Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE.)

(1) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) a fost modificată în mod substanțial de mai multe ori (5). Întrucât se impun noi modificări, este necesar, din motive de claritate, să se procedeze la reformarea respectivei directivei.

(2) În conformitate cu articolul 194 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), promovarea formelor regenerabile de energie este unul dintre obiectivele politicii energetice a Uniunii. Acest obiectiv este avut în vedere de prezenta directivă. Intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile sau a „energiei regenerabile” constituie o componentă importantă a pachetului de măsuri necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru respectarea angajamentului asumat de Uniune în temeiul Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice, rezultat în urma celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice („Acordul de la Paris”), și a cadrului de politici privind energia și clima al Uniunii pentru 2030, inclusiv a obiectivului obligatoriu al Uniunii de reducere a emisiilor, până în 2030, cu cel puțin 40 % sub nivelurile din 1990. Obiectivul obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 și contribuțiile statelor membre la acest obiectiv, inclusiv cotele lor de referință privind obiectivele generale naționale pentru 2020, se numără printre elementele de o importanță majoră pentru politica energetică și de mediu a Uniunii. Alte astfel de elemente sunt cuprinse în cadrul prevăzut de prezenta directivă, de exemplu, pentru dezvoltarea încălzirii și a răcirii din surse regenerabile și dezvoltarea de combustibili produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi.

(3) Intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile joacă, la rândul său, un rol fundamental în promovarea siguranței alimentării cu energie, a energiei durabile la prețuri accesibile, a dezvoltării tehnologice și a inovației, precum și a rolului de lider în domeniul tehnologic și industrial, generând totodată beneficii de mediu, sociale și de sănătate, precum și oportunități importante de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale și în cele izolate, în regiunile sau teritoriile cu o densitate scăzută a populației sau care trec printr-un proces de dezindustrializare parțială.

(4) În special, reducerea consumului de energie, sporirea numărului îmbunătățirilor tehnologice, a stimulentelor pentru utilizarea și extinderea transportului public, a utilizării tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic și a promovării utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, în cel al încălzirii și răcirii și în sectorul transporturilor constituie instrumente foarte eficace, împreună cu măsurile vizând eficiența energetică, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune și a dependenței energetice a Uniunii.

(5) Directiva 2009/28/CE a creat un cadru de reglementare pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care stabilea obiective naționale obligatorii privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul de energie și în sectorul transporturilor, obiective ce trebuiau îndeplinite până în 2020. Comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 denumită „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030” a stabilit un cadru pentru viitoarele politici privind energia și clima ale Uniunii și a promovat o înțelegere comună a modului de dezvoltare a politicilor respective după 2020. Comisia a propus ca obiectivul Uniunii pentru 2030 privind ponderea energiei din surse regenerabile consumate în Uniune să fie de cel puțin 27 %. Această propunere a fost susținută de Consiliul European în concluziile sale din 23 și 24 octombrie 2014, acesta precizând că statele membre ar trebui să poată stabili propriile obiective naționale mai ambițioase pentru a-și aduce contribuțiile preconizate la obiectivul Uniunii pentru 2030 și pentru a le depăși.

(6) În rezoluția sa din 5 februarie 2014 denumită „Un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei” și în cea din 23 iunie 2016 denumită „Raportul privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile”, Parlamentul European a făcut un pas mai departe decât propunerea Comisiei sau concluziile Consiliului European, insistând că, în contextul Acordului de la Paris și al reducerilor recente ale costului tehnologiilor legate de energia din surse regenerabile, este de dorit ca obiectivele să fie mult mai ambițioase.

(7) În consecință, ar trebui să se țină seama de nivelul de ambiție prevăzut în Acordul de la Paris, precum și de progresele tehnologice, inclusiv de reducerile costurilor investițiilor în energia din surse regenerabile.

