Recitale
(1) Uniunea are ca obiectiv consolidarea bazelor sale științifice și tehnologice prin consolidarea Spațiului european de cercetare (SEC) în care cercetătorii, cunoștințele științifice și tehnologia să circule liber și prin încurajarea sporirii competitivității acestuia, inclusiv în ceea ce privește mediul de afaceri, promovând în același timp toate activitățile de cercetare și de inovare (C&I) care vizează îndeplinirea priorităților strategice ale Uniunii, priorități care au ca obiectiv final promovarea păcii, a valorilor Uniunii și a bunăstării popoarelor sale.
(2) În cadrul acestui obiectiv general, pentru a obține un impact științific, tehnologic, economic, precum și asupra mediului înconjurător și asupra societății și pentru a maximiza valoarea adăugată realizată de Uniune prin investițiile sale în C&I, Uniunea ar trebui să investească în C&I prin programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa 2021-2027 (denumit în continuare „programul”). Programul ar trebui să sprijine crearea, transferul și o mai bună difuzare a cunoștințelor de înaltă calitate și la nivel de excelență și a tehnologiilor de înaltă calitate în Uniune, să atragă talente la toate nivelurile și să contribuie la implicarea deplină a rezervei de talente a Uniunii, să faciliteze legăturile de colaborare și să consolideze impactul C&I asupra elaborării, sprijinirii și implementării politicilor Uniunii, să sprijine și să consolideze adoptarea și implementarea de soluții inovatoare și durabile în economia Uniunii, în special în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și al societății, să abordeze provocările globale, inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite, să creeze locuri de muncă, să stimuleze creșterea economică și să promoveze competitivitatea mediului de afaceri și să stimuleze atractivitatea Uniunii în domeniul C&I. Programul ar trebui să promoveze toate formele de inovare, inclusiv inovarea revoluționară, să încurajeze introducerea pe piață a soluțiilor inovatoare și să optimizeze realizarea investițiilor sus-menționate pentru a crește impactul lor în cadrul unui SEC consolidat.
(3) Programul ar trebui să fie instituit pe durata cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027, astfel cum este prevăzută în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (4), fără a aduce atingere termenelor stabilite în Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (5).
(4) Programul ar trebui să contribuie la creșterea investițiilor publice și private în C&I în statele membre, contribuind astfel la atingerea unei ținte globale privind investițiile de cel puțin 3 % din produsul intern brut (PIB) al Uniunii în domeniul cercetării și dezvoltării. Pentru atingerea acestei ținte ar fi nevoie ca statele membre și sectorul privat să completeze programul cu propriile lor acțiuni consolidate de investiții în cercetare, dezvoltare și inovare.
(5) În vederea realizării obiectivelor sale și respectând totodată principiul excelenței, programul ar trebui să vizeze consolidarea, printre altele, a legăturilor de colaborare în Europa, contribuind astfel la reducerea decalajului în materie de C&I.
(6) Pentru a realizarea obiectivele de politică ale Uniunii, activitățile sprijinite în cadrul acestui program ar trebui, acolo unde este cazul, să fie o sursă de inspirație pentru reglementări favorabile inovării și să beneficieze de acestea, în conformitate cu principiul inovării, astfel încât să sprijine o transformare mai rapidă și mai intensivă în inovare a consistentului capital de cunoaștere al Uniunii.
(7) Conceptele de „știință deschisă”, „inovare deschisă” și „deschidere către lume” ar trebui să garanteze excelența și impactul investițiilor Uniunii în C&I, protejând în același timp interesele Uniunii.
(8) Știința deschisă, inclusiv accesul deschis la publicațiile științifice și la datele de cercetare, precum și diseminarea și exploatarea optimă a cunoștințelor au potențialul de a spori calitatea, impactul și beneficiile științei. Acestea au, de asemenea, potențialul de a accelera dezvoltarea cunoașterii, făcând-o mai fiabilă, mai eficientă și mai precisă, mai ușor de înțeles de către societate și mai capabilă să răspundă provocărilor societale. Ar trebui să se prevadă dispoziții menite să asigure faptul că beneficiarii oferă acces deschis la publicațiile științifice evaluate inter pares. De asemenea, ar trebui să se asigure faptul că beneficiarii oferă acces deschis la datele de cercetare în conformitate cu principiul „cât mai deschis cu putință și cât de închis este necesar”, garantându-se în același timp posibilitatea excepțiilor în funcție de interesele legitime ale beneficiarilor. Ar trebui să se acorde o importanță sporită în special gestionării responsabile a datelor de cercetare, care ar trebui să respecte principiile de a fi „ușor de găsit”, „accesibile”, „interoperabile” și „reutilizabile” (denumite în continuare „principiile FAIR”), în special prin abordarea integratoare a planurilor de gestionare a datelor. Acolo unde este cazul, beneficiarii ar trebui să utilizeze posibilitățile oferite de Cloudul european pentru știința deschisă (EOSC) și de infrastructura europeană de date și să respecte alte principii și practici ale științei deschise. Reciprocitatea în știința deschisă ar trebui încurajată în toate acordurile de asociere și de cooperare cu țările terțe.
(9) Beneficiarii programului, în special IMM-urile, urmează să fie încurajați să utilizeze instrumentele relevante existente ale Uniunii, cum ar fi serviciul European de asistență în materie de drepturi de proprietate intelectuală, care sprijină IMM-urile și alți participanți la program să își protejeze și să își exercite drepturile de proprietate intelectuală (PI).
(10) Conceperea și elaborarea programului ar trebui să răspundă necesității de stabilire a unei mase critice de activități sprijinite la nivelul întregii Uniuni, încurajându-se participarea bazată pe criteriul excelenței a tuturor statelor membre, precum și prin cooperare internațională, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă (denumită în continuare „Agenda 2030”), cu ODD și cu Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (6) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”). Implementarea programului ar trebui să consolideze urmărirea ODD și angajamentul Uniunii și al statelor sale membre de a implementa Agenda 2030 de a realiza într-un mod coerent și integrat cele trei dimensiuni ale sale: economică, socială și de mediu.
(11) Activitățile sprijinite în cadrul programului ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor, a priorităților și a angajamentelor internaționale ale Uniunii.
(12) Programul ar trebui să beneficieze de complementaritate cu foile de parcurs și strategiile europene relevante existente în materie de C&I, precum și cu proiectele importante de interes european comun, după caz, cu condiția ca necesitățile în materie de C&I aferente să fie identificate în planificarea strategică a programului.
