Recitale
(1) Monitorizarea globală pentru mediu și securitate (GMES) reprezintă o inițiativă de monitorizare a Pământului condusă de Uniune și realizată în parteneriat cu statele membre și cu Agenția Spațială Europeană (ESA). Originile GMES datează din mai 1998, când instituțiile implicate în dezvoltarea activităților spațiale în Europa au adoptat o declarație comună, cunoscută sub numele de „Manifestul de la Baveno”. Manifestul îndemna la un angajament pe termen lung privind dezvoltarea de servicii de monitorizare a mediului din spațiu, precum și la utilizarea și dezvoltarea în continuare a competențelor și tehnologiilor europene. În 2005, Uniunea a făcut alegerea strategică de a dezvolta, împreună cu ESA, o capacitate europeană independentă de observare a Pământului pentru a furniza servicii în domeniile mediului și securității.
(2) Valorificând această inițiativă, Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a instituit Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și a elaborat normele de punere în aplicare a primelor sale operațiuni.
(3) Deși programul instituit prin Regulamentul (UE) nr. 911/2010 ar trebui să continue pe baza cadrului financiar multianual 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului (4), acronimul „GMES” ar trebui înlocuit cu numele de „Copernicus” pentru a facilita comunicarea cu publicul larg. Comisia a înregistrat marca comercială, astfel încât să poată fi utilizată de către instituțiile Uniunii și să facă obiectul unei licențe în vederea utilizării de către alți utilizatori interesați, în special furnizorii de servicii de bază.
(4) Programul Copernicus are la bază un parteneriat între Uniune, ESA și statele membre. Prin urmare, acest program ar trebui să valorifice capacitățile europene și naționale existente și să le completeze cu noi active dezvoltate în comun. Pentru a pune în practică această abordare, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru menținerea unui dialog cu ESA și statele membre care dețin active spațiale și in situ relevante.
(5) În vederea realizării obiectivelor sale, programul Copernicus ar trebui să asigure o capacitate autonomă a Uniunii pentru asigurarea observațiilor spațiale și furnizarea serviciilor operaționale în domeniul mediului, protecției civile și securității civile, cu respectarea deplină a mandatelor naționale în privința avertismentelor oficiale. Acesta ar trebui, de asemenea, să utilizeze datele disponibile provenind de la misiunile contribuitoare și datele in situ, furnizate în principal de către statele membre. Programul Copernicus ar trebui să utilizeze la maximum capacitățile de observare spațială și serviciile existente la nivelul statelor membre. Programul Copernicus ar trebui să utilizeze și capacitățile inițiativelor comerciale din Europa, contribuind astfel și la dezvoltarea unui sector spațial comercial viabil în Europa. În plus, ar trebui promovate sisteme care să optimizeze transmisia de date, pentru a spori și mai mult capacitățile ca răspuns la cererea din ce în ce mai mare, din partea utilizatorilor, de date în timp aproape real.
(6) Pentru a promova și facilita utilizarea tehnologiilor de observare a Pământului atât de către autoritățile locale, cât și de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), ar trebui promovate rețele specializate de distribuție a datelor programului Copernicus, inclusiv organisme naționale și regionale.
(7) Obiectivul programului Copernicus ar trebui să fie furnizarea de informații exacte și fiabile în domeniul mediului și al securității, adaptate necesităților utilizatorilor și care să sprijine alte politici ale Uniunii, în special a celor cu privire la piața internă, transporturi, mediu, energie, protecția civilă și securitate civilă, cooperarea cu țările terțe și ajutorul umanitar.
(8) Programul Copernicus ar trebui considerat o contribuție europeană la dezvoltarea Sistemului Global al Sistemelor de Observare a Pământului (GEOSS), dezvoltat în cadrul Grupului de Observare a Pământului (GEO).
