Recitale
(1) Politica europeană de radionavigație prin satelit este pusă în aplicare în prezent prin programele EGNOS și Galileo (denumite în continuare „programele”).
(2) Regulamentul (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului din 12 iulie 2004 privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit (3) a instituit o agenție comunitară denumită „Autoritatea Europeană de Supraveghere a GNSS” (denumită în continuare „autoritatea”).
(3) Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo) (4) definește noul cadru de guvernanță publică și de finanțare a programelor. Acesta prevede principiul unei stricte repartizări a competențelor între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisie, autoritate și Agenția Spațială Europeană (denumită în continuare „ESA”), acordă Comisiei responsabilitatea gestionării programelor și alocă acesteia misiunile care fuseseră inițial încredințate autorității. Prevede, de asemenea, faptul că autoritatea își duce la îndeplinire sarcinile care îi sunt încredințate respectând rolul Comisiei de gestionar al programelor și în conformitate cu orientările elaborate de Comisie.
(4) Prin Regulamentul (CE) nr. 683/2008, Parlamentul European și Consiliul au invitat Comisia să prezinte o propunere în scopul adaptării formale a structurilor de gestionare a programelor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1321/2004, la noile roluri ale Comisiei și ale autorității, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 683/2008.
(5) Având în vedere restrângerea domeniului său de activitate, autoritatea nu ar trebui să se mai numească „Autoritatea Europeană de Supraveghere a GNSS”, ci „Agenția GNSS European” (denumită în continuare „agenția”). Cu toate acestea, agenția ar trebui să asigure continuitatea activităților autorității, inclusiv continuitatea privind drepturile și obligațiile, personalul și validitatea deciziilor adoptate.
(6) Scopurile și obiectivele Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 ar trebui, de asemenea, să fie adaptate pentru a reflecta faptul că agenția nu mai are funcția de a asigura gestionarea intereselor publice privind programele referitoare la Sistemul Global de Navigație prin Satelit (GNNS) European și de a fi autoritate de reglementare în domeniu.
(7) Statutul juridic al agenției trebuie să permită acesteia să acționeze ca persoană juridică în exercitarea atribuțiilor pe care le are.
(8) Ar trebui, de asemenea, să se modifice atribuțiile agenției și, în acest sens, să se asigure că atribuțiile sale sunt definite în conformitate cu cele stabilite la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008, inclusiv posibilitatea ca agenția să desfășoare alte activități care pot îi pot încredințate de Comisie, în vederea sprijinirii Comisiei în procesul de aplicare a programelor. În conformitate cu articolul 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5), astfel de activități pot, de exemplu, include urmărirea elaborării procedurilor de coordonare și consultare în aspecte legate de siguranță realizarea de cercetări necesare dezvoltării și promovării programelor precum și acordarea de sprijin la dezvoltarea și aplicarea proiectului-pilot referitor la serviciul public reglementat (PRS).
(9) În cadrul domeniului său de aplicare și al obiectivelor sale, precum și în îndeplinirea atribuțiilor sale, agenția ar trebui să respecte în special dispozițiile aplicabile instituțiilor Uniunii.
(10) De asemenea, în contextul evaluării intermediare a programului Galileo planificate pentru 2010, astfel cum se menționează la articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008, Comisia ar trebui să abordeze chestiunea guvernanței programelor în faza de funcționare și exploatare și rolul agenției în acest context.
(11) Pentru ca agenția să-și îndeplinească în mod efectiv atribuțiile, statele membre și Comisia ar trebui să fie reprezentate într-un consiliu de administrație căruia i se încredințează prerogativele necesare pentru a stabili bugetul, a-i verifica execuția, a adopta norme financiare corespunzătoare, a stabili o procedură de lucru transparentă de luare a deciziilor de către agenție, a-i aproba programul de lucru și a-i numi directorul executiv.
(12) Este, de asemenea, adecvat ca un reprezentant al Parlamentului European să facă parte din consiliul de administrație în calitate de membru fără drept de vot, Regulamentul (CE) nr. 683/2008 subliniind utilitatea unei colaborări strânse între Parlamentul European, Consiliu și Comisie.
(13) În scopul de a garanta că agenția își îndeplinește atribuțiile, respectând rolul Comisiei de gestionar al programelor și în conformitate cu orientările elaborate de aceasta din urmă, ar trebui să se prevadă explicit faptul că agenția ar trebui să fie gestionată de către un director executiv aflat sub conducerea consiliului de administrație, în conformitate cu orientările elaborate de Comisie pentru agenție. Este la fel de important să se menționeze că Comisia ar trebui să aibă cinci reprezentanți în consiliul de administrație al agenției și că deciziile privind un număr limitat de atribuții ale consiliului de administrație nu ar trebui adoptate fără votul favorabil al reprezentanților Comisiei.