(13) Programul ar trebui să asigure transparența și responsabilitatea finanțării publice în cadrul proiectelor de C&I, protejând astfel interesul public.
(14) Programul ar trebui să sprijine activitățile de C&I în domeniul științelor sociale și umaniste (ȘSU). Acest lucru implică promovarea cunoașterii științifice în domeniul respectiv și utilizarea informațiilor și a progreselor înregistrate în cadrul său, pentru a spori impactul economic și societal al programului. În cadrul pilonului intitulat „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”, ȘSU ar trebui să fie integrate pe deplin în toate clusterele. De asemenea, dincolo de promovarea lor în cadrul proiectelor, integrarea ȘSU ar trebui să fie sprijinită prin includerea, ori de câte ori este cazul, a unor experți externi independenți din domeniul ȘSU în comitetele de experți și în grupurile de evaluare, precum și prin monitorizarea acestor științe în cadrul acțiunilor de cercetare finanțate și prezentarea de rapoarte în timp util privind ȘSU. În special, nivelul de integrare a ȘSU ar trebui monitorizat în întregul program.
(15) Programul ar trebui să mențină o abordare echilibrată între cercetare, pe de o parte, și inovare, pe de altă parte, precum și între finanțarea ascendentă (stabilită în funcție de cercetător sau de inovator) și finanțarea descendentă (determinată de priorități definite strategic), în funcție de tipul comunităților de C&I care sunt implicate în întreaga Uniune, de tipurile și scopurile activităților desfășurate și de impacturile așteptate. Combinația respectivilor factori ar trebui să determine alegerea abordării pentru părțile relevante ale programului, toate acestea contribuind la îndeplinirea tuturor obiectivelor generale și specifice ale programului.
(16) Bugetul global pentru componenta „Extinderea participării și răspândirea excelenței” din cadrul părții intitulate „Extinderea participării și consolidarea SEC” a programului ar trebui să reprezinte cel puțin 3,3 % din bugetul global al programului și ar trebui să aducă beneficii în principal entităților juridice stabilite în țările vizate de extinderea participării.
(17) Inițiativele de excelență ar trebui să vizeze îmbunătățirea excelenței în materie de C&I în țările eligibile, inclusiv prin sprijinirea formării pentru îmbunătățirea competențelor manageriale în materie de C&I, acordarea de premii, consolidarea ecosistemelor de inovare, precum și prin crearea de rețele de C&I, inclusiv pe baza infrastructurilor de cercetare finanțate de Uniune. Solicitanții ar trebui să demonstreze în mod clar că proiectele sunt legate de strategii naționale și/sau regionale de C&I pentru a fi eligibili să solicite finanțare în temeiul componentei „Extinderea participării și răspândirea excelenței” din cadrul părții intitulate „Extinderea participării și consolidarea SEC” a programului.
(18) Ar trebui să fie posibilă aplicarea unei proceduri accelerate pentru C&I, în cadrul căreia durata procedurilor de acordare a granturilor nu ar trebui să depășească șase luni, pentru a permite accesul la fonduri într-un mod mai rapid, ascendent, al consorțiilor mici implicate în colaborare care se ocupă de acțiuni de la cercetarea fundamentală până la aplicarea pe piață.
(19) Programul ar trebui să sprijine toate etapele C&I, în special în cadrul proiectelor de colaborare și al misiunilor și parteneriatelor europene, după caz. Cercetarea fundamentală constituie un bun esențial și o condiție importantă pentru creșterea capacității Uniunii de a atrage cei mai buni oameni de știință, astfel încât să devină un pol al excelenței la nivel mondial. Ar trebui să se asigure un echilibru între cercetarea fundamentală și cea aplicată în cadrul programului. În combinație cu inovarea, respectivul echilibru va sprijini competitivitatea, creșterea economică și ocuparea forței de muncă în Uniune.
(20) Este dovedit faptul că acceptarea diversității, în toate sensurile, este esențială pentru calitatea științifică, deoarece știința beneficiază de pe urma diversității. Diversitatea și incluziunea contribuie la excelența în C&I colaborativă: cooperarea dintre discipline, sectoare și de pe tot cuprinsul SEC permite o îmbunătățire a cercetării și o mai bună calitate a propunerilor de proiecte, poate conduce la rate mai ridicate de utilizare la nivelul societății și poate promova beneficiile inovării, contribuind astfel la progresul Europei.
(21) Pentru a maximiza impactul programului, ar trebui acordată o atenție deosebită abordărilor multidisciplinare, interdisciplinare și transdisciplinare, ca elemente-cheie pentru un progres științific major.
(22) Activitățile de cercetare întreprinse în cadrul pilonului „Excelență științifică” ar trebui să fie stabilite în funcție de necesitățile și de oportunitățile din domeniul științei și ar trebui să promoveze excelența în acest domeniu. Agenda pentru cercetare ar trebui stabilită în strânsă legătură cu comunitatea științifică și ar trebui să pună accentul pe atragerea noilor talente în domeniul C&I și a cercetătorilor debutanți, consolidând în același timp Spațiul european de cercetare (SEC), evitând exodul creierelor și promovând circulația creierelor.
(23) Programul ar trebui să sprijine Uniunea și statele sale membre în atragerea celor mai bune talente și competențe, ținând seama de realitatea unei concurențe internaționale foarte intense.
(24) Pilonul „Provocări globale și competitivitate industrială europeană” ar trebui stabilit prin intermediul unor clustere de activități de C&I, în vederea maximizării integrării în toate domeniile tematice respective, asigurându-se totodată un nivel ridicat și durabil al impactului pentru Uniune în raport cu resursele utilizate. Acesta ar încuraja colaborarea între mai multe discipline, sectoare, politici și țări, atât în vederea realizării ODD, respectând principiile Agendei 2030 și ale Acordului de la Paris, și competitivitatea mediilor de afaceri ale Uniunii. Organizarea unor inițiative foarte ambițioase și ample sub formă de misiuni de C&I ar permite programului să obțină un impact sistemic transformator pentru societate, în sprijinul ODD, inclusiv prin intermediul cooperării internaționale și al diplomației științifice. Activitățile incluse în respectivul pilon ar trebui să acopere întreaga gamă de activități de C&I, pentru a garanta că Uniunea rămâne în avangardă în ceea ce privește prioritățile definite strategic.