(9) Programul Copernicus ar trebui implementat într-un mod coerent în raport cu alte instrumente și acțiuni relevante ale Uniunii, în special politicile de mediu și cele privind schimbările climatice și instrumentele în domeniul securității, protecției datelor cu caracter personal, competitivității și inovării, coeziunii, cercetării, transportului, concurenței și cooperării internaționale, precum și cu sistemele europene de navigație prin satelit (Galileo și EGNOS). Datele Copernicus ar trebui să fie conforme cu datele spațiale de referință ale statelor membre, precum și cu normele de punere în aplicare și cu orientările de ordin tehnic ale infrastructurii de informații spațiale din Uniune, instituită prin Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5). De asemenea, programul Copernicus ar trebui să completeze sistemul partajat de informații referitoare la mediu (SPIM), astfel cum este menționat în Comunicarea Comisiei din 1 februarie 2008 intitulată „Către un sistem partajat de informații referitoare la mediu (SPIM)”, și activitățile Uniunii privind răspunsul în situații de urgență. Programul Copernicus ar trebui să fie implementat în conformitate cu obiectivele Directivei 2003/98/CE a Parlamentului și a Consiliului (6) privind reutilizarea informațiilor din sectorul public, în special transparența, crearea unor condiții care să conducă la dezvoltarea serviciilor, precum și contribuția la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă. Datele Copernicus și informațiile programului Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod gratuit și deschis pentru sprijinirea Agendei digitale pentru Europa, astfel cum este menționată în Comunicarea Comisiei din 26 august 2010 intitulată „O agendă digitală pentru Europa”.
(10) Copernicus este un program care urmează a fi implementat în cadrul strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii („strategia Europa 2020”). Acesta ar trebui să asigure beneficii pentru o gamă largă de politici ale Uniunii și să contribuie la atingerea obiectivelor strategiei Europa 2020, în special prin dezvoltarea unei politici spațiale eficace care să pună la dispoziție instrumentele necesare depășirii unor provocări-cheie la nivel mondial și îndeplinirii obiectivelor privind schimbările climatice și sustenabilitatea energetică. Programul Copernicus ar trebui, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare a politicii spațiale europene și să sprijine creșterea piețelor europene de date și servicii spațiale.
(11) Programul Copernicus ar trebui, de asemenea, să beneficieze de pe urma rezultatelor furnizate de Orizont 2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7), în special prin intermediul activităților sale de cercetare și inovare în domeniul viitoarelor tehnologii de observare a Pământului și aplicații care utilizează teledetecția, tehnologiile și datele aeriene și in situ, pentru a răspunde provocărilor societale majore. Comisia ar trebui să asigure sinergia corespunzătoare, transparența și claritatea în ceea ce privește diferitele aspecte ale programului Copernicus.
(12) Evoluția componentei spațiale a programului Copernicus ar trebui să se bazeze pe o analiză a opțiunilor pentru satisfacerea nevoilor în schimbare ale utilizatorilor, inclusiv achiziții publice de la misiuni naționale/publice și furnizori comerciali din Europa, specificarea noilor misiuni dedicate, acordurile internaționale care asigură accesul misiunilor din afara Europei și piața europeană a observării Pământului.
(13) Pentru claritate și pentru a facilita controlul costurilor, suma maximă alocată de Uniune pentru implementarea activităților programului Copernicus ar trebui defalcată pe diferite categorii. Cu toate acestea, pentru flexibilitate și pentru a asigura funcționarea armonioasă a programului Copernicus, Comisia ar trebui să poată realoca fonduri de la o categorie la alta.
(14) Furnizarea de servicii operaționale depinde de buna funcționare, de disponibilitatea neîntreruptă și de siguranța componentei spațiale a programului Copernicus. Riscul tot mai mare de coliziune cu alți sateliți și deșeuri spațiale este o gravă amenințare la adresa componentei spațiale a programului Copernicus. În consecință, activitățile din cadrul programului Copernicus ar trebui să includă protecția componentei spațiale a programului Copernicus și a operațiunilor sale, inclusiv în timpul lansării sateliților. În acest sens, o participare proporțională la costurile serviciilor capabile să ofere această protecție ar putea fi finanțată din bugetul alocat programului Copernicus în măsura disponibilității decurgând dintr-o administrare riguroasă a costurilor și cu respectarea deplină a sumei maxime de 26,5 milioane EUR în prețuri curente stabilite în prezentul regulament. O astfel de contribuție ar trebui să fie utilizată doar pentru furnizarea de date și servicii, și nu pentru achiziționarea de infrastructură.