(8) Prin urmare, este oportună instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii care să urmărească o pondere de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile. Mai mult, Comisia ar trebui să aprecieze dacă respectivul obiectiv ar trebui revizuit în sens ascendent, în contextul reducerilor semnificative ale costului producției de energie din surse regenerabile, al angajamentului Uniunii la nivel internațional în direcția decarbonizării sau în cazul unei eventuale reduceri substanțială a consumului de energie în Uniune. Statele membre ar trebui să își stabilească propriile contribuții la realizarea obiectivului respectiv în cadrul planurilor naționale integrate privind energia și clima, în temeiul procesului de guvernanță stabilit în Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (6).

(9) Instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 ar încuraja în continuare dezvoltarea de tehnologii de producție a energiei din surse regenerabile și ar oferi certitudine pentru investitori. Un obiectiv definit la nivelul Uniunii ar lăsa o mai mare flexibilitate statelor membre, pentru ca acestea să își poată îndeplini obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră în modul cel mai rentabil și în conformitate cu propriile circumstanțe și mixuri energetice și cu capacitatea lor specifică de producere a energiei din surse regenerabile.

(10) Pentru a asigura consolidarea rezultatelor obținute în temeiul Directivei 2009/28/CE, obiectivele naționale stabilite pentru 2020 ar trebui să constituie contribuțiile minime ale statelor membre la noul cadru pentru 2030. Ponderile naționale ale energiei din surse regenerabile nu ar trebui în niciun caz să scadă sub nivelul contribuțiilor respective. Dacă se întâmplă totuși acest lucru, statele membre în cauză ar trebui să ia măsurile corespunzătoare, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2018/1999, pentru a se asigura că respectiva pondere de referință este redobândită. Dacă un stat membru nu își menține ponderea de referință pe o perioadă de 12 luni, acesta ar trebui ca, în termen de 12 luni de la sfârșitul acelei perioade, să ia măsuri suplimentare pentru a redobândi ponderea de referință. În cazul în care a luat efectiv astfel de măsuri suplimentare și și-a îndeplinit obligația de redobândire a ponderii de referință, ar trebui să se considere că, pe întreaga perioadă în cauză, statul membru a îndeplinit cerințele obligatorii privind ponderea de referință atât în temeiul prezentei directive, cât și în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999. Prin urmare, nu se poate considera că statul membru în cauză nu și-a îndeplinit obligația de a-și menține ponderea de referință pentru perioada de timp în care s-a produs decalajul. Atât cadrul pentru 2020, cât și cel pentru 2030 sunt în serviciul obiectivelor politicii Uniunii privind energia și mediul.

(11) Statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare în eventualitatea în care ponderea energiei din surse regenerabile la nivelul Uniunii nu respectă traiectoria Uniunii către obiectivul privind o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 32 %. În temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999, Comisia poate lua măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura îndeplinirea obiectivului dacă identifică un decalaj privind nivelul de ambiție în decursul evaluării planurilor naționale integrate privind energia și clima. În cazul în care Comisia identifică un decalaj în materie de rezultate în decursul evaluării rapoartelor naționale intermediare integrate privind energia și clima integrate, statele membre ar trebui să aplice măsurile prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1999 pentru a depăși decalajul respectiv.

(12) Pentru a sprijini contribuțiile ambițioase ale statelor membre la obiectivul Uniunii, ar trebui instituit un cadru financiar destinat facilitării investițiilor în proiecte privind energia din surse regenerabile în statele membre respective, inclusiv prin utilizarea de instrumente financiare.

(13) Comisia ar trebui să concentreze alocarea de fonduri în direcția reducerii costului de capital al proiectelor privind energia din surse regenerabile, întrucât aceste costuri au un impact semnificativ asupra costului proiectelor privind energia din surse regenerabile și asupra competitivității acestora, precum și în direcția dezvoltării unor infrastructuri esențiale care să permită o utilizare sporită, accesibilă din punct de vedere economic și fezabilă din punct de vedere tehnic a energiei din surse regenerabile, cum ar fi infrastructura rețelelor de transport și distribuție, rețelele inteligente și interconexiunile.

