Recitale
(1) La reuniunea din 15 și 16 iunie 2001 de la Göteborg, Consiliul European a adoptat o strategie de dezvoltare durabilă în favoarea consolidării reciproce a politicilor economice, sociale și de mediu și a adăugat o dimensiune de mediu procesului de la Lisabona.
(2) În rezoluția sa din 21 mai 2007 privind politica spațială europeană (3), adoptată la cea de-a patra sesiune comună și concomitentă a Consiliului Uniunii Europene și a Consiliului la nivel ministerial al Agenției Spațiale Europene, instituit în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Acordul-cadru între Comunitatea Europeană și Agenția Spațială Europeană (4) („Consiliul pentru spațiul cosmic”), Consiliul a recunoscut contribuțiile reale și potențiale ale activităților spațiale la strategia de la Lisabona pentru creștere și ocuparea forței de muncă prin aportul de tehnologii și servicii care stimulează dezvoltarea noii societăți europene a cunoașterii și prin contribuția la coeziune în Europa și a subliniat că spațiul reprezintă un element esențial al strategiei europene pentru dezvoltare durabilă.
(3) Rezoluția „Impulsionarea politicii spațiale europene” (5) din 26 septembrie 2008 adoptată, la nivel ministerial, la cea de-a cincea sesiune comună și concomitentă a Consiliului pentru spațiul cosmic a subliniat nevoia dezvoltării unor instrumente UE și a unor programe de finanțare adecvate, ținând seama de particularitățile sectorului spațial, de nevoia de consolidare a competitivității sale globale și a competitivității sectorului, precum și de necesitatea unei structuri industriale echilibrate; permiterea investițiilor pe termen lung corespunzătoare ale Uniunii în cercetarea din domeniul spațial și în executarea unor aplicații durabile în domeniul spațial în beneficiul Uniunii și al cetățenilor săi, în special prin analizarea tuturor consecințelor politicii din acest domeniu în cadrul următoarei perspective financiare.
(4) Rezoluția Parlamentului European din 20 noiembrie 2008 privind politica spațială europeană: Europa și spațiul (6) a accentuat nevoia găsirii unor instrumente și sisteme de finanțare comunitare adecvate pentru politica spațială europeană în vederea suplimentării fondurilor alocate în cadrul celui de Al șaptelea program-cadru al Comunității Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și activități demonstrative (2007-2013) („Al șaptelea program-cadru”), pentru a permite diferiților actori economici să-și planifice acțiunile pe termen mediu și lung, și a subliniat că următorul cadru financiar ar trebui să prevadă instrumente și sisteme de finanțare ale UE adecvate pentru a permite investiții ale Uniunii pe termen lung în activitățile de cercetare din domeniul spațial și pentru funcționarea unor aplicații durabile în domeniul spațial, spre folosul Uniunii și al cetățenilor săi.
(5) Monitorizarea Globală pentru Mediu și Securitate (GMES) reprezintă o inițiativă de monitorizare condusă de Uniune și executată în parteneriat cu statele membre și cu Agenția Spațială Europeană („ASE”). Obiectivul său principal îl constituie furnizarea, sub controlul Uniunii, a unor servicii de informații care asigură accesul la date și informații corecte în domeniul mediului și al securității și care sunt adaptate la nevoile utilizatorilor. În acest sens, ar trebui să încurajeze o mai bună exploatare a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică în domeniul observării Pământului. GMES ar trebui să fie, între altele, un instrument esențial pentru sprijinirea biodiversității, a gestionării ecosistemului, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.
(6) În scopul îndeplinirii obiectivului GMES în mod durabil, se impune coordonarea activităților diferiților parteneri implicați în GMES, precum și elaborarea, punerea în practică și exploatarea unei capacități de observare și de servicii care să răspundă cerințelor utilizatorilor, fără a aduce atingere restricțiilor de securitate relevante la nivel național și european.