(15) În vederea îmbunătățirii implementării programului Copernicus și a planificării pe termen lung a acestuia, Comisia ar trebui să adopte un program de lucru anual, inclusiv un plan de implementare a acțiunilor necesare pentru atingerea obiectivelor programului Copernicus. Planul de implementare respectiv ar trebui să privească în perspectivă și să descrie acțiunile necesare pentru implementarea programului Copernicus, ținând seama de nevoile utilizatorilor și de evoluțiile tehnologice aflate în schimbare.
(16) Implementarea componentei de servicii a programului Copernicus ar trebui să se bazeze pe specificații tehnice, având în vedere complexitatea și resursele alocate programului Copernicus. S-ar facilita astfel atât acceptarea de către public a serviciilor, întrucât utilizatorii ar putea anticipa disponibilitatea și evoluția serviciilor, cât și cooperarea cu statele membre și cu alte părți. În consecință, Comisia ar trebui să adopte și să actualizeze, după caz, specificațiile tehnice pentru toate serviciile programului Copernicus care se referă la aspecte precum domeniul de aplicare, arhitectura, portofoliile de servicii tehnice, defalcarea și planificarea orientativă a costurilor, nivelurile de performanță, nevoile de acces la date din spațiu și la date in situ, evoluția, standardele, arhivarea și diseminarea datelor.
(17) Implementarea componentei spațiale a programului Copernicus ar trebui să se bazeze pe specificații tehnice, având în vedere complexitatea și resursele alocate programului. În consecință, Comisia ar trebui să adopte și să actualizeze, după caz, specificațiile tehnice care detaliază activitățile care urmează să fie sprijinite pe baza componentei spațiale a programului Copernicus, precum și defalcarea și planificarea orientativă a costurilor acestora. Întrucât programul Copernicus ar trebui să valorifice investițiile realizate de Uniune, de ESA și de statele membre în contextul Monitorizării globale pentru mediu și securitate, activitățile desfășurate în cadrul componentei spațiale a programului Copernicus ar trebui să țină seama, după caz, de elementele scenariului pe termen lung (STL), care este un document întocmit și actualizat de ESA care instituie un cadru general pentru componenta spațială a programului Copernicus.
(18) Programul Copernicus ar trebui să fie dezvoltat în funcție de utilizatori, necesitând prin urmare implicarea continuă și eficace a utilizatorilor, în special în privința definirii și validării cerințelor pentru servicii.
(19) Dimensiunea internațională a programului Copernicus este deosebit de relevantă pentru schimbul de date și informații, precum și pentru accesul la infrastructura de observare. Un astfel de schimb este mai eficient din punctul de vedere al costurilor decât sistemele bazate pe achiziții de date și consolidează dimensiunea globală a programului Copernicus.
(20) Acordul privind Spațiul Economic European (SEE) și acordurile-cadru cu țările candidate și candidații potențiali prevăd participarea acestor țări la programele Uniunii. Ar trebui creată posibilitatea participării altor țări terțe și organizații internaționale prin încheierea unor acorduri internaționale în acest scop.
(21) Statele membre, țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui să poată contribui la programe în baza unor acorduri corespunzătoare.
(22) Comisia ar trebui să dețină responsabilitatea generală pentru programul Copernicus. Comisia ar trebui să definească prioritățile și să asigure coordonarea generală și supravegherea programului Copernicus. Aceste aspecte ar trebui să includă, de asemenea, eforturi speciale care să ducă la sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța programelor spațiale pentru cetățenii europeni. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului, în timp util, toate informațiile relevante referitoare la programul Copernicus.
(23) În procesul de implementare a programului Copernicus, Comisia ar trebui să se bazeze, după caz, pe organizațiile interguvernamentale europene cu care are parteneriate deja stabilite, în special ESA pentru coordonarea tehnică a componentei spațiale a programului Copernicus, definirea arhitecturii sale, dezvoltarea și achiziționarea de active spațiale, accesul la date și exploatarea misiunilor dedicate. În plus, Comisia ar trebui să se bazeze, de asemenea, pe Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) pentru exploatarea de misiuni dedicate în conformitate cu cunoștințele sale de specialitate și cu mandatul încredințat.