(25) Clusterul „Cultură, creativitate și societate favorabilă incluziunii” ar trebui să contribuie în mod substanțial la cercetarea în sectoarele culturale și creative, inclusiv privind patrimoniul cultural al Uniunii, și, în special, ar trebui să permită crearea unui spațiu de colaborare în domeniul patrimoniului cultural european.
(26) Implicarea deplină și în timp util în program a tuturor tipurilor de afaceri, de la antreprenori individuali și IMM-uri la întreprinderi de mari dimensiuni, ar contribui în mod substanțial la realizarea obiectivelor programului și în special în ceea ce privește crearea de locuri de muncă durabile și creșterea durabilă în Uniune. În vederea acestei implicări a mediului de afaceri, participarea sa la acțiuni ar trebui sprijinită la niveluri cel puțin comparabile cu cele prevăzute în programul-cadru Orizont 2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (denumit în continuare „Orizont 2020”).
(27) Acțiunile din cadrul programului ar contribui în mod semnificativ la deblocarea potențialului sectoarelor strategice ale Uniunii, inclusiv al tehnologiilor generice esențiale care reflectă obiectivele strategiei pentru politica industrială a Uniunii.
(28) Consultările cu mai multe părți interesate, inclusiv cu societatea civilă și mediul de afaceri, ar trebui să contribuie la perspectivele și prioritățile stabilite prin planificarea strategică. Acest lucru ar trebui să conducă la planuri strategice periodice în materie de C&I, adoptate prin intermediul unor acte de punere în aplicare pentru pregătirea conținutului programelor de lucru.
(29) În vederea finanțării unei acțiuni specifice, programul de lucru ar trebui să țină seama de efectele preconizate ale proiectelor specifice anterioare, precum și de progresul științei, tehnologiei și inovării la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional și de evoluțiile relevante ale politicilor, ale pieței și ale societății.
(30) Este important să sprijinim mediul de afaceri al Uniunii pentru ca acesta să rămână sau să devină un lider mondial în domeniul inovării, al digitalizării și al neutralității climatice, în special prin investiții în tehnologiile generice esențiale care vor sta la baza întreprinderilor de mâine. Acțiunile programului ar trebui să ofere soluții la disfuncționalitățile pieței sau la situațiile de investiții sub nivelul optim, să stimuleze investițiile în mod proporțional și transparent, fără a se suprapune finanțărilor private sau a le exclude, și să asigure o valoare adăugată europeană clară și beneficii publice de pe urma investițiilor. Acest lucru va asigura coerența între acțiunile programului și normele Uniunii privind ajutoarele de stat, pentru a se stimula inovarea și a se evita denaturările nejustificate ale concurenței pe piața internă.
(31) Programul ar trebui să sprijine C&I în mod integrat, respectând toate dispozițiile relevante din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Conceptul de cercetare, inclusiv dezvoltarea experimentală, ar trebui utilizat în conformitate cu manualul Frascati elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în timp ce conceptul de inovare ar trebui utilizat în conformitate cu manualul Oslo, elaborat de OCDE și Eurostat, care urmează o abordare largă ce cuprinde proiectarea și inovarea socială. Ca și în Orizont 2020, definițiile OCDE cu privire la nivelul de maturitate tehnologică (NMT) ar trebui să fie luate în continuare în considerare la clasificarea cercetării tehnologice, a dezvoltării de produse și a activităților demonstrative, precum și la definirea tipurilor de acțiuni disponibile în cadrul cererilor de propuneri. Granturile nu ar trebui acordate pentru acțiuni în cadrul cărora activitățile depășesc NMT 8. Ar trebui să fie posibil ca programul de lucru să permită granturi pentru validarea la scară largă a produselor și replicarea pe piață pentru o anumită cerere de propuneri din cadrul pilonului „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”.
(32) Programul ar trebui să contribuie la obiectivele spațiale la un nivel al cheltuielilor cel puțin echivalent proporțional cu cel prevăzut în Orizont 2020.
(33) Comunicarea Comisiei din 11 ianuarie 2018 intitulată „Evaluarea intermediară a programului Orizont 2020: maximizarea impactului cercetării și inovării din UE”, Rezoluția Parlamentului European din 13 iunie 2017 referitoare la evaluarea implementării Orizont 2020 în vederea evaluării intermediare a acestuia și la propunerea privind cel de al 9-lea program-cadru (8) și concluziile Consiliului din 1 decembrie 2017 intitulate „De la evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 către cel de al nouălea program-cadru” au oferit un set de recomandări privind programul, inclusiv privind normele acestuia referitoare la participare și diseminare. Respectivele recomandări se bazează pe lecțiile învățate din Orizont 2020, precum și pe contribuțiile din partea instituțiilor Uniunii și a părților interesate. Printre respectivele recomandări se numără propunerea de măsuri pentru promovarea circulației creierelor și facilitarea deschiderii rețelelor de C&I pentru realizarea de investiții mai ambițioase în vederea atingerii unei mase critice și a maximizării impactului; pentru sprijinirea inovării revoluționare; pentru acordarea de prioritate investițiilor Uniunii în C&I în domenii cu valoare adăugată ridicată, în special printr-o implicare a cetățenilor deplină, în cunoștință de cauză și în timp util, orientată spre misiuni, și printr-o comunicare extinsă; pentru raționalizarea cadrului de finanțare al Uniunii pentru a exploata pe deplin potențialul de C&I, inclusiv infrastructurile de cercetare din întreaga Uniune, precum simplificarea gamei de inițiative de parteneriat european și de scheme de cofinanțare; pentru dezvoltarea mai multor sinergii concrete între diferitele instrumente de finanțare ale Uniunii, în special prin depășirea logicilor de intervenție necomplementare și a complexității diferitelor finanțări și a altor reglementări, precum și cu scopul de a contribui la mobilizarea potențialului de C&I neexploatat din întreaga Uniune; consolidarea cooperării internaționale și a deschiderii față de participarea țărilor terțe și continuarea simplificării bazate pe experiența dobândită în implementarea Orizont 2020.
(34) Având în vedere că o atenție deosebită trebuie acordată coordonării și complementarității dintre diferitele politici ale Uniunii, programul ar trebui să urmărească realizarea de sinergii cu alte programe ale Uniunii, din etapa de concepere și planificare strategică, trecând prin etapele de selectare a proiectelor, gestionare, comunicare, diseminare, exploatare a rezultatelor, monitorizare, audit și guvernanță. În ceea ce privește finanțarea pentru activitățile de C&I, sinergiile ar trebui să permită armonizarea cât mai mult posibil a normelor, inclusiv a normelor privind eligibilitatea costurilor. În vederea evitării dublării sau a suprapunerilor, pentru a crește efectul de levier al finanțării din partea Uniunii și pentru a reduce sarcina administrativă pentru solicitanți și beneficiari, ar trebui să fie posibilă promovarea sinergiilor, în special prin finanțare alternativă, combinată sau cumulativă și prin transferuri de resurse.