(14) Comisia ar trebui să faciliteze schimburile de bune practici între autoritățile sau organismele competente naționale sau regionale, de exemplu prin reuniuni periodice, în scopul găsirii unei abordări comune pentru a promova utilizarea pe scară mai largă a proiectelor rentabile privind energia din surse regenerabile. Comisia ar trebui, de asemenea, să încurajeze investițiile în tehnologii noi, flexibile și nepoluante și să stabilească o strategie adecvată de gestionare a retragerii tehnologiilor care nu contribuie la reducerea emisiilor sau nu oferă suficientă flexibilitate, pe baza unor criterii transparente și a unor semnale de preț de piață fiabile.

(15) Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (7), Directivele 2001/77/CE (8) și 2003/30/CE (9) ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și Directiva 2009/28/CE au stabilit definițiile pentru diferite tipuri de energie din surse regenerabile. Dreptul Uniunii privind piața internă a energiei stabilește definițiile care se aplică sectorului energiei electrice în general. Din motive de securitate juridică și claritate, se impune utilizarea definițiilor respective în prezenta directivă.

(16) Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sau „energia regenerabilă” s-au dovedit a fi o modalitate eficace de încurajare a utilizării energiei electrice din surse regenerabile. Dacă și când statele membre hotărăsc să implementeze scheme de sprijin, sprijinul respectiv ar trebui acordat într-o formă care, pe cât posibil, să nu denatureze funcționarea piețelor energiei electrice. În acest scop, un număr din ce în ce mai mare de state membre alocă sprijin astfel încât acesta este acordat în plus față de veniturile de pe piață și introduc sisteme bazate pe piață pentru a determina care este nivelul necesar de sprijin. Alături de pașii meniți să pregătească piața pentru o pondere tot mai crescută a energiei electrice din surse regenerabile, un astfel de sprijin este un element-cheie pentru a spori integrarea pe piață a energiei din surse regenerabile, ținându-se cont totodată de capacitățile diferite ale producătorilor mici și ale celor mari de a răspunde semnalelor pieței.

(17) Instalațiile la scară mică pot contribui în mod semnificativ la creșterea gradului de acceptare din partea publicului și la asigurarea implementării proiectelor legate de energia din surse regenerabile, în special la nivel local. Pentru a asigura participarea unor astfel de instalații la scară mică, ar putea fi necesare în continuare condiții speciale, inclusiv tarife fixe, în vederea asigurării unui raport costuri-beneficii pozitiv, în conformitate cu dreptul Uniunii privind piața energiei electrice. Pentru ca investitorii să beneficieze de securitate juridică, este importantă definirea instalațiilor la scară mică în scopul obținerii unui astfel de sprijin. Normele privind ajutoarele de stat conțin definiții ale instalațiilor la scară mică.

(18) În temeiul articolului 108 din TFUE, Comisiei îi revine competența exclusivă de a analiza compatibilitatea dintre piața internă și măsurile de ajutor de stat pe care statele membre le pot institui în scopul utilizării energiei din surse regenerabile. Respectiva analiză se efectuează în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE și în conformitate cu normele și orientările relevante pe care Comisia le poate adopta în acest sens. Prezenta directivă nu aduce atingere competenței exclusive a Comisiei acordate de TFUE.

