Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor [notificată cu numărul C(2019) 3352] (Text cu relevanță pentru SEE.)

Articolul text

Text integral

RECOMANDAREA (UE) 2019/786 A COMISIEI din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor [notificată cu numărul C(2019) 3352] (Text cu relevanță pentru SEE) COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292, întrucât: ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE: Adoptată la Bruxelles, 8 mai 2019. Pentru Comisie Miguel ARIAS CAÑETE Membru al Comisiei (1) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1). (2) Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 328, 21.12.2018, p. 210). (3) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82). (4) Evaluarea impactului care însoțește documentul Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu „ Eficiența energetică și contribuția sa la securitatea energetică și cadrul pentru politica privind schimbările climatice și energia pentru 2030 ” [SWD(2014) 255 final]. (5) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții „ O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice ” [COM(2015) 80 final]. (6) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții „ O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei ” [COM(2018) 773 final]. (7) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13). (8) Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10). (9) Regulamentul (UE) 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE (JO L 198, 28.7.2017, p. 1). (10) Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 156, 19.6.2018, p. 75). ANEXĂ 1. INTRODUCERE Directiva 2010/31/UE („EPBD”) impune statelor membre să adopte strategii de renovare pe termen lung și să stabilească cerințe minime privind performanța energetică a clădirilor nou construite și a clădirilor existente care fac obiectul unor renovări majore. Directiva 2012/27/UE („EED”) a cuprins dispoziții privind renovarea clădirilor și strategiile pe termen lung pentru mobilizarea investițiilor în renovarea parcurilor imobiliare naționale. Directivele EPBD și EED au fost modificate prin Directiva (UE) 2018/844, care a intrat în vigoare la 9 iulie 2018. La articolul 2a, Directiva EPBD stabilește un cadru pentru strategiile de renovare pe termen lung („SRTL-uri”) pentru a sprijini renovarea parcurilor imobiliare naționale în clădiri cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizate până în 2050, facilitând transformarea eficientă din punct de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri cu un consum de energie aproape egal cu zero („NZEB-uri”). În conformitate cu directiva, strategiile vor fi sprijinite de mecanisme financiare pentru mobilizarea investițiilor în renovarea clădirilor necesare pentru atingerea acestor obiective. În conformitate cu articolul 10 din Directiva EPBD, politicile și măsurile trebuie: În conformitate cu articolul 20 din Directiva EPBD, informațiile trebuie furnizate proprietarilor sau locatarilor clădirilor sau unităților de clădire prin intermediul unor instrumente consultative accesibile și transparente. Directiva EPBD stabilește un cadru general comun pentru determinarea performanței energetice a clădirilor, inclusiv indicatorii și calculele care trebuie utilizate. Aceste orientări sprijină punerea corectă în aplicare a cadrelor de reglementare naționale și regionale. Acestea reflectă opiniile Comisiei. Acestea nu modifică efectele juridice ale Directivei EPBD și nu aduc atingere interpretării obligatorii a articolelor 2a, 10 și 20, precum și a anexei I la aceasta, astfel cum a fost furnizată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 2. STRATEGIILE DE RENOVARE PE TERMEN LUNG 2.1. Obiectiv Obligația statelor membre de a institui o SRTL a parcurilor lor imobiliare naționale a fost transferată în Directiva EPBD din Directiva EED. Articolul 1 din Directiva (UE) 2018/844 a introdus în Directiva EPBD un nou articol 2a privind SRTL-urile și a abrogat articolul 4 din Directiva EED, care impunea statelor membre să stabilească o strategie pe termen lung pentru mobilizarea investițiilor în renovarea parcurilor imobiliare naționale. Directiva EPBD include în prezent: Se așteaptă ca SRTL-urile puternice să accelereze renovarea eficientă din punct de vedere al costurilor a clădirilor existente, care fac în prezent obiectul unei rate reduse de renovare, și să asigure o creștere a renovărilor aprofundate. O strategie nu reprezintă un scop în sine, ci un punct de plecare pentru o acțiune mai fermă. 2.2. Domeniul de aplicare Directiva EPBD extinde domeniul de aplicare a SRTL-urilor la statele membre. La fel ca în cazul strategiilor stabilite în temeiul articolului 4 din Directiva EED, SRTL-urile se aplică parcului național de clădiri publice și private, rezidențiale și nerezidențiale. Cu toate acestea, Directiva EPBD modificată introduce obligații noi și mai extinse și identifică noi domenii de politică și de acțiune care trebuie acoperite în SRTL-uri. În conformitate cu articolul 2a din Directiva EPBD, statele membre trebuie, printre altele: 2.3. Obligația de a stabili o strategie cuprinzătoare pentru realizarea unui parc imobiliar cu emisii extrem de reduse de carbon până în 2050 2.3.1. Elemente obligatorii ale SRTL-ului SRTL-urile statelor membre ar trebui să includă elementele existente (a se vedea articolul 4 din Directiva EED) și noile elemente (a se vedea articolul 2a din Directiva EPBD). Fiecare SRTL trebuie să cuprindă în prezent elementele de mai jos. 2.3.1.1. O imagine de ansamblu a parcului imobiliar național – articolul 2a alineatul (1) litera (a) din Directiva EPBD Articolul 4 litera (a) din Directiva EED a prevăzut deja că punctul de plecare al SRTL-urilor este o imagine de ansamblu a parcului imobiliar național. Articolul 2a alineatul (1) litera (a) din Directiva EPBD prevede că fiecare SRTL „cuprinde o imagine de ansamblu a parcului imobiliar național, bazată, după caz, pe eșantioane statistice și pe procentul preconizat de clădiri renovate în 2020”. Procentul preconizat de clădiri renovate poate fi exprimat în mai multe moduri, de exemplu: Amploarea renovării (de exemplu, „renovare minoră”, „renovare moderată” și „renovare aprofundată”) ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru o mai mare acuratețe. Transformarea în NZEB-uri ar putea fi un alt indicator (4). În general, „renovarea aprofundată” ar trebui să aibă ca rezultat atât eficiența energetică, cât și eficiența în reducerea gazelor cu efect de seră. „Procentul preconizat” nu este conceput pentru a fi un obiectiv obligatoriu, ci mai degrabă o cifră care reprezintă în mod realist rata probabilă a renovării clădirilor finalizate în 2020. Statele membre pot menționa, de asemenea, procentul preconizat al renovărilor finalizate pentru 2030, 2040 și 2050, în conformitate cu cerința de a furniza etape orientative pentru anii respectivi. 2.3.1.2. Abordări eficace din punctul de vedere al costurilor ale renovărilor – articolul 2a alineatul (1) litera (b) din Directiva EPBD Articolul 4 litera (b) din Directiva EED a solicitat deja statelor membre să identifice în SRTL-urile lor abordările eficace din punctul de vedere al costurilor ale renovărilor relevante pentru tipul de clădire și zona climatică. Articolul 2a alineatul (1) litera (b) din Directiva EPBD prevede că fiecare SRTL „cuprinde identificarea unor abordări eficace din punctul de vedere al costurilor ale renovărilor relevante pentru tipul de clădire și zona climatică, ținând cont, după caz, de potențialele praguri de declanșare relevante din ciclul de viață al clădirii”. Considerentul 12 din Directiva (UE) 2018/844 clarifică faptul că un „prag de declanșare” este „un moment oportun în ciclul de viață al unei clădiri, de exemplu din perspectiva raportului cost-eficacitate sau a întreruperilor, pentru realizarea unor renovări vizând eficiența energetică”. Un prag de declanșare ar putea fi: Anumite clădiri pot să nu fie vizate de pragurile de declanșare, prin urmare s-a introdus clasificarea „după caz”. Corelarea renovării vizând eficiența energetică cu pragurile de declanșare ar trebui să garanteze că măsurile legate de energie nu sunt neglijate sau omise într-o etapă ulterioară a ciclului de viață al clădirii. Concentrarea pe eficiența energetică la pragurile de declanșare ar trebui să limiteze riscul de a rata oportunitățile de renovare și să sporească posibilele sinergii cu alte acțiuni. Pragurile de declanșare pot conduce la renovări eficace din punctul de vedere al costurilor datorită economiilor de scară ce pot fi realizate dacă se desfășoară renovări care nu au un impact energetic în același timp cu alte lucrări necesare sau renovări planificate. 2.3.1.3. Politici și acțiuni privind renovările aprofundate – articolul 2a alineatul (1) litera (c) din Directiva EPBD Articolul 4 litera (c) din Directiva EED a solicitat deja statelor membre să se asigure că SRTL-urile includ politici și acțiuni de stimulare a renovărilor aprofundate, eficace din punctul de vedere a costurilor, ale clădirilor, inclusiv renovările aprofundate efectuate în etape. Articolul 2a alineatul (1) litera (c) din Directiva EPBD prevede că fiecare SRTL „cuprinde politici și acțiuni pentru stimularea renovărilor aprofundate, eficace din punct de vedere al costurilor, ale clădirilor, inclusiv a renovărilor aprofundate efectuate în etape, și pentru sprijinirea măsurilor și a renovărilor specifice și eficace din punct de vedere al costurilor, de exemplu prin introducerea unui sistem opțional de pașapoarte pentru renovarea clădirilor”. Renovările aprofundate sunt cele care conduc la renovări care reduc atât volumul de energie furnizat, cât și consumul de energie final al unei clădiri cu un procent semnificativ comparativ cu nivelurile anterioare renovării, rezultând astfel într-o performanță energetică foarte ridicată (8). În conformitate cu documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul Comisiei din 2013 intitulat Sprijinul financiar pentru eficiența energetică a clădirilor (9), „renovarea aprofundată” poate fi considerată drept o renovare care conduce la îmbunătățiri semnificative (în mod normal, de peste 60 %) ale eficienței. Directiva EPBD se referă la pașapoartele pentru renovarea clădirilor (PRC-uri) ca exemplu de măsură prin care statele membre pot sprijini renovările specifice, eficace din punct de vedere al costurilor, și renovările aprofundate efectuate în etape. Directiva EPBD nu precizează în detaliu ce reprezintă PRC-urile, dar a fost identificată o serie de elemente comune în alt document (10), care pot fi folosite drept exemple: acesta este un document electronic sau pe suport de hârtie care descrie o foaie de parcurs privind renovarea etapizată și pe termen lung (15-20 de ani) (în mod ideal, cât mai puține etape posibile) pentru o anumită clădire care poate rezulta în urma unui audit energetic la fața locului care îndeplinește criterii specifice de calitate și evidențiază măsurile relevante și renovările care ar putea îmbunătăți performanța sa energetică (11). 2.3.1.4. Politici și acțiuni privind clădirile cu cea mai slabă performanță și sărăcia energetică – articolul 2a alineatul (1) litera (d) din Directiva EPBD În conformitate cu articolul 2a alineatul (1) litera (d) din Directiva EPBD, fiecare SRTL trebuie să cuprindă „o imagine de ansamblu a politicilor și a acțiunilor vizând segmentele din parcul imobiliar național cu cele mai slabe performanțe, dilemele motivațiilor divergente și deficiențele pieței și o prezentare în linii mari a acțiunilor naționale relevante care contribuie la atenuarea sărăciei energetice”. Acesta este un element nou care nu a existat în temeiul articolului 4 din Directiva EED. SRTL-urile statelor membre vor trebui acum să prezinte o imagine de ansamblu a politicilor și acțiunilor care vizează: Imaginea de ansamblu ar trebui să includă cel puțin o scurtă descriere a fiecărei politici și acțiuni, domeniul de aplicare și durata acesteia, bugetul alocat și impactul preconizat. Statele membre trebuie să stabilească segmentele cu cele mai slabe performanțe din parcul lor imobiliar național, de exemplu prin: În ceea ce privește „dilemele motivațiilor divergente”, statele membre sunt încurajate să consulte raportul Centrului Comun de Cercetare (JRC) din 2014 intitulat „ Depășirea barierei motivațiilor divergente în sectorul clădirilor ” (13). Termenul „deficiențele pieței” se referă la o serie de probleme care tind să întârzie transformarea parcului imobiliar și valorificarea potențialului rentabil de economisire a energiei. Acestea pot include, de exemplu: Referirea la „sărăcia energetică” în Directiva EPBD modificată nu este nouă. Directiva EED face trimitere la „sărăcia energetică” (articolul 7, considerentul 49 și considerentul 53 din Directiva EED). Sărăcia energetică este rezultatul unei combinații între veniturile scăzute, cheltuielile cu energia ridicate și performanța energetică slabă a locuințelor – acțiunile eficace de atenuare a sărăciei energetice ar trebui, prin urmare, să includă măsuri de eficiență energetică, alături de măsurile de politică socială. În timp ce mai multe SRTL-uri ale statelor membre abordează deja sărăcia energetică, Directiva EPBD impune ca SRTL-urile să prezinte „acțiuni naționale relevante care contribuie la atenuarea sărăciei energetice” (15). Articolul 2a alineatul (1) litera (d) din Directiva EPBD, împreună cu considerentul 11 din Directiva (UE) 2018/844, oferă statelor membre suficientă flexibilitate pentru a pune în aplicare legislația având în vedere condițiile naționale, fără a interfera cu competențele lor de politică socială (16). 2.3.1.5. Politici și acțiuni privind clădirile publice – articolul 2a alineatul (1) litera (e) din Directiva EPBD În conformitate cu articolul 2a alineatul (1) litera (e) din Directiva EPBD, fiecare SRTL trebuie să cuprindă „politici și acțiuni vizând toate clădirile publice”. Domeniul de aplicare al SRTL-urilor prevăzut la articolul 4 din Directiva EED a inclus deja anumite clădiri publice. Cu toate acestea, articolul 2a din Directiva EPBD prevede în prezent ca SRTL-urile să includă politici și acțiuni specifice care vizează toate clădirile publice. Acestea ar trebui să includă inițiativele în curs ale statelor membre de a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul Directivelor EPBD și EED (17). Atât Directiva EED, cât și Directiva EPBD impun autorităților publice să conducă prin puterea exemplului, prin asumarea rolului de entități care adoptă pentru prima dată măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice; a se vedea, în special, articolele 5 și 6 din Directiva EED, care se aplică „clădirilor organismelor publice”. Cu toate acestea, articolul 2a alineatul (1) litera (e) din Directiva EPBD are un domeniu de aplicare mai larg decât articolele 5 și 6 din Directiva EED, întrucât vizează toate clădirile publice și nu doar „clădirile organismelor publice” (18), care sunt deținute și ocupate de administrația centrală. Politicile și acțiunile prevăzute la articolul 2a alineatul (1) litera (e) ar trebui să includă, de exemplu, clădirile ocupate (de exemplu închiriate sau care fac obiectul unui contract de leasing) de autorități locale și regionale și clădirile deținute de administrația centrală și de autoritățile regionale sau locale, dar care nu sunt ocupate în mod necesar de acestea. Spre deosebire de articolul 5 alineatul (2) din Directiva EED (19), articolul 2a din Directiva EPBD nu scutește nicio categorie de clădiri publice. Prin urmare, acesta se aplică, în principiu, clădirilor care pot fi scutite, într-un anumit stat membru, de obligația de renovare prevăzută la articolul 5 alineatul (2) din Directiva EED. Multe dintre clădirile enumerate la articolul 5 alineatul (2) din Directiva EED pot aduce o contribuție semnificativă la realizarea obiectivelor naționale. Mecanismele financiare și stimulentele ar trebui să promoveze investițiile autorităților publice într-un parc imobiliar eficient din punct de vedere energetic, de exemplu prin parteneriate public-privat sau prin contracte opționale de performanță energetică (20) prin intermediul finanțării în afara bilanțului, în conformitate cu normele și orientările contabile ale Eurostat (21). 