Recitale
(1) Pentru Uniune, contextul geopolitic s-a schimbat în mod dramatic în ultimul deceniu. Situația din regiunile învecinate ale Europei este instabilă, iar Uniunea se confruntă cu circumstanțe complexe și dificile, în care se combină apariția unor noi amenințări, cum ar fi atacurile hibride și atacurile informatice, și reapariția unor provocări mai convenționale. În acest context, atât cetățenii europeni, cât și liderii lor politici împărtășesc opinia că trebuie depuse mai multe eforturi colective în domeniul apărării.
(2) Sectorul apărării se caracterizează prin costuri din ce în ce mai mari ale echipamentelor de apărare și prin costuri ridicate pentru cercetare și dezvoltare care îngreunează lansarea de noi programe de apărare și care au un impact direct asupra competitivității și a capacității de inovare a bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB). Având în vedere această escaladare a costurilor, dezvoltarea unei noi generații de sisteme de apărare majore și de noi tehnologii de apărare ar trebui sprijinită la nivelul Uniunii pentru a spori cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește investițiile în echipamente de apărare.
(3) În comunicarea sa din 30 noiembrie 2016 intitulată „Planul de acțiune european în domeniul apărării”, Comisia s-a angajat să completeze, să sprijine și să consolideze eforturile de colaborare ale statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților tehnologice și industriale în domeniul apărării cu scopul de a răspunde provocărilor în materie de securitate, precum și pentru a stimula o industrie europeană de apărare competitivă, inovatoare și eficientă în întreaga Uniune și în afara acesteia. În plus, Comisia s-a angajat să sprijine crearea unei piețe a apărării mai integrate în Uniune și să promoveze adoptarea pe piața internă a produselor și tehnologiilor europene din domeniul apărării, diminuând astfel dependența de surse din afara Uniunii. Comisia a propus în special lansarea unui Fond european de apărare pentru a sprijini investițiile în activități comune de cercetare și dezvoltare de produse și tehnologii în domeniul apărării, stimulând astfel sinergii și eficiența din punctul de vedere al costurilor, precum și pentru a promova achizițiile și întreținerea în comun de către statele membre a echipamentelor de apărare. Fondul european de apărare ar trebui să completeze finanțările naționale deja utilizate în acest scop, să acționeze drept un stimulent pentru ca statele membre să coopereze și să investească mai mult în apărare și să sprijine cooperarea pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor și tehnologiilor din domeniul apărării.
(4) Fondul european de apărare ar trebui să contribuie la constituirea unei EDTIB solide, competitive și inovatoare și să completeze inițiativele Uniunii în direcția unei mai bune integrări a pieței europene a apărării și, în special, Directivele 2009/43/CE (3) și 2009/81/CE (4) ale Parlamentului European și ale Consiliului privind transferurile și achizițiile publice din partea Uniunii în sectorul apărării, adoptate în 2009.
(5) Pentru a contribui la sporirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii, ar trebui ca, pe baza unei abordări integrate, să fie stabilit un Fond european de apărare (denumit în continuare „fondul”) cu o durată de șapte ani, astfel încât durata sa să fie aliniată cu durata noului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (denumit în continuare „CFM 2021-2027”) stabilit prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (5). Obiectivul fondului îl constituie sporirea competitivității, inovării, eficienței și autonomiei tehnologice a industriei de apărare a Uniunii, contribuind, astfel, la autonomia strategică a Uniunii prin sprijinirea cooperării transfrontaliere dintre statele membre precum și a cooperării dintre întreprinderi, centre de cercetare, administrații naționale, organizații internaționale și universități din întreaga Uniune, atât în faza de cercetare cât și în faza de dezvoltare a produselor și tehnologiilor din domeniul apărării. Pentru a realiza mai multe soluții inovatoare și pentru a stimula o piață internă deschisă, fondul ar trebui să sprijine și să faciliteze extinderea cooperării transfrontaliere a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a întreprinderilor cu capitalizare medie (ICM-uri) din sectorul apărării. În cadrul Uniunii, deficitele în materie de capabilități de apărare comune sunt identificate în cadrul politicii de securitate și apărare comune, în special prin planul de dezvoltare a capacităților (CDP), iar agenda strategică cuprinzătoare a cercetării (ASCC) identifică, totodată, obiectivele comune de cercetare în domeniul apărării. Alte procese ale Uniunii, cum ar fi procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și cooperarea structurată permanentă (PESCO) au scopul de a sprijini punerea în aplicare a priorităților relevante prin identificarea și promovarea de oportunități pentru cooperarea consolidată în vederea îndeplinirii nivelului de ambiție al Uniunii în materie de securitate și apărare. După caz, prioritățile regionale și internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, pot fi, de asemenea, luate în considerare dacă sunt corelate cu prioritățile Uniunii și nu împiedică participarea niciunui stat membru sau a niciunei țări asociate, urmărindu-se totodată evitarea oricărei suprapuneri inutile.
