Recitale
(1) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul „Europa digitală” (denumit în continuare „programul”) pentru perioada 2021-2027, pachet financiar care urmează să reprezinte principala valoare de referință în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs către introducerea de noi resurse proprii (4), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.
(2) Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (5) („CFM 2021-2027”).
(3) Programului i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (6) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv norme privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.
(4) În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, un grant poate fi acordat pentru o acțiune care a început deja, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea aduce atingere intereselor Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, în decizia de finanțare, pentru o perioadă limitată la începutul CFM 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă eligibilitatea activităților și a costurilor aferente de la începutul exercițiului financiar 2021, chiar dacă acestea au fost implementate și, respectiv, suportate înainte de depunerea cererii de grant.
(5) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (8), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (9) și (UE) 2017/1939 (10) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (11). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(6) În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (12) persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări ar trebui să fie eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul de peste mări respectiv. Eficacitatea participării la program a acestora ar trebui monitorizată și evaluată cu regularitate de către Comisie.
(7) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (13), programul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, care corespund necesităților existente și respectă Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (14), evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă, și ținând seama de cadrele existente de cuantificare și analiză comparativă din domeniul digital. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, de natură cantitativă și calitativă, pe baza cărora să se evalueze efectele programului la fața locului.
(8) Programul ar trebui să asigure cel mai înalt grad de transparență și răspundere al instrumentelor și mecanismelor financiare inovatoare care implică bugetul Uniunii, cu privire la contribuția acestora în vederea realizării obiectivelor Uniunii, în ceea ce privește atât așteptările inițiale, cât și rezultatele finale.
(9) Summitul pe teme digitale de la Tallinn din septembrie 2017 și Concluziile Consiliului European din 19 octombrie 2017 au subliniat faptul că este necesar ca Uniunea să investească în digitizarea economiilor sale și în rezolvarea problemei deficitului în materie de competențe pentru a menține și a îmbunătăți competitivitatea și inovarea la nivelul Europei, calitatea vieții și structura socială. Consiliul European a concluzionat că transformarea digitală oferă oportunități imense pentru inovare, creștere și crearea de locuri de muncă și că va contribui la competitivitatea noastră la nivel mondial și va spori diversitatea creativă și culturală. Pentru a valorifica aceste oportunități este necesară abordarea colectivă a unora dintre provocările pe care le prezintă transformarea digitală, precum și revizuirea politicilor afectate de transformarea digitală.
(10) Consiliul European a concluzionat, în special, că Uniunea ar trebui să abordeze urgent tendințele emergente, inclusiv aspecte precum inteligența artificială (IA) și tehnologiile registrelor distribuite (de exemplu tehnologia blockchain), garantându-se, în același timp, un nivel ridicat de protecție a datelor, cu respectarea deplină a Regulamentului (UE) 2016/679, de drepturi digitale, de drepturi fundamentale și de standarde etice. Consiliul European a invitat Comisia să prezinte o abordare europeană privind IA până la începutul anului 2018 și i-a solicitat acesteia să prezinte inițiativele necesare pentru a consolida condițiile-cadru, pentru a-i permite Uniunii să exploreze noi piețe prin inovații radicale, bazate pe riscuri, și pentru a reafirma rolul de lider al industriei sale.
(11) Construirea unei economii digitale și a unei societăți digitale europene solide ar beneficia de implementarea eficientă a Mecanismului pentru interconectarea Europei instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului și a Codului european al comunicațiilor electronice instituit prin Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (15).
(12) În comunicarea sa din 14 februarie 2018 intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020”, Comisia, luând în considerare opțiunile pentru noul cadru financiar multianual, conturează un program pentru transformarea digitală a Europei care să permită realizarea unor progrese importante pe calea către o creștere inteligentă în domenii precum infrastructurile de date de înaltă calitate, conectivitatea și securitatea cibernetică. Programul ar viza sprijinirea Europei să acceadă la un rol de lider în tehnicile de calcul de înaltă performanță, în internetul de nouă generație, în IA, în robotică și în volumele mari de date. Acesta ar urma să consolideze poziția concurențială a industriei și a întreprinderilor din Europa în cadrul economiei digitalizate și ar avea un impact semnificativ asupra reducerii lacunelor și a eliminării decalajelor în materie de competențe în întreaga Uniune, astfel încât cetățenii să dispună de aptitudinile și cunoștințele necesare pentru a face față transformării digitale.
(13) Comunicarea Comisiei din 25 aprilie 2018, intitulată „Către un spațiu european comun al datelor”, se referă la noile măsuri care urmează să fie adoptate ca un pas important către un spațiu comun de date în Uniune, și anume un spațiu digital omogen a cărui amploare va permite dezvoltarea și inovarea de noi produse și servicii bazate pe date.