(24) Ținând seama de dimensiunea de parteneriat a programului Copernicus și pentru a evita suprapunerea de competențe tehnice, implementarea programului Copernicus ar trebui să fie delegată entităților cu capacitatea tehnică și profesională corespunzătoare. Aceste entități ar trebui să fie încurajate să deschidă execuția sarcinilor respective către concurență, în limita unui nivel corespunzător, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (8) („regulamentul financiar”).
(25) Programul Copernicus ar trebui să includă o componentă de servicii care să asigure furnizarea de informații privind monitorizarea atmosferei, monitorizarea mediului marin, monitorizarea terestră, schimbările climatice, gestionarea situațiilor de urgență, precum și securitatea. Programul Copernicus ar trebui să furnizeze mai ales informații privind starea atmosferei, inclusiv la nivel local, național, european și global; informații cu privire la starea oceanelor, inclusiv prin instituirea unui grup european destinat monitorizării mediului marin; informații în sprijinul monitorizării suprafeței terestre, care sprijină punerea în aplicare a politicilor locale, naționale și europene; informații în sprijinul adaptării la schimbările climatice și atenuării efectelor acestora; informații geospațiale pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin activități de prevenire, și securitatea civilă, inclusiv sprijinul pentru activitatea externă a Uniunii. Comisia ar trebui să identifice mecanisme contractuale corespunzătoare care să încurajeze durabilitatea furnizării de servicii.
(26) În implementarea componentei de servicii a programului Copernicus, Comisia se poate baza, în cazul în care acest lucru este justificat în mod corespunzător de natura specială a acțiunii și de expertiza specifică, pe entități competente, cum ar fi Agenția Europeană de Mediu, Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX), Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă (EMSA) și Centrul Satelitar al Uniunii Europene (SATCEN), Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (CPMTM), alte agenții europene relevante, grupări sau consorții de organisme naționale sau orice organism relevant potențial eligibil pentru delegare în conformitate cu regulamentul financiar. Alegerea entității ar trebui să țină seama în mod corespunzător de eficiența costurilor încredințării acestor sarcini și de impactul asupra structurii de guvernanță a entității vizate și asupra resurselor sale financiare și umane.
(27) Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei s-a implicat activ în inițiativa GMES și în implementarea operațiunilor GMES inițiale, stabilite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 911/2010. Comisia ar trebui să continue să se bazeze pe sprijinul științific și tehnic al JRC pentru implementarea programului Copernicus.
(28) Achizițiile publice ale entităților însărcinate cu implementarea programului Copernicus ar trebui să fie compatibile cu normele Uniunii sau cu standardele internaționale echivalente, în măsura permisă de dispozițiile privind contractele de achiziții publice din regulamentul financiar. Anumite ajustări specifice necesare, aduse acestor norme, precum și modalitățile de prelungire a contractelor existente ar trebui definite în acordurile de delegare corespunzătoare. Ar trebui să vizeze, înainte de toate, obținerea ofertelor celor mai avantajoase din punct de vedere economic, controlul costurilor, diminuarea riscurilor, creșterea eficienței și reducerea dependenței de furnizori unici. Este necesar să se asigure o concurență deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, precum și posibilități echilibrate de participare a reprezentanților industriali de la toate nivelurile și în special a noilor veniți și a IMM-urilor. Ar trebui evitate posibilele abuzuri de poziție dominantă sau de dependența de furnizori unici pe termen lung. Pentru a diminua riscurile aferente programului, a se evita dependența de surse unice de aprovizionare și a asigura un control de ansamblu mai bun asupra programului Copernicus și asupra costurilor și calendarului aferent acestuia, ar trebui să se recurgă, ori de câte ori este necesar, la surse multiple de aprovizionare. În plus, dezvoltarea industriei europene ar trebui menținută și promovată în toate domeniile legate de observarea Pământului, în conformitate cu acordurile internaționale la care Uniunea este parte.