(6) Faza de cercetare legată de dezvoltarea capabilităților de apărare prezintă o importanță esențială, deoarece influențează capacitatea și autonomia industriei europene de apărare de a dezvolta produse din domeniul apărării și independența statelor membre ca utilizatori finali ai produselor respective. Faza de cercetare poate include riscuri semnificative, în special legate de nivelul scăzut de maturitate și caracterul disruptiv al tehnologiilor. Faza de dezvoltare, care, de obicei, urmează după faza de cercetare, implică, de asemenea, riscuri și costuri semnificative care împiedică exploatarea în continuare a rezultatelor cercetării și au efecte negative asupra competitivității și inovării industriei de apărare a Uniunii. Fondul ar trebui, prin urmare, să promoveze legătura dintre faza de cercetare și cea de dezvoltare.
(7) Fondul nu sprijină cercetarea fundamentală, care ar trebui în schimb să fie sprijinită prin alte programe de finanțare, dar sprijinul din fond poate include cercetarea fundamentală orientată spre apărare în cazul în care aceasta este probabil să constituie baza soluției unor probleme identificate sau preconizate ori să permită noi posibilități.
(8) Fondul ar putea sprijini acțiuni referitoare atât la produse și tehnologii noi din domeniul apărării, cât și la modernizarea produselor și tehnologiilor existente din domeniul apărării, inclusiv interoperabilitatea acestora. Acțiunile pentru modernizarea produselor și a tehnologiilor existente din domeniul apărării ar trebui să fie eligibile numai în cazurile în care informațiile preexistente necesare pentru a desfășura acțiunea nu fac obiectul niciunei restricții din partea unei țări terțe neasociate sau a unei entități dintr-o țară terță neasociată care ar împiedica executarea acțiunii. Atunci când solicită finanțare din partea Uniunii, entitățile juridice ar trebui să fie obligate să furnizeze informațiile relevante pentru a se constata absența restricțiilor. În absența unor astfel de informații, nu ar trebui să se acorde finanțare din partea Uniunii.
(9) Fondul ar trebui să sprijine acțiuni propice dezvoltării tehnologiilor disruptive în materie de apărare. Deoarece tehnologiile disruptive pot avea la bază concepte sau idei provenind de la actori netradiționali din domeniul apărării, fondul ar trebui să permită o flexibilitate suficientă în ceea ce privește consultarea părților interesate și desfășurarea acestor acțiuni.
(10) Pentru a asigura, în contextul punerii în aplicare a prezentului regulament, respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii și ale statelor sale membre, nu ar trebui să se acorde sprijin din fond acțiunilor legate de produse sau tehnologii a căror utilizare, dezvoltare sau producție este interzisă prin dreptul internațional. În acest sens, eligibilitatea acțiunilor legate de noi produse sau tehnologii din domeniul apărării ar trebui să fie, de asemenea, condiționată de evoluțiile din dreptul internațional. De asemenea, acțiunile de dezvoltare a armelor autonome letale fără posibilitatea unui control uman semnificativ asupra unor decizii de selectare și de angajare atunci când se efectuează atacuri împotriva persoanelor nu ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de sprijin din fond, sub rezerva posibilității de a se acorda finanțare pentru acțiuni de dezvoltare a unor sisteme de alertă timpurie și contramăsuri în scopuri de apărare.
(11) Dificultatea de a conveni asupra cerințelor armonizate privind capabilitățile de apărare și a unor specificații sau standarde tehnice comune constituie un obstacol în calea unei colaborări transfrontaliere între statele membre și între entitățile juridice stabilite în diferite state membre. Absența unor astfel de cerințe, specificații și standarde a condus la fragmentarea sporită a sectorului apărării, la complexitate tehnică, întârzieri, costuri exagerate, suprapuneri inutile, precum și la o interoperabilitate scăzută. Ajungerea la un acord cu privire la specificațiile tehnice comune ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru acțiunile care implică un nivel mai ridicat de pregătire tehnologică. Activitățile care conduc la cerințe armonizate în materie de capabilități de apărare, precum și activitățile care urmăresc să sprijine elaborarea unei definiții comune a specificațiilor sau a standardelor tehnice ar trebui să fie, de asemenea, eligibile pentru a beneficia de sprijin din fond, îndeosebi în cazul în care promovează interoperabilitatea.