(14) Obiectivele generale al programului ar trebui să fie sprijinirea transformării digitale a industriei și favorizarea unei mai bune valorificări a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din întreaga Uniune, inclusiv din regiunile sale ultraperiferice și din regiunile defavorizate din punct de vedere economic. Programul ar trebui structurat în jurul a cinci obiective specifice care să reflecte principalele domenii de politică, și anume: calculul de înaltă performanță (high-performance computing – HPC); inteligența artificială; securitatea cibernetică și încrederea; competențele digitale avansate; precum și implementarea și utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea. În toate aceste domenii-cheie, programul ar trebui, de asemenea, să vizeze o mai bună aliniere a politicilor de la nivelul Uniunii, al statelor membre și al regiunilor și o punere în comun a resurselor private și industriale pentru a consolida investițiile și a dezvolta sinergii mai puternice. În plus, programul ar trebui să îmbunătățească competitivitatea Uniunii și reziliența economiei sale.
(15) Cele cinci obiective specifice sunt distincte, dar interdependente. De exemplu, IA necesită securitate cibernetică pentru a fi de încredere, capacitățile de calcul de înaltă performanță (HPC) sunt esențiale pentru sprijinirea învățării în contextul IA și pentru toate cele trei capacități sunt necesare competențe digitale avansate. Cu toate că acțiunile individuale din cadrul programului sunt legate de un singur obiectiv specific, obiectivele nu ar trebui privite izolat, ci mai degrabă ca formând nucleul unui pachet coerent.
(16) Este necesară susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care doresc să valorifice transformarea digitală în procesele lor de producție. O astfel de susținere le-ar permite IMM-urilor să contribuie la dezvoltarea economiei europene, prin utilizarea eficientă a resurselor.
(17) Centrele europene de inovare digitală ar trebui să aibă un rol central în implementarea programului și să stimuleze adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale avansate de către industrie, mai ales de către IMM-uri și de către alte entități care au cel mult 3 000 de angajați (întreprinderi cu capitalizare medie), precum și de către organismele publice și comunitatea academică. Pentru a face o distincție clară între centrele de inovare digitală care sunt conforme cu criteriile de eligibilitate din cadrul programului și centrele de inovare digitală instituite în urma comunicării Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale” și finanțate din alte surse, centrele finanțate în cadrul programului ar trebui numite centre europene de inovare digitală. Centrele europene de inovare digitală ar trebui să servească drept puncte de acces la cele mai recente capacități digitale, inclusiv HPC, IA, securitatea cibernetică, precum și la alte tehnologii inovatoare existente, cum ar fi tehnologiile generice esențiale, disponibile de asemenea în ateliere colaborative de fabricație (fablabs) sau în laboratoare digitale deschise (citylabs). Centrele europene de inovare digitală ar trebui să acționeze ca ghișee unice în ceea ce privește accesul la tehnologii testate și validate și să promoveze inovarea deschisă. De asemenea, aceste centre ar trebui să ofere sprijin în domeniul competențelor digitale avansate, de exemplu prin colaborarea cu furnizorii de servicii educaționale cu scopul de a furniza formări pe termen scurt lucrătorilor, respectiv stagii pentru studenți. Rețeaua de centre europene de inovare digitală ar trebui să asigure o acoperire geografică amplă în întreaga Europă și ar trebui să stimuleze participarea regiunilor ultraperiferice pe piața unică digitală.
(18) În cursul primului an al programului ar trebui să se instituie o rețea inițială de centre europene de inovare digitală, printr-un proces deschis și competitiv, din rândul entităților desemnate de statele membre. În acest scop, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a propune candidați în conformitate cu procedurile lor naționale și cu structurile lor naționale administrative și instituționale. Comisia ar trebui să țină seama în cea mai mare măsură de opinia fiecărui stat membru înainte de selectarea unui centru european de inovare digitală de pe teritoriul respectivului stat membru. Entitățile care exercită deja funcții de centre de inovare digitală în contextul inițiativei privind digitalizarea industriei europene ar putea fi desemnate drept candidate de către statele membre, printr-un proces deschis și competitiv. Comisia ar trebui să poată implica în procesul de selecție experți externi independenți. Comisia și statele membre ar trebui să evite suprapunerea inutilă a competențelor și a funcțiilor de la nivelul Uniunii cu cele de la nivel național. Prin urmare, ar trebui să existe o flexibilitate adecvată atunci când se desemnează centrele și când se stabilesc activitățile și componența acestora. Pentru a asigura o acoperire geografică amplă în întreaga Europă, dar și un echilibru în ceea ce privește acoperirea tehnologiilor și sectoarelor, rețeaua ar putea fi extinsă în continuare prin intermediul unui viitor proces deschis și competitiv.