(35) În conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/2094 și în limitele resurselor alocate în regulament, în cadrul programului ar trebui puse în aplicare măsuri de redresare și de reziliență pentru a aborda consecințele fără precedent ale crizei provocate de COVID-19. Aceste resurse suplimentare ar trebui utilizate astfel încât să se asigure respectarea termenelor prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/2094. Aceste resurse suplimentare ar trebui alocate exclusiv acțiunilor destinate C&I care vizează abordarea consecințelor crizei provocate de COVID-19 și în special a consecințelor sale economice, sociale și societale.
(36) Pentru a obține cel mai mare impact posibil al finanțării acordate de Uniune și cea mai eficientă contribuție la obiectivele de politică și angajamentele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca Uniunea să încheie parteneriate europene cu parteneri din sectorul privat și/sau public. Printre parteneri se numără mediul de afaceri, IMM-urile, universitățile, organizațiile de cercetare, părțile interesate din domeniul C&I, organismele cu misiune de serviciu public la nivel local, regional, național sau internațional sau organizațiile societății civile, inclusiv fundații și organizații non-guvernamentale (ONG-uri) care susțin și/sau desfășoară activități de C&I, cu condiția ca impacturile dorite să poată fi obținute mai eficient prin intermediul unui parteneriat decât exclusiv de către Uniune.
(37) Ar trebui să fie posibil ca, în funcție de decizia statului membru, contribuțiile din programele cofinanțate prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) să fie considerate drept contribuție a statului membru participant la parteneriate europene în cadrul programului. Totuși, respectiva posibilitate nu ar trebui să aducă atingere necesității de a respecta toate dispozițiile aplicabile respectivelor contribuții, astfel cum se prevede într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize („Regulamentul privind dispozițiile comune pentru 2021-2027”) și în regulamentele specifice fiecărui fond.
(38) Programul ar trebui să consolideze cooperarea dintre parteneriatele europene și partenerii din sectorul public și/sau privat de la nivel internațional, inclusiv prin reunirea programelor de C&I și prin investiții transfrontaliere în C&I, care aduc avantaje reciproce cetățenilor și întreprinderilor, permițând în același timp Uniunii să își apere interesele în domenii strategice.
(39) Inițiativele emblematice în domeniul tehnologiilor viitoare și emergente (FET) s-au dovedit a fi un instrument eficace și eficient, aducând beneficii societății într-un efort comun coordonat al Uniunii și al statelor sale membre. Activitățile desfășurate în cadrul inițiativelor emblematice în domeniul FET privind grafenul, proiectul „Creierul uman” și tehnologia cuantică, care sunt sprijinite prin Orizont 2020, vor continua să fie sprijinite prin program prin cereri de propuneri incluse în programul de lucru. Acțiunile pregătitoare sprijinite în cadrul părții referitoare la inițiativele emblematice în domeniul FET a Orizont 2020 vor contribui la planificarea strategică din cadrul programului și vor sprijini lucrările cu privire la misiuni, la parteneriatele europene cofinanțate și/sau programate în comun și la cererile de propuneri obișnuite.
(40) Centrul Comun de Cercetare (JRC) ar trebui să ofere în continuare dovezi științifice independente și orientate către client și asistență tehnică politicilor Uniunii pe parcursul întregului ciclu al politicilor. Acțiunile directe ale JRC ar trebui să fie implementate în mod flexibil, eficient și transparent, ținând seama de necesitățile politicilor Uniunii și de nevoile relevante ale utilizatorilor JRC și asigurând protecția intereselor financiare ale Uniunii. JRC ar trebui să continue să genereze resurse suplimentare.
(41) Pilonul „O Europă inovatoare” ar trebui să stabilească o serie de măsuri pentru acordarea de asistență integrată pentru a răspunde nevoilor antreprenorilor și ale antreprenoriatului, menite să realizeze și să accelereze inovarea revoluționară pentru creșterea rapidă a pieței, precum și să promoveze autonomia strategică a Uniunii, menținând în același timp o economie deschisă. Acesta ar trebui să prevadă un punct unic (one-stop shop) pentru a atrage și a sprijini toate tipurile de inovatori și de întreprinderi inovatoare, cum ar fi IMM-urile, inclusiv întreprinderile nou-înființate și, în cazuri excepționale, întreprinderile mici cu capitalizare medie, cu potențial de extindere la nivelul Uniunii și la nivel internațional. Pilonul ar trebui să ofere granturi și coinvestiții rapide și flexibile, inclusiv cu ajutorul investitorilor privați. Respectivele obiective ar trebui să fie urmărite prin crearea unui Consiliu European pentru Inovare (CEI). Pilonul ar trebui să sprijine, de asemenea, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și ecosistemele europene de inovare în general, în special prin parteneriate europene cu actori de la nivel național și regional care sprijină inovarea.
(42) În sensul prezentului regulament și, în special, în contextul activităților desfășurate în cadrul CEI, o „întreprindere nou-înființată” ar trebui înțeleasă ca fiind o IMM aflată într-o etapă timpurie a ciclului său de viață, inclusiv cele înființate ca spin-off-uri ale activităților de cercetare universitare, care vizează găsirea de soluții inovatoare și modele de afaceri scalabile și care este autonomă în sensul articolului 3 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (9); o „întreprindere cu capitalizare medie” ar trebui înțeleasă ca fiind o întreprindere care nu este o IMM și care are între 250 și 3 000 de angajați, numărul de angajați fiind calculat în conformitate cu articolele 3-6 din titlul I din anexa la recomandarea menționată; și o „întreprindere mică cu capitalizare medie” ar trebui înțeleasă ca fiind o întreprindere cu capitalizare medie care are cel mult 499 de angajați.
(43) Obiectivele de politică ale programului urmează să fie realizate, de asemenea, prin instrumentele financiare și garanția bugetară ale programului InvestEU, promovându-se astfel sinergii între cele două programe.