2.3.1.6. Stimulente pentru utilizarea tehnologiilor inteligente și a competențelor – articolul 2a alineatul (1) litera (f) din Directiva EPBD Unul dintre obiectivele revizuirii Directivei EPBD a fost de a adapta directiva la evoluțiile tehnologice, cum ar fi tehnologiile inteligente pentru clădiri, și de a facilita utilizarea pe scară largă a vehiculelor electrice și a altor tehnologii, atât prin cerințe specifice de instalare, cât și prin garantarea faptului că profesioniștii din domeniul clădirilor pot furniza know-how-ul și competențele necesare. Articolul 2a alineatul (1) litera (f) din Directiva EPBD prevede că SRTL-urile „cuprind o imagine de ansamblu a inițiativelor naționale pentru promovarea tehnologiilor inteligente și a clădirilor și comunităților bine conectate, precum și a competențelor și educației în sectoarele construcțiilor și eficienței energetice”. Acesta este un element nou care nu a existat în temeiul articolului 4 din Directiva EED. SRTL-urile statelor membre vor trebui în prezent să ofere o imagine de ansamblu a inițiativelor naționale care promovează: Imaginea de ansamblu ar trebui să includă cel puțin o scurtă descriere a fiecărei inițiative, domeniul de aplicare și durata acesteia, bugetul alocat și impactul preconizat. Conceptul de inteligență a clădirilor reprezintă o parte esențială a unui sistem energetic decarbonizat, cu utilizare intensivă de energie din surse regenerabile și mai dinamic, orientat spre atingerea obiectivelor UE pentru 2030 privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile și un parc imobiliar al UE decarbonizat până în 2050. În conformitate cu articolul 2a litera (f) din Directiva EPBD, SRTL-urile trebuie să descrie inițiativele naționale privind tehnologiile inteligente și clădirile și comunitățile bine conectate, care pot, de exemplu, să vizeze: Statele membre pot lua în considerare adoptarea de măsuri care să încurajeze utilizarea punctelor de reîncărcare și a infrastructurii încastrate pentru vehiculele electrice în contextul proiectelor de renovare a clădirilor, chiar dacă renovarea nu este considerată o „renovare majoră” în sensul articolului 2 alineatul (10) din Directiva EPBD. Formarea experților în domeniul energiei este esențială pentru asigurarea transferului de cunoștințe privind aspectele legate de punerea în aplicare a Directivei EPBD. În conformitate cu articolul 17 din Directiva EPBD, statele membre trebuie să asigure deja certificarea independentă a performanței energetice a clădirilor și inspecția sistemelor de încălzire și de climatizare de către experți calificați și/sau acreditați. SRTL-urile ar trebui să prezinte o imagine de ansamblu a inițiativelor naționale care promovează competențele necesare profesioniștilor din domeniul clădirilor pentru a aplica noi tehnici și tehnologii din domeniul NZEB și al reabilitării energetice. 2.3.1.7. Estimarea economiilor de energie și a beneficiilor mai mari – articolul 2a alineatul (1) litera (g) din Directiva EPBD Articolul 4 litera (e) din Directiva EED a impus deja ca SRTL-urile să furnizeze o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a beneficiilor mai mari. În conformitate cu articolul 2a alineatul (1) litera (g) din Directiva EPBD, fiecare SRTL trebuie să cuprindă „o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii mai mari, cum ar fi cele referitoare la sănătate, siguranță și calitatea aerului”. Directiva modificată prevede o listă neexhaustivă a tipului de beneficii mai mari pe care SRTL-urile ar trebui să le evalueze. Anumite măsuri de abordare a performanței energetice pot contribui, de asemenea, la crearea unui mediu ambiant interior sănătos. Măsurile ar trebui, de exemplu, să urmărească: Beneficiile mai mari pot include, de asemenea, costuri mai scăzute legate de sănătate și boli, o productivitate mai mare a forței de muncă ca urmare a condițiilor de muncă și de viață mai bune, mai multe locuri de muncă în sectorul clădirilor, precum și emisii reduse și emise scăzute de carbon pe parcursul întregului ciclu de viață (26). Evaluarea potențialelor beneficii mai mari asociate cu măsurile de eficiență energetică poate permite o abordare mai cuprinzătoare și mai integrată la nivel național, subliniind sinergiile care pot fi realizate cu alte domenii de politică și care implică în mod ideal alte departamente guvernamentale, de exemplu cele responsabile pentru sănătate, mediu, finanțe și infrastructură. În legătură cu aceste elemente, se recunoaște, în general, că eforturile de reducere a utilizării operaționale a energiei au avut, în general, consecințe în ceea ce privește emisiile de carbon legate de fabricarea de produse pentru construcții și de construcții. Prin urmare, în mod ideal, reducerea gradului de utilizare zilnică a energiei nu ar trebui privită în mod izolat, deoarece va exista în mod inevitabil un compromis între costurile și beneficiile carbonului. Deși nu a fost menționată în Directiva EPBD, o abordare a emisiilor de carbon pe parcursul întregului ciclu de viață al clădirii ar contribui la identificarea celor mai bune oportunități combinate de reducere a emisiilor de carbon pe parcursul duratei de viață și ar sprijini evitarea oricăror consecințe neintenționate. În plus, aceasta contribuie la găsirea soluției celei mai eficace din punct de vedere al costurilor. În cele din urmă, o clădire cu emisii scăzute de carbon este cea care optimizează utilizarea resurselor și, prin urmare, limitează emisiile de carbon în timpul construcției și utilizării, pe durata sa de viață. Renovarea poate fi realizată astfel încât atunci când clădirea ajunge la sfârșitul vieții sau face obiectul unei alte renovări majore, diferite produse sau materiale de construcție pot fi separate unele de celelalte. Acest lucru permite reutilizarea sau reciclarea, ceea ce poate reduce în mod substanțial volumul deșeurilor provenite din demolări care ajung în depozitele de deșeuri. Posibilitățile de circularitate în viitor depind în mod direct de modul în care se efectuează renovarea, de materialele selectate și de modul în care sunt asamblate. Reciclarea materialelor poate avea un impact pozitiv asupra consumului de energie, deoarece fabricarea produselor primare de construcții necesită în mod normal mai multă energie decât utilizarea produselor secundare. Beneficiile pot include, de asemenea, măsuri de adaptare a clădirilor la schimbările climatice (27), în special măsuri precum dispozitive de umbrire care protejează clădirile împotriva supraîncălzirii în timpul valurilor de căldură și care au un impact direct asupra consumului de energie al unei clădiri, prin reducerea nevoii de răcire activă (28). În plus, pentru clădirile noi și clădirile care fac obiectul unor renovări majore, este recomandat să se depună eforturi pentru a se evita crearea de bariere în materie de accesibilitate în cazul persoanelor cu handicap și, acolo unde este posibil, ar trebui eliminate barierele existente în materie de accesibilitate (29). În fine, statele membre pot include efectele acțiunilor pe care le întreprind în temeiul articolului 7 alineatul (5) din Directiva EPBD (30) în estimarea lor bazată pe date concrete a beneficiilor legate de sănătate, siguranță și calitatea aerului. În plus, acestea pot include efectele acțiunilor întreprinse în temeiul articolului 2a alineatul (7) din Directiva EPBD, care se referă la protecția împotriva incendiilor și la riscurile legate de activitatea seismică intensă. 2.3.2. Foaia de parcurs – articolul 2a alineatul (2) din Directiva EPBD În temeiul articolului 2a alineatul (2) din Directiva EPBD, „Fiecare dintre statele membre, în strategia sa de renovare pe termen lung, își stabilește o foaie de parcurs cu măsuri și indicatori de progres măsurabili și stabiliți la nivel național, având în vedere obiectivul pe termen lung pentru 2050 de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din Uniune cu 80-95 % în comparație cu 1990, pentru a garanta un parc imobiliar național cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonizat și pentru a facilita transformarea eficace din punctul de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Foaia de parcurs include etape orientative pentru 2030, 2040 și 2050 și specifică modul în care acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind eficiența energetică în conformitate cu Directiva 2012/27/UE.” Acesta este un element nou care nu a existat în temeiul articolului 4 din Directiva EED. Obiectivul fundamental este de a obține un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și complet decarbonizat; acest lucru este esențial pentru atingerea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Un parc imobiliar „decarbonizat” nu este definit în legislația UE, dar poate fi considerat un parc ale cărui emisii de carbon au fost reduse la zero, prin reducerea necesităților de energie și prin asigurarea faptului că nevoile rămase sunt îndeplinite, în măsura posibilităților, din surse cu zero emisii de carbon. Această abordare permite diferite căi de decarbonizare, luând în considerare mixul energetic național, preferințele, potențialul și caracteristicile statelor membre. Deoarece strategiile trebuie să stabilească o viziune pe termen lung în vederea atingerii obiectivului privind decarbonizarea pentru 2050, statele membre ar trebui să nu se limiteze la un simplu inventar al măsurilor existente (care oferă elemente pe termen scurt) și să furnizeze o viziune pe termen lung privind dezvoltarea viitoarelor politici și măsuri. Cadrul foii de parcurs menționate în noul articol 2a urmărește să realizeze acest lucru. În conformitate cu articolul 2a alineatul (2), foile de parcurs trebuie să includă: Statele membre pot adapta etapele și indicatorii lor la caracteristicile naționale. Intenția nu este de a introduce un obiectiv sectorial pentru sectorul clădirilor și nici de a stabili obiective obligatorii din punct de vedere juridic. Statelor membre le revine sarcina de a defini etapele specifice și de a decide dacă aceste obiective vor deveni obligatorii pentru sectorul clădirilor (depășind astfel obligațiile prevăzute în Directiva EPBD). Cu toate acestea, statele membre ar trebui să țină cont de faptul că stabilirea unor etape ambițioase și clare este esențială pentru reducerea riscurilor și incertitudinilor pentru investitori și implicarea părților interesate și a întreprinderilor. Disponibilitatea datelor coerente și fiabile constituie un factor important în determinarea indicatorilor măsurabili. În conformitate cu articolul 2a alineatul (2), SRTL-ul trebuie să precizeze modul în care etapele pentru 2030, 2040 și 2050 contribuie la obiectivul principal orientativ definit de statele membre în conformitate cu articolul 3 din Directiva EED, deoarece clădirile reprezintă un pilon-cheie al politicii în materie de eficiență energetică. Aceste informații pot ajuta factorii de decizie politică să modeleze viitoarele politici în materie de eficiență energetică și să elaboreze măsuri adecvate. Tabelul următor prezintă un cadru posibil pentru definirea indicatorilor și a etapelor: 2.3.3. Consultare publică și monitorizare Articolul 2a alineatul (5) din Directiva EPBD prevede că: „[p]entru a-și sprijini dezvoltarea strategiei lor de renovare pe termen lung, fiecare stat membru efectuează o consultare publică privind propria strategie de renovare pe termen lung înainte de transmiterea acesteia către Comisie. Fiecare stat membru anexează la strategia sa de renovare pe termen lung un rezumat al rezultatelor consultării publice efectuate. Pe parcursul punerii în aplicare a strategiei sale de renovare pe termen lung, fiecare stat membru stabilește modalitățile de consultare într-un mod incluziv”. Acesta este un element nou care nu a existat în temeiul articolului 4 din Directiva EED. Consultarea se referă la SRTL-urile complete, inclusiv la mecanismele de finanțare pentru mobilizarea investițiilor, la care statele membre trebuie să faciliteze accesul. Deoarece consultările publice pot îmbunătăți rezultatele politicii, Directiva EPBD impune obligativitatea acestora, însă lasă fiecărui stat membru libertatea să stabilească formatul de consultare (de exemplu, deschisă sau specifică) și metoda (de exemplu, reuniuni față în față/evenimente, observații scrise sau chestionar online). Statele membre pot dispune deja de proceduri de consultare privind inițiativele de politică sau legislative importante care ar putea fi aplicate în cazul unei SRTL (31). În conformitate cu articolul 2a alineatul (5) din Directiva EPBD, statele membre trebuie să realizeze o consultare publică înainte de a transmite Comisiei SRTL-urile lor, indiferent dacă aceasta este deja prevăzută în legislația națională. Consultarea publică organizată pe parcursul punerii în aplicare a SRTL-urilor, care este, de asemenea, prevăzută la articolul 2a alineatul (5) din Directiva EPBD, reprezintă o oportunitate pentru statele membre de a răspunde progreselor și de a remedia deficiențele. Statele membre pot lua în considerare, de asemenea, crearea unei platforme pentru părțile interesate (32). Identificarea și consultarea părților interesate poate contribui în mod semnificativ la punerea în aplicare cu succes a SRTL-urilor. Implicarea directă sau indirectă a părților interesate asociată cu modernizarea din punct de vedere energetic a clădirilor este esențială pentru diseminarea SRTL-urilor și colectarea datelor și poate promova consensul și acceptarea SRTL-urilor (33). Statele membre pot lua în considerare factorii de mai sus atunci când își planifică consultările publice. În conformitate cu articolul 2a alineatul (5), pe parcursul punerii în aplicare a strategiei sale de renovare pe termen lung, statele membre trebuie să stabilească modalitățile de consultare într-un mod incluziv. Statele membre ar trebui să acorde suficient timp pentru a se consulta cu privire la SRTL-uri înainte de a le transmite Comisiei. În conformitate cu articolul 2a alineatul (5) din Directiva EPBD, un rezumat al consultării trebuie să fie anexat la SRTL. Acesta ar putea descrie, de exemplu, durata, perioada, tipul (deschisă sau specifică), metoda (reuniuni față în față/evenimente, observații transmise în scris sau online), numărul de participanți, tipul de participanți (asociații, persoane fizice, arhitecți, administrații regionale și municipale, alte autorități locale relevante etc.), principalele observații și concluziile. 