(19) Centrele europene de inovare digitală ar trebui să dezvolte sinergii adecvate cu acțiunile relevante finanțate prin programul-cadru Orizont Europa – Programul-cadru pentru cercetare și inovare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (16) (denumit în continuare „Orizont Europa”) sau prin alte programe de cercetare și inovare, cu Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului, în special comunitățile sale de cunoaștere și inovare, precum și cu rețelele consacrate, precum Rețeaua întreprinderilor europene sau platforma de consiliere InvestEU creată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (17).
(20) Centrele europene de inovare digitală ar trebui să aibă rolul de facilitatori care reunesc industriile, întreprinderile și administrațiile publice care au nevoie de noi soluții tehnologice cu întreprinderile, în special întreprinderile nou-înființate și IMM-urile, care au soluții gata pentru a fi introduse pe piață.
(21) Un consorțiu de entități juridice poate fi selectat drept centru european de inovare digitală în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar, care permite entităților care nu au personalitate juridică în temeiul dreptului intern aplicabil să participe la cereri de propuneri cu condiția ca reprezentanții acestora să aibă capacitatea de a-și asuma obligații legale în numele respectivelor entități și ca entitățile respective să ofere garanții privind protecția intereselor financiare ale Uniunii care sunt echivalente cu cele oferite de persoanele juridice.
(22) Ar trebui să se permită centrelor europene de inovare digitală să primească contribuții din partea statelor membre și a țărilor terțe participante, inclusiv din partea autorităților publice din cadrul statelor membre și respectivelor țări terțe, contribuții din partea organismelor sau instituțiilor internaționale și contribuții din partea sectorului privat, în special din partea membrilor, acționarilor sau partenerilor centrelor europene de inovare digitală. Ar trebui de asemenea să se permită centrelor europene de inovare digitală să primească venituri generate de propriile activități și active, legate, donații și contribuții din partea persoanelor fizice și finanțare din program și din alte programe ale Uniunii, inclusiv sub formă de granturi.
(23) Programul ar trebui implementat prin proiecte care să consolideze și să extindă utilizarea capacităților digitale de bază. O astfel de implementare ar trebui să implice cofinanțarea cu statele membre și, atunci când este necesar, cu sectorul privat. Rata cofinanțării ar trebui stabilită în programul de lucru. Prin derogare de la regula generală, finanțarea din partea Uniunii ar trebui să poată să acopere 100 % din costurile eligibile. Această finanțare ar presupune, în special, să se ajungă la o masă critică în partea de achiziții publice pentru a se obține un raport calitate-preț mai bun și a se garanta că furnizorii din Europa rămân în avangarda progresului tehnologic.
(24) Obiectivele de politică ale programului ar trebui să fie abordate și prin instrumentele financiare și garanțiile bugetare din cadrul Programului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523.
(25) Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a îmbunătăți și mai mult capacitățile digitale ale Uniunii și pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, fără suprapuneri cu finanțarea privată sau excluderea acesteia și să aducă o valoare adăugată europeană clară.
(26) Pentru a se atinge un grad maxim de flexibilitate pe durata întregului ciclu de viață al programului și a se dezvolta sinergii între componentele programului, fiecare dintre obiectivele specifice ar trebui să poată fi realizat prin oricare dintre instrumentele disponibile în temeiul Regulamentului financiar. Mecanismele de execuție care ar urma să fie utilizate sunt gestiunea directă și gestiunea indirectă, atunci când finanțarea din partea Uniunii ar trebui combinată cu alte surse de finanțare sau atunci când execuția necesită crearea unor structuri reglementate în comun. În plus, pentru a răspunde în special la noile evoluții și nevoi, precum tehnologiile noi, Comisia poate să propună abateri de la sumele orientative stabilite în prezentul regulament în contextul procedurii bugetare anuale și în conformitate cu Regulamentul financiar.
(27) Pentru a asigura alocarea eficientă de fonduri din bugetul Uniunii, este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților efectuate în cadrul programului și complementaritatea acestora cu activitățile statelor membre și ar trebui să se urmărească sinergiile, coerența și complementaritatea cu programele de finanțare ce sprijină domenii de politică între care există legături strânse. Deși programele de lucru relevante oferă un instrument de garantare a consecvenței pentru acțiunile gestionate direct și indirect, ar trebui stabilită și o colaborare între Comisie și autoritățile relevante ale statelor membre pentru a garanta consecvența și complementaritatea dintre fondurile gestionate direct sau indirect și fondurile care fac obiectul gestiunii partajate, respectând totodată dispozițiile aplicabile dintr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize („Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027”).