(44) CEI, împreună cu alte componente ale programului, ar trebui să stimuleze toate formele de inovare care variază de la inovarea progresivă la inovarea revoluționară și disruptivă, vizând în special inovarea creatoare de piețe. Prin instrumentele sale, Pathfinder și Accelerator, CEI ar trebui să urmărească identificarea, dezvoltarea și implementarea a inovațiilor cu risc ridicat, de toate tipurile, incluzând inovațiile progresive, și punând accentul în special pe inovațiile revoluționare, disruptive și bazate pe inovare aprofundată (deep tech) care au potențialul de a deveni inovații creatoare de piețe. Printr-un sprijin coerent și raționalizat, CEI ar trebui să umple golul existent în ceea ce privește sprijinul public și investițiile private pentru inovarea revoluționară. Instrumentele CEI necesită funcții de gestionare și juridice specifice, pentru a reflecta obiectivele acestuia, în special acțiunea de introducere pe piață.
(45) Instrumentul Accelerator are scopul de a depăși „valea morții” existentă între cercetare, comercializarea înainte de producția de masă și extinderea întreprinderilor. Instrumentul Accelerator va oferi sprijin operațiilor cu potențial ridicat care prezintă riscuri tehnologice, științifice, financiare, de gestionare sau de piață de așa natură încât operațiile nu sunt considerate încă drept bancabile și, prin urmare, nu pot atrage investiții semnificative de pe piață și, astfel, va completa Programul InvestEU.
(46) În strânsă sinergie cu Programul InvestEU, instrumentul Accelerator, cu formele sale de finanțare mixtă și sprijin financiar sub formă de capitaluri proprii, ar trebui să finanțeze proiecte derulate de IMM-uri, inclusiv de întreprinderi nou-înființate, și, în cazuri excepționale, de întreprinderi mici cu capitalizare medie, care fie nu sunt încă în măsură să genereze venituri, fie nu sunt încă profitabile, fie nu sunt încă în măsură să atragă suficiente investiții pentru a implementa integral planul de afaceri al proiectelor lor. Astfel de entități eligibile ar fi considerate drept nebancabile, chiar dacă o parte a nevoilor lor de investiții ar fi putut sau ar putea fi acoperite de către unul sau mai mulți investitori, cum ar fi o bancă privată sau publică, un birou familial, un fond cu capital de risc sau un investitor providențial. Se așteaptă ca, în acest mod, instrumentul Accelerator să depășească o disfuncționalitate a pieței și să finanțeze entități promițătoare, dar încă nebancabile, care sunt implicate în proiecte axate pe inovarea revoluționară creatoare de piețe. Odată ce devin bancabile, proiectele respective ar putea fi finanțate prin Programul InvestEU.
(47) În timp ce bugetul instrumentului Accelerator ar trebui să fie utilizat în principal pentru finanțarea mixtă, în sensul articolului 48, sprijinul exclusiv sub formă de granturi din partea acestuia pentru IMM-uri, inclusiv pentru întreprinderi nou-înființate, ar trebui să corespundă sprijinului acordat din bugetul instrumentului pentru IMM-uri din cadrul Orizont 2020.
(48) EIT, în principal prin intermediul comunităților sale de cunoaștere și inovare și prin extinderea mecanismului său de inovare regională, ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea ecosistemelor de inovare care caută soluții la provocările globale. Acest lucru ar trebui să fie realizat prin încurajarea integrării inovării, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului. În conformitate cu un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Institutul European de Inovare și Tehnologie („Regulamentul EIT”) și cu agenda sa strategică de inovare, astfel cum este menționată într-o decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Agenda strategică de inovare a Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT) 2021-2027, EIT ar trebui să încurajeze inovarea prin activitățile sale și să își intensifice în mod semnificativ sprijinul pentru integrarea învățământului superior în ecosistemul de inovare, în special prin stimularea educației antreprenoriale, prin încurajarea colaborării strânse fără caracter disciplinar între mediul de afaceri și mediul academic și prin identificarea competențelor de care vor avea nevoie viitorii inovatori pentru a identifica soluții la provocările globale, competențe printre care se numără cele digitale și de inovare avansate. Beneficiarii CEI ar trebui să aibă acces la schemele de sprijin oferite de EIT, iar întreprinderile nou-înființate generate de comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT ar trebui să aibă un acces simplificat și, prin urmare, mai rapid la acțiunile CEI. Deși accentul pus de EIT pe ecosistemele de inovare ar trebui să îl facă să se încadreze în mod natural în pilonul „O Europă inovatoare”, EIT ar trebui să sprijine și ceilalți piloni, după caz. Ar trebui evitată suprapunerea inutilă dintre comunitățile de cunoaștere și inovare și alte instrumente din același domeniu, în special alte parteneriate europene.
(49) Ar trebui să fie asigurate și menținute condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care concurează pe o piață dată, deoarece aceasta este o cerință esențială pentru succesul tuturor tipurilor de inovare, inclusiv inovarea revoluționară, disruptivă și progresivă, permițând astfel în special unui număr mare de întreprinderi inovatoare mici și mijlocii să își dezvolte capacitatea de C&I, să profite de beneficiile investițiilor pe care le realizează și să obțină o cotă de piață.
(50) Programul ar trebui să promoveze și să integreze cooperarea cu țările terțe și cu organizații și inițiative internaționale, pe baza intereselor Uniunii, a beneficiilor reciproce, a angajamentelor internaționale, a diplomației științifice și, în măsura în care este posibil, a reciprocității. Cooperarea internațională ar trebui să aibă ca obiective consolidarea la nivelul Uniunii a excelenței în C&I, a atractivității, a capacității de a păstra cele mai bune talente și a competitivității economice și a mediului de afaceri, identificarea de soluții la provocările globale, incluzând ODD prin respectarea principiilor Agendei 2030 și ale Acordului de la Paris, precum și susținerea politicilor externe ale Uniunii. Ar trebui să fie urmată o abordare constând într-o deschidere generală față de participarea internațională și față de acțiuni de cooperare internațională specifice, inclusiv prin asigurarea faptului că entitățile stabilite în țări cu venituri scăzute și medii sunt în mod adecvat eligibile pentru finanțare. Uniunea ar trebui să urmărească încheierea de acorduri internaționale de cooperare în domeniul C&I cu țări terțe. În același timp, în special în ceea ce privește părțile programului bazate pe colaborare, ar trebui promovată asocierea țărilor terțe, în conformitate cu acordurile de asociere și punând accentul pe valoarea adăugată pentru Uniune. La alocarea contribuțiilor financiare ale țărilor asociate la program, Comisia ar trebui să țină seama de nivelul de participare a entităților juridice din respectivele țări terțe la diferitele părți ale programului.