(7) În acest context, un comitet ar trebui să acorde asistență Comisiei pentru asigurarea coordonării contribuțiilor la GMES din partea Uniunii, a statelor membre și a agențiilor interguvernamentale, în scopul utilizării optime a capacităților existente și al identificării lacunelor care urmează să fie abordate la nivelul Uniunii. Ar trebui, de asemenea, să acorde asistență Comisiei pentru monitorizarea aplicării coerente a GMES. Ar trebui să monitorizeze evoluția politicii și să permită schimburile de bune practici legate de GMES.
(8) Comisia ar trebui să aibă răspunderea punerii în aplicare a politicii de securitate a GMES, cu sprijinul comitetului. În acest scop, ar trebui stabilită o formațiune specifică a comitetului („consiliul de securitate”).
(9) GMES ar trebui să fie axat pe utilizator, necesitând implicarea continuă și eficace a utilizatorilor, în special în privința definirii și validării cerințelor de servicii. În vederea sporirii valorii GMES pentru utilizatori, trebuie solicitată în mod activ contribuția acestora prin consultarea cu regularitate a utilizatorilor finali din sectorul public și din cel privat. De asemenea, ar trebui creat un organism dedicat („forumul utilizatorilor”) pentru a facilita identificarea cerințelor utilizatorilor, verificarea conformității serviciilor și coordonarea GMES împreună cu utilizatorii săi din sectorul public.
(10) În scopul punerii la dispoziție a unui cadru care să asigure accesul complet și deschis la informațiile furnizate de serviciile GMES și la datele colectate prin intermediul infrastructurii GMES, asigurând în același timp protecția necesară a informațiilor și a datelor respective, Comisia ar trebui să dispună de competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) cu privire la condițiile de înregistrare și acordare a unei licențe pentru utilizatorii GMES și la criteriile de restricționare a accesului la datele și informațiile GMES, ținând cont de politicile legate de date și informații ale furnizorilor de date necesare pentru GMES și fără a aduce atingere normelor și procedurilor naționale aplicabile infrastructurilor spațiale și in situ aflate sub control național. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultările corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți.
(11) În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament și a actelor delegate adoptate în temeiul prezentului regulament, trebuie să i se confere Comisiei competențe de executare pentru a adopta, în baza condițiilor și criteriilor stabilite de actele delegate, măsuri specifice privind restricționarea accesului la informațiile furnizate de serviciile GMES și la datele colectate prin structura dedicată GMES, inclusiv măsuri individuale care au în vedere sensibilitatea informațiilor și datelor în cauză. De asemenea, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare pentru a coordona contribuțiile voluntare ale statelor membre și potențialele sinergii cu inițiativele relevante la nivel național, la cel al Uniunii și la cel internațional, pentru a stabili valoarea maximă a cofinanțării pentru subvenții, pentru a adopta măsuri de stabilire a cerințelor tehnice în vederea asigurării controlului și integrității sistemului în cadrul programului dedicat componentei spațiale GMES și pentru a controla accesul și utilizarea tehnologiilor care asigură securitate programului dedicat al componentei spațiale GMES și pentru a adopta programul de activitate anual al GMES. În conformitate cu articolul 291 din TFUE, normele și principiile generale privind mecanismele de care statele membre dispun pentru a controla modul în care Comisia își exercită competențele de executare se stabilesc în prealabil printr-un regulament adoptat în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Până la adoptarea noului regulament, se aplică în continuare dispozițiile Deciziei 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor pentru exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei (7), cu excepția procedurii de reglementare cu control.
(12) Întrucât GMES se bazează pe un parteneriat între Uniune, ASE și statele membre, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru continuarea dialogului recent stabilit între ASE și statele membre care dețin active spațiale relevante.
(13) Serviciile GMES sunt necesare pentru a încuraja utilizarea în permanență de către sectorul privat a surselor de informații, facilitând, prin urmare, inovațiile prestatorilor de servicii, a căror majoritate este formată din întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), aducând prin aceasta valoare adăugată.
(14) GMES include atât activități de dezvoltare, cât și o fază operațională. În ceea ce privește exploatarea, în a treia serie de orientări adoptate la reuniunea din 28 noiembrie 2005 a Consiliului pentru spațiul cosmic, Consiliul a sprijinit punerea în aplicare pe etape a operațiunilor GMES, bazată pe priorități clar definite, începând cu elaborarea a trei servicii accelerate legate de intervențiile în caz de urgență, de monitorizarea teritoriului și de monitorizarea mediului marin.