(28) Capacitățile de HPC și prelucrarea aferentă a datelor în Uniune ar trebui să asigure utilizarea pe scară mai largă a HPC de către industrie și, la un nivel mai general, în domenii de interes public pentru a valorifica oportunitățile unice pe care supercalculatoarele le oferă societății în ceea ce privește sănătatea, mediul și securitatea, precum și competitivitatea industriei, în special a IMM-urilor. Achiziționarea de supercalculatoare de talie mondială ar securiza sistemul de aprovizionare al Uniunii și ar contribui la implementarea unor servicii de simulare, de vizualizare și de creare de prototipuri, asigurând în același timp respectarea de către sistemele de HPC a valorilor și principiilor Uniunii.
(29) Parlamentul European și Consiliul și-au exprimat sprijinul pentru intervenția Uniunii în domeniul HPC. În plus, între 2017 și 2018, 22 de state membre au semnat Declarația europeană privind HPC, un acord între guverne prin care acestea se angajează să colaboreze cu Comisia pentru a construi și implementa în Europa infrastructuri de HPC și infrastructuri de date de ultimă generație care să fie disponibile pentru comunitățile științifice și partenerii publici și privați din întreaga Uniune.
(30) Astfel cum a fost evidențiat în evaluarea impactului care însoțește propunerea Comisiei referitoare la un regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță, pentru a atinge obiectivul specific „Calculul de înaltă performanță”, se consideră că modalitatea cea mai potrivită de implementare este o întreprindere comună, în special pentru a coordona strategiile și investițiile Uniunii și cele naționale în infrastructura de HPC, precum și în cercetare și dezvoltare, pentru a pune în comun resurse din fonduri publice și private și pentru a proteja interesele economice și strategice ale Uniunii. În plus, centrele naționale de competență în calculul de înaltă performanță în înțelesul Regulamentului (UE) 2018/1488 al Consiliului (18) oferă servicii de HPC industriei, inclusiv IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, comunității academice și administrațiilor publice.
(31) Dezvoltarea capacității legate de IA reprezintă un vector esențial pentru transformarea digitală a industriei, a serviciilor și a sectorului public. În fabrici, locuințe, orașe, spitale și în aplicații acvatice de adâncime sunt utilizați roboți din ce în ce mai autonomi. Platformele comerciale de IA au trecut de la faza de testare la aplicații reale în domeniile sănătății și mediului. Toți principalii producători de autovehicule dezvoltă în prezent autovehicule autonome, iar tehnicile de învățare automată se află în centrul tuturor principalelor platforme web și al aplicațiilor cu volume mari de date. Este esențial ca Europa să își unească forțele la toate nivelurile pentru a fi competitivă pe plan internațional. Statele membre au recunoscut acest lucru prin intermediul unor angajamente concrete de colaborare în cadrul unui plan de acțiune coordonat.
(32) Bibliotecile de algoritmi pot acoperi o gamă vastă de algoritmi, inclusiv soluții simple cum ar fi algoritmi de clasificare, algoritmi de rețele neurale și algoritmi de planificare și de efectuare de raționamente. Acestea pot acoperi, de asemenea, soluții mai complexe, cum ar fi algoritmi de recunoaștere vocală, algoritmi de navigație încorporați în dispozitive autonome, precum drone, sau vehicule autonome și algoritmi de IA care sunt integrați în roboți pentru a le permite să interacționeze cu mediul și să se adapteze la acesta. Bibliotecile de algoritmi ar trebui să fie ușor accesibile tuturor în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii.
(33) În rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene, Parlamentul European a subliniat impactul barierelor lingvistice asupra industriei și digitalizării industriei. În acest context, dezvoltarea de tehnologii lingvistice la scară largă bazate pe IA, cum ar fi traducerea automată, recunoașterea vocală, analiza volumelor mari de date text, sistemele de dialog și de întrebări-răspunsuri este esențială pentru a menține diversitatea lingvistică, pentru a asigura caracterul incluziv și pentru a facilita comunicarea de la om la om și de la om la mașină.
(34) Produsele și serviciile bazate pe IA ar trebui să fie ușor de utilizat, să respecte obligațiile legale în mod implicit și să le ofere consumatorilor mai multe posibilități de alegere și mai multe informații, în special cu privire la calitatea produselor și a serviciilor.
(35) Pentru dezvoltarea IA, inclusiv a tehnologiilor lingvistice, este crucială disponibilitatea unor seturi de date de mari dimensiuni și instalații de testare și experimentare.
(36) În rezoluția sa referitoare la digitalizarea industriei europene, Parlamentul European a evidențiat importanța unei abordări europene comune în materie de securitate cibernetică și a recunoscut necesitatea de a sensibiliza publicul pe această temă. Acesta a considerat că reziliența cibernetică este o responsabilitate esențială pentru liderii mediului de afaceri și pentru factorii de decizie industriali și de securitate de la nivel european și național, precum și punerea în aplicare a securității și a protecției vieții private din momentul conceperii și în mod implicit.