(51) Pentru a aprofunda legătura dintre știință și societate și a maximiza beneficiile interacțiunii dintre acestea, programul ar trebui să implice toți actorii societali, cum ar fi cetățenii și organizațiile societății civile, în crearea și conceperea în comun a unor agende și conținuturi de cercetare și inovare responsabile, precum și pe tot parcursul proceselor care se adresează preocupărilor, nevoilor și așteptărilor cetățenilor și ale societății civile, prin promovarea educației științifice, prin asigurarea accesului publicului la cunoștințele științifice și prin facilitarea participării cetățenilor și a organizațiilor societății civile la activitățile programului. Acest lucru ar trebui realizat în întregul program, precum și prin activități specifice în cadrul părții intitulate „Extinderea participării și consolidarea SEC”. Implicarea cetățenilor și a societății civile în C&I ar trebui însoțită de activități de informare a publicului pentru a genera și a încuraja sprijinul public pentru program. De asemenea, programul ar trebui să urmărească eliminarea obstacolelor și stimularea sinergiilor dintre știință, tehnologie, cultură și arte, pentru a obține o nouă calitate a inovării durabile. Măsurile adoptate pentru îmbunătățirea implicării cetățenilor și a societății civile în proiectele sprijinite ar trebui să fie monitorizate.
(52) Acolo unde este cazul, programul ar trebui să ia în considerare caracteristicile specifice ale regiunilor ultraperiferice, astfel cum sunt identificate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în concordanță cu comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, de care Consiliul a luat act.
(53) Activitățile elaborate în cadrul programului ar trebui să vizeze eliminarea prejudecăților și a inegalităților de gen, îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea privată și promovarea egalității între femei și bărbați în domeniul C&I, inclusiv a principiului egalității de remunerare fără discriminare bazată pe criteriul de sex, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și cu articolele 8 și 157 din TFUE. Dimensiunea de gen ar trebui să fie integrată în conținutul C&I și să fie urmată în toate etapele ciclului de cercetare. În plus, activitățile din cadrul programului ar trebui să vizeze eliminarea inegalităților și promovarea egalității și a diversității în toate aspectele C&I în ceea ce privește vârsta, handicapul, rasa și etnia, religia sau convingerile, precum și orientarea sexuală.
(54) Având în vedere specificitățile industriei apărării, dispozițiile detaliate privind finanțarea de către Uniune a proiectelor de cercetare în domeniul apărării ar trebui să fie stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (denumit în continuare „Fondul european de apărare”), care definește normele de participare pentru cercetarea în domeniul apărării. Activitățile care urmează să fie desfășurate în cadrul Fondului european de apărare ar trebui să se axeze exclusiv pe cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării, în timp ce activitățile desfășurate în cadrul programului specific instituit prin Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului (11) (denumit în continuare „programul specific”) și al EIT ar trebui să se axeze exclusiv pe aplicațiile civile. Ar trebui evitată dublarea inutilă a eforturilor.
(55) Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru întreaga durată a programului care constituie principala valoare de referință, în sensul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (12), pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale. Respectivul pachet financiar cuprinde un cuantum de 580 000 000 EUR, în prețuri curente, pentru programul specific instituit prin Decizia (UE) 2021/764 și pentru EIT, în conformitate cu declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 16 decembrie 2020 privind consolidarea unor programe specifice și adaptarea actelor de bază (13).
(56) Prezentului program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (14) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.
(57) În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, un grant poate fi acordat pentru o acțiune care a început deja, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea aduce atingere intereselor Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, în decizia de finanțare, pentru o perioadă limitată la începutul CFM 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă eligibilitatea activităților și a costurilor de la începutul exercițiului financiar 2021, chiar dacă acestea au fost puse în aplicare și, respectiv, suportate înainte de depunerea cererii de grant.
(58) În mod continuu pe parcursul programului ar trebui urmărită o simplificare administrativă, în special reducerea sarcinii administrative pentru beneficiari. Comisia ar trebui să își simplifice în continuare instrumentele și orientările, astfel încât acestea să impună o sarcină minimă asupra beneficiarilor. În special, Comisia ar trebui să ia în considerare emiterea unei versiuni prescurtate a orientărilor.
(59) Finalizarea pieței unice digitale și multiplicarea oportunităților oferite de convergența tehnologiilor fizice cu cele digitale impun sporirea investițiilor. Programul ar trebui să contribuie la respectivele eforturi printr-o majorare substanțială a cheltuielilor aferente principalelor activități de C&I din domeniul digital, comparativ cu Orizont 2020 (15). Acest lucru ar trebui să garanteze rămânerea Europei în avangarda C&I în domeniul digital la nivel mondial.
(60) Ar trebui să se acorde prioritate cercetării cuantice în cadrul clusterului „Dimensiunea digitală, industrie și spațiu” din pilonul II, având în vedere rolul său crucial în tranziția digitală, și anume prin dezvoltarea poziției de lider științific și a excelenței europene în tehnologiile cuantice, permițându-se astfel atingerea bugetului preconizat, stabilit în 2018.
(61) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (16) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (17), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (18) și (UE) 2017/1939 (19) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (20). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terți implicați în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(62) Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (21), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.
(63) În temeiul articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului (22), persoanele și entitățile stabilite în țări sau teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.
(64) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (23) prezentul program ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de raportare și de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre și a beneficiarilor programului. Respectivele cerințe, dacă este cazul, ar trebui să includă indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.
(65) Pentru a asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, ar trebui să i se confere Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE, pentru a putea modifica anexa V în ceea ce privește indicatorii aferenți căilor de impact, acolo unde consideră a fi necesar, pentru a stabili valori de referință și ținte, precum și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(66) Coerența și sinergiile dintre program și programul spațial al Uniunii vor promova un sector spațial european inovator și competitiv la nivel mondial, vor consolida autonomia Europei în ceea ce privește accesarea și utilizarea spațiului într-un mediu sigur și securizat și vor consolida rolul Europei pe scena mondială. Excelența în cercetare, soluțiile revoluționare și utilizatorii din aval în contextul programului vor fi susținuți prin date și servicii puse la dispoziție prin programul spațial al Uniunii.