(29) Riscul executării deficitare a contractului sau al neexecutării ar trebui diminuat pe cât posibil. În acest scop, contractanții ar trebui să demonstreze sustenabilitatea executării contractului lor în ceea ce privește angajamentele asumate și durata acestuia. Prin urmare, autoritățile contractante ar trebui, după caz, să specifice cerințele legate de fiabilitatea aprovizionării și a furnizării de servicii. În plus, în cazul achiziționării unor bunuri și servicii de natură sensibilă, autoritățile contractante pot supune aceste achiziții unor cerințe specifice, în special în vederea asigurării securității informațiilor. Industriile Uniunii ar trebui să se poată baza pe furnizori situați în afara Uniunii pentru anumite componente și servicii, în cazul în care sunt demonstrate avantaje substanțiale în materie de calitate și costuri, ținând seama, în același timp, de natura strategică a programului Copernicus și de cerințele Uniunii în materie de securitate și control al exporturilor. Ar trebui să se poată beneficia de investițiile în sectorul public și de experiența și competențele din domeniul industrial, garantând, în același timp, faptul că nu se aduce atingere normelor privind procedurile concurențiale de ofertare.
(30) Pentru o mai bună evaluare a costului total al unui produs, al unui serviciu sau al unei lucrări care face obiectul licitației, inclusiv a costului său operațional pe termen lung, ar trebui să se țină seama pe parcursul procedurii de achiziții, după caz, de costul total privind durata de viață utilă a produsului, a serviciului sau a lucrării care face obiectul licitației, prin utilizarea unei abordări bazate pe eficacitatea costurilor, precum calcularea costurilor pe ciclu de viață, în cadrul unor achiziții bazate pe criteriul de atribuire a celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic. În acest scop, autoritatea contractantă ar trebui să se asigure că metodologia destinată calculării costurilor pentru durata de viață utilă a unui produs, a unui serviciu sau a unei lucrări este în mod expres menționată în documentația de achiziție sau în anunțul de participare și că respectiva metodologie permite verificarea acurateței informațiilor furnizate de ofertanți.
(31) Astfel, autoritatea contractantă ar trebui să poată restabili condiții de concurență echitabile atunci când una sau mai multe întreprinderi dispun deja, înaintea unei proceduri de ofertare, de informații privilegiate privind activitățile legate de această procedură de ofertare. De asemenea, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub forma unui contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare. În cele din urmă, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează programul Copernicus, prețurile de licitație nu pot fi întotdeauna anticipate cu precizie și, astfel, este de dorit să se încheie contracte cu formă specială, care nu oferă prețuri ferme și definitive și care includ clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.
(32) În vederea menținerii programului Copernicus la valoarea sa maximă prin reducerea în cea mai mare măsură posibilă a riscurilor tehnice și de programare și a costurilor asociate acestora și prin asigurarea unei fiabilități susținute a aprovizionării, programul Copernicus ar trebui să utilizeze la maximum investițiile precedente, financiare și în infrastructură, ale sectorului public, precum și experiența și competențele în domeniul industrial dobândite prin astfel de investiții în GMES. Acest lucru ar trebui să fie valabil în special în ceea ce privește componentele reprezentate de segmentele spațial și terestru recurente, elaborate de ESA și de statele sale participante, în contextul programului opțional pentru componenta spațială a GMES, cu participarea financiară a Uniunii. În acest din urmă caz, recurgerea la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare sau a unui echivalent al acestuia ar trebui să fie analizată în mod corespunzător de către autoritatea contractantă.
