Recitale
(1) În conformitate cu Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă-cadru) (3), Comisia poate înainta Parlamentului European și Consiliului propuneri legislative pentru stabilirea de programe multianuale pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio. Programele respective ar trebui să definească orientările politice și obiectivele pentru planificarea strategică și armonizarea utilizării spectrului radio în conformitate cu directivele care se aplică rețelelor și serviciilor de comunicații electronice. Orientările politice și obiectivele respective ar trebui să se refere la disponibilitatea și utilizarea eficientă a spectrului radio, necesare pentru instituirea și funcționarea pieței interne. Programul pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (denumit în continuare „programul”) ar trebui să susțină obiectivele și măsurile-cheie evidențiate în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 privind Strategia Europa 2020 și în Comunicarea Comisiei din 26 august 2010 privind „O agendă digitală pentru Europa” și se numără printre cele 50 de măsuri prioritare din Comunicarea Comisiei din 11 noiembrie 2010, „Către un act privind piața unică”.
(2) Prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere legislației Uniunii în vigoare, în special Directivei 1999/5/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 1999 privind echipamentele hertziene și echipamentele terminale de telecomunicații și recunoașterea reciprocă a conformității acestora (4), Directivei 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (Directiva privind accesul) (5), Directivei 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea) (6), Directivei 2002/21/CE, precum și Deciziei nr. 676/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvențe radio în Comunitatea Europeană (Decizia privind spectrul de frecvențe radio) (7). De asemenea, prezenta decizie nu ar trebui să aducă atingere măsurilor luate la nivel național, în conformitate cu legislația Uniunii, care urmăresc obiective de interes general, în special legate de reglementarea conținutului și de politica audiovizuală, și nici dreptului statelor membre de a își organiza și utiliza spectrul radio în scopuri legate de ordinea publică, siguranța publică și apărare.
(3) Spectrul radio este o resursă publică cheie pentru sectoare și servicii esențiale, care includ comunicațiile mobile, comunicațiile fără fir în bandă largă și prin satelit, transmisiunile de televiziune și radio, transporturile, radiolocația, precum și pentru aplicații precum alarmele, comanda la distanță, protezele auditive, microfoanele și echipamentele medicale. Pe spectrul radio se bazează servicii publice, cum sunt serviciile de securitate și siguranță inclusiv protecția civilă, și activități științifice, cum sunt meteorologia, observarea Pământului, radioastronomia și cercetarea spațială. Facilitarea accesului la spectrul radio joacă, de asemenea, un rol în asigurarea comunicațiilor electronice, în special pentru cetățenii și întreprinderile aflate în zone îndepărtate sau slab populate, cum ar fi regiunile rurale sau insulele. Prin urmare, măsurile de reglementare a spectrului radio au implicații economice, în domeniul siguranței, al sănătății, al interesului public, culturale, științifice, sociale, de mediu și tehnice.
(4) Ar trebui adoptată o abordare economică și socială reînnoită cu privire la gestionarea, alocarea și utilizarea spectrului radio. Acest program ar trebui să aibă o componentă axată special pe această politică, în scopul de a asigura o mai mare eficiență a spectrului radio, o mai bună planificare a frecvențelor, precum și măsuri de protecție împotriva practicilor anticoncurențiale.
(5) Planificarea strategică și armonizarea utilizării spectrului radio la nivelul Uniunii ar trebui să consolideze piața internă a serviciilor și echipamentelor de comunicații electronice fără fir, precum și alte politici ale Uniunii care implică utilizarea spectrului radio, oferind astfel noi posibilități de inovare și de creare de locuri de muncă și, în același timp, contribuind la redresare economică și la integrare socială la scara întregii Uniuni, respectând totodată importanta valoare socială, culturală și economică a spectrului radio.
(6) Armonizarea utilizării adecvate a spectrului radio poate, de asemenea, să fie benefică pentru calitatea serviciilor oferite prin comunicațiile electronice și este esențială pentru crearea unor economii de scară, reducând costurile instalării rețelelor fără fir și costurile echipamentelor fără fir destinate consumatorilor. În acest sens, Uniunea are nevoie de un program de politică prin care să acopere piața internă în toate domeniile de politică ale Uniunii care implică utilizarea spectrului radio, precum politicile privind comunicațiile electronice, cercetarea, dezvoltarea tehnologică, spațiul, transporturile, energia și audiovizualul.
(7) Acest program ar trebui să promoveze concurența și să contribuie la punerea bazelor unei veritabile piețe digitale unice.