2.3.4. Aspecte legate de siguranță Articolul 2a alineatul (7) din Directiva EPBD prevede că statele membre pot utiliza SRTL-urile pentru a aborda protecția împotriva incendiilor și riscurile legate de activitatea seismică intensă care afectează renovările vizând eficiența energetică și durata de viață a clădirilor. Dispoziția trebuie interpretată în coroborare cu articolul 7 (34), care impune statelor membre să abordeze aceste aspecte în ceea ce privește clădirile care fac obiectul unor renovări majore. Siguranța este un domeniu de competență națională, iar reglementările naționale relevante ar trebui să fie aplicate având în vedere destinația clădirilor (de exemplu, clădiri rezidențiale, clădiri nerezidențiale, școli, spitale), ocupanții (de exemplu, ocupanții vulnerabili cum ar fi copiii, persoanele cu dizabilități sau persoanele în vârstă) și tipologia clădirilor (de exemplu cu regim mic de înălțime, cu regim mare de înălțime) (35). Pragurile de declanșare (a se vedea secțiunea 2.3.1.2 de mai sus) pot constitui, de asemenea, momente potrivite pentru evaluarea aspectelor legate de siguranță într-o clădire și, în mod reciproc, îmbunătățirile în ceea ce privește siguranța pot reprezenta momente bune pentru a aborda performanța în materie de eficiență energetică. Locuințele mai puțin costisitoare tind să fie mai vechi, cu instalații electrice învechite, ceea ce îi face pe consumatorii săraci să fie deosebit de vulnerabili (36). Măsuri precum inspecțiile regulate (în special înainte de o renovare) și modernizările pentru adaptarea instalațiilor electrice la standardele de siguranță pot îmbunătăți considerabil siguranța electrică. De asemenea, este necesară încurajarea inspecției în materie de siguranță a instalațiilor și echipamentelor electrice și de gaz. Standardele europene (denumite în continuare „eurocodurile”) oferă un instrument cuprinzător și actualizat pentru proiectarea structurală a clădirilor și executarea altor lucrări de inginerie civilă având în vedere siguranța seismică (37) și proiectarea structurilor împotriva incendiilor (38). Se așteaptă ca statele membre să aplice metodele comune elaborate în temeiul legislației UE pentru a evalua și clasifica comportarea la foc a produselor pentru construcții (39), performanța de rezistență la foc a acestora (40) și performanța atunci când acestea sunt utilizate în producția de acoperișuri (41), având în vedere răspândirea focului și rutele de evacuare. Statele membre pot încuraja instalarea sistemelor adecvate de ventilație și aspersoare și instalarea sigură și corectă a echipamentelor care ar putea avea un impact asupra protecției împotriva incendiilor, cum ar fi panourile fotovoltaice și punctele de reîncărcare pentru vehiculele electrice. Măsurile și politicile de prevenire a incendiilor, cum ar fi inspecțiile privind protecția împotriva incendiilor, creșterea gradului de conștientizare prin vizite la domiciliu și măsurile de atenuare, cum ar fi instalarea detectoarelor de fum, pot, de asemenea, să joace un rol important. Statele membre și părțile interesate pot beneficia de pe urma activității Platformei pentru schimbul de informații privind incendiile (FIEP) (42), instituită de Comisie pentru a facilita schimbul de informații între autoritățile naționale competente și alte părți interesate, astfel încât acestea să poată beneficia de învățămintele desprinse și de cele mai bune practici privind protecția împotriva incendiilor. Acest lucru ar trebui să sporească capacitatea autorităților de reglementare de a-și îndeplini sarcinile în deplină cunoștință de avantajele și dezavantajele opțiunilor de reglementare pe care trebuie să le aleagă. 2.4. Obligația de a facilita accesul la mecanismele de sprijinire a mobilizării investițiilor – articolul 2a alineatul (3) din Directiva EPBD Articolul 2a alineatul (3) din Directiva EPBD impune statelor membre să faciliteze accesul la mecanismele financiare pentru a sprijini mobilizarea investițiilor în renovarea necesară atingerii obiectivelor prevăzute la articolul 2a alineatul (1), și anume un parc imobiliar cu un grad ridicat de eficiență energetică și decarbonizat până în 2050 și transformarea eficace din punct de vedere al costurilor a clădirilor existente în NZEB-uri. Articolul 2a alineatul (3) din Directiva EPBD stabilește mecanismele posibile și se bazează pe articolul 20 din Directiva EED, care impune statelor membre să faciliteze stabilirea unor facilități de finanțare sau utilizarea celor existente pentru măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice. Articolul 2a alineatul (3) din Directiva EPBD prevede că: „Pentru a sprijini mobilizarea investițiilor în renovările necesare atingerii obiectivelor menționate la alineatul (1), statele membre facilitează accesul la mecanisme adecvate pentru: Această dispoziție nu a fost prevăzută de articolul 4 din Directiva EED. Pentru a-și elabora SRTL-urile, statele membre vor trebui să permită accesul la o serie de mecanisme financiare pentru a sprijini mobilizarea investițiilor, în special având în vedere modalitățile de utilizare a finanțării inovatoare pentru a permite în mod efectiv accesul clienților mici și a furnizorilor mici. Următoarea listă este o listă neexhaustivă de exemple generice de tipuri de mecanisme financiare: A se vedea, de asemenea, secțiunea 7.3 din documentul Bune practici în domeniul eficienței energetice menționat mai sus; Exemple de mecanisme de finanțare sunt prezentate în secțiunea 2.6. Aceste dispoziții sunt în concordanță cu inițiativa Comisiei intitulată „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente” (SFSB) (46), al cărei prim pilon vizează utilizarea mai eficace a fondurilor publice prin: Acest lucru va permite direcționarea și combinarea mai eficientă a fondurilor publice și accelerarea punerii în aplicare a instrumentelor financiare. Platformele de finanțare flexibilă vor oferi beneficiarilor finali opțiuni de finanțare mai atractive prin împărțirea riscurilor și utilizarea optimă a fondurilor publice, inclusiv a fondurilor structurale și de investiții europene și a Fondului european pentru investiții strategice. Al doilea pilon al inițiativei SFSB (gruparea proiectelor și asistență pentru dezvoltarea de proiecte) include: Acest lucru va ajuta dezvoltatorii de proiecte să concretizeze ideile bune de proiecte și să faciliteze accesul proprietarilor de clădiri, al gospodăriilor și al societăților la servicii de informare și eficiență energetică, permițând dezvoltarea unor programe de investiții la scară largă. Ghișeele unice locale sau regionale dedicate vor facilita gruparea proiectelor, făcându-le mai atractive pentru piața financiară. Cel de al treilea pilon (eliminarea riscurilor) este pus în aplicare de grupul instituțiilor financiare pentru eficiența energetică (EEFIG), prin următoarele inițiative: Aceste inițiative pot ajuta piața să evalueze în mod corect riscurile și beneficiile asociate investițiilor în eficiența energetică, favorizând astfel încrederea în acestea și făcându-le mai atractive pentru promotorii de proiecte, investitori și instituțiile financiare. În temeiul articolului 7 și al anexei I la Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (50), PNEC-urile statelor membre trebuie să includă o imagine de ansamblu a investițiilor necesare pentru a îndeplini diferite obiective și contribuții. Acestea trebuie să includă informații privind fluxurile de investiții existente și ipotezele privind investițiile viitoare în ceea ce privește politicile și măsurile planificate, precum și factorii de risc, barierele și sprijinul pentru finanțarea publică sau resursele necesare pentru a le aborda. 2.5. Stimulente financiare, bariere de piață și informații – articolele 10 și 20 din Directiva EPBD A fost modificată, de asemenea, o serie de alte articole ale Directivei EPBD referitoare la dispozițiile articolului 2a. 2.5.1. Măsuri financiare legate de economii – articolul 10 alineatul (6) din Directiva EPBD 2.5.1.1. Obligații Directiva EPBD recunoaște rolul inițiativelor financiare și al campaniilor de informare în ceea ce privește punerea în aplicare adecvată a cadrului de reglementare și atingerea obiectivelor Directivei EPBD. Articolul 10 alineatul (6) din Directiva EPBD prevede că: „Statele membre leagă măsurile lor financiare privind îmbunătățirile în materie de eficiență energetică în cadrul renovării clădirilor de economiile de energie urmărite sau realizate, astfel cum sunt stabilite pe baza unuia sau a mai multor criterii dintre cele menționate mai jos: Acesta este un nou alineat. Cerințele sale se aplică de la intrarea sa în vigoare prin intermediul legislației naționale (și anume cel târziu până la termenul limită de transpunere). Acesta se aplică tuturor tipurilor de măsuri financiare, inclusiv măsurilor fiscale. Se recomandă ca, atunci când este posibil, acesta să se aplice, de asemenea, măsurilor existente (de exemplu, în cazul sistemelor de sprijin, statele membre sunt încurajate să ia în considerare și să introducă modificări aplicabile sprijinului financiar ulterior) (53). Se obișnuiește deja ca măsurile financiare pentru eficiența energetică să fie însoțite de condiții sau obligații care să impună beneficiarilor finali să demonstreze performanța proiectelor și utilizarea eficace a banilor publici. Această cerință se aplică indiferent dacă renovarea în cauză constituie o „renovare majoră” în sensul articolului 2 alineatul (10) din Directiva EPBD. Articolul 10 alineatul (6) din Directiva EPBD permite abordări diferite ale corelării sprijinului financiar cu calitatea reabilitării energetice, însă oferă statelor membre flexibilitate în ceea ce privește punerea sa în aplicare în funcție de condițiile naționale sau regionale. Cu toate acestea, dispoziția prevede că statele membre trebuie să utilizeze unul sau mai multe dintre criteriile (a)-(e) menționate anterior. Competențele și abilitățile sunt esențiale pentru asigurarea calității unei renovări, astfel încât măsurile financiare pentru eficiența energetică ar trebui să impună ca măsurile de renovare să fie puse în aplicare de către instalatori calificați sau certificați. Acest lucru este deosebit de relevant în cazul criteriului (a) de mai sus, conform căruia este obligatorie implicarea unui instalator calificat și certificat pentru a instala echipamentele sau materialele utilizate pentru renovare și pentru a verifica îmbunătățirile. Cu toate acestea, această cerință trebuie să ia în considerare reglementările naționale privind profesiile relevante. Pe lângă instalarea corespunzătoare, este încurajată o evaluare a rezultatelor renovării de către inspectori calificați sau certificați pentru a garanta asigurarea calității. 2.5.1.2. Transpunerea și punerea în aplicare a articolului 10 alineatul (6) din Directiva EPBD După alegerea criteriilor de calitate care trebuie aplicate, statele membre ar trebui să disemineze și să comunice măsurile naționale care transpun articolul 10 alineatul (6) din Directiva EPBD tuturor autorităților/agențiilor competente (și anume autoritățile operaționale) responsabile de elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor financiare. Acest lucru este important pentru a se asigura că elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor sunt legate de unul sau mai multe criterii. Statele membre ar trebui să își revizuiască reglementările naționale privind profesiile relevante de instalatori pentru a se asigura că numai instalatorii calificați și certificați sunt implicați în procesul de renovare. 2.5.2. Baze de date pentru CPE-uri – articolul 10 alineatul (6a) din Directiva EPBD 2.5.2.1. Obligații Articolul 10 alineatul (6a) din Directiva EPBD prevede că: „[b]azele de date pentru certificatele de performanță energetică permit colectarea de date privind consumul de energie măsurat sau calculat al clădirilor vizate, inclusiv, cel puțin, al clădirilor publice pentru care a fost emis, în conformitate cu articolul 12, un certificat de performanță energetică, astfel cum este menționat la articolul 13”. Registrele și bazele de date privind CPE-urile pot: Statele membre nu trebuie să creeze o bază de date sau un registru. În cazul în care există sau este introdusă o astfel de bază de date, statele membre trebuie să respecte această nouă dispoziție (55). Este de datoria lor să determine frecvența la care baza de date ar trebui să fie actualizată cu date noi (reale sau calculate) privind consumul de energie. Articolul 10 alineatul (6a) din Directiva EPBD prevede că bazele de date EPC permit colectarea datelor privind consumul (măsurate sau calculate) ale clădirilor vizate. Acestea trebuie să includă cel puțin clădirile publice pentru care a fost emis un CPE în temeiul articolului 13 din Directiva EPBD, și anume clădirile ocupate de autoritățile publice care sunt vizitate în mod frecvent de public și care au o suprafață utilă totală de peste 250 m2 [este vorba de clădirile pentru care este necesar un CPE în temeiul articolului 12 alineatul (1) din Directiva EPBD]. Statele membre sunt libere să stabilească ce înseamnă sintagma „vizitate în mod frecvent”, dar interpretarea utilizată în transpunerea articolului 10 alineatul (6a) din Directiva EPBD ar trebui să fie în concordanță cu interpretarea articolelor 12 și 13 din Directiva EPBD (care au fost deja transpuse). Statele membre sunt libere să găsească date din alte surse și să le înregistreze în bazele de date pentru CPE-uri. 2.5.2.2. Transpunerea și punerea în aplicare a articolului 10 alineatul (6a) din Directiva EPBD În cazul în care acestea au o bază de date pentru CPE-uri, statele membre ar trebui: 2.5.3. Date agregate anonimizate – articolul 10 alineatul (6b) din Directiva EPBD Articolul 10 alineatul (6b) din Directiva EPBD prevede că: „[s]e pun la dispoziție la cerere, în scopuri statistice și de cercetare, precum și proprietarului clădirii, cel puțin date agregate anonimizate conforme cu cerințele Uniunii și cu cele naționale de protecție a datelor”. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că această cerință este îndeplinită. Această dispoziție nu le solicită să aducă modificări bazelor de date existente, ci să se asigure că cadrul legislativ permite ca datele să fie puse la dispoziție în conformitate cu obligațiile prevăzute în articol. 2.5.4. Informare – articolul 20 alineatul (2) din Directiva EPBD Articolul 20 alineatul (2) din Directiva EPBD prevede că: „În special, statele membre furnizează proprietarilor sau locatarilor clădirilor informații privind certificatele de performanță energetică, inclusiv în ce privește scopul și obiectivele acestora, măsurile care sunt eficace din punctul de vedere al costurilor și, după caz, instrumentele financiare, în vederea îmbunătățirii performanței energetice a clădirii, precum și privind înlocuirea cazanelor cu combustibil fosil cu alternative mai sustenabile. Statele membre furnizează informații prin intermediul unor instrumente de consiliere accesibile și transparente, cum ar fi consilierea în materie de renovare și ghișeele unice. La solicitarea statelor membre, Comisia asistă statele membre la organizarea unor campanii de informare în sensul alineatului (1) și al primului paragraf al prezentului alineat, campanii care pot fi cuprinse în cadrul unor programe ale Uniunii”. Articolul 20 din Directiva EPBD a fost modificat pentru a clarifica obligația statelor membre de a furniza informații locatarilor clădirilor sau proprietarilor. Lista (neexhaustivă) a cazurilor include în prezent o obligație de a furniza informații privind înlocuirea cazanelor cu combustibili fosili (56) cu alternative mai durabile. Articolul 20 alineatul (2) din Directiva EPBD prevede că „statele membre furnizează informații prin intermediul unor instrumente de consiliere accesibile și transparente, cum ar fi consilierea în materie de renovare și ghișeele unice”. 2.6. Transmiterea SRTL-urilor și rapoartele intermediare 2.6.1. Transmiterea SRTL-urilor În conformitate cu articolul 2a alineatul (8) din Directiva EPBD (57), SRTL-urile trebuie să fie transmise Comisiei „ca parte a” PNEC-urilor finale ale fiecărui stat membru. SRTL-urile ar trebui să fie transmise ca o anexă la PNEC. În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1999, termenul de transmitere a PNEC final este 31 decembrie 2019 și, ulterior, la fiecare 10 ani. Cu toate acestea, prin derogarea prevăzută la articolul 2a alineatul (8) din Directiva EPBD, termenul de transmitere a primei SRTL este cel târziu la 10 martie 2020, la trei luni de la termenul pentru PNEC final. Cu toate acestea, statele membre sunt sfătuite să urmărească finalizarea SRTL-urilor lor în același timp cu PNEC-ul lor final, astfel încât SRTL-ul să poată fi luat pe deplin în considerare și să definească PNEC-ul. În conformitate cu articolul 4 litera (b) punctul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999, ca parte a PNEC-urilor lor, statele membre trebuie să stabilească obiectivele și contribuțiile pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice. Elementele obligatorii care trebuie incluse în proiectul de PNEC și în PNEC-ul final sunt: Aceste elemente-cheie trebuiau să se regăsească în proiectul de PNEC care trebuia să fie transmis până la sfârșitul anului 2018 și trebuie să fie inclus în PNEC final care trebuie să fie transmis până la sfârșitul anului 2019. Elementele-cheie sunt esențiale pentru obiectivele prezentate în PNEC și stau la baza SRTL-urilor consolidate și complete. 