(19) Energia electrică din surse regenerabile ar trebui să poată fi utilizată la costul cel mai mic posibil pentru consumatori și pentru contribuabili. Atunci când concep scheme de sprijin și când alocă sprijin, statele membre ar trebui să urmărească reducerea la minimum a costului general pentru sistem al utilizării de-a lungul parcursului care vizează decarbonizarea în vederea atingerii obiectivului economiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru anul 2050. Mecanismele bazate pe piață, cum ar fi procedurile de licitație, s-au dovedit a reduce într-un mod eficace costul de sprijin pe piețele concurențiale în multe situații. Cu toate acestea, în anumite situații, procedurile de licitație nu conduc neapărat la o stabilire eficientă a prețurilor. Prin urmare, ar putea fi necesar să fie luate în considerare derogări echilibrate pentru a asigura rentabilitatea și pentru a reduce la minimum costul general de sprijin. În special, statele membre ar trebui să poată acorda derogări de la procedurile de licitație și de la cerința vânzării energiei electrice direct pe piață pentru instalațiile la scară mică și pentru proiectele demonstrative, pentru a se ține seama de capacitățile mai reduse ale acestora. Întrucât Comisia evaluează de la caz la caz compatibilitatea sprijinului pentru energia din surse regenerabile cu piața internă, astfel de derogări ar trebui să respecte pragurile relevante stabilite în cele mai recente orientări ale Comisiei privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie. În orientările pentru perioada 2014-2020, aceste praguri sunt stabilite la 1 MW (și la 6 MW sau 6 unități de producție pentru energia eoliană) și la 500 kW (și la 3 MW sau 3 unități de producție pentru energia eoliană) pentru derogările referitoare la procedurile de licitație și, respectiv, la vânzările directe pe piață. Pentru a crește eficacitatea pe care procedurile de licitație o au în a reduce la minimum costurile generale de sprijin, procedurile de licitație ar trebui să fie deschise, în principiu, tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, pe bază nediscriminatorie. În perioada în care statele membre își concep schemele de sprijin, ele pot limita procedurile de licitație la tehnologii specifice, atunci când acest lucru este necesar pentru a evita rezultatele nesatisfăcătoare având în vedere constrângerile de rețea, stabilitatea rețelei, costurile de integrare în sistem, nevoia de a asigura diversificarea mixului energetic și potențialul pe termen lung al tehnologiilor.

(20) În concluziile sale din 23 și 24 octombrie 2014 privind „Cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030”, Consiliul European a subliniat importanța unui grad mai ridicat de interconectare a pieței interne a energiei și necesitatea unui sprijin suficient pentru a integra niveluri tot mai mari de energie din surse regenerabile variabile, permițând astfel Uniunii să își îndeplinească obiectivele ambițioase de lider în tranziția energetică. Prin urmare, este important și urgent ca nivelul de interconectare să crească și să se realizeze progrese pentru a îndeplini obiectivele Consiliului European cu scopul de a exploata la maximum potențialul uniunii energetice.

(21) Atunci când concep scheme de sprijin pentru sursele regenerabile de energie, statele membre ar trebui să ia în considerare rezerva disponibilă durabilă de biomasă și țin cont în mod adecvat de principiile economiei circulare și de ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10), pentru a evita denaturarea inutilă a piețelor materiilor prime. Preîntâmpinarea generării de deșeuri și reciclarea deșeurilor ar trebui să fie opțiunea prioritară. Statele membre ar trebui să evite crearea unor scheme de sprijin care ar fi contrare obiectivelor privind tratarea deșeurilor și care ar putea duce la utilizarea ineficientă a deșeurilor reciclabile.

(22) Statele membre dețin potențiale diferite de energie din surse regenerabile și gestionează diferite scheme de sprijin la nivel național. Majoritatea statelor membre aplică scheme de sprijin care oferă avantaje doar pentru energia din surse regenerabile produsă pe teritoriul lor. În vederea funcționării corespunzătoare a schemelor naționale de sprijin, este esențial ca statele membre să continue să poată controla efectul și costurile schemelor naționale de sprijin proprii în concordanță cu potențialele diferite pe care le dețin. O modalitate importantă de atingere a obiectivului prezentei directive rămâne garantarea funcționării adecvate a schemelor naționale de sprijin, în temeiul Directivelor 2001/77/CE și 2009/28/CE, pentru a păstra încrederea investitorilor și pentru a le permite statelor membre să conceapă măsuri naționale eficiente pentru contribuțiile fiecăruia la obiectivul Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 și la obiectivele naționale pe care și le-au stabilit. Prezenta directivă ar trebui să faciliteze sprijinul transfrontalier pentru energia din surse regenerabile fără a se afecta într-un mod disproporționat schemele naționale de sprijin.