(8) Acest program ar trebui, în special, să susțină Strategia Europa 2020, având în vedere potențialul uriaș de care dispun serviciile fără fir pentru a promova o economie bazată pe cunoaștere, a dezvolta și a sprijini sectoarele care se bazează pe tehnologiile informației și comunicațiilor și a depăși decalajul digital. Utilizarea tot mai mare în special a serviciilor media audiovizuale și a conținutului online impulsionează cererea de viteză și acoperire. Programul este, de asemenea, o acțiune-cheie din Agenda digitală pentru Europa, care urmărește furnizarea internetului de mare viteză în bandă largă în viitoarea economie bazată pe rețele și cunoaștere, cu obiectivul ambițios de a asigura o acoperire universală în bandă largă. Furnizarea celor mai mari viteze și capacități posibile în bandă largă, prin cablu sau fără fir, contribuie la atingerea obiectivului de acces în bandă largă de cel puțin 30 Mbps pentru toți până în 2020 și de acces în bandă largă la viteze de minimum 100 Mbps pentru cel puțin jumătate din gospodăriile din Uniune și este importantă pentru stimularea creșterii economice și a competitivității globale și, totodată, necesară pentru obținerea beneficiilor economice și sociale durabile ale unei piețe digitale unice. Programul ar trebui să sprijine și să promoveze, de asemenea, și alte politici sectoriale ale Uniunii, precum cele referitoare la un mediu durabil și la incluziunea economică și socială a tuturor cetățenilor Uniunii. Ca urmare a importanței aplicațiilor fără fir pentru inovare, acest program este și o inițiativă-cheie de susținere a politicilor Uniunii în domeniul inovării.
(9) Programul ar trebui să pună bazele unei dezvoltări prin care Uniunea să poată prelua conducerea în ceea ce privește vitezele conexiunilor fără fir în bandă largă, mobilitatea, acoperirea și capacitatea. O astfel de poziție de lider în acest domeniu este esențială pentru a institui o piață digitală unică competitivă care să contribuie la deschiderea pieței interne pentru toți cetățenii Uniunii.
(10) Acest program ar trebui să specifice principiile directoare și obiectivele până în 2015 pentru statele membre și pentru instituțiile Uniunii și să stabilească inițiativele specifice de punere în aplicare. Deși gestionarea spectrului radio este încă în mare măsură o competență națională, aceasta ar trebui exercitată în conformitate cu legislația existentă a Uniunii și ar trebui să permită acțiunile care au ca scop aplicarea politicilor Uniunii.
(11) De asemenea, programul ar trebui să țină seama de Decizia nr. 676/2002/CE și de experiența tehnică a Conferinței Europene a Administrațiilor de Poștă și Telecomunicații (denumită în continuare „CEPT”), astfel încât politicile Uniunii care se bazează pe spectrul radio și care au fost aprobate de Parlamentul European și de Consiliu să poată fi aplicate prin măsuri tehnice de punere în aplicare, cu mențiunea că astfel de măsuri pot fi luate ori de câte ori este necesar pentru punerea în aplicare a politicilor deja existente ale Uniunii.
(12) Facilitarea accesului la spectrul radio ar putea necesita tipuri inovatoare de autorizare, precum utilizarea colectivă a spectrului radio sau utilizarea în comun a infrastructurii, a căror aplicare în Uniune ar putea fi facilitată prin identificarea celor mai bune practici și încurajarea partajării informațiilor, precum și prin definirea anumitor condiții comune sau convergente pentru utilizarea spectrului radio. Autorizațiile generale, care reprezintă cel mai puțin costisitor tip de autorizare, sunt de interes special în cazurile în care interferența nu riscă să devină un obstacol în calea dezvoltării altor servicii.
(13) Deși din punct de vedere tehnologic se află încă în stadiu de dezvoltare, așa-numitele „tehnologii cognitive” ar trebui să fie explorate în continuare, inclusiv prin facilitarea utilizării în comun pe baza geolocalizării.