(12) Deoarece obiectivul fondului îl constituie susținerea competitivității, a eficienței și a inovării din industria de apărare a Uniunii prin sprijinirea și completarea activităților colaborative de cercetare și tehnologie din domeniul apărării și prin reducerea riscurilor inerente fazei de dezvoltare a proiectelor de cooperare, acțiunile legate de faza de cercetare și de cea de dezvoltare de produse sau tehnologii din domeniul apărării ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de sprijin din fond.
(13) Deoarece fondul urmărește în special să consolideze cooperarea dintre entitățile juridice și statele membre din întreaga Uniune, o acțiune ar trebui să fie eligibilă pentru finanțare numai în cazul în care este desfășurată de entități juridice care cooperează în cadrul unui consorțiu format între cel puțin trei entități juridice eligibile care sunt stabilite în cel puțin trei state membre diferite sau țări asociate diferite. Cel puțin trei dintre respectivele entități juridice eligibile stabilite în cel puțin două state membre diferite sau țări asociate diferite nu ar trebui să fie controlate, direct sau indirect, pe întreaga durată a desfășurării acțiunii, de către aceeași entitate juridică și nu ar trebui să se controleze reciproc. În acest context, controlul ar trebui să fie interpretat ca fiind capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect, prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice intermediare. Ținând seama de particularitățile tehnologiilor disruptive în materie de apărare, precum și de studiile efectuate, acțiunile ar putea fi desfășurate de o singură entitate juridică. În vederea consolidării cooperării dintre statele membre, ar trebui să fie posibil ca fondul să sprijine și achizițiile publice comune înainte de comercializare.
(14) În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (6), entitățile stabilite în țări sau teritorii de peste mări sunt eligibile pentru a beneficia de finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor fondului și a unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care aparține țara sau teritoriul de peste mări în cauză.
(15) Deoarece fondul urmărește promovarea competitivității și a eficienței industriei de apărare a Uniunii, ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de sprijin, în principiu, numai entitățile juridice care sunt stabilite în Uniune sau în țările asociate și care nu fac obiectul unui control exercitat de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate. În acest context, controlul ar trebui să fie interpretat ca fiind capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect, prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice intermediare. În plus, pentru a se asigura protecția intereselor esențiale în materie de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, infrastructura, instalațiile, bunurile și resursele destinatarilor și ale subcontractanților implicați într-o acțiune sprijinită din fond ar trebui să fie situate pe teritoriul unui stat membru sau al unei țări asociate, pe întreaga durată a desfășurării acțiunii, iar structurile de conducere executivă ale destinatarilor și subcontractanților implicați în acțiune ar trebui să fie stabilite în Uniune sau într-o țară asociată. În consecință, o entitate juridică care este stabilită într-o țară terță neasociată sau o entitate juridică care este stabilită în Uniune sau într-o țară asociată, dar care își are structurile de conducere executivă într-o țară terță neasociată nu ar trebui să fie eligibilă ca destinatar sau subcontractant implicat într-o acțiune. Pentru a se asigura protecția intereselor esențiale în materie de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, respectivele criterii de eligibilitate ar trebui să se aplice, de asemenea, pentru finanțarea acordată prin intermediul achizițiilor, prin derogare de la articolul 176 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (7) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”).
(16) În anumite împrejurări, ar trebui să se poată deroga de la principiul că destinatarii și subcontractanții implicați într-o acțiune sprijinită din fond nu pot fi controlați de o țară terță neasociată sau de o entitate dintr-o țară terță neasociată. În acest context, entitățile juridice stabilite în Uniune sau într-o țară asociată, care sunt controlate de o țară terță neasociată sau de o entitate dintr-o țară terță neasociată ar trebui să fie eligibile ca destinatari sau subcontractanți implicați într-o acțiune în cazul în care se îndeplinesc condițiile stricte legate de interesele în materie de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. Participarea unor astfel de entități juridice nu ar trebui să contravină obiectivelor fondului. Solicitanții ar trebui să furnizeze toate informațiile relevante privind infrastructura, instalațiile, bunurile și resursele care urmează să fie folosite în cadrul acțiunii. Preocupările statelor membre cu privire la securitatea aprovizionării ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare în acest sens.
(17) În cadrul măsurilor restrictive adoptate de Uniune în temeiul articolului 29 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și al articolului 215 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) niciun fel de fonduri sau resurse economice nu pot fi puse, în mod direct sau indirect, la dispoziția persoanelor juridice, entităților sau organismelor desemnate sau în beneficiul acestora. Astfel de entități desemnate și entitățile deținute sau controlate de acestea nu pot beneficia, prin urmare, de sprijin din fond.
