și alte măsuri pentru a pune în practică standardele minime comune. Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentei decizii, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (11).
(22) Auditurile și inspecțiile care urmează să fie efectuate de Comisie cu ajutorul statelor membre ar trebui, după caz, să fie efectuate într-o manieră similară celei prevăzute în partea VII din anexa III la Decizia 2011/292/UE.
(23) Normele privind accesul la PRS oferit de sistemul constituit în cadrul programului Galileo reprezintă o condiție necesară pentru punerea în aplicare a PRS. Comisia ar trebui să analizeze dacă ar trebui introdusă o politică de taxare a utilizării PRS, inclusiv în ceea ce privește țările terțe și organizațiile internaționale, și să prezinte rapoarte Parlamentului European și Consiliului privind rezultatul acestei analize.
(24) Deoarece obiectivul prezentei decizii, și anume definirea normelor prin care statele membre, Consiliul, Comisia, SEAE, agențiile Uniunii, țările terțe și organizațiile internaționale pot avea acces la PRS, nu poate fi realizat în mod suficient de către statele membre și, datorită dimensiunii acțiunii propuse, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate lua măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.
(25) De îndată ce PRS este declarat operațional, ar trebui creat un mecanism de raportare și revizuire,