(14) Comerțul cu drepturi de spectru radio, combinat cu condiții flexibile de utilizare, ar putea să aducă beneficii substanțiale creșterii economice. Prin urmare, benzile în care utilizarea flexibilă a fost deja introdusă prin legislația Uniunii ar trebui să devină imediat comercializabile în conformitate cu Directiva 2001/21/CE. Schimbul de bune practici privind condițiile și procedurile de autorizare pentru astfel de benzi și măsurile comune de prevenire a acumulării drepturilor de utilizare a spectrului radio, acumulare care ar putea duce la poziții dominante și la incapacitatea nejustificată de a utiliza astfel de drepturi, ar facilita introducerea coordonată a acestor măsuri de către toate statele membre și achiziționarea unor astfel de drepturi oriunde în Uniune. Utilizarea colectivă (sau în comun) a spectrului radio – înțeleasă ca un număr nedefinit de utilizatori independenți și/sau echipamente independente care accesează spectrul radio în aceeași gamă de frecvențe, în același timp, într-o zonă geografică dată și în condiții bine definite – ar trebui încurajată acolo unde este posibil, fără a aduce atingere dispozițiilor Directivei 2002/20/CE în ceea ce privește rețelele și serviciile de comunicații electronice.
(15) După cum se subliniază în Agenda digitală pentru Europa, banda largă fără fir este un mijloc important de stimulare a concurenței, a posibilităților de alegere oferite consumatorilor și a accesului în zonele rurale și în alte zone în care instalarea benzii largi prin cablu este dificilă sau neviabilă din punct de vedere economic. Totuși, gestionarea spectrului radio poate afecta concurența prin modificarea rolului și a forței operatorilor de pe piață, de exemplu, dacă utilizatorilor existenți li se oferă avantaje concurențiale necuvenite. Accesul limitat la spectrul radio, în special atunci când spectrul radio corespunzător devine insuficient, poate crea o barieră pentru intrarea noilor servicii sau aplicații, precum și obstacole în calea inovării și a concurenței. Achiziționarea de noi drepturi de utilizare a spectrului radio, inclusiv prin transferul sau închirierea frecvențelor sau prin alte tranzacții între utilizatori, precum și introducerea unor criterii noi și flexibile pentru utilizarea spectrului radio, pot avea un impact asupra situației concurențiale existente. În consecință, statele membre ar trebui să ia măsuri de reglementare ex ante sau ex post adecvate (precum măsuri de modificare a drepturilor existente, de interzicere a anumitor achiziții de drepturi de utilizare a spectrului radio, de impunere a unor condiții privind tezaurizarea spectrului radio și utilizarea eficientă a acestuia, precum cele menționate în Directiva 2002/21/CE, de limitare a spectrului radio de care dispune fiecare întreprindere sau de evitare a acumulării excesive de drepturi de utilizare a spectrului radio) pentru a evita denaturarea concurenței, în conformitate cu principiile care stau la baza Directivei 2002/20/CE și a Directivei 87/372/CEE a Consiliului din 25 iunie 1987 privind benzile de frecvență care urmează să fie rezervate pentru introducerea coordonată în Comunitate a telecomunicațiilor mobile terestre digitale celulare paneuropene publice (8) (Directiva GSM).
(16) Efectuarea unui inventar al utilizării actuale a spectrului radio și a unei analize a tendințelor tehnologice, a viitoarelor necesități și a cererii de spectru radio, în special între 400 MHz și 6 GHz, ar trebui să permită identificarea benzilor de frecvență a căror eficiență ar putea fi îmbunătățită, precum și a posibilităților de utilizare în comun a spectrului radio, atât în beneficiul sectorului comercial, cât și al celui public. Metodologia pentru crearea și actualizarea unui inventar al utilizării existente a spectrului radio ar trebui să țină seama în mod corespunzător de sarcina administrativă generată la nivelul administrațiilor și ar trebui să vizeze reducerea la minimum a sarcinii respective. Prin urmare, informațiile furnizate de statele membre în temeiul Deciziei 2007/344/CE a Comisiei din 16 mai 2007 privind disponibilitatea armonizată a informațiilor referitoare la utilizarea spectrului de frecvențe radio în cadrul Comunității (9) ar trebui luate pe deplin în considerare atunci când se elaborează metodologia pentru crearea unui inventar al utilizării existente a spectrului radio.
(17) Standardele armonizate prevăzute în Directiva 1999/5/CE sunt esențiale pentru asigurarea unei utilizări eficiente a spectrului radio și ar trebui să țină seama de condițiile de utilizare în comun definite prin lege. Standardele europene pentru rețelele și echipamentele electronice și electrice care nu utilizează unde radio ar trebui, de asemenea, să contribuie la evitarea perturbărilor în utilizarea spectrului radio. Impactul cumulat al creșterii volumului și densității echipamentelor și aplicațiilor fără fir combinat cu diversitatea utilizărilor spectrului radio reprezintă o provocare pentru abordările actuale ale gestionării interferențelor. Aceste aspecte ar trebui, așadar, examinate și reevaluate împreună cu caracteristicile receptoarelor și cu mecanisme mai sofisticate de evitare a interferențelor.