(37) Securitatea cibernetică este o provocare pentru întreaga Uniune, care nu poate fi abordată doar prin inițiative naționale. Ar trebui consolidată capacitatea Europei în materie de securitate cibernetică, astfel încât aceasta să fie dotată cu capacitățile necesare pentru a-și proteja cetățenii, administrațiile publice și întreprinderile de amenințările cibernetice. În plus, consumatorii ar trebui să fie protejați atunci când utilizează produse conectate, care pot fi piratate și le pot pune în pericol siguranța. O astfel de protecție ar trebui realizat împreună cu statele membre și cu sectorul privat, prin dezvoltarea de proiecte menite să consolideze capacitățile Europei în domeniul securității cibernetice, prin asigurarea coordonării între aceste proiecte și prin asigurarea implementării la scară largă a celor mai recente soluții în materie de securitate cibernetică, în toate sectoarele economiei, inclusiv proiecte, servicii, competențe și aplicații cu dublă utilizare, precum și prin gruparea competențelor în acest domeniu pentru a se asigura o masă critică și un nivel de excelență.
(38) În septembrie 2017, Comisia a prezentat un pachet de inițiative prin care a formulat o abordare globală a Uniunii în privința securității cibernetice, cu scopul de a întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor cibernetice și atacurilor cibernetice, precum și capacitatea tehnologică și industrială în acest domeniu. Respectivul pachet include Regulamentul (UE) 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului (19).
(39) Încrederea este o condiție prealabilă pentru funcționarea pieței unice digitale. Tehnologiile în materie de securitate cibernetică, cum ar fi identitățile digitale, criptografia și tehnologiile de detectare a intruziunii și aplicarea lor în domenii precum finanțele, industria 4.0, energia, transporturile, serviciile medicale și e-guvernarea sunt esențiale pentru garantarea securității și a încrederii în activitățile și tranzacțiile online, în rândul cetățenilor, al administrațiilor publice și al întreprinderilor.
(40) În concluziile sale din 19 octombrie 2017, Consiliul European a subliniat că, pentru a construi cu succes o Europă digitală, Uniunea are nevoie de piețe ale forței de muncă și sisteme de formare și de educație care sunt adecvate pentru era digitală și că există o nevoie de a investi în competențele digitale, precum și de a-i responsabiliza și înzestra cu capacitățile necesare pe toți europenii.
(41) În concluziile sale din 14 decembrie 2017, Consiliul European a invitat statele membre, Consiliul și Comisia să înregistreze progrese în ceea ce privește agenda dezbătută la Summitul social de la Göteborg din noiembrie 2017, inclusiv în ceea ce privește pilonul european al drepturilor sociale, precum și educația și formarea profesională și concretizarea Noii agende pentru competențe în Europa. De asemenea, Consiliul European a invitat Comisia, Consiliul și statele membre să examineze posibile măsuri care să vizeze provocările, la nivelul competențelor, legate de digitalizare, de securitatea cibernetică, de alfabetizarea mediatică și de IA și necesitatea unei abordări a educației și formării care să fie favorabilă incluziunii, bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și axată pe inovare. Ca răspuns la această solicitare, Comisia a prezentat, la 17 ianuarie 2018, un prim pachet de măsuri care abordează competențele-cheie, competențele digitale și valorile comune și educația incluzivă. În mai 2018, a fost lansat un al doilea pachet de măsuri pentru a avansa în procesul de instituire a unui spațiu european al educației până în 2025; și în acest pachet s-a subliniat importanța competențelor digitale. Alfabetizarea mediatică include competențele esențiale (cunoștințe, competențe și aptitudini) care le permit cetățenilor să interacționeze efectiv cu furnizorii de media și de alte informații, precum și să dezvolte o gândire critică și competențe de învățare pe tot parcursul vieții în scopul socializării și pentru a deveni cetățeni activi.
(42) Având în vedere necesitatea unei abordări holistice, programul ar trebui, de asemenea, să ia în considerare incluziunea, calificarea, formarea și specializarea care, pe lângă competențele digitale avansate, sunt decisive pentru crearea de valoare adăugată în societatea bazată pe cunoaștere.
(43) În rezoluția sa referitoare la digitalizarea industriei europene, Parlamentul European a afirmat că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă piatra de temelie a coeziunii sociale într-o societate digitală. De asemenea, acesta a solicitat ca perspectiva echilibrului de gen să fie integrată în toate inițiativele digitale, subliniind necesitatea de a aborda disparitatea de gen din sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), lucru care este esențial pentru creșterea și prosperitatea pe termen lung a Europei.