(18) Finanțarea din partea Uniunii ar trebui să fie acordată în urma prezentării unor cereri de propuneri competitive în conformitate cu Regulamentul financiar. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe excepționale, justificate corespunzător, ar trebui să fie posibil ca finanțarea din partea Uniunii să fie acordată și fără prezentarea unei cereri de propuneri în conformitate cu articolul 195 primul paragraf litera (e) din Regulamentul financiar. Întrucât acordarea finanțării în conformitate cu articolul 195 primul paragraf litera (e) din Regulamentul financiar constituie o derogare de la regula generală privind faptul că finanțarea se acordă în urma prezentării unor cereri de propuneri competitive, respectivele circumstanțe excepționale ar trebui să fie interpretate în mod strict. În acest context, pentru ca un grant să fie acordat fără prezentarea unei cereri de propuneri, Comisia, asistată de un comitet al statelor membre (denumit în continuare „comitetul”) ar trebui să evalueze în ce măsură acțiunea propusă corespunde obiectivelor fondului în ceea ce privește colaborarea și concurența industriale transfrontaliere de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.
(19) În cazul în care un consorțiu dorește să participe la o acțiune eligibilă și sprijinul din partea Uniunii urmează să se acorde sub forma unui grant, consorțiul ar trebui să desemneze dintre membrii săi un coordonator. Coordonatorul ar trebui să fie principalul punct de contact în ceea ce privește relațiile consorțiului cu Comisia.
(20) În cazul în care o acțiune care beneficiază de sprijin din fond este gestionată de un responsabil de proiect desemnat de statele membre sau de țări asociate, Comisia ar trebui să consulte responsabilul de proiect cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunea, înainte de a executa plățile către destinatari, astfel încât responsabilul de proiect să poată garanta că termenele sunt respectate de către destinatari. Responsabilul de proiect ar trebui să furnizeze Comisiei observații cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunea, astfel încât Comisia să poată stabili dacă au fost îndeplinite condițiile pentru a efectua plata.
(21) Execuția fondului ar trebui să se realizeze prin gestiune directă, pentru o maximă eficacitate și eficiență a rezultatelor și pentru a se asigura coerența deplină cu alte inițiative ale Uniunii. Prin urmare, Comisia ar trebui să rămână responsabilă de procedurile de selecție și atribuire, inclusiv în ceea ce privește analiza și evaluarea în materie de etică. Cu toate acestea, în cazuri justificate, Comisia ar trebui să poată încredința anumite sarcini de execuție bugetară pentru acțiuni specifice care beneficiază de sprijin din fond unor organisme dintre cele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, de exemplu, atunci când un responsabil de proiect este desemnat de statele membre care cofinanțează o acțiune, cu condiția îndeplinirii cerințelor Regulamentului financiar. O astfel de încredințare a sarcinilor de execuție bugetară ar contribui la raționalizarea gestionării acțiunilor cofinanțate și ar asigura o bună coordonare între acordul de finanțare și contractul semnat de consorțiu și de responsabilul de proiect desemnat de statele membre care cofinanțează acțiunea.
(22) Pentru a se asigura că acțiunile de dezvoltare finanțate sunt viabile din punct de vedere financiar, este necesar ca solicitanții să demonstreze că respectivele costuri ale acțiunii care nu sunt acoperite de finanțarea din partea Uniunii sunt acoperite de alte mijloace de finanțare.
(23) Statele membre ar trebui să dispună de diferite tipuri de mecanisme financiare pentru dezvoltarea și achiziționarea în comun a capabilităților de apărare. Comisia ar putea oferi diferite tipuri de mecanisme pe care statele membre le-ar putea utiliza în mod voluntar pentru a răspunde provocărilor generate de dezvoltarea colaborativă și de achizițiile colaborative din punct de vedere al finanțării. Utilizarea unor astfel de mecanisme financiare ar putea promova în continuare lansarea de proiecte colaborative și transfrontaliere în domeniul apărării și ar putea spori eficiența cheltuielilor în materie de apărare, inclusiv pentru proiectele sprijinite din fond.