(23) Deschiderea schemelor de sprijin către participarea transfrontalieră limitează impacturile negative asupra pieței interne a energiei și, în anumite condiții, poate ajuta statele membre să îndeplinească în mod mai rentabil obiectivul Uniunii. Participarea transfrontalieră este, de asemenea, corolarul natural la dezvoltarea politicii Uniunii privind energia din surse regenerabile, stimulând convergența și cooperarea pentru a contribui la obiectivul obligatoriu al Uniunii. Prin urmare, este oportun să se încurajeze statele membre să își deschidă schemele de sprijin către proiecte situate în alte state membre și să definească mai multe modalități prin care poate fi implementată o astfel de deschidere treptată, asigurând respectarea dispozițiilor TFUE, în special a articolelor 30, 34 și 110. Întrucât nu se poate realiza o urmărire a fluxurilor de energie electrică, este oportun să se coreleze deschiderea schemelor de sprijin către participarea transfrontalieră cu ponderile care reprezintă o aspirație către niveluri reale de interconexiune fizică și să se permită statelor membre să își limiteze deschiderea schemelor de sprijin la statele membre cu care au o conexiune directă de rețea, acesta fiind un mijloc practic de a demonstra existența unor fluxuri fizice între statele membre. Acest lucru nu ar trebui însă să afecteze în niciun fel funcționarea interzonală sau transfrontalieră a piețelor energiei electrice.

(24) Pentru a se asigura că deschiderea schemelor de sprijin este reciprocă și aduce beneficii de ambele părți, ar trebui încheiate acorduri de cooperare între statele membre participante. Statele membre ar trebui să își mențină controlul asupra ritmului utilizării capacității de producție a energiei electrice din surse regenerabile pe teritoriul lor, pentru a ține seama în special de costurile de integrare asociate și de investițiile necesare în rețele. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să limiteze participarea instalațiilor situate pe teritoriul lor la licitații pe care li le-au deschis alte state membre. Respectivele acorduri bilaterale ar trebui să abordeze toate aspectele relevante, de exemplu, contabilizarea costurilor aferente unui proiect construit de un stat membru pe teritoriul altui stat membru, inclusiv cheltuielile legate de consolidarea rețelelor, transferurile de energie, capacitatea de stocare și de rezervă, precum și posibilele congestii ale rețelei. În aceste acorduri statele membre ar trebui să țină seama și de măsurile care ar putea permite integrarea rentabilă a unei astfel de capacități suplimentare de producție de energie electrică din surse regenerabile, fie că acestea sunt măsuri de reglementare (de exemplu legate de organizarea pieței) sau că presupun investiții suplimentare în diferite surse de flexibilitate (de exemplu interconexiuni, stocare, participarea activă a cererii sau producție flexibilă).

(25) Statele membre ar trebui să evite situațiile generatoare de denaturări, care s-ar solda cu importarea masivă de resurse din țări terțe. În acest sens, ar trebui avută în vedere și promovată o abordare bazată pe ciclul de viață.

(26) Statele membre ar trebui să se asigure că comunitățile de energie din surse regenerabile pot participa la schemele de sprijin disponibile pe picior de egalitate cu participanții de anvergură. În acest scop, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte măsuri, precum să furnizeze informații, sprijin tehnic și financiar, să reducă cerințele administrative, să prevadă criterii de ofertare axate pe comunitate, să creeze ferestre de licitație adaptate pentru comunitățile de energie din surse regenerabile sau să permită comunităților de energie din surse regenerabile să fie remunerate prin intermediul sprijinului direct atunci când îndeplinesc cerințele aferente instalațiilor la scară mică.

(27) Planificarea infrastructurilor necesare pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile ar trebui să ia în considerare politicile legate de participarea la proiecte a persoanelor afectate de acestea, în special a populației locale.

(28) Consumatorilor ar trebui să li se furnizeze informații complete, inclusiv informații privind performanța energetică a sistemelor de încălzire și răcire și privind costurile de funcționare mai scăzute ale vehiculelor electrice, astfel încât consumatorii să poată să facă alegeri individuale în ceea ce privește energia din surse regenerabile și să evite stagnarea tehnologică.