(44) Tehnologiile digitale avansate, sprijinite prin program, ca de exemplu HPC, securitatea cibernetică și IA, sunt în prezent suficient de mature pentru a trece din faza de cercetare la cea de adoptare, implementare și extindere la nivelul Uniunii. Ca și în cazul implementării acestor tehnologii, componenta privind competențele digitale avansate necesită un răspuns la nivelul Uniunii. Este necesar să se amplifice, să se sporească și să devină accesibile în întreaga Uniune oportunitățile de formare pentru dobândirea unor competențe digitale avansate, inclusiv a unor competențe în materie de protecție a datelor. În caz contrar, ar avea de suferit atât implementarea în bune condiții a tehnologiilor digitale avansate, cât și competitivitatea globală a economiei Uniunii. Acțiunile sprijinite prin program sunt complementare celor sprijinite de Fondul social european Plus (FSE+), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Erasmus+, fiecare instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului, și Orizont Europa. Acțiunile respective vor viza forța de muncă din Uniune, atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, cu precădere specialiștii din domeniul TIC și din alte domenii conexe, precum și studenții, stagiarii și formatorii. Sintagma „forța de muncă” se referă la populația activă din punct de vedere economic și include atât lucrătorii și lucrătorii independenți care desfășoară activități profesionale, cât și persoanele neîncadrate în muncă.
(45) Modernizarea administrațiilor și a serviciilor publice prin mijloace digitale este esențială pentru reducerea sarcinii administrative asupra întreprinderilor, inclusiv asupra IMM-urilor, și a cetățenilor, în general, astfel încât interacțiunile acestora cu autoritățile publice să fie mai rapide, mai ușor de stabilit și mai puțin costisitoare, iar eficiența, transparența și calitatea serviciilor oferite cetățenilor și întreprinderilor să fie sporite, ameliorându-se, în același timp, eficiența cheltuirii fondurilor publice. Întrucât o serie de servicii de interes public au deja o dimensiune europeană, acordarea de sprijin pentru adoptarea și implementarea lor la nivelul Uniunii ar trebui să asigure cetățenilor și întreprinderilor posibilitatea de a beneficia de accesul la servicii digitale de înaltă calitate în întreaga Uniune care să fie, atunci când este posibil, multilingve. În plus, se preconizează că sprijinul Uniunii în acest domeniu va încuraja reutilizarea informațiilor din sectorul public.
(46) Digitalizarea poate facilita și îmbunătăți accesul fără obstacole al tuturor, inclusiv al persoanelor în vârstă, al persoanelor cu mobilitate redusă sau cu handicap și al celor din zone îndepărtate sau rurale.
(47) Transformarea digitală a domeniilor de interes public, cum ar fi serviciile medicale, mobilitatea, justiția, monitorizarea planetei sau a mediului, securitatea, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura energetică, educația și formarea, precum și cultura, presupune menținerea și extinderea infrastructurilor de servicii digitale, care fac posibil schimbul transfrontalier de date în condiții de siguranță și încurajează dezvoltarea la nivel național. Coordonarea între infrastructurile de servicii digitale în temeiul prezentului regulament ar îndeplini cel mai bine potențialul de exploatare a sinergiilor.
(48) Implementarea tehnologiilor digitale necesare, în special cele care se încadrează în obiectivele specifice „Calculul de înaltă performanță”, „Inteligența artificială” și „Securitatea cibernetică și încrederea”, este esențială pentru a culege roadele transformării digitale și ar putea fi completată cu alte tehnologii de vârf și ale viitorului, precum tehnologiile registrelor distribuite (de exemplu tehnologia blockchain).
(49) Transformarea digitală ar trebui să le permită cetățenilor să aibă acces la propriile date cu caracter personal, să le folosească și să le gestioneze în condiții de siguranță în context transfrontalier, indiferent de locul în care se găsesc cetățenii sau datele.
(50) În Declarația de la Tallinn privind e-guvernarea din 6 octombrie 2017, miniștrii responsabili cu politica și coordonarea privind e-guvernarea din statele membre și din țările care sunt membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb au concluzionat că progresele digitale transformă în mod fundamental societățile și economiile lor, punând sub semnul întrebării eficacitatea politicilor dezvoltate anterior într-o serie întreagă de domenii, precum și rolul și funcția administrației publice în general și că este de datoria lor să anticipeze și să gestioneze astfel de provocări pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor și ale întreprinderilor.
(51) Modernizarea administrațiilor publice europene reprezintă una dintre prioritățile-cheie ale implementării cu succes a pieței unice digitale. Evaluarea intermediară a strategiei privind piața unică digitală a evidențiat necesitatea de a consolida transformarea administrațiilor publice și de a asigura un acces ușor, fiabil și fără întreruperi al cetățenilor la serviciile publice.