(33) În scopul îndeplinirii obiectivele programului Copernicus în mod sustenabil, este necesară coordonarea activităților diferiților parteneri implicați în programul Copernicus, precum și dezvoltarea, instituirea și exploatarea unei capacități de servicii și de observare care să răspundă nevoilor utilizatorilor. În acest context, un comitet („comitetul Copernicus”) ar trebui să asiste Comisia pentru asigurarea coordonării contribuțiilor la programul Copernicus din partea Uniunii, a statelor membre și a organizațiilor interguvernamentale, precum și a coordonării cu sectorul privat, în vederea utilizării optime a capacităților existente și a identificării lacunelor care urmează să fie abordate la nivelul Uniunii. Acesta ar trebui, de asemenea, să acorde asistență Comisiei pentru monitorizarea implementării coerente a programului Copernicus. Având în vedere faptul că o bună guvernare publică necesită o gestionare uniformă a programului Copernicus, o accelerare a procesului decizional și un acces egal la informații, reprezentanții entităților însărcinate cu sarcini de execuție bugetară ar trebui să poată participa, în calitate de observatori, la lucrările comitetului Copernicus. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea ar trebui să poată participa la lucrările comitetului Copernicus sub rezerva restricțiilor în materie de securitate și a dispozițiilor acordului respectiv. Acești reprezentanți nu ar trebui să aibă dreptul să ia parte la vot în cadrul comitetului Copernicus.
(34) Activitatea entităților cărora Comisia le-a delegat sarcini de implementare ar trebui, de asemenea, să fie evaluată în funcție de indicatori de performanță. Această evaluare ar oferi Parlamentului European și Consiliului o indicație privind evoluția operațiunilor programului Copernicus și implementarea sa.
(35) În Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013 al Comisiei (9) au fost stabilite condițiile de înregistrare și acordare a licențelor pentru utilizatorii GMES și au fost definite criteriile de restricționare a accesului la datele specifice GMES și la informațiile GMES despre servicii.
(36) Datele și informațiile produse în cadrul programului Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod integral, deschis și gratuit, sub rezerva unor condiții și limitări corespunzătoare, pentru a promova utilizarea și partajarea acestora, precum și pentru a consolida piețele europene în domeniul observării Pământului, în special sectorul de servicii derivate, permițând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
(37) Comisia ar trebui să conlucreze cu furnizorii de date, pentru a conveni asupra condițiilor de acordare a licențelor pentru datele provenite de la terți în scopul facilitării utilizării acestora în cadrul programului Copernicus, în conformitate cu prezentul regulament și cu drepturile aplicabile ale terților.
(38) Ar trebui luate în considerare drepturile de acces la datele provenind de la sateliții Copernicus Sentinel acordate în cadrul programului Componenta spațială GMES, astfel cum au fost aprobate de Comitetul ESA privind programul de observare a Pământului la 24 septembrie 2013.
(39) Deoarece programul Copernicus reprezintă un program civil aflat sub control civil, ar trebui să se acorde prioritate obținerii de date și producerii de informații, inclusiv imagini de înaltă rezoluție, care nu constituie un risc sau o amenințare la adresa securității Uniunii sau a securității statelor membre ale acesteia. Totuși, întrucât este posibil ca unele date Copernicus și informații Copernicus să necesite protecție, toți participanții la programul Copernicus ar trebui, pentru a asigura circulația în condiții de securitate a acestor informații, în limitele domeniului de aplicare al prezentului regulament, să asigure un nivel de protecție a informațiilor UE clasificate echivalent cu cel furnizat prin normele în materie de securitate specificate în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei (10) și prin normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE a Consiliului (11).
(40) Deoarece unele date Copernicus și informații Copernicus, inclusiv imagini de înaltă rezoluție, pot avea un impact asupra securității Uniunii sau a securității statelor membre ale acesteia, în cazuri justificate corespunzător, Consiliului ar trebui să i se confere competența de a adopta măsurile privind contracararea riscurilor și a amenințărilor la adresa securității Uniunii sau a securității statelor membre ale acesteia.
(41) Uniunea ar trebui să dețină proprietatea tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul programului Copernicus. Pentru respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, ar trebui să se încheie înțelegerile necesare cu proprietarii actuali. Ar trebui să fie înțeles faptul că dispozițiile referitoare la proprietatea activelor necorporale stabilite prin prezentul regulament nu reglementează drepturile necorporale care nu sunt transferabile în temeiul legislației naționale relevante. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat oportun pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția părților terțe sau să le înstrăineze. În special, Uniunea ar trebui să fie în măsură să transfere dreptul de proprietate sau să acorde licență pentru drepturile de proprietate intelectuală care rezultă din activitatea în cadrul programului Copernicus, în interesul unei utilizări pe scară largă a serviciilor Copernicus de către utilizatorii serviciilor derivate.