2.6.2. Rapoarte intermediare Capitolul 4 din Regulamentul (UE) 2018/1999 stabilește obligațiile de raportare referitoare la PNEC-uri, inclusiv raportarea referitoare la SRTL-uri. Articolul 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999 impune statelor membre să prezinte rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima („rapoarte intermediare”) până la 15 martie 2023 și, ulterior, la fiecare doi ani. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) 2018/1999, aceste rapoarte intermediare trebuie să includă informații obligatorii privind eficiența energetică care sunt definite la articolul 21 din Regulamentul (UE) 2018/1999. 2.6.2.1. Raportarea cu privire la traiectoriile și obiectivele naționale În conformitate cu articolul 21 litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/1999, rapoartele intermediare trebuie să includă informații privind punerea în aplicare a traiectoriilor și obiectivelor naționale. În ceea ce privește clădirile și strategiile de renovare pe termen lung, acestea includ: 2.6.2.2. Raportarea cu privire la politici și măsuri În conformitate cu articolul 21 litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999, rapoartele intermediare trebuie să includă informații privind punerea în aplicare a politicilor și măsurilor, inclusiv a SRTL-urilor, în conformitate cu articolul 2a din Directiva EPBD. 2.6.2.3. Obiectivele naționale În fine, în conformitate cu articolul 21 litera (c) din Regulamentul (UE) 2018/1999, care face trimitere la partea 2 din anexa IX la Regulamentul (UE) 2018/1999, rapoartele intermediare trebuie să includă, de asemenea, informații suplimentare privind obiectivele naționale, inclusiv principalele politici, măsuri, măsuri de finanțare și programe legislative și nelegislative puse în aplicare în cei doi ani precedenți, pentru atingerea obiectivelor menționate la articolul 4 litera (b) din Regulamentul (UE) 2018/1999, inclusiv cele care îmbunătățesc performanța energetică a clădirilor [litera (a) din partea 2 a anexei IX la Regulamentul (UE) 2018/1999]. 2.7. Bune practici pentru respectarea dispozițiilor articolului 2a din Directiva EPBD Această secțiune conține orientări privind bunele practici care vor fi utile statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor articolului 2a. Aceasta urmează structura secțiunii anterioare. Strategiile de renovare a clădirilor prezentate de statele membre în 2014 și 2017 în temeiul articolului 4 din Directiva EED vor constitui elementele esențiale ale viitoarelor SRTL-uri. Orientările pentru planul național de acțiune pentru eficiență energetică (PNAEE) (62) includ instrucțiuni detaliate pentru includerea anumitor elemente în aceste strategii, secțiunile relevante fiind menționate mai jos. Acestea constituie un punct de plecare util, întrucât Directiva (UE) 2018/844 se bazează pe obligațiile privind strategiile de renovare a clădirilor. 2.7.1. O imagine de ansamblu a parcului imobiliar național – articolul 2a alineatul (1) litera (a) din Directiva EPBD Detaliile elementelor care trebuie vizate în prezentarea de ansamblu a parcului imobiliar național sunt prezentate în anexa B secțiunea 1 orientarea 57 din orientările PNAEE. Statele membre sunt încurajate să ia în considerare cerințele Directivei INSPIRE (63) atunci când își pregătesc prezentarea generală. Clădirile reprezintă una dintre cele 34 de categorii de date abordate de directiva respectivă, iar administrațiile publice naționale și locale ar trebui ca, până în 2020, să descopere și să pună la dispoziție spre descărcare seturi mari de date care conțin informații relevante (de exemplu datele privind lucrările de construcție, utilizarea actuală și starea). Raportul tehnic al JRC din 2016 privind seturile de date referitoare la clădiri accesibile prin geoportalul INSPIRE (64) poate fi util în acest sens. SRTL-urile din 2017 prezentate de Valonia (Belgia), Franța și Malta constituie exemple de bune practici în ceea ce privește furnizarea unei prezentări generale a parcului imobiliar național (65). 2.7.2. Abordări eficace din punctul de vedere al costurilor în ceea ce privește renovările – articolul 2a alineatul (1) litera (b) din Directiva EPBD Anexa B secțiunea 2 din orientările pentru PNAEE oferă indicații detaliate privind modul de identificare a abordărilor eficace din punctul de vedere al costurilor. SRTL-ul din 2014 prezentat de regiunea Bruxelles-Capitală și SRTL-urile din 2017 prezentate de Valonia (Belgia) și Bulgaria au fost identificate ca exemple de bune practici în ceea ce privește abordările eficace din punctul de vedere al costurilor (66). A se vedea, de asemenea, fișa informativă din 2016 a Institutului European pentru Performanța Clădirilor (BPIE) intitulată Pragurile de declanșare – o necesitate în strategiile naționale de renovare (67). Reabilitarea industrializată Reabilitarea industrializată prin prefabricarea în serie a elementelor de fațadă și de acoperiș izolatoare la distanță, inclusiv a cablurilor, tubulaturii și geamurilor, poate conduce la renovarea eficientă din punctul de vedere al costurilor și la perturbarea redusă a locuitorilor în timpul renovării. Proiectul E2ReBuild (68) a investigat, a promovat și a demonstrat strategiile de reabilitare eficiente din punctul de vedere al costurilor și foarte eficiente din punct de vedere energetic pentru clădirile rezidențiale cu două etaje, care creează valoare adăugată. Proiectul 2ndskin (69) a reunit diverși actori din industria construcțiilor, având drept scop integrarea expertizei și a obiectivelor lor într-o reabilitare inovativă a clădirilor pentru conceptul clădirilor rezidențiale cu mai multe etaje, care realizează zero consum de energie, oferind, în același timp, posibilități de dezvoltare ulterioară. Ipoteza proiectului este că renovarea cu energie zero poate fi promovată, iar rata sa poate crește prin aplicarea modulelor de fațadă prefabricate, care sporesc viteza de instalare și reduc perturbarea ocupanților clădirilor. Închirierea și performanța energetică Pentru a sprijini în continuare îmbunătățirile necesare ale fondului locativ propriu, statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea sau aplicarea în continuare a cerințelor pentru CPE-urile proprietăților de închiriat pentru a demonstra un anumit nivel al performanței energetice [a se vedea considerentul 9 din Directiva (UE) 2018/844]. În acest sens, statele membre ar trebui să ia în considerare instituirea unor mecanisme financiare care să reducă orice sarcină suportată de deținătorii de proprietăți în ceea ce privește finanțarea renovărilor necesare. Guvernul neerlandez a anunțat că, începând cu anul 2023, clădirile ar trebui să aibă cel puțin clasa de performanță energetică „C” pentru a fi închiriate ca spațiu de birouri (70). În Anglia și Țara Galilor, regulamentele privind eficiența energetică (a proprietăților private închiriate) din 2015 stabilesc un nivel minim de eficiență energetică pentru proprietățile rezidențiale și nerezidențiale închiriate în mod privat. Începând cu aprilie 2018, proprietarii unor astfel de proprietăți au trebuit să se asigure că au un CPE cu o clasă de performanță energetică de cel puțin „E” înainte de a încheia un nou contract de închiriere cu chiriașii noi sau existenți. De la 1 aprilie 2020 (pentru proprietățile rezidențiale) și de la 1 aprilie 2023 (pentru proprietățile nerezidențiale), cerința se va aplica tuturor proprietăților private închiriate, chiar și atunci când nu au fost modificate condițiile de închiriere (71). Scoția a introdus o măsură care impune renovarea locuințelor sociale cu performanță energetică scăzută. În Grecia se aplică o abordare similară, conform căreia, pentru a fi închiriate sau achiziționate de sectorul public, clădirile ar trebui să aibă un CPE cu o clasă de performanță energetică de cel puțin „C”. Această obligație se va aplica tuturor contractelor de închiriere existente până în 2020. 2.7.3. Politici și acțiuni privind renovările aprofundate – articolul 2a alineatul (1) litera (c) din Directiva EPBD Anexa B secțiunea 3 din orientările pentru PNAEE stabilește informațiile care trebuie furnizate cu privire la politicile și măsurile de promovare a renovărilor aprofundate eficiente din punct de vedere al costurilor. SRTL-urile din 2017 prezentate de regiunea Bruxelles-Capitală și de Franța constituie exemple de bune practici în ceea ce privește măsurile de promovare a renovărilor aprofundate (72). Foile de parcurs Proiectul iBRoad (73) se ocupă cu elaborarea unei foi de parcurs individuale privind renovarea clădirilor pentru locuințele unifamiliale. Instrumentul analizează clădirea în ansamblul său și elaborează un plan (iBRoad) de renovare personalizat pe termen lung (15-20 de ani), împreună cu un registru sau pașaport al clădirii ca o evidență a intervențiilor legate de energie. Proiectul iBRoad a constatat că proprietarii de locuințe și cumpărătorii au nevoie de mai multe sfaturi intuitive și de încredere în ceea ce privește cel mai bun mod de realizare a reabilitărilor energetice. Raportul iBRoad intitulat Conceptul de foaie de parcurs individuală privind renovarea clădirilor – un studiu de caz aprofundat pentru patru proiecte principale (74) abordează procesul de elaborare și punere în aplicare a unei astfel de foi de parcurs și acoperă aspectele importante care trebuie abordate. De asemenea, raportul prezintă exemple din Danemarca [BetterHome (75)], Flandra (Woningpas și EPC+), Franța (Passeport efficacité énergétique) și Germania (Individueller Sanierungsfahrplan) Alianța pentru renovări aprofundate ale clădirilor (ALDREN) (76) propune, de asemenea, pașapoarte pentru clădiri pentru renovarea etapizată și oferă clase de performanță energetică armonizate prin intermediul unui sistem european voluntar comun de certificare. Informații referitoare la clădiri Proiectul Request2Action (77) din cadrul Programului Energie inteligentă – Europa (EIE) s-a concentrat pe CPE-uri și pe modul de sporire a gradului de utilizare a recomandărilor acestora. Soluția propusă, care, în unele cazuri, se apropie de un pașaport, este o platformă sau un ghișeu unic pentru informații referitoare la clădiri. Un exemplu al abordării este platforma Casa+ din Portugalia, care este destinată stocării CPE-urilor și a datelor aferente pentru toate locuințele rezidențiale, astfel încât să poată fi prezentate oferte de renovare a acestora, ale căror rezultate ar fi, de asemenea, înregistrate. Detalii suplimentare pot fi găsite în raportul intitulat Recomandări privind crearea platformelor (78). 2.7.4. Politici și acțiuni privind clădirile cu cea mai slabă performanță și sărăcia energetică – articolul 2a alineatul (1) litera (d) din Directiva EPBD 2.7.4.1. Segmentele cu cele mai slabe performanțe din parcul imobiliar național Proiectul ENERFUND din cadrul programului Orizont 2020 (79) abordează necesitatea unor evaluări ușor accesibile și fiabile ale economiilor de energie care trebuie obținute prin reabilitări aprofundate din punct de vedere energetic, prin încurajarea mai multor astfel de proiecte în Europa. Proiectul dezvoltă un instrument de luare a deciziilor care evaluează oportunităților de renovare aprofundată în raport cu un set de parametri – cum ar fi evaluările bonității utilizate de bănci pentru evaluarea clienților. Instrumentul este prezentat ca o hartă online care indică performanța energetică a clădirilor individuale. În Danemarca, toate asociațiile de locuințe sociale contribuie în fiecare lună la un „fond de solidaritate” comun care este utilizat pentru renovarea clădirilor cu cele mai slabe performanțe. Restricțiile privind proprietățile de închiriat legate de performanța energetică (astfel cum sunt menționate în secțiunea 6.2) reprezintă, de asemenea, o măsură eficientă de încurajare a renovării clădirilor cu cele mai slabe performanțe. Mecanismele fiscale constituie un alt mijloc prin care statele membre pot încuraja renovarea clădirilor ineficiente din punct de vedere energetic. Printre exemple se numără: 2.7.4.2. Dilemele motivațiilor divergente Restricțiile privind proprietățile de închiriat legate de performanța energetică reprezintă, de asemenea, o măsură eficientă de încurajare a renovării clădirilor ineficiente din punct de vedere energetic. Printre exemple se numără: 2.7.4.3. Deficiențe ale pieței Anexa B secțiunea 3 litera (b) din orientările pentru PNAEE include o analiză a barierelor în calea renovării în lista informațiilor care trebuie furnizate. Secțiunea 3 litera (d) sugerează că noile măsuri de politică ar trebui să abordeze astfel de bariere. Evaluarea impactului care a însoțit propunerea de revizuire a Directivei EPBD (82) abordează, de asemenea, obstacolele în calea absorbției investițiilor în eficiența energetică a clădirilor. 2.7.4.4. Atenuarea sărăciei energetice Evaluarea de către JRC a SRTL-urilor din 2017 oferă o imagine de ansamblu a referințelor directe (politici și măsuri specifice) și indirecte (strategii sau inițiative generale) ale statelor membre la eforturile în curs sau planificate de atenuare a sărăciei energetice. Multe dintre măsuri iau forma stimulentelor financiare care vizează segmente ale populației considerate a fi sub pragul sărăciei energetice, gospodăriile cu venituri mici sau locuințele sociale. Unele țări au introdus acțiuni specifice care vizează sărăcia energetică în cadrul schemelor lor privind eficiența energetică, în timp ce altele au creat servicii dedicate de consultanță și de creștere a gradului de conștientizare. Observatorul european al sărăciei energetice este o sursă valoroasă de date și statistici. Acesta a elaborat indicatori privind sărăcia energetică, a întocmit un catalog extins de măsuri de politică și a creat un registru de rezultate ale activităților de cercetare. Observatorul sprijină părțile implicate în elaborarea sau punerea în aplicare a politicii privind sărăcia energetică (factori de decizie politică, ONG-uri, autorități publice de la diferite niveluri, cercetători și practicieni) pentru a defini și măsura fenomenul. De asemenea, acesta facilitează schimbul de bune practici și oferă materiale de formare. Acesta poate oferi asistență directă statelor membre în furnizarea de consultanță și expertiză – atât ad-hoc, cât și prin consiliul consultativ extins, format din experți cu experiență în toate aspectele legate de sărăcia energetică. În Franța, agenția națională pentru locuințe abordează, printre altele, sărăcia energetică prin intermediul programului Habiter mieux („O viață mai bună”). Sistemul de certificate de economisire a energiei din Franța impune o nouă obligație care vizează în mod specific combaterea sărăciei energetice. Sistemul va finanța acțiunile vizând gospodăriile cu venituri mici. De asemenea, Franța a instituit un „observator al sărăciei energetice” pentru a măsura cu mai multă precizie situațiile legate de sărăcia energetică și pentru a monitoriza ajutorul financiar public și privat al gospodăriilor dezavantajate, împreună cu acțiunile desfășurate în cadrul inițiativelor locale și naționale. În conformitate cu strategia guvernului irlandez de combatere a sărăciei energetice și a cadrul irlandez privind sănătatea, autoritățile naționale au instituit schema Warmth and Wellbeing („Locuințe călduroase și bunăstare”), o inițiativă-pilot care urmărește să valideze, în contextul Irlandei, dovezile care arată, la nivel internațional, că locuințele mai călduroase și mai eficiente din punct de vedere energetic au un efect pozitiv asupra sănătății și bunăstării persoanelor afectate de sărăcia energetică, care suferă, de asemenea, de afecțiuni cum ar fi boli pulmonare obstructive