(67) Coerența și sinergiile dintre program și Erasmus+ vor încuraja utilizarea rezultatelor cercetării prin activități de formare, vor transmite spiritul de inovare sistemului educațional și vor asigura faptul că activitățile de educație și formare se bazează pe cele mai recente activități de C&I. În această privință, în urma acțiunilor-pilot lansate în cadrul Erasmus+ 2014-2020 privind universitățile europene, programul va completa într-un mod sinergetic sprijinul oferit universităților europene prin Erasmus+, după caz.
(68) Pentru a spori impactul programului în ceea ce privește îndeplinirea priorităților Uniunii, ar trebui încurajate și urmărite sinergiile cu programele și instrumentele menite să răspundă nevoilor emergente ale Uniunii, inclusiv cu Mecanismul pentru o tranziție justă, Mecanismul de redresare și reziliență și Programul „UE pentru sănătate”.
(69) Normele de participare și de diseminare ar trebui să reflecte în mod adecvat nevoile programului, luând în considerare preocupările exprimate și recomandările făcute de diferitele părți interesate, inclusiv în cursul evaluării intermediare a Orizont 2020 efectuate cu ajutorul unor experți externi independenți.
(70) Normele comune aplicabile întregului program ar trebui să asigure un cadru coerent care să faciliteze participarea la programele finanțate prin bugetul programului, inclusiv participarea la programe gestionate de organisme de finanțare cum ar fi EIT, întreprinderile comune sau orice alte structuri în temeiul articolului 187 din TFUE, precum și participarea la programe lansate de statele membre în temeiul articolului 185 din TFUE. Adoptarea de norme specifice ar trebui să fie posibilă, dar astfel de excepții ar trebui să fie limitate la strictul necesar și să se justifice în mod adecvat.
(71) Acțiunile care intră în domeniul de aplicare al programului ar trebui să respecte drepturile fundamentale și să se conformeze principiilor recunoscute în special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”). Aceste acțiuni ar trebui să fie în conformitate cu orice obligație juridică, inclusiv cu legislația internațională și cu orice decizii relevante ale Comisiei, cum ar fi informarea Comisiei din 28 iunie 2013 (24), precum și cu principiile etice, printre care se numără evitarea oricărei încălcări a integrității cercetării. Ar trebui să fie luate în considerare, după caz, avizele emise de Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii, de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene și de Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor. În cadrul activităților de cercetare ar trebui să se țină seama, de asemenea, de articolul 13 din TFUE și să se limiteze utilizarea animalelor în cercetare și testare, în vederea înlocuirii, în ultimă instanță, a utilizării animalelor.
(72) Pentru a garanta excelența științifică, precum și în conformitate cu articolul 13 din cartă, programul ar trebui să promoveze respectarea libertății academice în toate țările care beneficiază de fondurile sale.
(73) În conformitate cu obiectivele de cooperare internațională, astfel cum se prevede la articolele 180 și 186 din TFUE, ar trebui promovată participarea entităților juridice stabilite în țări terțe și a organizațiilor internaționale, pe baza avantajelor reciproce și a intereselor Uniunii. Implementarea programului ar trebui să fie în conformitate cu măsurile adoptate în baza articolelor 75 și 215 din TFUE și ar trebui să respecte dreptul internațional. Pentru acțiunile legate de activele strategice, interesele, autonomia sau securitatea Uniunii, ar trebui să fie posibil ca participarea la anumite acțiuni ale programului să fie limitată la entități juridice stabilite doar în statele membre sau la entități juridice stabilite în anumite țări asociate sau în alte țări terțe specifice, în plus față de cele stabilite în statele membre. Orice excludere a unor entități juridice stabilite în Uniune sau în țări asociate controlate direct sau indirect de către țări terțe care nu sunt asociate sau de către entități juridice din țări terțe care nu sunt asociate ar trebui să țină seama de riscurile pe care includerea unor astfel de entități le-ar reprezenta, pe de o parte, și de beneficiile pe care participarea acestora le-ar aduce, pe de altă parte.
(74) Programul recunoaște schimbările climatice ca fiind una dintre cele mai mari provocări societale la nivel mondial și reflectă importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentul Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini ODD. În consecință, programul ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. Dimensiunea climatică ar trebui să fie integrată în mod adecvat în conținutul C&I și să fie aplicată în toate etapele ciclului de cercetare.
(75) În contextul căii de impact legate de climă, Comisia ar trebui să raporteze cu privire la rezultatele, inovațiile și efectele estimate agregate ale proiectelor care sunt relevante pentru climă, inclusiv în mod defalcat în funcție de părțile programului și de modul de implementare. La efectuarea analizei sale, Comisia ar trebui să țină seama de costurile și beneficiile economice, societale și de mediu pe termen lung pentru cetățenii Uniunii ale activităților desfășurate în cadrul programului, inclusiv de utilizarea soluțiilor inovatoare în domeniul atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea și de impactul estimat asupra locurilor de muncă și a creării de întreprinderi, a creșterii economice și a competitivității, a energiei curate, a sănătății și a bunăstării, inclusiv asupra calității aerului, solului și apei. Rezultatele respectivei evaluări a impactului ar trebui să fie făcute publice, să fie evaluate în contextul obiectivelor climatice și în domeniul energiei ale Uniunii și să contribuie la planificarea strategică ulterioară și la viitoarele programe de lucru.
(76) Pentru a reflecta importanța combaterii declinului dramatic al biodiversității, activitățile de C&I din cadrul programului ar trebui să contribuie la conservarea și refacerea biodiversității și la realizarea obiectivului ambițios de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale din CFM pentru obiective în materie de biodiversitate în 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din CFM pentru obiective în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, ținând seama în același timp de suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele legate de biodiversitate în conformitate cu Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii.
(77) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii și execuție indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
(78) Este posibil ca utilizarea unor informații preexistente sensibile sau accesul persoanelor neautorizate la rezultatele sensibile să aibă un impact negativ asupra intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre. Prin urmare, manipularea datelor confidențiale și a informațiilor clasificate ar trebui să fie reglementată de legislația relevantă a Uniunii, inclusiv de regulamentele interne ale instituțiilor, precum Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei (25).
(79) Este necesar să se stabilească condițiile minime de participare, atât sub forma unei reguli generale care impune consorțiilor să includă cel puțin o entitate juridică dintr-un stat membru, cât și cu privire la specificitățile anumitor tipuri de acțiuni din cadrul programului.