(24) Având în vedere particularitățile industriei de apărare, în care cererea vine aproape exclusiv din partea statelor membre și a țărilor asociate, care controlează, de asemenea, achiziția tuturor produselor și tehnologiilor din domeniul apărării, inclusiv exporturile, modul de funcționare a sectorului apărării nu respectă normele convenționale și modelele de afaceri care reglementează piețele mai tradiționale. Prin urmare, industria nu își poate asuma proiecte substanțiale autofinanțate de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, iar statele membre și țările asociate finanțează adesea toate costurile în materie de cercetare și dezvoltare. Pentru realizarea obiectivelor fondului, în special pentru a stimula cooperarea între entitățile juridice din diferite state membre și țări asociate, și luând în considerare particularitățile sectorului apărării, pentru acțiuni care au loc înainte de faza de prototip ar trebui să se acopere până la 100 % din costurile eligibile.
(25) Faza de prototip reprezintă o etapă esențială în cadrul căreia statele membre sau țările asociate decid de regulă cu privire la investițiile consolidate pe care le-au făcut și demarează procesul de achiziționare de produse sau tehnologii de apărare viitoare. Acesta este motivul pentru care, în această etapă anume, statele membre și țările asociate convin asupra angajamentelor necesare, inclusiv repartizarea costurilor și dreptul de proprietate asupra proiectului. Pentru a asigura credibilitatea angajamentului lor, sprijinul din fond nu ar trebui, în mod normal, să depășească 20 % din costurile eligibile.
(26) Pentru acțiunile care continuă ulterior fazei de prototip, ar trebui să se prevadă finanțare de până la 80 %. Acțiunile de acest fel, care sunt mai aproape de finalizarea produselor și tehnologiilor, încă pot implica costuri substanțiale.
(27) Părțile interesate din sectorul apărării se confruntă cu costuri specifice indirecte, de exemplu în ceea ce privește securitatea. În plus, părțile interesate activează pe o piață specifică, unde, în absența unei cereri din partea cumpărătorilor, nu își pot recupera costurile de cercetare și dezvoltare în același mod ca în cazul sectorului civil. Prin urmare, este oportun să se acorde o rată forfetară de 25 % din totalul costurilor directe eligibile ale acțiunii, precum și posibilitatea de a declara costuri indirecte eligibile determinate în conformitate cu practicile obișnuite ale destinatarilor de contabilizare a costurilor, în cazul în care respectivele practici sunt acceptate de către autoritățile lor naționale pentru activități comparabile din domeniul apărării, dacă acestea au fost comunicate Comisiei de către destinatar.
(28) Acțiunile care includ participarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie transfrontaliere sprijină deschiderea lanțurilor de aprovizionare și contribuie la realizarea obiectivelor fondului. Prin urmare, astfel de acțiuni ar trebui să fie eligibile pentru o rată de finanțare mai mare, care este în beneficiul tuturor entităților juridice participante.
(29) Pentru a se asigura că acțiunile finanțate vor contribui la competitivitatea și eficiența industriei europene de apărare, este important ca statele membre să intenționeze să achiziționeze în comun produsul final sau să utilizeze în comun tehnologia, în special prin achiziții transfrontaliere comune, pentru care statele membre organizează în comun proceduri de achiziții, în special prin intermediul unui organism central de achiziție.
(30) Pentru a se asigura că acțiunile care beneficiază de sprijin din fond contribuie la competitivitatea și eficiența industriei europene de apărare, acestea ar trebui să fie orientate spre piață, să fie axate pe cerere și să fie viabile din punct de vedere comercial pe termen mediu și lung. Criteriile de eligibilitate pentru acțiunile de dezvoltare ar trebui, prin urmare, să țină seama de faptul că statele membre intenționează, inclusiv printr-un memorandum de înțelegere sau printr-o scrisoare de intenție, să achiziționeze produsul final sau să utilizeze tehnologia într-un mod coordonat. Criteriile de atribuire pentru acțiunile de dezvoltare ar trebui, de asemenea, să țină seama de faptul că statele membre s-au angajat, din punct de vedere politic sau juridic, să utilizeze, să dețină sau să întrețină în comun produsul final sau tehnologia finală într-un mod coordonat.
(31) Promovarea inovării și a dezvoltării tehnologice în industria de apărare a Uniunii ar trebui să fie coerentă cu interesele în materie de securitate și apărare ale Uniunii. În consecință, contribuțiile acțiunilor la realizarea acestor interese și la prioritățile în materie de cercetare și capabilități în domeniul apărării stabilite de comun acord de către statele membre ar trebui să constituie un criteriu de atribuire.
(32) Acțiunile eligibile elaborate în contextul proiectelor PESCO în cadrul instituțional al Uniunii ar trebui să garanteze în mod continuu o cooperare consolidată între entitățile juridice din diferite state membre și să contribuie astfel, în mod direct, la realizarea obiectivelor fondului. Dacă sunt selectate, astfel de acțiuni ar trebui, prin urmare, să fie eligibile pentru o rată mai ridicată de finanțare.