cronice și astm. În cadrul programului de investiții în locuințe sociale din Irlanda, autorităților locale li se alocă fonduri de capital în fiecare an pentru o serie de măsuri de îmbunătățire a standardelor și a calității generale a parcului lor de locuințe sociale, inclusiv reabilitările pentru o mai mare eficiență energetică. În parteneriat cu proiectul Episcope al UE, proiectul Irish Energy Action („Măsuri luare de Irlanda în domeniul energiei”) a dezvoltat un instrument de cartografiere a CPE-urilor (83). O hartă interactivă ilustrează diferite caracteristici ale clădirilor (inclusiv indicatorii de sărăcie energetică) în diferite cartiere din Dublin. Datele sunt grupate în zone mici și diviziuni electorale. Această cartografiere facilitează o abordare la nivel de district pentru elaborarea politicilor locale și dezvoltarea strategiilor de atenuare a sărăciei energetice. Schema de obligații privind eficiența energetică din Austria aplică un factor bonus prin care economiile realizate în gospodăriile cu venituri reduse sunt ponderate cu un factor de 1,5. În plus, furnizorii de energie trebuie să administreze centre care furnizează informații și consiliere, printre altele, cu privire la sărăcia energetică. Alte exemple de programe regionale/locale dedicate din Austria includ o schemă de consiliere în domeniul energetic în Viena și un proiect de economisire a energiei electrice pentru gospodăriile cu venituri reduse în districtele Braunau, Freistadt și Linz-Land. Acordul de economisire a energiei din Țările de Jos pentru sectorul închirierii locuințelor sociale impune asociațiilor de locuințe obiectivul de a atinge, în medie, eticheta energetică B (echivalentul indicelui de eficiență energetică 1,25) până în 2020. Printre alte exemple se numără: Proiectul REACH (84) a abordat problema sărăciei energetice prin formarea profesorilor din învățământul profesional și a studenților ca și consilieri în domeniul energetic. Partenerii din cadrul proiectului REACH au efectuat aproximativ 1 600 de vizite la domiciliu pentru punerea în aplicare a măsurilor de bază privind eficiența energetică. În Slovenia, proiectul a contribuit la introducerea unei scheme naționale de abordare a sărăciei energetice în gospodării. Pachetele de formare și raportul final privind impactul sunt disponibile pe site-ul web al proiectului. Proiectul ASSIST (85) urmărește combaterea sărăciei energetice și furnizează, pentru consumatorii vulnerabili, servicii specializate prin intermediul unei rețele de consilieri în domeniul energetic. Consilierii trebuie selectați din rândul persoanelor cu experiență directă în ceea ce privește vulnerabilitatea și/sau sărăcia energetică, care vor fi instruiți astfel încât să își îmbunătățească capacitatea de inserție profesională în viitor și să maximizeze beneficiile reciproce. Printre acțiuni se numără: testarea mecanismelor de finanțare inovatoare. Agenda urbană a UE (86) a fost inițiată în cadrul cooperării interguvernamentale în 2016, cu obiectivul general de a include dimensiunea urbană în politici, în vederea realizării unei mai bune reglementări, a unei mai bune finanțări și a unei mai bune cunoașteri pentru orașele din Europa. Agenda este pusă în aplicare prin parteneriate, într-un format de guvernanță pe mai multe niveluri. Unul dintre parteneriate se concentrează pe tranziția energetică. Acest parteneriat vizează, printre altele, îmbunătățirea eficienței energetice la nivel de clădire prin reabilitare pentru eficiența energetică și gestionare, inclusiv furnizarea de consultanță, și pentru a atenua sărăcia energetică. În plus, Parteneriatul pentru locuințe abordează necesitatea creșterii numărului de locuințe la prețuri accesibile, printre care acțiuni de monitorizare a investițiilor în locuințe la prețuri accesibile, recomandări privind prevenirea evacuărilor prin renovări care vizează eficiența energetică, promovarea abordărilor integrate în materie de renovări care vizează eficiența energetică la nivel de district și îmbunătățirea datelor UE referitoare la legăturile dintre sex, sărăcie și energie. Alte proiecte care vizează renovarea eficientă din punct de vedere energetic, cu accent pe locuințele sociale În timp ce proiectul FIESTA (87) nu viza în mod special gospodăriile aflate în situație de sărăcie energetică, o bună parte din gospodăriile implicate se aflau în locuințe sociale. Proiectul a abordat eficiența sistemelor de încălzire și de răcire în rândul familiilor, punându-se un accent special pe familiile mai vulnerabile. Serviciile gratuite de asistență în domeniul energiei din 14 orașe au oferit consiliere persoanelor (fie față în față, fie online) și au efectuat audituri energetice „din ușă în ușă”. Cel puțin alte 39 de orașe europene s-au angajat oficial să reproducă modelul FIESTA. Proiectul a elaborat materiale de orientare accesibile privind economisirea de energie pentru locuințe, cum ar fi Ghidul FIESTA privind eficiența energetică (88), și filme scurte de animație (89) în limbile bulgară, croată, engleză, greacă, italiană și spaniolă. Proiectul EnerSHIFT din cadrul programului Orizont 2020 (februarie 2016-ianuarie 2019) (90) vizează sectorul locuințelor sociale din regiunea Liguria (Italia). Acesta oferă asistență tehnică pentru pregătirea studiilor de fezabilitate, având ca obiectiv final lansarea unei licitații pentru investiții de către SSE-uri printr-un contract de performanță energetică. Proiectul implică, de asemenea, utilizarea fondurilor politicii de coeziune pentru stimularea investițiilor. Obiectivul este un program de investiții de aproximativ 15 milioane EUR, ceea ce conduce la economii de energie primară de 14,5 GWh/an. În septembrie 2018, a fost încheiată procedura de atribuire pentru prima licitație în cadrul proiectului EnerSHIFT, care vizează 44 de locuințe sociale din provincia Genova (Italia), iar contractul ar trebui semnat până la sfârșitul anului. Un acord cu sistemul bancar din Liguria vizează facilitarea accesului SSE-urilor la credite. Legea regională nr. 10/2004 privind sectorul locuințelor sociale a fost modificată pentru a facilita punerea în aplicare a contractelor de performanță energetică. În consecință, contractele propuse nu mai sunt supuse aprobării formale de către chiriași. Proiectul Transition Zero (91) vizează îmbunătățirea răspândirii NZEB-urilor în întreaga Europă, în special în ceea ce privește renovarea locuințelor sociale. Bazându-se pe succesul proiectului Energiesprong din Țările de Jos, proiectul Transition Zero extinde reabilitarea cu consum net de energie egal cu zero în Regatul Unit și Franța, utilizând sectorul locuințelor sociale drept catalizator. Proiectul Energiesprong oferă pachete complet integrate de reabilitare cu garanții pe termen lung care asigură faptul că soluția poate fi finanțată și extinsă. Proiectul Transition Zero nu se limitează la atenuarea sărăciei energetice – acesta se aplică, de asemenea, în cazul unui parc imobiliar care nu se află în situație de sărăcie energetică. Cu toate acestea, modelul său de afaceri oferă soluții viabile prin care companiile de gestionare a construcției de locuințe sociale pot atenua problemele legate de locuințele la prețuri accesibile și sărăcia energetică. Rapoartele relevante s-au concentrat pe produsele de finanțare structurală pentru locuințele sociale, pe garanțiile de performanță energetică și pe protocoalele de livrare a pachetelor de renovare, pe specificațiile pentru licitații, pe contextul de reglementare național și regional pentru renovare și pe evaluarea pieței. 2.7.5. Politici și acțiuni privind clădirile publice – articolul 2a alineatul (1) litera (e) din Directiva EPBD În Croația, două proiecte lansate în 2015 pentru a facilita utilizarea în comun a investițiilor prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a Fondului de coeziune pentru renovarea clădirilor publice au implicat: Din 240 de cereri, au fost selectate 12 proiecte-pilot pentru finanțare (cinci pentru documentația de proiectare și șapte pentru investiții în școli) (92). Slovenia deține numeroase clădiri publice de patrimoniu și un potențial major de economisire a energiei. Cu toate acestea, astfel de clădiri sunt de obicei tratate ca excepții în temeiul Directivei EPBD. Pachetul de politici al Sloveniei include orientări (recomandări tehnice) pentru reabilitarea energetică a clădirilor de patrimoniu și implică criterii pozitive pentru a facilita depunerea de cereri pentru clădirile de patrimoniu în vederea calificării pentru finanțarea politicii de coeziune a UE (93). Proiectul Premium Light Pro din cadrul programului Orizont 2020 (94) a urmărit să sprijine utilizarea sistemelor de iluminare cu LED-uri în rândul autorităților publice și al societăților private din nouă țări ale UE. Scopul este de a ajuta autoritățile publice să elaboreze politici eficace pentru a facilita punerea în aplicare a sistemelor eficiente de iluminare cu LED-uri de nouă generație în sectorul serviciilor. Criteriile de achiziții ecologice și orientările pentru sistemele de iluminat interior și exterior cu LED-uri au fost publicate pe site-ul web al proiectului. Proiectul EmBuild de coordonare și sprijin (95) urmărește: 2.7.6. Stimulente pentru tehnologii inteligente și competențe – articolul 2a alineatul (1) litera (f) din Directiva EPBD 2.7.6.1. Tehnologii inteligente Proiectul Smart-up din cadrul programului Orizont 2020 (martie 2015-iulie 2018) (96) a urmărit încurajarea utilizării active a contoarelor inteligente și a dispozitivelor de afișare din interiorul locuințelor de către consumatorii vulnerabili în Franța, Italia, Malta, Spania și Regatul Unit. A existat o strategie puternică de implicare în formarea părților interesate care se află în contact deosebit de strâns cu gospodăriile vulnerabile. Peste 550 de membri ai personalului din prima linie (în principal asistenți sociali) au fost instruiți în cadrul a 46 de sesiuni de instruire și au oferit consiliere pentru peste 4 460 de gospodării vulnerabile cu privire la: În Spania, proiectul a inspirat un program social finanțat de municipalitatea din Barcelona pentru combaterea sărăciei energetice. În consecință, au fost instruiți 100 de șomeri și peste 1 800 de gospodării vulnerabile au primit consiliere. Un alt rezultat pozitiv este că 32 % dintre cursanți lucrează în prezent la punctele de informare privind sărăcia energetică din Barcelona. Pachetele de formare și raportul final privind impactul sunt disponibile pe site-ul web al proiectului. Proiectul PEAKapp (97) încurajează economisirea de energie bazată pe natura umană competitivă, facilitând în același timp consumul de energie electrică curată și la prețuri reduse provenită de pe piața la vedere pentru clienții casnici. Utilizând datele furnizate de contoarele inteligente de energie electrică deja instalate, soluția PEAKapp creează stimulente nu numai pentru utilizarea mai eficientă a energiei, dar și pentru tranziția capacităților către momente de creștere a producției de energie din surse regenerabile, permițând astfel ocupanților de locuințe sociale să participe activ pe piața energiei electrice și să beneficieze de economii monetare. În prezent, PEAKapp validează această soluție TIC în condiții reale în peste 2 500 de gospodării din Austria, Estonia, Letonia și Suedia. Scopul proiectului MOBISTYLE (98) este de a stimula schimbările comportamentale, prin creșterea gradului de conștientizare al consumatorilor cu ajutorul furnizării de informații personalizate atractive despre utilizarea energiei de către utilizator, mediul interior și sănătate și prin intermediul serviciilor bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC). Schimbarea comportamentului se realizează prin campanii de creștere a gradului de conștientizare, pe parcursul cărora utilizatorii finali sunt încurajați să fie proactivi în ceea ce privește consumul lor de energie și să îmbunătățească simultan sănătatea și bunăstarea. Soluția MOBISTYLE și serviciile personalizate sunt validate în condiții reale de funcționare în cinci țări (99). Eco-Bot (100) urmărește să utilizeze progresele recente în ceea ce privește instrumentele de tip chat-bot și prelucrarea avansată a semnalelor (și anume dezagregarea energiei), utilizând date provenite de la contoarele inteligente de joasă rezoluție, cu scopul de a schimba comportamentul consumatorilor în comportamente influențate de eficiența energetică. Eco-Bot implică un asistent virtual personalizat în domeniul energiei, care furnizează informații despre consumul de energie specificat (la nivel de aparat) printr-un instrument de chat-bot. 2.7.6.2. Scheme de dezvoltare a competențelor Inițiativa BUILD UP Skills (101) urmărește să unească forța de muncă din Europa și să crească numărul de lucrători calificați. Aceasta se axează pe educația și formarea profesională la locul de muncă a meșteșugarilor și a altor lucrători în ceea ce privește eficiența energetică și energia din surse regenerabile în cazul clădirilor și are trei componente principale: Proiectul Construye2020 din cadrul BUILD UP Skills (Spania) (102) a dezvoltat o aplicație pentru dispozitive mobile care poate fi folosită ca un instrument de instruire privind bunele practici pentru diverse activități de renovare a clădirilor, în special tâmplăriile de aluminiu, izolația, sistemele de energie din surse regenerabile, eficiența energetică și instalațiile eficiente. Proiectul colaborează cu institutul național pentru calificări pentru a dezvolta o nouă calificare pentru instalarea pompelor de căldură subterane. BUILD UP Skills Netherlands@Work (103) a elaborat opt profiluri de competență profesională pentru muncitori, care acoperă competențele necesare pentru construirea clădirilor la un nivel neutru din punct de vedere energetic. O aplicație permite muncitorilor să aleagă un curs adecvat pe baza cunoștințelor lor anterioare. Partenerii din cadrul BUILD UP Skills BEEP (Finlanda) (104) au dezvoltat o abordare inovatoare a formării profesionale (pentru formatori și lucrători) care integrează cele mai bune practici în domeniul clădirilor eficiente din punct de vedere energetic într-un set cuprinzător de instrumente care include: Proiectul BUILD UP Skills Qualishell (România) (105) a sprijinit punerea în aplicare a schemelor naționale de calificare pentru instalatorii de sisteme de termoizolație și sisteme de tâmplărie de înaltă eficiență, pentru a asigura anvelope de înaltă performanță ale clădirilor și pentru a sprijini trecerea la NZEB-uri. 2.7.6.3. Formare și certificare pentru experți În Germania, se păstrează o listă națională a experților în domeniul eficienței energetice pentru programele de sprijin ale guvernului federal în domeniul eficienței energetice, având scopul de a îmbunătăți serviciile locale de consultanță în domeniul energiei prin: Slovenia prevede un articol privind formarea/certificarea comună în legislația sa care transpune Directiva EED, Directiva EPBD și Directiva privind energia din surse regenerabile (106) și realizează sinergii printr-o abordare coordonată a formării modulare. În Croația, programele de formare în domeniul eficienței energetice pentru profesioniștii din domeniul arhitecturii, construcțiilor și serviciilor de construcții au fost lansate încă din 2009. Obiectivul este, de asemenea, de a îmbunătăți cunoștințele în rândul inginerilor, ale căror competențe le permit să abordeze lucrările de construcție și clădirile ca un tot unitar din punctul de vedere al caracteristicilor energetice. Statele membre ar putea lua în considerare integrarea eficienței energetice în programele de învățământ și în programele de formare a profesioniștilor din domeniul construcțiilor (de exemplu ingineri și arhitecți) ca parte a politicii lor educaționale naționale. 