(15) Primele servicii de răspuns în situații de urgență și de monitorizare a teritoriului au fost finanțate ca acțiuni pregătitoare, în conformitate cu articolul 49 alineatul (6) litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (8) („Regulamentul financiar”).
(16) În plus față de activitățile de dezvoltare finanțate în cadrul domeniului tematic spațial inclus în cel de Al șaptelea program-cadru, în perioada 2011-2013, este necesară acțiunea Uniunii pentru asigurarea continuității cu acțiunile pregătitoare și stabilirea unor servicii operaționale pe o bază permanentă. în domenii suficient de mature din punct de vedere tehnic, cu un potențial de dezvoltare demonstrat al serviciilor din aval.
(17) În Comunicarea din 12 noiembrie 2008 intitulată „Monitorizarea Globală pentru Mediu și Securitate (GMES): grija pentru o planetă mai sigură”, Comisia își descrie abordarea privind administrarea și finanțarea GMES și și-a manifestat intenția de a delega punerea în aplicare tehnică a GMES unor entități specializate, inclusiv ASE pentru componenta spațială a GMES, având în vedere poziția și experiența sa unice.
(18) Comisia ar trebui să încredințeze coordonarea punerii în aplicare tehnice a serviciilor GMES, dacă este cazul, organismelor europene competente sau organizațiilor interguvernamentale competente, cum ar fi Agenția Europeană de Mediu și Centrul european pentru prognozarea vremii pe termen mediu.
(19) Serviciile operaționale din domeniul gestionării situațiilor de urgență și al măsurilor cu caracter umanitar sunt necesare în scopul coordonării capacității actuale a Uniunii și a statelor membre pentru creșterea eficienței în prevenirea, combaterea și îndepărtarea efectelor dezastrelor naturale sau industriale, care au, deseori, un impact negativ asupra mediului. Întrucât schimbările climatice ar putea duce la o creștere a numărului situațiilor de urgență, GMES va juca un rol esențial în sprijinirea măsurilor de adaptare la schimbările climatice. Prin urmare, serviciile GMES ar trebui să furnizeze informații geospațiale pentru a sprijini măsurile în situații de urgență și ajutor umanitar.
(20) Serviciile de monitorizare a teritoriului sunt importante pentru monitorizarea biodiversității și a ecosistemelor, pentru sprijinirea măsurilor de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora, precum și pentru gestionarea unei game largi de resurse și politici, care, în majoritate, sunt legate de mediul natural: sol, apă, agricultură, păduri, energie și servicii de bază, zone construite, spații de recreere, infrastructură și transport. Serviciile operaționale de monitorizare a teritoriului sunt necesare atât la nivel european, cât și la nivel global, urmând să fie dezvoltate în colaborare cu state membre, țări terțe din Europa și parteneri din afara Europei, precum și cu Organizația Națiunilor Unite.
(21) Serviciile GMES în domeniul mediului marin sunt importante pentru sprijinirea unei capacități europene integrate pentru prognozarea și monitorizarea oceanelor, precum și pentru furnizarea în viitor a variabilelor climatice esențiale. Acestea reprezintă un element esențial pentru monitorizarea schimbărilor climatice, monitorizarea mediului marin și sprijinirea politicii în domeniul transporturilor.
(22) Serviciile de monitorizare a atmosferei sunt importante pentru monitorizarea calității aerului, precum și pentru chimia și compoziția atmosferei. Acestea reprezintă de asemenea un element esențial pentru monitorizarea schimbărilor climatice și furnizarea în viitor a variabilelor climatice esențiale. Este necesară furnizarea cu regularitate a informațiilor referitoare la stadiul atmosferei la nivel regional și planetar.
(23) Serviciile de securitate sunt o componentă importantă a inițiativei GMES. Europa va avea de câștigat din utilizarea activelor spațiale și in situ în sprijinul punerii în aplicare a serviciilor care răspund provocărilor cu care se confruntă Europa în domeniul securității, în special al controlului frontierelor, supravegherii maritime și sprijinului pentru acțiunile externe ale Uniunii.