(52) Analiza anuală a creșterii publicată de Comisie în 2017 arată că nivelul de calitate al administrațiilor publice europene are un impact direct asupra mediului economic și, prin urmare, este esențial pentru a stimula productivitatea, competitivitatea, cooperarea economică, creșterea sustenabilă, ocuparea forței de muncă și locurile de muncă de înaltă calitate. Mai precis, este necesar să existe o administrație publică eficientă și transparentă și sisteme de justiție eficace pentru a sprijini creșterea economică și a le oferi cetățenilor și întreprinderilor servicii de înaltă calitate.
(53) Interoperabilitatea serviciilor publice europene vizează toate nivelurile de administrație: nivelul Uniunii, cel național, cel regional și cel local. Pe lângă eliminarea barierelor din calea funcționării pieței interne, interoperabilitatea facilitează cooperarea transfrontalieră, promovarea standardelor europene și implementarea cu succes a politicilor și oferă un important potențial în ceea ce privește evitarea barierelor electronice transfrontaliere, asigurând în continuare, la nivelul Uniunii, apariția unor servicii publice comune noi și consolidarea celor în curs de dezvoltare. Pentru a elimina fragmentarea serviciilor publice europene și a susține libertățile fundamentale și recunoașterea reciprocă operațională în Uniune, ar trebui promovată o abordare holistică, transsectorială și transfrontalieră în materie de interoperabilitate, într-un mod cât mai eficace și mai adecvat pentru utilizatorii finali. Această abordare implică faptul că interoperabilitatea trebuie înțeleasă într-un sens larg, de la nivelul juridic și tehnic la elemente de politică în domeniu. În consecință, durata activităților ar depăși ciclul de viață obișnuit al soluțiilor, urmând să includă toate elementele de intervenție care ar sprijini condițiile-cadru necesare pentru menținerea interoperabilității în general. Programul ar trebui, de asemenea, să faciliteze interacțiunile dintre diferitele inițiative naționale, care să ducă la dezvoltarea unei societăți digitale.
(54) Programul ar trebui să încurajeze soluțiile cu sursă deschisă pentru a permite reutilizarea, sporirea nivelului de încredere și asigurarea transparenței. O astfel de abordare va avea un impact pozitiv asupra sustenabilității proiectelor finanțate.
(55) Se estimează că bugetul alocat acțiunilor specifice dedicate implementării cadrului de interoperabilitate și interoperabilității soluțiilor dezvoltate va fi de 194 de milioane EUR.
(56) Rezoluția Parlamentului European referitoare la digitalizarea industriei europene a subliniat importanța deblocării de fonduri publice și private suficiente pentru digitalizarea industriei europene.
(57) Pe 19 aprilie 2016, Comisia a adoptat inițiativa privind digitalizarea industriei europene, pentru a se asigura că toate industriile din Europa, indiferent de sector, de locul unde sunt amplasate și de dimensiuni pot beneficia pe deplin de inovarea digitală. Acest lucru are o relevanță deosebită pentru IMM-urile din sectoarele culturale și creative.
(58) Comitetul Economic și Social European a salutat comunicarea Comisiei privind digitalizarea industriei europene și a considerat că aceasta reprezintă, împreună cu documentele însoțitoare, „primul pas dintr-un vast program european de lucru care urmează să fie realizat în strânsă cooperare între toate părțile interesate publice și private”.
(59) Atingerea obiectivelor vizate poate necesita mobilizarea potențialului tehnologiilor complementare în domenii precum colaborarea în rețea și tehnica de calcul, astfel cum se precizează în comunicarea Comisiei privind digitalizarea industriei europene, care recunoaște că „disponibilitatea unor infrastructuri de rețea și de tip cloud de clasă mondială” este o componentă esențială a digitalizării industriei.
(60) Prin faptul că prevede un set unic de norme care se aplică direct în ordinea juridică a statelor membre, Regulamentul (UE) 2016/679 garantează libera circulație a datelor cu caracter personal între statele membre și consolidează încrederea și securitatea persoanelor, două elemente indispensabile pentru o piață unică digitală adevărată. Toate acțiunile întreprinse în cadrul programului care implică prelucrarea de date cu caracter personal ar trebui, prin urmare, să contribuie la punerea în aplicare fără probleme a regulamentului menționat, de exemplu în domeniul IA și al tehnologiilor registrelor distribuite (de exemplu tehnologia blockchain). Respectivele acțiuni ar trebui să sprijine dezvoltarea de tehnologii digitale care respectă obligațiile de asigurare a protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit.