(18) Statelor membre ar trebui să li se permită, după caz, să introducă măsuri de compensare legate de costurile de migrare.
(19) În conformitate cu obiectivele Agendei digitale pentru Europa, banda largă fără fir ar putea contribui substanțial la redresarea și creșterea economică dacă ar fi pus la dispoziție un spectru radio suficient, dacă drepturile de utilizare a spectrului radio ar fi acordate rapid și dacă ar fi permisă adaptarea comerțului cu acestea la evoluția pieței. Agenda digitală pentru Europa susține accesul tuturor cetățenilor Uniunii la banda largă la o viteză de cel puțin 30 Mbps până în 2020. În consecință, spectrul radio, care face deja obiectul unor decizii în vigoare ale Comisiei, ar trebui pus la dispoziție în termenii și condițiile prevăzute în deciziile respective. În funcție de cererea de pe piață, procesul de autorizare ar trebui să aibă loc în conformitate cu Directiva 2002/20/CE până la 31 decembrie 2012 pentru comunicațiile terestre în vederea facilitării accesului tuturor la banda largă fără fir, în special în cadrul benzilor de frecvență desemnate prin Deciziile 2008/411/CE (10), 2008/477/CE (11) și 2009/766/CE (12) ale Comisiei. În vederea completării serviciilor terestre în bandă largă și asigurarea acoperirii celor mai îndepărtate regiuni ale Uniunii, accesul la banda largă prin satelit ar putea fi o soluție rapidă și fezabilă.
(20) Ar trebui introduse, după caz, modalități mai flexibile de utilizare a spectrului radio pentru a încuraja inovarea și serviciile de conectare rapidă în bandă largă, care permit întreprinderilor să-și reducă costurile și să-și amelioreze competitivitatea și care permit crearea de noi servicii interactive online, de exemplu, în domeniile învățământului, sănătății și serviciilor de interes general pentru public.
(21) Având aproape 500 de milioane de persoane conectate la banda largă de mare viteză în Europa ar putea să contribuie la dezvoltarea pieței interne, creând o masă critică de utilizatori unică în lume, oferind tuturor regiunilor noi oportunități, dând fiecărui utilizator valoare adăugată și oferind Uniunii capacitatea de a fi o economie de prim rang la nivel mondial bazată pe cunoaștere. Implementarea rapidă a benzii largi este, prin urmare, crucială pentru dezvoltarea productivității europene și pentru apariția de noi întreprinderi mici care pot să devină lideri în diferite sectoare, de exemplu al sănătății, al producției și al serviciilor.
(22) În 2006, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT) a estimat că viitoarele cerințe privind lărgimea benzii, în vederea dezvoltării Telecomunicațiilor Mobile Internaționale-2000 (TMI-2000) și a sistemelor avansate TMI (comunicații mobile 3G și 4G) ar fi între 1 280 și 1 720 MHz în 2020 pentru sectorul comunicațiilor mobile comerciale în fiecare regiune a UIT, inclusiv Europa. Ar trebui notat că cifra mai mică (1 280 MHz) este superioară cerințelor pentru anumite țări. În plus, există anumite țări în care cerințele sunt mai mari decât cifra superioară (1 720 MHz). Ambele cifre includ spectrul radio deja utilizat sau prevăzut a fi utilizat pentru sistemele pre-TMI și pentru TMI-2000 și variantele îmbunătățite ale acestuia. Fără eliberarea spectrului radio necesar, de preferință într-un mod armonizat la nivel mondial, noile servicii și creșterea economică vor fi îngreunate de constrângeri legate de capacitatea rețelelor mobile.
(23) Banda de 800 MHz (790-862 MHz) este optimă pentru acoperirea cu servicii fără fir în bandă largă a unor zone întinse. Având în vedere armonizarea condițiilor tehnice în conformitate cu Decizia 2010/267/UE, precum și Recomandarea Comisiei din 28 octombrie 2009 privind facilitarea eliberării dividendului digital în Uniunea Europeană (13) care face apel la abandonarea radiodifuziunii analogice până la 1 ianuarie 2012, precum și evoluția rapidă a reglementărilor naționale, această bandă ar trebui, în principiu, să fie pusă la dispoziție pentru serviciile de comunicații electronice în Uniune până în 2013. Pe termen lung, în funcție de rezultatele unei analize a tendințelor tehnologice, a necesităților viitoare și a cererii de spectru radio, ar putea fi avut în vedere și un spectru radio suplimentar. Deoarece banda de 800 MHz are capacitatea de transmisie pe zone întinse, la drepturi ar putea fi adăugate, după caz, obligații de acoperire.