2.7.7. Estimarea economiilor de energie și a beneficiilor mai mari – articolul 2a alineatul (1) litera (g) din Directiva EPBD Anexa B, secțiunea 5 din orientările pentru PNAEE enumeră punctele care ar trebui evaluate pentru a se obține o estimare bazată pe date concrete privind economiile de energie preconizate și beneficiile mai mari. SRTL-urile din 2017 prezentate de Cipru, Cehia, Finlanda, Lituania, România și Suedia reprezintă exemple de bune practici în ceea ce privește eforturile de cuantificare a beneficiilor mai mari ale renovării clădirilor (107). Proiectul COMBI din cadrul programului Orizont 2020 (108) a urmărit cuantificarea beneficiilor multiple fără impact energetic ale eficienței energetice, pentru a le integra în cadrele de asistență decizională pentru elaborarea politicilor. Proiectul a conceput un instrument online (109) capabil să vizualizeze și, dacă este posibil, să monetizeze beneficiile mai mari ale îmbunătățirilor în materie de eficiență energetică. Opt dintre cele 21 de acțiuni de îmbunătățire în materie de eficiență energetică pentru utilizatorii finali vizează clădirile (110). Există mai multe inițiative în curs de desfășurare care vizează reducerea emisiilor de carbon pe întreaga durată de viață a clădirii. Inițiativa franceză E+C- urmărește o reglementare în domeniul energiei și al carbonului pentru 2020. Finlanda a stabilit o foaie de parcurs pentru construcțiile cu emisii reduse de carbon. Obiectivul este de a pune în aplicare valori-limite reglementate pentru emisiile de CO2 pe durata ciclului de viață pentru diferite tipuri de clădiri până în 2025. Analiza impactului efectuată de VTT concluzionează că o reducere totală de 0,5 milioane de tone de CO2 ar putea fi obținută în clădirile noi în fiecare an. Aceasta include economii suplimentare (pe lângă cele prevăzute de normele revizuite privind eficiența energetică a NZEB-urilor) bazate pe punerea în aplicare unui concept de ciclu de viață complet. Aceasta se apropie de procentul de 10 % din reducerea totală a emisiilor stabilită în angajamentele UE pentru 2030 asumate de Finlanda. În Germania, la nivel federal („Bundesbauten”), clădirile noi deținute de guvernele federale trebuie să respecte orientările privind durabilitatea. Aceste orientări sunt definite în sistemul de evaluare a durabilității „BNB” (Bewertungssystem Nachhaltiges Bauen) și conține metoda de calcul a ECV și valorile de referință pentru clădirile noi. Un bun exemplu la nivel local este politica de mediu a primăriei din Londra, care se referă la emisiile de carbon pe durata ciclului de viață. Sunt în curs de desfășurare discuții cu privire la modul de includere a conceptului în referința de planificare centrală a Londrei, care urmează să fie finalizată în 2019. Alte resurse 2.7.8. Mecanisme de sprijinire a mobilizării investițiilor – articolul 2a alineatul (3) din Directiva EPBD Următoarele orientări se referă la tipurile de mecanisme financiare la care statele membre trebuie să faciliteze accesul. O altă sursă de exemple de mecanisme de succes este capitolul 7 din documentul intitulat Bune practici privind eficiența energetică (menționat în secțiunea 2.4). 2.7.8.1. Gruparea proiectelor 2.7.8.2. Reducerea riscului perceput al operațiunilor de eficiență energetică 2.7.8.3. Fonduri publice pentru mobilizarea investițiilor din sectorul privat sau pentru abordarea deficiențelor pieței 2.7.8.4. Direcționarea investițiilor către un parc imobiliar public eficient din punct de vedere energetic 2.7.8.5. Instrumente consultative accesibile și transparente Proiectul Innovate (146) a efectuat o analiză (147) a unora dintre cele mai bune modele-pilot din Europa și a serviciilor pe care le oferă proprietarilor de locuințe. 2.7.9. Indicatori și etape Cadrul referitor la impactul strategiei de renovare, elaborat prin proiectul Build Upon (157), poate fi util în ceea ce privește ilustrarea modului în care un set integrat de obiective, etape și indicatori poate structura un SRTL (158). 2.7.10. Consultare publică În procesul de elaborare a politicilor și a legislației, Comisia se bazează pe un proces transparent care implică părțile interesate (de exemplu întreprinderi, administrații publice și cercetători) și publicul larg. Orientările sale pot fi utile statelor membre care își desfășoară propriile consultări (159). Cerințele Directivei EPBD pentru consultarea cu privire la SRTL-uri (în special cu privire la dezvoltarea lor) nu depășesc obligațiile naționale existente. Punerea în aplicare a Directivei EPBD se va baza în mare măsură pe inițiativele locale și finanțarea privată, astfel că societatea civilă, administrațiile locale și sectoarele financiare și de investiții vor juca un rol important; același lucru se întâmpla și în cazul construcțiilor și al clădirilor. De asemenea, Directiva EPBD impune ca statele membre să se consulte în mod incluziv pe parcursul punerii în aplicare a strategiei. Următoarele principii generale, care sunt adaptate după orientările privind consultarea elaborate de guvernul Regatului Unit (și presupun o abordare bazată pe chestionare) (160), ar putea fi utile în contextul consultării publice cu privire la SRTL-uri și pentru monitorizarea punerii acestora în aplicare (161): Numai câteva state membre au documentat procesul de consultare pentru SRTL-urile lor din 2014 și 2017. Cu toate acestea, Finlanda demonstrează bune practici (162) în ceea ce privește implicarea actorilor relevanți într-o etapă timpurie - ceea ce sporește acceptarea măsurilor elaborate în comun. La elaborarea codurilor naționale din Finlanda pentru clădiri, profesioniștii și organizațiile importante din domeniu sunt consultate și participă activ la activități, prin intermediul unor studii preliminare și forumuri de consultare. Propunerile de definiții și orientări naționale pentru NZEB-uri sunt elaborate cu implicarea activă a organizațiilor profesionale din domeniul construcțiilor, al proiectării de clădiri și al planificării. Proprietarii clădirilor și organizațiile de administrare a clădirilor sunt, de asemenea, implicate în elaborarea normelor naționale de transpunere privind contractele de performanță energetică și în diseminarea contractelor. Cooperarea cu sectoarele clădirilor și construcțiilor și implicarea activă a profesioniștilor din domeniu au asigurat un grad ridicat de conformitate cu legile, decretele și codurile din sectorul clădirilor. În alte sectoare, organizațiile au găsit modalități inovatoare de a coopera și de a soluționa problemele. Biblioteca de resurse a proiectului BUILD UPON (163) documentează experiența acumulată ca urmare a unor procese inovatoare de dialog între mai multe părți interesante din alte sectoare care au contribuit la crearea unei culturi a colaborării. 2.7.11. Măsuri financiare legate de economiile de energie – articolul 10 alineatul (6) din Directiva EPBD Prin corelarea sprijinului financiar cu economiile de energie prevăzute la articolul 10 alineatul (6) din Directiva EPDB, statele membre sunt încurajate să ia în considerare utilizarea mai eficientă a fondurilor lor publice prin acordarea unui sprijin mai mare pentru rezultate mai eficiente și a unui sprijin mai mic pentru măsuri mai puțin ambițioase, de exemplu prin corelarea avantajului financiar (reducerea procentuală a ratei dobânzii, procentul componentei de grant) cu rezultatele obținute (în termeni de performanță energetică, exprimată ca și consum de energie sau pe baza clasei de performanță energetică). KfW (Germania) utilizează acest model în mod eficace, oferind reduceri progresive ale ratei dobânzii pentru proiectele care conduc la niveluri mai ridicate ale performanței energetice. 3. CADRUL PENTRU CALCULAREA PERFORMANȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR Anexa I la Directiva EPBD stabilește un cadru general comun pentru calcularea performanței energetice a clădirilor și, printre altele, descrie metodologiile naționale. Pentru a îndeplini obiectivele de politică în materie de eficiență energetică a clădirilor, CPE-urile ar trebui să devină mai transparente, prin asigurarea faptului că toți parametrii necesari pentru calcul, atât pentru cerințele minime de performanță energetică, cât și pentru certificare, sunt stabiliți și aplicați în mod consecvent. Anexa I la Directiva EPBD a fost modificată pentru a actualiza cadrul în consecință. 3.1. Domeniul de aplicare Anexa I la Directiva EPBD a fost modificată prin Directiva (UE) 2018/844 pentru a îmbunătăți transparența și coerența celor 33 de metodologii regionale și naționale diferite de calcul al performanței energetice, după cum urmează: În conformitate cu articolul 3 din Directiva EPBD, statele membre trebuie să adopte metodologii naționale pentru calculul performanței energetice a clădirilor. Dispozițiile sale, precum cele referitoare la calculul nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor (articolele 4 și 5 din Directiva EPBD) (164), rămân neschimbate. Această secțiune este structurată pentru a acoperi o serie de dispoziții modificate din anexa I la Directiva EPBD: Problema calculării factorilor de energie primară menționați în anexa I la Directiva EPBD este abordată într-o recomandare separată privind orientările pentru modernizarea clădirilor. 3.2. Obligații de determinare și exprimare a performanței energetice a clădirilor 3.2.1. Determinarea performanței energetice a unei clădiri – anexa I (punctul 1) la Directiva EPBD În conformitate cu anexa I (punctul 1) la Directiva EPBD, performanța energetică a unei clădiri „se determină pe baza consumului calculat sau real de energie și reflectă consumul tipic de energie”. Această dispoziție nu este nouă. Cuvântul „anual” este eliminat în conformitate cu definiția performanței energetice prevăzută la articolul 2 din Directiva EPBD, făcând obligația mai flexibilă. Revizuirea actualizează consumul tipic de energie, în conformitate cu definiția extinsă a sistemelor tehnice ale clădirilor [articolul 2 alineatul (3) din Directiva EPBD] și cu definiția performanței energetice [articolul 2 alineatul (4) din Directiva EPBD]. În special, utilizările tipice dale energiei în cadrul unei clădiri include energia utilizată pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, apa caldă menajeră, ventilare, iluminatul încorporat și pentru alte sisteme tehnice ale clădirilor. Definirea sistemelor tehnice ale clădirilor a fost extinsă la noi domenii, cum ar fi sistemele de automatizare și de control ale clădirii, generarea de energie electrică la fața locului și energia din surse regenerabile. Statelor membre le revine obligația de a decide dacă, în consecință, calculul performanței energetice ar trebui să ia în considerare alt consum de energie (pe lângă încălzirea spațiului, răcirea spațiului, apa caldă menajeră, ventilarea și iluminatul încorporat). 3.2.2. Exprimarea performanței energetice a unei clădiri – anexa I (punctul 1 al doilea paragraf și punctul 2a) la Directiva EPBD Anexa I (punctul 1 al doilea paragraf) la Directiva EPBD prevede că „performanța energetică a unei clădiri este exprimată printr-un indicator numeric al consumului de energie primară în kWh/(m2 · an)” (165). Dacă statele membre aleg să exprime performanța energetică ca raport între consumul de energie primară și consumul unei clădiri de referință sau ca procent din consumul de energie primară al clădirii de referință, acestea ar trebui să clarifice modul în care această abordare adimensională se referă la un indicator numeric al consumului de energie primară în kWh/(m2 · an). Anexa I (punctul 2a) la Directiva EPBD permite statelor membre să ia în considerare următorii indicatori numerici suplimentari: Acești indicatori pot fi utilizați pe lângă indicatorul numeric comun exprimat în consumul de energie primară [kWh/(m2 · an)], dar nu îl pot înlocui. Statele membre pot aplica, după caz, alți indicatori (pe lângă cei menționați la punctul 2a) pentru a descrie mai precis performanța energetică. Din nou, astfel de indicatori nu pot înlocui indicatorul numeric comun exprimat în consumul de energie primară [kWh/(m2 · an)]. Anexa I (punctul 1 al doilea paragraf) la Directiva EPBD prevede că indicatorul consumului de energie primară trebuie utilizat pentru CPE-uri și pentru verificarea conformității cu cerințele minime de performanță energetică. Se recomandă în mod deosebit ca statele membre să utilizeze aceeași metodologie pentru: Cu toate acestea, în cazul în care se utilizează diferite metodologii, rezultatele ar trebui să se convertească suficient pentru a se evita confuzia cu privire la performanța energetică a unei clădiri. Punctul 4 impune ca metodologiile de calcul al performanței energetice să ia în considerare influența pozitivă a factorilor enumerați ulterior (și anume condițiile locale de expunere la radiația solară, electricitatea produsă prin cogenerare, sistemele de încălzire și de răcire centralizate și iluminatul natural (166)). În cazul în care un factor nu este comun într-un anumit stat membru (de exemplu condițiile climatice nu favorizează expunerea la radiația solară; nu au fost create rețele de încălzire și de răcire centralizată), ar trebui totuși să se ia în considerare dacă acesta are o influență pozitivă asupra metodologiei de calcul. Anexa I (punctul 1 al doilea paragraf) impune ca metodologia aplicată pentru determinarea performanței energetice a unei clădiri să fie transparentă și deschisă pentru inovare. Această cerință se aplică tuturor elementelor care fac parte din calcul, inclusiv: 3.2.3. Măsuri de transpunere și recomandări Scopul principal al modificării punctului 1 primul și al doilea paragraf și al introducerii punctului 2a este de a clarifica obligațiile actuale. În conformitate cu aceste dispoziții, statele membre sunt obligate: întrucât aceste cerințe nu sunt complet noi și se pot aplica deja în cadrele legislative naționale sau regionale, se sugerează ca statele membre să își revizuiască codurile pentru clădiri și metodologiile actuale de calcul și să garanteze, până la data transpunerii, că măsurile lor de transpunere acoperă toate punctele rămase. Statele membre pot introduce, de asemenea, indicatorii suplimentari pentru a exprima performanța energetică a unei clădiri menționați la punctul 2a. În cazul în care se definesc indicatori suplimentari alături de indicatorul necesar privind consumul de energie primară, statele membre ar trebui să includă toate informațiile relevante pentru a susține utilizarea lor, de exemplu: 3.3. Obligația de a descrie metodologiile naționale de calcul în mod transparent 3.3.1. Metodologii naționale de calcul conform standardelor PEC Ca răspuns la necesitatea unui grad mai mare de comparabilitate și transparență, Directiva EPBD solicită statelor membre să își descrie metodologia națională de calcul în conformitate cu anexele naționale la standardele generale (168) elaborate de Comitetul European de Standardizare (CEN) în cadrul mandatului M/480. Fiecare standard are o „anexă A” – un model care oferă opțiuni privind metodele specifice (de exemplu simple sau mai detaliate) și datele de intrare (tehnice, de politică sau legate de climă). Anexa A este considerată un instrument util pentru ca statele membre să își descrie metodologiile naționale de calcul (169). În timp ce considerentul 40 din Directiva (UE) 2018/844 recunoaște că utilizarea standardelor PEC „[…] ar avea un impact pozitiv asupra punerii în aplicare a Directivei EPBD”, anexa I la Directiva EPBD arată clar că aceasta nu constituie o codificare legislativă a acestor standarde sau o obligativitate a acestora. Ca și înainte, statele membre sunt libere să își adapteze metodologiile naționale sau regionale de calcul la condițiile lor locale și climatice (170). 