(24) Monitorizarea schimbărilor climatice ar trebui să permită adaptarea la aceste schimbări și atenuarea efectelor acestora. Ar trebui să contribuie, în special, la furnizarea variabilelor climatice esențiale, a analizei climatice și a proiecțiilor la o scară relevantă pentru adaptare și atenuare, precum și la furnizarea serviciilor relevante.
(25) Furnizarea serviciilor operaționale finanțate în temeiul prezentului regulament depinde de accesul la datele colectate cu ajutorul infrastructurii spațiale și al instalațiilor aeriene, maritime și terestre („infrastructura in situ”), precum și prin intermediul programelor de colectare de date. Respectând în întregime principiile subsidiarității și proporționalității, ar trebui asigurat accesul la datele solicitate și, după caz, poate fi sprijinită colectarea de date in situ care să completeze activitățile existente la nivelul Uniunii și la nivel național. Trebuie garantată disponibilitatea permanentă a infrastructurilor de observare in situ și spațiale aferente, inclusiv a infrastructurii spațiale dezvoltate special pentru GMES în cadrul componentei spațiale a programului GMES al ESA („Sentinels”). Primii sateliți Sentinels ar trebui să intre în faza de exploatare inițială în 2012.
(26) Comisia ar trebui să asigure complementaritatea cercetării legate de GMES și a activităților de dezvoltare incluse în cel de Al șaptelea program-cadru, a contribuției Uniunii la exploatarea inițială a GMES, a activităților partenerilor programului GMES, precum și a structurilor preexistente, cum ar fi centrele europene de date.
(27) Exploatarea inițială a GMES ar trebui pusă în aplicare în mod coerent cu alte politici, instrumente și acțiuni relevante ale Uniunii, în special cu politicile de mediu, securitate, competitivitate și inovare, coeziune, cercetare, transport, concurență și cooperare internațională, cu programul european Sisteme globale de navigație prin sateliți (GNSS) și cu protecția datelor cu caracter personal. În plus, datele GMES ar trebui să asigure menținerea coerenței cu datele spațiale de referință ale statelor membre și să sprijine dezvoltarea infrastructurii de informații spațiale în Uniune instituită prin Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri de informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (9). De asemenea, GMES ar trebui să completeze sistemul comun de informații referitoare la mediu (SEIS) și activitățile Uniunii privind răspunsul în situații de urgență.
(28) GMES și exploatarea sa inițială ar trebui să fie considerate ca reprezentând o contribuție europeană la construirea Sistemului Global al Sistemelor de Observare a Pământului (GEOSS), dezvoltată în cadrul Grupului de Observare a Pământului (GEO).
(29) Acordul privind Spațiul Economic European și acordurile-cadru cu țările candidate și potențial candidate prevăd participarea acestor țări la programele Uniunii. Ar trebui creată posibilitatea participării altor țări terțe și organizații internaționale prin încheierea unor acorduri internaționale în acest scop.
(30) Prezentul regulament stabilește, pentru întreaga durată a exploatării inițiale a GMES, un pachet financiar de 107 milioane EUR reprezentând cadrul de referință prioritar, în înțelesul punctului 37 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară (10) („Acordul interinstituțional”), pentru autoritatea bugetară pe durata procedurii anuale bugetare. Se preconizează o suplimentare a acestui pachet financiar cu 209 milioane EUR din tema „Spațiu” a celui de Al șaptelea program-cadru, destinată acțiunilor de cercetare care însoțesc exploatarea inițială a GMES care ar trebui gestionate în conformitate cu normele de aplicare și procedurile de luare a deciziilor din cadrul celui de Al șaptelea program-cadru. Aceste două surse de finanțare ar trebui gestionate în mod coordonat pentru a se asigura o evoluție constantă a punerii în aplicare a GMES.
(31) Pachetul financiar este compatibil cu plafonul de la subrubrica 1a din cadrul financiar multianual („CFM”) 2007-2013, dar marja rămasă la subrubrica 1a pentru perioada 2011-2013 este foarte mică. Ar trebui să se reamintească faptul că suma anuală va fi stabilită în cadrul procedurii bugetare anuale, în conformitate cu dispozițiile punctului 37 din Acordul interinstituțional.