(61) Programul ar trebui să fie implementat cu respectarea deplină a cadrului Uniunii și a cadrului internațional de protecție și asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Protecția efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală joacă un rol esențial în inovare și, prin urmare, este necesară pentru implementarea eficace a programului.
(62) Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (20), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Respectivele instrumente ar trebui să poată prevedea asocierea parțială, și anume asocierea la un număr limitat de obiective specifice urmărite în cadrul programului. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.
(63) Organismele însărcinate cu implementarea programului ar trebui să se conformeze dispozițiilor aplicabile instituțiilor Uniunii, precum și dispozițiilor din dreptul intern privind prelucrarea informațiilor, în special a informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor UE clasificate. Pentru obiectivul specific „Securitatea cibernetică și încrederea”, anumite rațiuni de securitate pot impune ca entitățile juridice controlate din țări terțe să fie excluse de la cererile de oferte și cererile de propuneri din cadrul programului. În cazuri excepționale, s-ar putea să fie necesare astfel de excluderi și pentru obiectivele specifice „Calculul de înaltă performanță” și „Inteligența artificială”. Rațiunile de securitate care impun astfel de excluderi ar trebui să fie proporționate și justificate corespunzător prin specificarea riscurilor pe care le-ar reprezenta includerea unor astfel de entități.
(64) Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (21) și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice, la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice și la realizarea obiectivului ambițios de a aloca 7,5 % din bugetul Uniunii pentru cheltuieli legate de biodiversitate în 2024 și 10 % în 2026 și în 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele legate de biodiversitate. În cursul pregătirii și implementării programului ar trebui identificate și reevaluate acțiunile relevante în cadrul evaluărilor și procedurilor de reexaminare relevante.
(65) Întrucât programul este nou, este util să se furnizeze, într-o anexă, o descriere tehnică a domeniului de aplicare al acțiunilor programului. Descrierea tehnică respectivă inclusă într-o astfel de anexă ar trebui să fie luată în considerare de către Comisie la elaborarea programelor de lucru, în timp ce programele de lucru ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele specifice prevăzute în prezentul regulament.
(66) Programele de lucru ar trebui adoptate, în principiu, ca programe de lucru multianuale, în mod normal o dată la doi ani, sau, dacă necesitățile legate de implementarea programului justifică acest lucru, ca programe de lucru anuale. Formele de finanțare din partea Uniunii și metodele de implementare ale programului ar trebui alese pe baza capacității lor de a duce la îndeplinire obiectivele specifice ale acțiunilor și de a produce rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și un eventual risc de neconformitate. Respectiva alegere ar trebui să aibă în vedere, de asemenea, utilizarea de sume forfetare, de rate forfetare și de costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
(67) Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei în vederea modificării anexei I la prezentul regulament pentru a reflecta schimbările tehnologice și evoluțiile pieței în ceea ce privește acțiunile prevăzute în aceasta într-un mod consecvent cu obiectivele prezentului regulament și în vederea modificării anexei II în ceea ce privește indicatorii cuantificabili atunci când se consideră necesar, precum și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(68) În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește selectarea entităților care formează Centrele de inovare digitală europene inițiale și suplimentare și adoptarea programelor de lucru pentru obiectivele specifice nr. 2, nr. 4 și nr. 5 și pentru alte acțiuni posibile în administrare directă pentru obiectivele specifice nr. 1 și nr. 3, astfel încât obiectivele programului să fie realizate în conformitate cu prioritățile Uniunii și ale statelor membre, asigurându-se în același timp consecvența, transparența și continuitatea acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre. Aceste competențe de punere în aplicare ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (22). Pentru acțiunile care fac obiectul gestiunii indirecte, programele de lucru sunt adoptate în conformitate cu normele consiliilor de conducere ale organismelor de finanțare însărcinate cu punerea în aplicare a programului.
(69) Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”), în special cele privind protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de a desfășura o activitate comercială, interzicerea discriminării, asistența medicală, protecția consumatorilor și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil. Statele membre ar trebui să aplice prezentul regulament respectând aceste drepturi și principii.
(70) Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE se aplică în cazul prezentului regulament. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului Uniunii prin granturi, premii, achiziții publice și gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
(71) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a sprijini și accelera transformarea digitală a economiei, industriei și societății europene, de a aduce beneficiile acesteia cetățenilor, administrațiilor publice și întreprinderilor și de a îmbunătăți competitivitatea Europei în cadrul economiei digitale mondiale, contribuind în același timp la reducerea decalajului digital în Uniune și consolidând autonomia strategică a Uniunii, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele lor, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,
(72) Pentru a garanta continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să demareze de la începutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și ar trebui să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021.
(73) Prin urmare, Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului (23) ar trebui abrogată,