3.3.2. Măsuri de transpunere și recomandări În conformitate cu anexa I, „statele membre trebuie își descrie metodologiile naționale/regionale de calcul pe baza anexelor naționale privind standardele generale”. Statele membre vor trebui să îndeplinească această cerință până cel târziu la termenul de transpunere, și anume la 10 martie 2020 (171). Statele membre dispun de mai multe opțiuni pentru notificarea respectării acestei obligații. O opțiune directă este includerea anexelor completate la standardele generale atunci când notifică oficial Comisia cu privire la măsurile naționale de transpunere a Directivei EPBD. Pentru a facilita transparența și a îmbunătăți comparabilitatea, se recomandă ca statele membre să pună descrierea metodologiilor lor de calcul la dispoziția publicului, de exemplu prin încărcarea modelelor completate pe un site web sau prin anexarea acestora la codurile lor pentru clădiri etc. În astfel de cazuri, acestea pot notifica Comisiei sursa pusă la dispoziția publicului pentru a dovedi că au îndeplinit această obligație. De asemenea, punerea metodologiei de calcul la dispoziția publicului va ajuta statele membre să îndeplinească cerința de a se asigura că „[m]etodologia aplicată pentru determinarea performanței energetice a clădirii este transparentă […]” din anexa I (punctul 1 al doilea paragraf) la Directiva EPBD. Atunci când un stat membru adoptă integral un standard PEC în legislația națională [și anume utilizează standardul (ca atare) ca parte a regulamentelor sale privind clădirile care pun în aplicare Directiva EPBD], acesta poate alege: Anexa naționale sau fișa de date este utilizată ulterior pentru a îndeplini cerințele Directivei EPBD și pentru a facilita utilizarea standardului la nivel național. Atunci când standardele PEC nu sunt adoptate integral de către un stat membru, anexa A din standard ar trebui să fie utilizată ca model pentru a descrie metodologia națională de calcul și alegerile naționale, asigurându-se conformitatea cu Directiva EPBD. 3.4. Considerații suplimentare În timp ce cadrul general pentru calculul performanței energetice se concentrează pe consumul de energie al clădirilor, statele membre pot lua în considerare integrarea altor aspecte legate de energie, cum ar fi energia încorporată a materialelor utilizate pe durata ciclului de viață al clădirilor. 3.5. Standardele generale PEC Următoarele standarde generale PEC descriu fiecare etapă importantă în evaluarea performanței energetice a clădirilor: 4. SINTEZA RECOMANDĂRILOR 4.1. SRTL-uri 4.2. Stimulente financiare și informarea 4.3. Cadrul pentru calculul performanței energetice a clădirilor (1) O „motivație divergentă” apare între proprietarul și locatarul unei clădiri sau între proprietari, în cazul în care partea care plătește pentru reabilitarea energetică sau pentru îmbunătățirea eficienței energetice nu poate recupera beneficiile și economiile totale. (2) Prin derogare, primul set de SRTL-uri trebuie transmis Comisiei până la data de 10 martie 2020 [termenul de transpunere a Directivei (UE) 2018/844]. Ulterior, SRTL-urile trebuie să fie transmise împreună cu PNEC finale. (3) Articolul 3 din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice („Regulamentul privind guvernanța”). (4) Următoarele amplori ale renovării au fost elaborate în contextul Observatorului UE al parcurilor imobiliare pe baza economiilor de energie primară: Renovările NZEB-urilor nu sunt definite în termeni de prag specific de economisire a energiei primare, ci în conformitate cu definițiile oficiale naționale de renovare a NZEB-urilor. (5) Considerentul 9 din Directiva (UE) 2018/844 încurajează statele membre să ia în considerare introducerea sau aplicarea în continuare a unor cerințe care să impună un anumit nivel de performanță energetică al proprietăților destinate închirierii, în conformitate cu certificatele de performanță energetică (CPE). Acest tip de măsură, care nu s-ar limita la cerințele Directivei EPBD, ar introduce o cerință de renovare a clădirilor cu cele mai slabe performanțe înainte de a fi închiriate. (6) de exemplu, renovări cu scopul de a îmbunătăți accesibilitatea pentru persoanele cu mobilitate redusă, de a îmbunătăți siguranța clădirilor (de exemplu, împotriva incendiilor, inundațiilor, riscului seismic sau riscului de defecțiuni electrice) sau de a îndepărta azbestul. (7) Intervenția după un dezastru sau incident poate fi urgentă și/sau temporară. Cu toate acestea, ar trebui să se depună în continuare eforturi pentru a lua în considerare cerințele privind eficiența energetică. Statele membre ar putea explora posibilitatea de a stimula societățile de asigurare să informeze clienții cu privire la instrumentele de finanțare disponibile (reducând astfel și costurile acestora ca urmare a unui dezastru/accident natural). (8) Considerentul 16 din Directiva EED. (9) Documentul de lucru al personalului [SWD(2013) 143 final] care însoțește raportul Comisiei către Parlamentul European – Sprijinul financiar pentru eficiența energetică a clădirilor [COM(2013) 225 final]. (10) A se vedea raportul din 2016 elaborat de Institutul european de performanță a clădirilor; http://bpie.eu/wp-content/uploads/2017/01/Building-Passport-Report_2nd-edition.pdf (11) Articolul 19a din Directiva EPBD impune Comisiei să realizeze, înainte de 2020, un studiu de fezabilitate privind posibilitățile și calendarul pentru introducerea unui PRC opțional conform acestor criterii, pentru a completa certificatele de performanță energetică. Studiul va oferi o prezentare detaliată a schemelor de PRC existente. (12) Articolul 19 din Directiva EED prevede deja că statele membre „evaluează și, după caz, iau măsurile adecvate pentru eliminarea barierelor de reglementare, precum și a celor de altă natură apărute în calea eficienței energetice, fără a aduce atingere principiilor de bază ale legislației privind proprietatea și chiria din statele membre. În special în ceea ce privește fragmentarea stimulentelor între proprietarul și chiriașul unei clădiri sau între proprietari, pentru a se evita ca aceste părți să renunțe la efectuarea de investiții de îmbunătățire a eficienței energetice, pe care le-ar fi efectuat în alte condiții, din cauza faptului că nu vor obține beneficii individuale complete sau din cauza absenței normelor privind împărțirea costurilor și a beneficiilor între ele, inclusiv a normelor și măsurilor naționale de reglementare a procesului de luare a deciziilor în cazul proprietăților cu mai mulți proprietari”. (13) https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/overcoming-split-incentive-barrier-building-sector (14) Evaluarea impactului care însoțește propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor [COM(2016) 765], documentul de lucru al serviciilor Comisiei. (15) În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) 2018/1999, în cazul în care un stat membru constată că are un număr semnificativ de gospodării afectate de sărăcie energetică, acesta trebuie să includă în PNEC un obiectiv orientativ național pentru reducerea sărăciei energetice și măsuri de abordare a acesteia și să raporteze progresele înregistrate în contextul rapoartelor sale anuale. (16) Considerentul 11 din Directiva (UE) 2018/844 prevede că „ar trebui să se țină seama de necesitatea atenuării sărăciei energetice, în conformitate cu criteriile definite de statele membre. În prezentarea în linii mari a acțiunilor naționale care contribuie la atenuarea sărăciei energetice în cadrul strategiilor lor de renovare, statele membre au dreptul de a stabili ceea ce consideră drept acțiuni relevante.” (17) În conformitate cu articolele 5 și 6 din Directiva EED, statele membre au deja obligații în ceea ce privește clădirile deținute și ocupate de administrația centrală și achizițiile de clădiri de către administrația centrală. (18) „Organismele publice” sunt definite la articolul 2 alineatul (8) din Directiva EED ca „autorități contractante” în sensul Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO L 134, 30.4.2004, p. 114). (19) În temeiul articolului 5 alineatul (2) din Directiva EED, statele membre pot decide să nu stabilească sau să nu aplice cerințele menționate la alineatul (1) pentru următoarele categorii de clădiri: (20) Considerentul 16 din Directiva (UE) 2018/844. (21) În mai 2018, Eurostat și Banca Europeană de Investiții au lansat noul ghid al practicienilor privind tratamentul statistic al contractelor de performanță energetică. Acesta va ajuta autoritățile publice și actorii de pe piață să înțeleagă condițiile în care aceste contracte pot fi considerate în afara bilanțului. Acesta va ajuta autoritățile publice să conceapă și să finanțeze proiecte prin mobilizarea capitalului privat și a expertizei; http://www.eib.org/en/infocentre/publications/all/guide-to-statistical-treatment-of-epc.htm (22) Clădirile bine conectate sunt clădiri care au o infrastructură de comunicații care le permite să interacționeze eficient cu mediul lor. (23) Îndepărtare care nu respectă cerințele de sănătate și de siguranță aplicabile. (24) Considerentul 14 din Directiva (UE) 2018/844. (25) A se vedea trimiterile la orientările Organizației Mondiale a Sănătății din 2009 de la considerentul 13 din Directiva (UE) 2018/844. (26) Emisii de carbon care rezultă pe parcursul întregului ciclu de viață al clădirii. (27) A se vedea Comunicarea Comisiei intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” [COM(2018) 773 final], cu un accent special pe clădiri și pe măsuri de eficiență energetică în analiza aprofundată însoțitoare, https://ec.europa.eu/clima/policies/strategies/2050_en (28) A se vedea, de exemplu „Supraîncălzirea în clădiri: răspunsuri de adaptare” în „Cercetare și informații în domeniul clădirilor” (https://www.tandfonline.com/loi/toc/rbri20/45/1-2). (29) Acordul provizoriu rezultat din negocierile interinstituționale și încheiat la 19 decembrie 2018 privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor [COM(2015) 615 – C8-0387/2015 – 2015/0278 (COD)], conține un număr de cerințe de accesibilitate voluntare pentru mediul construit. Mandatele de standardizare relevante către CEN, Cenelec și ETSI includ: mandatul M/420 în sprijinul cerințelor europene de accesibilitate pentru achizițiile publice în mediul construit și mandatul M/473 pentru a include „Proiectare pentru toți” în inițiativele de standardizare relevante. (30) Acțiuni care se referă la condiții care caracterizează un climat interior sănătos, protecția împotriva incendiilor și riscurile legate de activitatea seismică intensă. (31) În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul privind guvernarea, statele membre trebuie, de asemenea, să instituie o procedură de consultare publică în scopul pregătirii proiectelor de PNEC și a PNEC-urilor finale, cu mult înainte de adoptarea acestora, fără a aduce atingere oricăror alte cerințe ale legislației Uniunii. (32) De exemplu, a se vedea www.buildupon.eu (33) În temeiul articolului 11 din Regulamentul privind guvernanța, statele membre trebuie să stabilească un dialog permanent pe mai multe niveluri pe tema energiei, care să reunească autorități locale, organizații ale societății civile, mediul de afaceri, investitori și alte părți interesate relevante, pentru a discuta opțiunile avute în vedere pentru politicile privind energia și clima. (34) Noul alineat final al articolului 7 din Directiva EPBD adaugă două noi obligații în ceea ce privește clădirile care fac obiectul unor renovări majore – statele membre trebuie: (35) În conformitate cu principiul subsidiarității, aspectele legate de siguranță sunt reglementate la nivelul statelor membre. Aspectele precum cele legate de alegerea materialelor, reglementările generale privind siguranța clădirilor și performanța clădirilor din punct de vedere structural sunt reglementate la nivel național și nu intră în domeniul de aplicare al directivei. (36) În UE, instalațiile electrice învechite sau defecte cauzează 32 de incendii la domiciliu în fiecare oră (20-30 % din toate incendiile domestice); https://www.energypoverty.eu/news/addressing-safety-and-energy-poverty-better-protect-vulnerable-consumers (37) EN 1998: Proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremure (Eurocod 8). (38) Părți specifice din EN 1991, EN 1992, EN 1993, EN 1994, EN 1995, EN 1996 și EN 1999 aplicabile diferitelor materiale, de exemplu beton, oțel, lemn etc. (39) Regulamentul delegat (UE) 2016/364 al Comisiei din 1 iulie 2015 privind clasificarea comportamentului la foc al produselor pentru construcții, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 68, 15.3.2016, p. 4). (40) Decizia 2000/367/CE a Comisiei din 3 mai 2000 de punere în aplicare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului referitor la clasificarea performanțelor de rezistență la foc a produselor pentru construcții, lucrărilor de construcție sau părților acestora (JO L 133, 6.6.2000, p. 26). (41) Decizia 2001/671/CE a Comisiei din 21 august 2001 de aplicare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului cu privire la clasificarea performanței la incendii exterioare a acoperișurilor și a învelitorilor de acoperișuri (JO L 235, 4.9.2001, p. 20). (42) https://efectis.com/en/fire-information-exchange-platform-fiep/ (43) Contractele de performanță energetică pot aduce îmbunătățiri ale performanței infrastructurii și a echipamentelor. În mod normal, investiția inițială a clientului nu este necesară, iar investițiile pentru eficiența energetică sunt rambursate direct prin economiile de energie generate. A se vedea pagina de informații a JRC (https://e3p.jrc.ec.europa.eu/articles/energy-performance-contracting) și proiectul Transparense al Orizont 2020 (www.transparense.eu). Principiile de bază ale contractelor de performanță energetică sunt prezentate în Codul de conduită al EPC (http://www.transparense.eu/eu/epc-code-of-conduct/). (44) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Bune practici în domeniul eficienței energetice – care însoțește documentul Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, SWD/2016/0404 final – 2016/0376 (COD) (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1535361114906&uri=CELEX:52016SC0404). (45) Fără a aduce atingere respectării normelor relevante privind ajutoarele de stat, în special articolele 38 și 39 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1) (Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare) și secțiunea 3.4 din Orientările UE privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie. (46) Anexa Accelerarea introducerii energiei curate în clădiri la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Energie curată pentru toți europenii [COM(2016) 860 final] (https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/1_en_annexe_autre_acte_part1_v9.pdf). (47) Forumurile pentru investiții în domeniul energiei durabile au organizat evenimente publice în întreaga Uniune, reunind reprezentanții ministerelor și părțile interesate din domeniul financiar și energetic din mai multe state membre pentru a realiza schimburi de cunoștințe și de bune practici, având loc în paralel mese rotunde și seminarii online la nivel național. (48) https://deep.eefig.eu/ (49) http://www.eefig.eu/index.php/underwriting-toolkit (50) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1). (51) În ceea ce privește valorile-standard pentru calcularea economiilor de energie ale clădirilor [criteriul (b)], există deja numeroase tehnologii cu astfel de valori legate de performanțele acestora (iluminare cu LED-uri, ferestre cu două/trei foi de sticlă etc.). În plus, mai multe proiecte finanțate de UE vizează definirea valorilor-standard (de exemplu, proiectul multEE finanțat în cadrul programului Orizont 2020; http://multee.eu/). (52) În ceea ce privește criteriul (c), CPE-urile reprezintă un instrument eficient de documentare a economiilor de energie ca urmare a sprijinului financiar pentru reabilitarea energetică. Acestea sunt deja utilizate în legătură cu multe instrumente financiare aplicate în diferite state membre și reprezintă instrumentul cel mai probabil a fi utilizat pentru definirea creditelor ipotecare verzi în contextul inițiativei privind „creditele ipotecare pentru eficiența energetică” (în desfășurare). (53) Cu toate acestea, beneficiarii ar trebui să se poată baza pe deciziile și angajamentele