(33) Comisia va lua în considerare alte activități finanțate în cadrul programului-cadru pentru cercetare și inovare – Orizont Europa, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (8), pentru a evita suprapuneri inutile și pentru a asigura potențarea reciprocă și sinergiile între cercetarea civilă și cea din domeniul apărării.
(34) Securitatea cibernetică și apărarea cibernetică reprezintă provocări din ce în ce mai importante, iar Comisia și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au recunoscut necesitatea stabilirii unor sinergii între acțiunile de apărare cibernetică în domeniul de aplicare al prezentului regulament și inițiativele Uniunii în domeniul securității cibernetice, cum ar fi cele anunțate în comunicarea comună a Comisiei din 13 septembrie 2017 intitulată „Reziliență, prevenire și apărare: construirea unei securități cibernetice puternice pentru UE”. În special, părțile interesate ar trebui să urmărească realizarea de sinergii între dimensiunile civilă și de apărare ale securității cibernetice, în vederea sporirii rezilienței cibernetice.
(35) Ar trebui să se asigure o abordare integrată prin reunirea activităților care fac obiectul Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare (PADR) lansate de Comisie în conformitate cu articolul 58 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar și al Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului (9), precum și prin armonizarea condițiilor de participare. O astfel de abordare integrată ar trebui să stabilească un set de instrumente mai coerent și să sporească efectul economic, inovator și bazat pe colaborare al fondului, evitând, în același timp, fragmentarea și suprapunerile inutile. O astfel de abordare integrată ar garanta de asemenea faptul că fondul contribuie la mai buna exploatare a rezultatelor cercetării în domeniul apărării, acoperind decalajul dintre faza de cercetare și cea de dezvoltare, luând în considerare particularitățile sectorului apărării, precum și promovând toate formele de inovare, inclusiv tehnologiile disruptive în materie de apărare. În plus, se pot aștepta, de asemenea, după caz, efecte de propagare pozitive în sectorul civil.
(36) Dacă este cazul, având în vedere particularitățile acțiunii, obiectivele fondului ar trebui, de asemenea, să fie realizate prin instrumente financiare și garanții bugetare în cadrul fondului InvestEU stabilit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Conciliului (10).
(37) Sprijinul din fond ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții insuficiente, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată clară pentru Uniune.
(38) Formele de finanțare din partea Uniunii și metodele de execuție a fondului ar trebui să fie selectate pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Selecția respectivă ar trebui să aibă în vedere utilizarea de sume forfetare, finanțare la rate forfetare și costuri unitare, precum și recurgerea la o finanțare care nu este legată de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
(39) Comisia ar trebui să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, programe de lucru anuale corelate cu obiectivele fondului și care iau în considerare experiența inițială dobândită în cadrul EDIDP și PADR. Comisia ar trebui să fie asistată de comitet la stabilirea programelor de lucru. Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care beneficiază de cel mai larg sprijin posibil în cadrul comitetului. În acest context, comitetul ar trebui să se poată reuni în formațiuni de experți naționali în materie de apărare și securitate, pentru a oferi asistență specifică Comisiei, inclusiv consiliere în legătură cu protecția informațiilor clasificate în cadrul acțiunilor. Statele membre își desemnează fiecare reprezentanții în cadrul respectivului comitet. Membrilor comitetului ar trebui să li se ofere din timp și în mod efectiv ocazii de a examina proiectele de acte de punere în aplicare și de a-și exprima opiniile.
(40) Categoriile prevăzute de programele de lucru ar trebui să conțină cerințe funcționale, după caz, pentru a clarifica pentru industrie funcțiile și sarcinile care urmează să fie efectuate de capabilitățile care urmează să fie dezvoltate. Astfel de cerințe ar trebui să indice în mod clar performanța așteptată, dar nu ar trebui să fie direcționate către anumite soluții sau entități juridice și nu ar trebui să împiedice concurența la nivelul cererilor de propuneri.
(41) La elaborarea programelor de lucru, Comisia ar trebui, de asemenea, să se asigure, prin intermediul unor consultări adecvate cu comitetul, că acțiunile de cercetare sau de dezvoltare propuse evită suprapuneri inutile. În acest context, Comisia poate efectua o evaluare prealabilă a posibilelor cazuri de suprapunere cu capabilitățile existente ori cu proiectele de cercetare sau dezvoltare deja finanțate în Uniune.