(32) În cazul în care acest lucru este posibil, fondul ar trebui suplimentat pentru a permite alocarea creditelor de angajament pentru componenta spațială în cadrul actualului CFM. Concret este vorba despre exploatarea seriei A a sateliților Sentinels, lansarea seriei B și achiziționarea componentelor esențiale pentru seria C a sateliților Sentinels.
(33) În acest scop, Comisia ar trebui ca, în contextul revizuirii intermediare a actualului CFM și înainte de sfârșitul anului 2010, să analizeze posibilitatea finanțării suplimentare pentru GMES, în cadrul bugetului general al Uniunii, în cursul CFM 2007-2013.
(34) Alocarea oricărei finanțări suplimentare față de cea prevăzută în prezentul regulament, peste cele 107 milioane EUR deja alocate, ar trebui avută în vedere în contextul discuției privind viitorul politicii spațiale europene, în special privind achizițiile și guvernanța.
(35) Totodată, Comisia ar trebui să prezinte o strategie financiară pe termen lung pentru viitorul CFM, în cursul primului semestru al anului 2011, fără a aduce atingere rezultatului negocierilor privind CFM 2014-2020.
(36) În cadrul programării sale financiare, Comisia ar trebui să se asigure că este menținută continuitatea datelor atât în perioada exploatării inițiale a GMES (2011-2013), cât și după această perioadă și că serviciile pot fi utilizate fără întreruperi și fără restricții.
(37) În conformitate cu Regulamentul financiar, statele membre, țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui să poată contribui la programe în baza unor acorduri corespunzătoare.
(38) Informațiile GMES ar trebui să fie accesibile integral și în mod deschis, fără a se aduce atingere restricțiilor de securitate relevante și politicilor privind datele ale statelor membre și ale altor organizații care contribuie cu date și informații la GMES. Acest lucru este necesar pentru promovarea utilizării și schimbului de date și informații privind observarea Pământului, în conformitate cu principiile SEIS, INSPIRE și GEOSS. De asemenea, accesul integral și deschis la date ar trebui să aibă în vedere dispozițiile existente privind datele comerciale și ar trebui să promoveze consolidarea piețelor privind observarea Pământului în Europa, în special a sectoarelor din aval, în scopul stimulării creșterii și ocupării forței de muncă.
(39) În conformitate cu Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2009 intitulată „Monitorizarea Globală pentru Mediu și Securitate (GMES): provocări și pașii următori pentru componenta spațială”, ar trebui să existe o politică de acces integral și deschis la date provenind de la sateliții Sentinels, printr-un program de acordare de licențe în mod gratuit și de acces on-line, sub rezerva respectării aspectelor legate de securitate. O asemenea abordare vizează maximizarea utilizării benefice a datelor provenind de la sateliții „Sentinels” pentru o gamă cât mai largă de aplicații și vizează stimularea asimilării de informații pe baza datelor de observare a Pământului pentru utilizatorii finali.
(40) Acțiunea finanțată în temeiul prezentului regulament ar trebui monitorizată și evaluată pentru a permite reajustări.
(41) De asemenea, ar trebui să se ia măsuri adecvate pentru a preveni neregulile și fraudele, precum și măsurile necesare pentru a recupera fondurile pierdute, plătite necorespunzător sau utilizate incorect, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (11) și Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de către Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (12), precum și cu Regulamentul (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigațiile efectuate de către Oficiul European Antifraudă (OLAF) (13).
(42) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume punerea în aplicare a programului GMES și exploatarea sa inițială, nu poate fi realizat în mod suficient de statele membre, pentru că exploatarea inițială a GMES necesită, de asemenea, o capacitate paneuropeană și depinde de prestarea coordonată a serviciilor în cadrul statelor membre, care trebuie coordonată la nivelul Uniunii, și, prin urmare, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, din motive legate de amploarea acțiunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivelor obiective, în special în privința rolului Comisiei de coordonator al activităților naționale,