(29) Fără a se aduce atingere articolelor 107 și 108 din TFUE, politicile de sprijin în domeniul energiei din surse regenerabile ar trebui să fie previzibile și stabile și să evite schimbări frecvente sau retroactive. Imprevizibilitatea și instabilitatea politicilor au un impact direct asupra costurilor de finanțare a capitalului, asupra costurilor de dezvoltare a proiectelor și, prin urmare, asupra costului general al utilizării energiei din surse regenerabile de energie în Uniune. Statele membre ar trebui să împiedice ca reexaminarea sprijinului acordat unor proiecte privind energia din surse regenerabile să aibă un impact negativ asupra viabilității economice a acestora. În acest context, statele membre ar trebui să promoveze politici de sprijin rentabile și să asigure sustenabilitatea financiară a acestora. Mai mult, ar trebui publicat un calendar orientativ pe termen lung care să abordeze principalele aspecte ale sprijinului preconizat, fără a se afecta capacitatea statelor membre de a decide cu privire la alocările bugetare pentru anii incluși în acest calendar.

(30) Obligațiile statelor membre de a întocmi planuri de acțiune și rapoarte intermediare privind energia din surse regenerabile, precum și obligația Comisiei de a raporta cu privire la progresele statelor membre sunt esențiale pentru a spori transparența, pentru a oferi claritate investitorilor și consumatorilor și pentru a permite o monitorizare eficace. Regulamentul (UE) 2018/1999 integrează aceste obligații în sistemul de guvernanță al uniunii energetice, în cadrul căruia obligațiile de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul energiei și în cel al climei sunt raționalizate. Platforma de transparență privind energia din surse regenerabile este de asemenea integrată în platforma electronică mai largă instituită prin respectivul regulament.

(31) Este necesar să se stabilească norme transparente și neechivoce pentru calcularea ponderii energiei din surse regenerabile și pentru definirea acestor surse.

(32) Pentru a calcula contribuția energiei hidroelectrice și a energiei eoliene în sensul prezentei directive, efectele variației climatice ar trebui atenuate prin utilizarea unei formule de normalizare. Mai mult, energia electrică produsă în centrale de acumulare prin pompare din apa pompată anterior în sens ascendent nu ar trebui considerată energie electrică din surse regenerabile.

(33) Pentru a funcționa, pompele de căldură care permit utilizarea energiei ambientale și geotermale la un nivel de temperatură utilă sau sistemele de răcire au nevoie de energie electrică sau de o altă formă de energie auxiliară. În consecință, energia folosită pentru funcționarea acestor sisteme ar trebui scăzută din energia totală utilizabilă sau din energia eliminată din zonă. Ar trebui luate în considerare doar sistemele de încălzire și de răcire a căror putere de ieșire sau cantitate de energie eliminată dintr-o zonă depășește semnificativ energia primară necesară pentru funcționarea lor. Sistemele de răcire contribuie la utilizarea energiei în statele membre și, prin urmare, este adecvat ca metodele de calcul să țină seama de ponderea energiei din surse regenerabile în energia utilizată în astfel de sisteme în toate sectoarele de utilizare finală.

(34) Sistemele energetice pasive utilizează proiectarea clădirilor pentru a valorifica energia. Aceasta este considerată ca fiind energie economisită. Pentru a evita dubla calculare, energia valorificată în acest fel nu ar trebui luată în considerare în sensul prezentei directive.

(35) În unele state membre, aviația are o pondere importantă în consumul lor final brut de energie. Prin urmare, având în vedere actualele constrângeri tehnologice și de reglementare care împiedică utilizarea comercială a biocombustibililor în aviație, este necesar ca pentru astfel de state membre să se ofere o scutire parțială la calculul consumului lor final brut de energie din sectorul transportului aerian național, pentru a li se permite acestora să excludă din calculul respectiv cantitatea cu care depășesc cu o dată și jumătate media Uniunii pentru consumul final brut de energie în aviație în 2005, astfel cum a fost evaluat de Eurostat, respectiv 6,18 %. Din cauza caracterului lor insular și periferic, Cipru și Malta se bazează ca mod de transport în special pe aviație, care este esențială pentru cetățenii și economia lor. În consecință, consumul final brut de energie al acestora în sectorul transportului aerian național este disproporționat de mare, respectiv mai mult de trei ori media Uniunii pe 2005. Ele sunt afectate astfel într-un mod disproporționat de actualele constrângeri tehnologice și de reglementare. Prin urmare, este adecvat să se prevadă ca acestea să beneficieze de o scutire care acoperă cantitatea cu care depășesc media Uniunii pentru consumul final brut de energie în aviație în 2005, astfel cum a fost evaluat de Eurostat, respectiv 4,12 %.