(42) Comisia ar trebui să asigure coerența programelor de lucru pe tot parcursul ciclului de viață industrială al produselor și tehnologiilor din domeniul apărării.
(43) Programele de lucru ar trebui să asigure de asemenea faptul că o proporție corespunzătoare din bugetul general revine acțiunilor care permit participarea transfrontalieră a IMM-urilor.
(44) Pentru a beneficia de cunoștințele sale de specialitate în sectorul apărării, Agenția Europeană de Apărare ar trebui să aibă statutul de observator în cadrul comitetului. Date fiind particularitățile domeniului apărării, Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui, de asemenea, să ofere asistență în cadrul comitetului.
(45) Pentru a garanta eficacitatea prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE pentru a modifica anexa la prezentul regulament în ceea ce privește indicatorii atunci când este necesar, precum și pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea unui cadru de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (11). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(46) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare în ceea ce privește adoptarea programelor de lucru și în ceea ce privește acordarea de finanțare pentru acțiunile de cercetare și dezvoltare selectate. În special, în desfășurarea acțiunilor de cercetare și dezvoltare ar trebui să fie luate în considerare particularitățile sectorului apărării, în special responsabilitatea statelor membre, a țărilor asociate sau a ambelor pentru procesul de planificare și achiziționare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12).
(47) Comisia ar trebui să constituie o listă cu experți independenți. Referințele în materie de securitate ale respectivilor experți independenți ar trebui să fie validate de către statele membre relevante. Lista respectivă nu ar trebui să fie publică. Experții independenți ar trebui să fie selectați pe baza competențelor, a experienței și a cunoștințelor lor, ținând seama de sarcinile care urmează să le fie atribuite. În măsura posibilului, la selectarea experților independenți, Comisia ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a încerca să asigure o componență echilibrată în cadrul grupurilor de experți independenți și al comitetelor de evaluare din punctul de vedere al competențelor, experienței, cunoștințelor, diversității geografice și genului, în funcție de situația din domeniul acțiunii. Ar trebui să se urmărească, de asemenea, o rotație adecvată a experților independenți și un echilibru adecvat între sectorul public și cel privat.
(48) Experții independenți nu ar trebui să evalueze, să consilieze sau să ofere asistență în legătură cu chestiuni cu privire la care se află într-un conflict de interese, în special în raport cu funcție ocupată la momentul evaluării. În special, aceștia nu ar trebui să se afle în situația de a putea utiliza informațiile primite în detrimentul consorțiului pe care îl evaluează.
(49) După evaluarea propunerilor cu ajutorul unor experți independenți, Comisia ar trebui să selecteze acțiunile care vor beneficia de sprijin din fond. Statele membre ar trebui să fie informate cu privire la rezultatele evaluării, alături de clasamentul acțiunilor selectate, și cu privire la progresele realizate în cadrul acțiunilor finanțate.
(50) Atunci când propun noi produse sau tehnologii din domeniul apărării sau modernizarea produselor sau tehnologiilor existente din domeniul apărării, solicitanții ar trebui să se angajeze să respecte principii de etică, cum ar fi cele referitoare la bunăstarea oamenilor și protecția genomului uman, reflectate de asemenea în dreptul Uniunii, în dreptul intern și în dreptul internațional relevante, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, după caz, protocoalele la aceasta. Comisia ar trebui să verifice propunerile sistematic pentru a le identifica pe acelea care ridică probleme grave de etică. După caz, astfel de propuneri ar trebui să fie evaluate din punct de vedere etic.
(51) Pentru a susține o piață internă deschisă, ar trebui să fie încurajată participarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie transfrontaliere, în calitate de membri ai unor consorții, de subcontractanți sau de alte entități juridice din lanțul de aprovizionare.
(52) Comisia ar trebui să depună eforturi pentru menținerea unui dialog cu statele membre și cu industria pentru a asigura succesul fondului. În calitate de colegiuitor și de parte interesată principală, Parlamentul European ar trebui, de asemenea, să fie implicat în această privință.
(53) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar care urmează să constituie principala valoare de referință în ceea ce privește fondul, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (13) (denumit în continuare „Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020”), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale. Comisia ar trebui să se asigure că procedurile administrative sunt menținute cât se poate de simple și că acestea implică un cuantum minim de cheltuieli suplimentare.
(54) În absența unor dispoziții contrare, fondului i se aplică Regulamentul financiar. Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare și asistența financiară.
(55) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, achiziții publice sau execuție indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
(56) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (14) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (15), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (16) și (UE) 2017/1939 (17) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (18). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(57) Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (19), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe respective să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin.