(14) Buna funcționare a agenției impune ca directorul său executiv să fie numit pe criterii de merit și capacitate administrativă și managerială atestată, precum și pe baza unei competențe și experiențe relevante, și ca acesta să-și îndeplinească îndatoririle cu deplină independență și flexibilitate în ceea ce privește organizarea funcționării interne a agenției. Cu excepția anumitor activități și măsuri legate de acreditarea de securitate, directorul executiv ar trebui să pregătească și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura realizarea corespunzătoare a programului de lucru al agenției, să întocmească în fiecare an un proiect de raport general ce trebuie înaintat consiliului de administrație, un proiect de raport estimativ al veniturilor și cheltuielilor agenției și să execute bugetul.
(15) Consiliul de administrație ar trebui să fie împuternicit să ia orice decizie care poate garanta faptul că agenția își poate îndeplini atribuțiile, cu excepția atribuțiilor de acreditare de securitate, care ar trebui încredințate unui consiliu de acreditare de securitate pentru sistemele GNSS europene (denumit în continuare „consiliul de acreditare de securitate”). În privința acestor atribuții de acreditare, consiliul de administrație ar trebui să fie responsabil numai de aspecte ce țin de resurse și buget. O bună guvernanță a programelor implică, de asemenea, necesitatea ca atribuțiile consiliului de administrație să fie conforme cu noile misiuni atribuite agenției în temeiul articolului 16 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008, în special privind operarea centrului de securitate Galileo și instrucțiunile furnizate în temeiul Acțiunii comune 2004/552/PESC din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere securității Uniunii Europene (6).
(16) Procedurile de numire a responsabililor ar trebui să fie transparente.
(17) Având în vedere perimetrul sarcinilor încredințate agenției, printre care figurează acreditarea de securitate, ar trebui să se elimine Comitetul științific și tehnic înființat în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1321/2004, iar Comitetul de siguranță și securitate a sistemului înființat în conformitate cu articolul 10 din respectivul regulament ar trebui să fie înlocuit de către Consiliul de acreditare de securitate, care va fi însărcinat cu lucrările de acreditare de securitate și compus din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei. Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „ÎR”) și ESA ar trebui să aibă rol de observatori în consiliul de acreditare de securitate.
(18) Activitățile de acreditare de securitate ar trebui să fie efectuate în mod independent față de autoritățile de gestionare a programelor, în special față de Comisie, față de celelalte organe ale agenției, ESA, precum și față de alte entități responsabile de aplicarea prevederilor în materie de securitate. Pentru a asigura o astfel de independență, ar trebui înființat Consiliul de acreditare de securitate, care să fie autoritatea de acreditare de securitate a sistemelor GNSS europene (denumite în continuare „sistemele”). În cadrul agenției ar trebui să existe un organism autonom care să ia decizii în mod independent și obiectiv, în interesul cetățenilor.
(19) Deoarece, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 683/2008, Comisia gestionează toate aspectele referitoare la securitatea sistemelor și pentru a asigura o guvernanță eficientă a aspectelor de securitate și respectarea principiului unei stricte repartizări a responsabilităților, prevăzut de acest regulament, este esențial ca activitățile Consiliului de acreditare de securitate să se limiteze strict la activitățile de acreditare de securitate a sistemelor și să nu afecteze în niciun caz atribuțiile încredințate Comisiei în temeiul articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008.
(20) Deciziile luate de către Comisie în conformitate cu proceduri care implică Comitetul pentru programele europene GNSS nu vor afecta în niciun fel normele existente în materie de buget sau competența specifică a statelor membre în chestiuni legate de securitate.
(21) În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 683/2008, în cazurile în care securitatea Uniunii sau a statelor sale membre poate fi afectată de funcționarea sistemelor, se aplică procedurile prevăzute de Acțiunea comună 2004/552/PESC. În special în cazul unei amenințări la adresa securității Uniunii sau a unui stat membru care decurge din funcționarea sau utilizarea sistemelor sau în cazul unei amenințări la adresa funcționării sistemelor, în special ca urmare a unei crize internaționale, Consiliul, hotărând în unanimitate, poate decide cu privire la instrucțiunile necesare pentru agenție și pentru Comisie. Orice membru al Consiliului, ÎR sau Comisia poate solicita o dezbatere în cadrul Consiliului în vederea adoptării unor astfel de instrucțiuni.