anterioare privind sprijinul financiar public pentru anumite proiecte. (54) Considerentul 34 din Directiva (UE) 2018/844 prevede că „[s]unt necesare date de înaltă calitate cu privire la parcul imobiliar, iar aceste date pot fi generate parțial de bazele de date pe care aproape toate statele membre le dezvoltă și le administrează în prezent în ceea ce privește certificatele de performanță energetică”. (55) Considerentul 34 din Directiva (UE) 2018/844 precizează că „[a]tunci când sistemul de control independent pentru certificatele de performanță energetică este completat cu o bază de date opțională care depășește cerințele Directivei 2010/31/UE […]”. (56) Un cazan cu combustibil fosil include un cazan cu combustibil solid, o instalație cu cazan pentru încălzirea incintelor sau o instalație de încălzire cu cazan cu funcție dublă care utilizează combustibil fosil. Un cazan cu combustibil solid este un dispozitiv prevăzut cu unul sau mai multe generatoare de căldură cu combustibil solid care furnizează căldură unui sistem de încălzire centrală pe bază de apă pentru a atinge și menține un nivel dorit de temperatură interioară în unul sau mai multe spații închise, cu o pierdere de căldură în mediul său înconjurător de maximum 6 % din puterea termică nominală [a se vedea articolul 2 și anexa I la Regulamentul (UE) 2015/1189 al Comisiei din 28 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid (JO L 193, 21.7.2015, p. 100)]. O instalație cu cazan pentru încălzirea incintelor înseamnă o instalație pentru încălzirea incintelor care generează căldură prin arderea de combustibili fosili și/sau de combustibili din biomasă și/sau utilizând efectul Joule în elemente de încălzire cu rezistență electrică; O instalație de încălzire cu cazan cu funcție dublă este o instalație cu cazan pentru încălzirea incintelor care este proiectată și pentru a furniza căldură în scopul încălzirii apei potabile sau menajere […] [a se vedea articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 813/2013 al Comisiei din 2 august 2013 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru instalațiile pentru încălzirea incintelor și instalațiile de încălzire cu funcție dublă (JO L 239, 6.9.2013, p. 136)]. Cerințele de proiectare ecologică pentru cazanele cu combustibili fosili pe bază de cărbune se vor aplica de la 1 ianuarie 2022 și vor interzice introducerea anumitor produse pe piață pe motive de eficiență energetică și emisii de NOx, PM, CO2 și COV. Cerințele de proiectare ecologică pentru cazanele cu combustibili fosili pe bază de gaze și petrol cu o putere de până la 400 kW se aplică în prezent și interzic introducerea anumitor produse pe piață pe motive de eficiență energetică și emisii de NOx. Instalațiile cu cazan pentru încălzirea incintelor pe bază de gaze și petrol și instalațiile de încălzire cu cazan cu funcție dublă sunt vizate de Regulamentul (UE) nr. 813/2013, iar cazanele cu combustibil solid sunt vizate de Regulamentul (UE) 2015/1189. Regulamentul (UE) 2015/1189 nu interzice introducerea pe piață a cazanelor cu combustibil fosil solid. (57) În conformitate cu articolul 4 litera (b) punctul 3 și cu secțiunea 3.2 din anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1999. (58) Articolul 2a alineatul (2) din Directiva EPBD. (59) Articolul 2a alineatul (2) din Directiva EPBD. (60) Articolul 2a alineatul (1) litera (g) din Directiva EPBD. (61) Articolul 2a alineatul (2) din Directiva EPBD. (62) Documentul de lucru al serviciilor Comisiei [SWD(2013) 180 final]; https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/20131106_swd_guidance_neeaps.pdf (63) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (JO L 108, 25.4.2007, p. 1). (64) A se vedea: http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC102276/jrc102276_buildings_related_datasets_in_the_inspire_geoportal_def_pubsy%20-isbn-issn.pdf (65) Evaluarea celui de al doilea set de strategii de renovare pe termen lung în temeiul Directivei privind eficiența energetică, raportul JRC în cadrul științei în serviciul politicilor (2018). (66) Ibidem și Raport de sinteză privind evaluarea strategiilor de renovare a clădirilor ale statelor membre, raportul JRC în cadrul științei în serviciul politicilor (2018). (67) http://bpie.eu/publication/trigger-points-as-a-must-in-national-renovation-strategies/ (68) https://www.smartcities-infosystem.eu/sites-projects/projects/e2rebuild (69) A se vedea: https://projecten.topsectorenergie.nl/storage/app/uploads/public/5a0/c14/5dc/5a0c145dc79f1846323269.pdf (70) https://www.akd.nl/en/b/Pages/Office-building-with-energy-label-D-or-worse-banned-as-from-2023.aspx. (71) https://www.gov.uk/government/publications/the-private-rented-property-minimum-standard-landlord-guidance-documents (72) https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/2014_article4_en_denmark.pdf (73) http://ibroad-project.eu/ (74) http://ibroad-project.eu/news/the-concept-of-the-individual-building-renovation-roadmap/ (75) http://bpie.eu/publication/boosting-renovation-with-an-innovative-service-for-home-owners/ (76) www.aldren.eu (77) http://building-request.eu/ (78) http://building-request.eu/sites/building-request.eu/files/d4.1_recommendations_report_final.pdf (79) http://enerfund.eu/ (80) A se vedea: http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC97408/reqno_jrc97408_online%20nzeb%20report%281%29.pdf (81) https://www.gov.uk/government/consultations/domestic-private-rented-sector-minimum-level-of-energy-efficiency (82) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52016SC0414&from=EN (83) http://bpie.eu/wp-content/uploads/2017/05/Factsheet_B-170511_v4.pdf (84) http://reach-energy.eu/ (85) Următoarele rezultate ale proiectului ASSIST ar putea fi relevante: (86) https://ec.europa.eu/futurium/en/urban-agenda (87) http://www.fiesta-audit.eu/en/ (88) http://www.fiesta-audit.eu/media/46433/fiesta_en_low.pdf (89) http://www.fiesta-audit.eu/en/learning/ (90) https://enershift.eu (91) http://transition-zero.eu/index.php/publications/ (92) A se vedea Raportul de acțiune concertată, noiembrie 2016; https://www.epbd-ca.eu/wp-content/uploads/2018/04/CA-EPBD-CCT2-Policies-and-Implementation.pdf (93) Ibidem. (94) http://www.premiumlightpro.eu/ (95) http://bpie.eu/wp-content/uploads/2018/09/local_strategies_Final_NEW.pdf (96) https://www.smartup-project.eu/ (97) http://www.peakapp.eu/ (98) https://www.mobistyle-project.eu (99) Locuințe sociale din Kildenparken, Aalborg, Danemarca; clădiri ale Universității din Ljubljana, Slovenia; apartamente în L'Orologio, Torino, Italia; centrul de asistență medicală din Maastricht, Țările de Jos și clădiri rezidențiale în Wrocław, Polonia. (100) http://eco-bot.eu/ (101) http://www.buildup.eu/en/skills (102) http://construye2020.eu/ (103) www.buildupskills.nl (104) http://finland.buildupskills.eu/ (105) http://www.iee-robust.ro/qualishell/en/ (106) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16). (107) Evaluarea celui de al doilea set de strategii de renovare pe termen lung în temeiul Directivei privind eficiența energetică, raportul JRC în cadrul științei în serviciul politicilor (2018). (108) https://combi-project.eu/ (109) https://combi-project.eu/tool/ (110) Cele opt acțiuni privesc: (111) http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC99434/kj1a27665enn%281%29.pdf (112) https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/276001/9789241550376-eng.pdf?ua=1 (113) http://bpie.eu/publication/building-4-people-valorising-the-benefits-of-energy-renovation-investments-in-schools-offices-and-hospitals/ (114) http://www.padovafit.it/english/ (115) http://www.marteproject.eu/ (116) http://zagee.hr/ (117) http://www.escolimburg2020.be/en (118) http://www.citynvest.eu/home (119) http://www.citynvest.eu/content/comparison-financing-models (120) http://citynvest.eu/content/guidance-how-launch-ambitious-energy-retrofitting-projects-your-region (121) http://www.eeperformance.org/ (122) https://www.seaf-h2020.eu/ (123) https://www.eu.jouleassets.com/about-equad/ (124) http://sharex.lv/en/latvian-baltic-energy-efficiency-facility-labeef (125) http://www.europace2020.eu/ (126) http://www.vipa.lt/page/dnmfen (127) http://www.kredex.ee/en/apartment-association/ (128) https://www.kfw.de/inlandsfoerderung/Privatpersonen/Bestandsimmobilie/ (129) http://www.slovseff.eu/index.php/en/ (130) http://www.eib.org/en/products/blending/pf4ee/index.htm (131) http://www.rescoop-ee.eu/rescoop-plus (132) http://www.rescoop-mecise.eu/ (133) https://www.rescoop.eu/blog/rescoop-municipality-approach (134) https://www.bettervest.com/en/ (135) https://qualitee.eu/ (136) https://guarantee-project.eu/ (137) https://www.london.gov.uk/what-we-do/environment/energy/energy-buildings/refit/what-refit-london (138) http://www.eib.org/attachments/documents/elena-completed-eol-en.pdf (139) https://ec.europa.eu/energy/intelligent/projects/en/projects/2020together (140) https://www.prodesa.eu/?lang=en (141) http://www.gre-liege.be/renowatt/25/renowatt.html (un program de renovare a clădirilor publice pentru sporirea eficienței energetice prin gruparea proiectelor de dimensiuni mai mici pentru a elimina barierele tehnice, legale, administrative și financiare.https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/012_a2_erika_honnay_seif_dublin_28-09-17.pdf (142) http://www.energiespositif.fr/ (143) https://www.pass-renovation.picardie.fr/ (144) https://www.oktave.fr/ (145) http://www.go-refurb.eu/ (146) http://www.financingbuildingrenovation.eu/ (147) Inventarierea celor mai bune practici pentru stabilirea unui pachet de servicii integrate pentru eficiența energetică, inclusiv accesul la finanțare pe termen lung pentru proprietarii de locuințe, Vesta Conseil and Finance (2018). (148) https://www.enerinvest.es/en/ (149) https://www.fi-compass.eu/ (150) https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/guides/2014/financing-the-energy-renovation-of-buildings-with-cohesion-policy-funding (151) O serie de evenimente publice și mese rotunde la nivel național în statele membre, dedicate în special finanțării eficienței energetice. Acțiunile întreprinse de acestea reprezintă o colecție unică și amplă de inițiative de succes de prim rang în întreaga Europă, în special pentru renovarea energetică a clădirilor publice și private; https://ec.europa.eu/energy/en/financing-energy-efficiency/sustainable-energy-investment-forums (152) Cele peste 300 de agenții energetice din UE reprezintă factori și promotori importanți pentru tranziția energetică locală și regională: ManagEnergy le susține în provocarea lor, oferind un program de formare aprofundat cu privire la fundamentele și cele mai bune practici de finanțare a eficienței energetice în Europa de astăzi; https://www.managenergy.eu (153) http://www.eib.org/en/products/advising/elena/index.htm (154) Programul de lucru actualizat pentru 2018-2020 poate fi găsit la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/h2020/wp/2018-2020/main/h2020-wp1820-energy_en.pdf (155) https://www.fi-compass.eu/ (156) http://eiah.eib.org/ (157) Build Upon este un proiect de colaborare finanțat de UE privind renovarea clădirilor, care reunește guverne și întreprinderi, ONG-uri și gospodării din 13 țări sub forma unei comunități de colaborare pentru a contribui la elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor naționale de renovare; www.buildupon.eu. Obiectivul său este de a crea o revoluție în materie de renovare în întreaga Europă, prin sprijinirea țărilor în procesul lor de elaborare de strategii de renovare a clădirilor existente. (158) http://buildupon.eu/wp-content/uploads/2016/11/BUILD-UPON-Renovation-Strategies-Impact-Framework.pdf. Proiectul Build Upon constată că acest cadru nu este o încercare de a stabili un set de cele mai bune practici în materie de obiective și indicatori de impact (care va necesita o muncă suplimentară), ci pur și simplu urmărește să stabilească conceptul. (159) https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/better-regulation-guidelines-stakeholder-consultation.pdf (160) https://www.gov.uk/government/publications/consultation-principles-guidance (161) De asemenea, pot fi utile alte metode de consultare publică față în față, mai puțin tehnice. (162) A se vedea: https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/5_en_autre_document_travail_service_part1_v4.pdf (163) https://kumu.io/WorldGBCEurope/build-upon-resource-library#build-upon-resource-library (164) Calculele PEC pentru stabilirea cerințelor minime de performanță energetică trebuie să respecte cadrul metodologic comun din Regulamentul delegat (UE) nr. 244/2012 al Comisiei din 16 ianuarie 2012 de completare a Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor, prin stabilirea unui cadru metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și ale elementelor acestora (JO L 81, 21.3.2012, p. 18). (165) În conformitate cu standardul EN ISO 52000-1, atunci când se exprimă consumul de energie primară, trebuie să se precizeze dacă este vorba despre consumul de energie primară totală din surse regenerabile sau din surse neregenerabile. (166) Standardul EN 12464-1 prevede specificații privind cerințele de iluminare pentru persoanele care își desfășoară activitatea în spații de lucru interioare, inclusiv sarcini vizuale, în timp ce standardul EN 15193 oferă specificații privind procedurile de calcul și indicatorii legați de performanța energetică a clădirilor. Un nou standard european privind „iluminatul natural în clădiri” (standardul EN 17037, publicat de CEN la 12 decembrie 2018) prevede indicatori și o metodologie pentru evaluarea condițiilor de iluminat natural, care ia în considerare variațiile legate de diferențele geografice și climatice din Europa. (167) Regulamentul (UE) nr. 244/2012, anexa III, tabelul 4: „Fiecare calcul trebuie să se refere la același nivel de confort. Pro forma, fiecare variantă/pachet/măsură trebuie să ofere un confort acceptabil. În cazul în care sunt luate în considerare niveluri de confort diferite, se pierde baza de comparație”. (168) A se vedea secțiunea 3.4 pentru explicarea anexelor naționale pentru standardele PEC (www.epb.center/implementation/national-annexes). (169) Anexa A la un standard PEC este un model necompletat care poate fi completat cu date și opțiuni naționale. Dacă această anexă este completată și publicată de un stat membru, aceasta se numește „fișă de date națională”. Dacă este completată și publicată de un organism național de standardizare, ca parte a standardului PEC, aceasta se numește „anexă națională”. Nu există nicio diferență fundamentală între statele membre care decid să publice această „fișă de date națională” ca parte a reglementărilor lor privind clădirile sau care fac referire la „anexa națională”, astfel cum au fost publicate de organismul lor național de standardizare. (170) De exemplu, zone climatice diferite, accesibilitatea practică a infrastructurii energetice, rețele energetice locale, diferitele tipuri de clădiri etc. (și anume condițiile în zonele continentale și în zonele de coastă ar putea fi foarte diferite). (171) Articolul 3 din Directiva (UE) 2018/844 solicită statelor membre să comunice Comisiei modul în care au transpus sau au pus în aplicare noile obligații impuse de Directiva EPBD până la termenul de transpunere (20 de luni de la data intrării în vigoare, și anume 10 martie 2020). În cadrul acestei comunicări, statele membre vor trebui să demonstreze că respectă pe deplin obligația de a-și descrie metodologiile de calcul în conformitate cu standardele. (172) https://epb.center/support/documents/m1-overarching-epb/iso-52000-1 (173) https://epb.center/support/documents/m1-overarching-epb/iso-52003-1 (174) https://epb.center/support/documents/m1-overarching-epb/iso-52010-1 (175) https://epb.center/support/documents/m2-building-such/iso-52016-1 (176) https://epb.center/support/documents/m2-building-such/iso-52018-1