(24) Înmulțirea posibilităților de comunicare fără fir în bandă largă este crucială pentru a furniza noi platforme de distribuție sectorului cultural, pregătind astfel terenul pentru o dezvoltare cu succes a sectorului respectiv în viitor.
(25) Sistemele de acces fără fir, inclusiv rețelele locale radio, pot depăși alocările actuale în regim fără licență. Necesitatea și fezabilitatea extinderii alocărilor de spectru radio în regim fără licență pentru sistemele de acces fără fir, inclusiv rețelele radio locale, la 2,4 GHz și 5 GHz, ar trebui evaluate în funcție de inventarul utilizărilor actuale ale spectrului radio și de necesitățile care apar în legătură cu spectrul radio, precum și în funcție de utilizarea acestuia în alte scopuri.
(26) În timp ce radiodifuziunea va rămâne o platformă importantă de distribuție a conținutului, întrucât încă este cea mai ieftină platformă de distribuție în masă, banda largă fără fir sau prin cablu, precum și alte servicii noi oferă noi posibilități sectorului cultural de a-și diversifica gama de platforme de distribuție, de a furniza servicii la cerere și de a profita de potențialul economic al creșterii majore a traficului de date.
(27) Pentru a se axa pe prioritățile acestui prim program multianual, statele membre și Comisia ar trebui să coopereze în vederea susținerii și atingerii obiectivului de a permite Uniunii să preia poziția de lider în domeniul serviciilor de comunicații electronice fără fir în bandă largă, prin eliberarea de spectru radio suficient în benzi rentabile pentru ca serviciile respective să fie disponibile la scară largă.
(28) Deoarece o abordare comună și economiile de scară sunt esențiale pentru dezvoltarea comunicațiilor în bandă largă în întreaga Uniune și pentru prevenirea denaturării concurenței și a fragmentării pieței între statele membre, o serie de bune practici privind condițiile și procedurile de autorizare ar trebui să fie identificate de statele membre în mod concertat, precum și împreună cu Comisia. Astfel de condiții și proceduri ar putea să includă obligațiile de acoperire, mărimea blocurilor de frecvențe, calendarul de acordare a drepturilor, accesul la operatorii rețelelor mobile virtuale și durata drepturilor de utilizare a spectrului radio. Reflectând importanța comerțului cu frecvențe pentru creșterea eficienței utilizării spectrului radio și pentru dezvoltarea pieței interne a echipamentelor și serviciilor fără fir, condițiile și procedurile respective ar trebui să se aplice benzilor de frecvență alocate comunicațiilor fără fir, pentru care drepturile de utilizare pot fi transferate sau închiriate.
(29) Ar putea fi necesar spectru radio suplimentar pentru alte sectoare cum ar fi transporturile (pentru sisteme de siguranță, de informare și de management), cercetarea și dezvoltarea (C&D), e-sănătatea, e-incluziunea și, dacă este necesar, protecția publică și intervenția în caz de dezastre (PPID), deoarece acestea utilizează tot mai mult transmiterea de imagini video și date pentru un serviciu rapid și eficient. Optimizarea sinergiilor dintre politica în domeniul spectrului radio și activitățile de cercetare și dezvoltare, precum și desfășurarea de studii privind radiocompatibilitatea diferiților utilizatori ai spectrului radio ar trebui să faciliteze inovarea. Mai mult, rezultatele cercetării întreprinse în contextul celui de Al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative (2007-2013) arată că este necesară examinarea nevoilor de frecvențe ale proiectelor care ar putea avea un mare potențial economic sau de investiții, în special pentru IMM-uri, cum ar fi tehnologia radio cognitiv sau e-sănătatea. Pentru susținerea activităților de C&D și științifice ar trebui asigurată totodată o protecție adecvată împotriva interferențelor prejudiciabile.