(36) Comunicarea Comisiei din 20 iulie 2016 denumită „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon” a subliniat importanța deosebită, pe termen mediu, a biocombustibililor avansați și a combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și destinați aviației.

(37) Pentru a asigura faptul că lista de materii prime pentru producerea de biocombustibili avansați, alte tipuri de biocombustibili și de biogaz prevăzută în anexa la prezenta directivă, ține seama de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE, de criteriile de durabilitate ale Uniunii și de necesitatea de a asigura faptul că anexa respectivă nu creează o cerere suplimentară de terenuri, promovând în același timp utilizarea deșeurilor și a reziduurilor, Comisia ar trebui ca, atunci când evaluează periodic anexa respectivă, să aibă în vedere includerea unor materii prime suplimentare care nu generează efecte semnificative de denaturare a piețelor produselor și produselor secundare ale deșeurilor sau ale reziduurilor.

(38) Pentru a crea oportunități de reducere a costurilor cauzate de îndeplinirea obiectivului Uniunii prevăzut de prezenta directivă și pentru a oferi statelor membre flexibilitate în ceea ce privește respectarea obligației lor ca după 2020 să nu se situeze sub propriile obiective naționale pentru 2020, este necesar atât să se faciliteze consumul în statele membre de energie din surse regenerabile produsă în alte state membre, cât și să se permită statelor membre să includă energia din surse regenerabile consumată în alte state membre în cifrele aferente propriei ponderi a energiei din surse regenerabile. Din acest motiv, Comisia ar trebui să instituie o platformă a Uniunii privind dezvoltarea energiei din surse regenerabile (Union renewable development platform – denumită în continuare „URDP”), care să permită tranzacționarea ponderilor de energie din surse regenerabile între statele membre, pe lângă acordurile bilaterale de cooperare. URDP are menirea de a completa deschiderea voluntară a schemelor de sprijin către proiectele situate în alte state membre. Acordurile dintre statele membre includ transferuri statistice, proiecte comune între statele membre sau scheme comune de sprijin.

(39) Statele membre ar trebui încurajate să continue toate formele adecvate de cooperare legate de obiectivele stabilite prin prezenta directivă și să informeze cetățenii cu privire la beneficiile care rezultă din utilizarea mecanismelor de cooperare. O astfel de cooperare poate interveni la toate nivelurile, la nivel bilateral sau multilateral. Pe lângă mecanismele prevăzute exclusiv în prezenta directivă care au efect asupra calculării obiectivelor privind ponderea energiei din surse regenerabile și asupra respectării acestora, și anume transferurile statistice dintre statele membre, realizate bilateral sau prin intermediul URDP, proiectele comune și schemele de sprijin comune, cooperarea poate de asemenea îmbrăca, de exemplu, forma schimbului de informații și de bune practici, după cum se prevede în special în platforma electronică instituită prin Regulamentul (UE) 2018/1999, și a altor moduri de coordonare voluntară între toate tipurile de scheme de sprijin.

(40) Ar trebui să fie posibil ca energia electrică provenită din importuri, produsă din surse regenerabile în afara Uniunii să poată contribui la ponderile de energie din surse regenerabile ale statelor membre. În scopul garantării unui efect adecvat al înlocuirii energiei neregenerabile cu energie din surse regenerabile în Uniune și în țările terțe, este necesar să se asigure faptul că astfel de importuri pot fi urmărite și justificate într-un mod fiabil. Vor fi luate în considerare acordurile cu țări terțe privind organizarea acestui tip de comerț cu energie electrică din surse regenerabile. Dacă, în temeiul unei decizii luate în acest scop în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Energiei (11), părțile contractante la respectivul tratat sunt obligate să respecte dispozițiile pertinente ale prezentei directive, acestora ar trebui să li se aplice măsurile de cooperare între statele membre prevăzute în prezenta directivă.