(58) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, fondul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele fondului la fața locului. Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară în termen de cel mult patru ani de la începerea execuției fondului, inclusiv în vederea transmiterii de propuneri pentru orice modificare corespunzătoare a prezentului regulament. Comisia ar trebui să efectueze și o evaluare finală la sfârșitul perioadei de execuție a fondului, care să analizeze activitățile financiare prin prisma rezultatelor execuției financiare și, în măsura în care este posibil la acel moment, a rezultatelor execuției fondului și a efectelor acestuia. În acest context, raportul de evaluare finală ar trebui, de asemenea, să contribuie la identificarea domeniilor în care Uniunea este dependentă de țări terțe pentru dezvoltarea de produse și de tehnologii din domeniul apărării. Raportul final ar trebui, de asemenea, să analizeze participarea transfrontalieră a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la proiectele sprijinite din fond, precum și participarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la lanțul valoric global și contribuția fondului la abordarea deficiențelor identificate în CDP și ar trebui să cuprindă informații cu privire la țările în care își au originea destinatarii, numărul de state membre și țări asociate implicate în acțiuni individuale și repartizarea drepturilor de proprietate intelectuală generate. De asemenea, Comisia poate propune modificări ale prezentului regulament pentru a reacționa la posibilele evoluții în execuția fondului.
(59) Comisia ar trebui să monitorizeze cu regularitate execuția fondului și să transmită anual un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate, inclusiv cu privire la modul în care experiența dobândită în cadrul EDIDP și PADR este luată în considerare în execuția fondului. În acest scop, Comisia ar trebui să pună în aplicare măsurile de monitorizare necesare. Raportul nu ar trebui să conțină informații sensibile.
(60) Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (20) și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, fondul contribuie la integrarea acțiunilor climatice în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii să sprijine obiectivele climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și execuției fondului și reevaluate în contextul evaluării intermediare a fondului.
(61) Pentru a reflecta importanța combaterii declinului dramatic al biodiversității, prezentul regulament contribuie la integrarea acțiunilor în materie de biodiversitate în politicile Uniunii și la realizarea obiectivului general ambițios de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale în temeiul CFM 2021-2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2024 și 10 % din cheltuielile respective în 2026 și 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele legate de biodiversitate, în conformitate cu Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020.
(62) Deoarece fondul ar trebui să vină numai în sprijinul fazei de cercetare și a celei de dezvoltare de produse și tehnologii din domeniul apărării, Uniunea nu ar trebui, în principiu, să aibă drepturi de proprietate sau drepturi de proprietate intelectuală asupra produselor sau tehnologiilor din domeniul apărării care rezultă din acțiunile finanțate de Uniune, cu excepția cazului în care sprijinul este acordat prin intermediul procedurilor de achiziții publice. Cu toate acestea, pentru acțiunile de cercetare, statele membre și țările asociate interesate ar trebui să poată utiliza rezultatele acțiunilor finanțate pentru a participa la dezvoltarea ulterioară bazată pe cooperare.
(63) Sprijinul din partea Uniunii nu ar trebui să aducă atingere transferului produselor din domeniul apărării în interiorul Uniunii în conformitate cu Directiva 2009/43/CE, nici exportului de produse, de echipamente sau tehnologii. Exportul de echipamente și tehnologii militare de către statele membre este reglementat de Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului (21).
(64) Utilizarea unor informații de referință sensibile, inclusiv date, know-how sau informații generate în prealabil sau în afara funcționării fondului, sau accesul persoanelor neautorizate la rezultate generate în legătură cu acțiuni sprijinite din fond ar putea avea un impact negativ asupra intereselor Uniunii sau ale unuia sau mai multor state membre. Prin urmare, gestionarea informațiilor sensibile ar trebui să fie reglementată de dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și din dreptul intern.
(65) Pentru a asigura securitatea informațiilor clasificate la nivelul necesar, semnarea acordurilor clasificate de finanțare și de acordare de fonduri ar trebui să se realizeze cu respectarea standardelor minime în materie de securitate industrială. În acest scop și în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei (22), aceasta din urmă trebuie să comunice, în scop de consultanță, experților independenți desemnați de statele membre instrucțiunile de securitate pentru program, inclusiv ghidul clasificărilor de securitate.
(66) Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(67) Comisia ar trebui să gestioneze fondul ținând seama în mod corespunzător de cerințele de confidențialitate și de securitate, în special cele referitoare la informațiile sensibile, inclusiv la informațiile clasificate.
(68) Pentru a garanta continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite execuția de la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare de urgență și să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021.
(69) Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/1092 ar trebui să fie abrogat,