(30) Strategia Europa 2020 stabilește obiective de mediu pentru o economie sustenabilă, eficientă din punct de vedere energetic și competitivă, cum ar fi creșterea eficienței energetice cu 20 % până în 2020. După cum se subliniază în Agenda digitală pentru Europa, un rol principal revine sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor. Printre acțiunile propuse se numără accelerarea instalării în întreaga Uniune a sistemelor inteligente de gestionare a energiei (rețele și contoare inteligente) care utilizează facilitățile oferite de comunicații pentru a reduce consumul de energie, precum și dezvoltarea sistemelor de transport inteligente și a gestionării inteligente a traficului pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon în sectorul transporturilor. Utilizarea eficientă a tehnologiilor aplicate spectrului radio ar putea contribui, de asemenea, la reducerea consumului de energie al echipamentelor radio și la limitarea impactului asupra mediului în zonele rurale și îndepărtate.
(31) O abordare coerentă a autorizării privind spectrul radio în Uniune ar trebui să ia pe deplin în considerare protecția sănătății publice împotriva câmpurilor electromagnetice, care este esențială pentru bunăstarea cetățenilor. Asigurând respectarea Recomandării 1999/519/CE a Consiliului din 12 iulie 1999 privind limitarea expunerii publicului la câmpuri electromagnetice (0 Hz-300 GHz) (14), este esențial să se asigure monitorizarea permanentă a efectelor de natură ionizantă și neionizantă asupra sănătății ale utilizării spectrului radio, inclusiv a efectelor cumulate în situații reale în care diferite frecvențe ale spectrului radio sunt utilizate de un număr din ce în ce mai mare de tipuri de echipamente.
(32) Obiectivele esențiale de interes general, precum siguranța vieții, evidențiază necesitatea unor soluții tehnice coordonate de interoperabilitate a serviciilor de siguranță și de urgență între statele membre. Ar trebui pus la dispoziție, într-un mod coerent, un spectru radio suficient pentru dezvoltarea și libera circulație a serviciilor și dispozitivelor de siguranță, precum și pentru dezvoltarea soluțiilor inovatoare de siguranță și de urgență paneuropene sau interoperabile. Studiile au arătat că este necesar spectru radio suplimentar armonizat sub 1 GHz pentru furnizarea serviciilor mobile în bandă largă pentru PPID în întreaga Uniune în următorii 5-10 ani.
(33) Reglementarea spectrului radio are o pronunțată dimensiune transfrontalieră sau internațională, ca urmare a caracteristicilor de propagare, a naturii internaționale a piețelor dependente de servicii care utilizează radiocomunicațiile și a necesității de a evita interferențele prejudiciabile între țări.
(34) Potrivit jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în cazul în care obiectul unui acord internațional intră în parte în sfera de competență a Uniunii și în parte în cea a statelor membre, este esențial să se asigure o cooperare strânsă între acestea din urmă și instituțiile Uniunii. Această obligație de cooperare, astfel cum a fost clarificată în jurisprudența consacrată, decurge din principiul unității în reprezentarea internațională a Uniunii și a statelor sale membre.
(35) De asemenea, statele membre ar putea avea nevoie de sprijin în ceea ce privește coordonarea frecvențelor în cadrul negocierilor bilaterale cu țări vecine ale Uniunii, inclusiv cu țări candidate sau în curs de aderare, pentru a-și îndeplini obligațiile în temeiul legislației Uniunii în materie de coordonare a frecvențelor. Acest lucru ar trebui să contribuie, de asemenea, la evitarea interferențelor prejudiciabile și la creșterea eficienței spectrului radio și a convergenței utilizării acestuia chiar și dincolo de frontierele Uniunii.
(36) În vederea realizării obiectivelor prezentei decizii, este important să se consolideze cadrul instituțional actual de coordonare a politicii privind spectrul radio și a gestionării acestuia la nivelul Uniunii, inclusiv în chestiunile care afectează în mod direct două sau mai multe state membre, ținând pe deplin seama de competența și experiența de specialitate a administrațiilor naționale. Sunt, de asemenea, esențiale cooperarea și coordonarea dintre organismele de standardizare, instituțiile de cercetare și CEPT.
(37) În cazul în care sunt necesare condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (15).
(38) Deoarece obiectivul prezentei decizii, și anume instituirea unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, în consecință, având în vedere amploarea acțiunii propuse, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.
(39) Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la rezultatele obținute în temeiul prezentei decizii, precum și la acțiunile viitoare planificate.
(40) La redactarea propunerii sale, Comisia a ținut seama în cel mai înalt grad de avizul Grupului pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio înființat prin Decizia 2002/622/CE a Comisiei (16),