(80) Este necesar să se stabilească clauzele și condițiile de acordare a finanțării din partea Uniunii pentru participanții la acțiuni în cadrul programului. Granturile ar trebui să fie principala formă de sprijin în cadrul programului. Ele ar trebui executate luând în considerare toate formele de contribuție prevăzute în Regulamentul financiar, incluzând sumele forfetare, ratele forfetare și costurile unitare, cu scopul de a continua procesul de simplificare. Acordul de grant ar trebui să stabilească drepturile și obligațiile beneficiarilor, inclusiv rolul și sarcinile coordonatorului, după caz. Ar trebui să se asigure o cooperare strânsă cu experții din statele membre pentru elaborarea modelelor de acorduri de grant și pentru eventualele modificări substanțiale ale acestora, în vederea unei simplificări sporite pentru beneficiari, printre altele.
(81) Ratele de finanțare prevăzute în prezentul regulament sunt exprimate ca valori maxime, pentru a se respecta principiul cofinanțării.
(82) În conformitate cu Regulamentul financiar, programul ar trebui să ofere baza pentru o acceptare mai largă a practicilor obișnuite de contabilitate analitică ale beneficiarilor în ceea ce privește costurile cu personalul și costurile unitare pentru bunuri și servicii facturate intern, inclusiv în cazul infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni în înțelesul Orizont 2020. Utilizarea costurilor unitare pentru bunurile și serviciile facturate intern, calculate în conformitate cu practicile contabile obișnuite ale beneficiarilor, care combină costurile directe și costurile indirecte reale, ar trebui să fie o opțiune care să poată fi aleasă de toți beneficiarii. În acest sens, beneficiarii ar trebui să poată include costurile indirecte reale calculate pe baza unor chei de repartizare în astfel de costuri unitare pentru bunurile și serviciile facturate intern.
(83) Actualul sistem de rambursare a costurilor reale cu personalul ar trebui să fie simplificat și mai mult pornind de la abordarea privind remunerația pe bază de proiect dezvoltată în cadrul Orizont 2020 și ar trebui să fie aliniat în continuare la Regulamentul financiar, cu scopul de a reduce decalajul în materie de remunerare dintre cercetătorii din Uniune implicați în program.
(84) Fondul de garantare pentru participanți, înființat în temeiul Orizont 2020 și gestionat de Comisie, s-a dovedit a fi un important mecanism de garantare, care atenuează riscurile asociate cuantumurilor datorate și nerambursate de participanții care nu își respectă obligațiile. Prin urmare, Fondul de garantare pentru participanți, redenumit mecanismul de asigurare reciprocă (denumit în continuare „mecanismul”) ar trebui să fie continuat și extins la alte organisme de finanțare, în special la inițiativele în temeiul articolului 185 din TFUE. Ar trebui să fie posibilă extinderea mecanismului la beneficiarii oricăror alte programe ale Uniunii care fac obiectul gestiunii directe. Pe baza monitorizării atente a posibilelor randamente negative ale investițiilor realizate de mecanism, Comisia ar trebui să ia măsuri adecvate de atenuare a riscurilor pentru a permite mecanismului să își continue intervențiile pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să ramburseze contribuțiile beneficiarilor la plata soldului.
(85) Ar trebui să se prevadă norme de reglementare a exploatării și diseminării rezultatelor, pentru a se asigura faptul că beneficiarii protejează, exploatează, diseminează și asigură accesul la rezultate, după caz. Ar trebui acordată mai multă atenție exploatării rezultatelor respective, iar Comisia ar trebui să identifice oportunitățile care le permit beneficiarilor să exploateze rezultatele și să ajute la valorificarea maximă a acestora, în special în Uniune. Exploatarea rezultatelor ar trebui să țină seama de principiile programului, inclusiv de promovarea inovării în Uniune și de consolidarea SEC.
(86) Ar trebui menținute elementele-cheie ale sistemului de evaluare și selecție a propunerilor utilizat în Orizont 2020, sistem care se axează în mod deosebit pe excelență și, acolo unde este cazul, pe „impact” și pe „calitatea și eficiența implementării”. Propunerile ar trebui să fie selectate în continuare pe baza unei evaluări efectuate de experți externi independenți. Procesul de evaluare ar trebui conceput astfel încât să evite conflictele de interese și părtinirea. Ar trebui luată în considerare posibilitatea unei proceduri de depunere în două etape și, după caz, propunerile anonimizate ar putea fi evaluate în prima etapă a evaluării. Comisia ar trebui să implice în continuare observatori independenți în procesul de evaluare, după caz. Pentru activitățile și misiunile aferente instrumentului Pathfinder, precum și în alte cazuri justificate corespunzător, astfel cum sunt prevăzute în programul de lucru, se poate ține seama de necesitatea de a asigura coerența globală a portofoliului de proiecte, cu condiția ca propunerile de proiecte să fi trecut de pragurile aplicabile. Obiectivele și procedurile în acest sens ar trebui publicate în prealabil. În conformitate cu articolul 200 alineatul (7) din Regulamentul financiar, solicitanții ar trebui să primească feedback cu privire la evaluarea propunerii lor, inclusiv și în special, după caz, motivele respingerii.
(87) În conformitate cu articolele 126 și 127 din Regulamentul financiar, ar trebui introdusă pentru toate părțile programului, acolo unde este posibil, o valabilitate transversală sistematică a evaluărilor și a auditurilor la nivelul mai multor programe ale Uniunii, în scopul de a reduce sarcina administrativă pentru beneficiarii fondurilor Uniunii. Valabilitatea transversală ar trebui să fie prevăzută în mod explicit prin luarea în considerare și a altor elemente de asigurare, precum auditurile sistemelor și proceselor.
(88) Provocările specifice în domeniul C&I ar trebui să fie soluționate prin intermediul premiilor, inclusiv premii finanțate sau implementate în comun, dacă este cazul, organizate de Comisie sau de organismul de finanțare relevant împreună cu alte organisme ale Uniunii, țări asociate, alte țări terțe, organizații internaționale sau entități juridice nonprofit. Premiile ar trebui să sprijine realizarea obiectivelor programului.
(89) Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În acest context, ar trebui să se țină seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare.
(90) Pentru a asigura continuitatea furnizării de sprijin în domeniul de politică relevant și pentru a permite implementarea de la începutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și ar trebui să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021.
(91) Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, pentru a evita dublarea eforturilor, a atinge masa critică în domenii-cheie și a maximiza valoarea adăugată pentru Uniune, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(92) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1290/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (26) și Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 ar trebui să fie abrogate,