(42) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale, pe parcursul întregului ciclu de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, identificarea și investigarea neregulilor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este necesar, prin aplicarea de sancțiuni administrative și financiare în conformitate cu regulamentul financiar.
(43) Deoarece Copernicus este un program complex, Comisia ar trebui să fie asistată de experți independenți, din rândurile unei game largi de părți interesate, printre care mai ales experți numiți de statele membre pentru a se ocupa de chestiuni de securitate, reprezentanți ai entităților naționale relevante competente în domeniul spațiului și utilizatori Copernicus, astfel încât Comisia să poată beneficia de competența tehnică și științifică necesară, precum și de perspective interdisciplinare și transsectoriale, ținând seama de inițiativele relevante existente la nivelul Uniunii și la nivel național și regional.
(44) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește adoptarea programului de lucru anual, a specificațiilor tehnice pentru componenta de servicii și pentru componenta spațială, a aspectelor de securitate și a măsurilor pentru promovarea convergenței dintre statele membre în utilizarea datelor Copernicus și informațiilor Copernicus și pentru promovarea accesului la tehnologie și dezvoltare în domeniul observării Pământului, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12).
(45) De vreme ce programul Copernicus este orientat către utilizatori, el necesită implicarea continuă și eficace a utilizatorilor, în special în privința definirii și validării cerințelor pentru servicii. În vederea sporirii valorii programului din perspectiva utilizatorilor, ar trebui solicitată în mod activ contribuția acestora prin consultarea cu regularitate a utilizatorilor finali atât din sectorul public, cât și din cel privat. În acest scop, ar trebui instituit un grup de lucru („Forumul utilizatorilor”) care să sprijine comitetul Copernicus la identificarea cerințelor utilizatorilor, verificarea conformității serviciilor și coordonarea utilizatorilor din sectorul public.
(46) Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește cerințele în materie de date necesare pentru evoluția serviciilor operaționale, condițiile și procedurile privind accesul, înregistrarea și utilizarea datelor Copernicus și informațiilor Copernicus, criteriile tehnice specifice necesare pentru a preveni perturbarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus și criteriile pentru restricționarea achiziției sau diseminării datelor Copernicus și informațiilor Copernicus în urma conflictelor dintre diferitele tipuri de drepturi. Este deosebit de important ca în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
(47) Acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament ar trebui monitorizate și evaluate pentru a permite reajustări și noi evoluții. În special, evaluarea ar trebui să abordeze efectele politicii în materie de date Copernicus și informații Copernicus asupra părților interesate și a utilizatorilor de servicii derivate și impactul la nivelul mediului de afaceri, precum și la nivelul investițiilor naționale și private în infrastructuri de observare a Pământului. Evaluarea ar trebui să abordeze, de asemenea, posibila implicare viitoare a agențiilor europene relevante, cum ar fi Agenția GNSS European. Pentru a maximiza rezultatele și a valorifica cunoștințele și experiența dobândite prin intermediul etapelor de implementare a programului Copernicus, ar trebui explorate noi modele de organizare pentru planificări viitoare, asigurând un angajament economic pe termen lung.
(48) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea programului Copernicus, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre întrucât va viza, de asemenea, o capacitate paneuropeană și va depinde de o furnizare coordonată de servicii în cadrul statelor membre, coordonare care este necesar să fie asigurată la nivelul Uniunii, dar, având în vedere amploarea acțiunii, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat.
(49) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar care reprezintă principala valoare de referință, în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (13), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.
(50) Este oportun să se alinieze perioada de finanțare din prezentul regulament la cea prevăzută în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013. În consecință, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2014.
(51) Este de asemenea necesar să se abroge Regulamentul (UE) nr. 911/2010, pentru a stabili un cadru adecvat de guvernanță și finanțare și pentru a asigura faptul că programul Copernicus este pe deplin operațional. Orice măsură adoptată în temeiul Regulamentului (UE) nr. 911/2010 ar trebui să rămână valabilă pentru a i se asigura continuitatea,