(22) În ceea ce privește aplicarea principiului subsidiarității, deciziile de acreditare de securitate ar trebui să se bazeze, în conformitate cu procesul definit în strategia de acreditare de securitate, pe decizii de acreditare de securitate locale, luate de autoritățile naționale de acreditare de securitate în cauză ale statelor membre.
(23) Pentru a-și putea desfășura toate activitățile rapid și în mod eficient, consiliul de acreditare de securitate ar trebui să poată să înființeze organisme adecvate, care să se afle în subordinea sa și care să îi urmeze instrucțiunile. Prin urmare, ar trebui să înființeze un „grup” care să îl sprijine în procesul de pregătire a deciziilor și o „autoritate de distribuție criptografică”, care să gestioneze și să pregătească aspecte legate de materialele criptografice, inclusiv o „celulă de supraveghere a codurilor de zbor” dedicată gestionării codurilor de zbor operaționale pentru lansări, precum și alte organisme, dacă este necesar, care să se ocupe de diferite chestiuni specifice. Procedându-se astfel, ar trebui să se ia mai cu seamă în considerare că este necesar să se asigure continuitatea activității organismelor respective.
(24) Este important, de asemenea, ca activitățile de acreditare de securitate să fie coordonate cu acțiunile autorităților care gestionează programele și ale altor entități responsabile de aplicarea prevederilor în materie de securitate.
(25) Ținând cont de specificitatea și de complexitatea sistemelor, este esențial ca activitățile de acreditare de securitate să fie întreprinse într-un context de responsabilitate colectivă pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre, făcându-se eforturi pentru a se ajunge la un consens și implicând toate părțile interesate de securitate, precum și pentru monitorizarea permanentă a riscului. Este, de asemenea, imperativ ca activitățile de acreditare de securitate de ordin tehnic să fie încredințate unor specialiști care sunt calificați corespunzător pentru acreditarea unor sisteme complexe și care dețin un nivel adecvat de atestare în domeniul securității.
(26) Pentru a asigura faptul că acest consiliu de acreditare de securitate își poate îndeplini atribuțiile, ar trebui, de asemenea, să se prevadă că statele membre ar trebui să furnizeze consiliului orice document util, să permită persoanelor autorizate corespunzător accesul la informații clasificate și în toate zonele care se află sub jurisdicția acestora, precum și faptul că acestea ar trebui să fie responsabile, pe plan local, cu acreditarea de securitate a zonelor care se găsesc pe teritoriul lor.
(27) Sistemele create în cadrul programelor reprezintă infrastructuri a căror utilizare depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre și care sunt instituite ca rețele transeuropene, în sensul dispozițiilor articolului 172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniile infrastructurilor de transport, telecomunicații și energie.
(28) Comisia trebuie să evalueze implicațiile bugetare ale finanțării agenției pentru rubrica de cheltuieli în cauză. Pe baza informațiilor respective și fără a aduce atingere procedurilor legislative relevante, cele două componente ale autorității bugetare trebuie să ajungă, în cadrul cooperării bugetare, în timp util, la un acord cu privire la finanțarea agenției. Procedura bugetară a Uniunii se aplică contribuției Uniunii alocate din bugetul general al Uniunii Europene. În plus, verificarea conturilor trebuie realizată de Curtea Europeană de Conturi, în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002.
(29) Agenția ar trebui să aplice legislația relevantă a Uniunii privind accesul public la documente și protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Aceasta ar trebui, de asemenea, să respecte principiile de securitate aplicabile Consiliului și serviciilor Comisiei.
(30) Țările terțe ar trebui să aibă posibilitatea de a participa în cadrul agenției, cu condiția să fi încheiat un acord prealabil în acest sens cu Uniunea, în special în cazul în care aceste țări au fost implicate în fazele anterioare ale programului Galileo, prin contribuția lor la programul Galileosat al ESA.
(31) Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume instituirea unei agenții responsabile în special cu acreditarea de securitate a sistemelor și asigurarea funcționării acesteia, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere dimensiunile și efectele măsurilor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.
(32) Deoarece denumirea agenției se schimbă, Regulamentul (CE) nr. 683/2008 ar trebui să se modifice în consecință.
(33) Regulamentul (CE) nr. 1321/2004 a fost modificat anterior. Având în vedere amendamentele introduse în prezent, este oportună, din rațiuni de claritate, abrogarea regulamentului respectiv și înlocuirea sa cu un regulament nou,