(41) În cazul în care statele membre întreprind proiecte comune cu una sau mai multe țări terțe privind producerea de energie electrică din surse regenerabile, este oportun ca aceste proiecte comune să vizeze numai instalațiile nou construite sau instalațiile a căror putere a crescut recent. Prin aceasta se va asigura că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie al țării terțe nu este redusă ca urmare a importului de energie din surse regenerabile în Uniune.

(42) Pe lângă faptul că instituie un cadru al Uniunii pentru promovarea energiei din surse regenerabile, prezenta directivă contribuie, de asemenea, la potențialul impact pozitiv pe care Uniunea și statele membre îl pot avea asupra stimulării dezvoltării sectorului energiei din surse regenerabile în țările terțe. Uniunea și statele membre ar trebui să promoveze cercetarea, dezvoltarea și investițiile în producția de energie din surse regenerabile în țările în curs de dezvoltare și în alte țări partenere, respectând în același timp pe deplin prevederile dreptului internațional, consolidând astfel durabilitatea ecologică și economică a acestora și capacitatea lor de a exporta energie din surse regenerabile.

(43) Procedura folosită în vederea autorizării, certificării și acordării de licențe instalațiilor de producere a energiei din surse regenerabile ar trebui să fie obiectivă, transparentă, nediscriminatorie și proporțională atunci când se aplică normele pentru proiecte specifice. În special, este necesar să se evite orice povară inutilă care ar putea apărea din clasificarea proiectelor privind energia din surse regenerabile în rândul instalațiilor care reprezintă un risc ridicat pentru sănătate.

(44) În beneficiul utilizării rapide a energiei din surse regenerabile și având în vedere nivelul în general ridicat al calității lor durabile și benefice pentru mediu, statele membre ar trebui ca, atunci când aplică norme administrative sau când planifică structuri și legislație pentru acordarea de licențe pentru instalații în vederea reducerii poluării și controlului pentru fabrici industriale, pentru a combate poluarea aerului sau pentru a împiedica sau a reduce la minimum eliberarea de substanțe periculoase în mediul înconjurător, să ia în considerare contribuția energiei din surse regenerabile la îndeplinirea obiectivelor de mediu și a celor privind schimbările climatice, în special atunci când sunt comparate cu instalațiile pe bază de energie din surse neregenerabile.

(45) Ar trebui asigurată coerența între obiectivele prezentei directive și ansamblul dreptului Uniunii privind mediul. În special, pe parcursul procedurilor de evaluare, de planificare sau de acordare a licenței pentru instalațiile pe bază de energie din surse regenerabile, statele membre ar trebui să țină seama de ansamblul dreptului Uniunii privind mediul și de contribuția energiei din surse regenerabile la îndeplinirea obiectivelor de mediu și a celor legate de schimbările climatice, îndeosebi în comparație cu instalațiile pe bază de energie din surse neregenerabile.

(46) Energia geotermală este o sursă regenerabilă locală importantă de energie, care generează de obicei emisii mult mai reduse decât combustibilii fosili, iar anumite tipuri de centrale geotermale produc emisii apropiate de zero. Cu toate acestea, în funcție de caracteristicile geologice ale unei zone, producția de energie geotermală poate elibera gaze cu efect de seră și alte substanțe din fluidele subterane și din alte formațiuni geologice din subsol, care sunt nocive pentru sănătate și pentru mediu. Din acest motiv, Comisia Europeană ar trebui să faciliteze numai utilizarea energiei geotermale cu un impact redus asupra mediului și care generează reduceri de gaze cu efect de seră comparabile cu cele din sursele convenționale.

(47) La nivel național, regional și, acolo unde este cazul, local, normele și obligațiile pentru cerințele minime referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi și renovate au condus la o creștere semnificativă a utilizării de energie din surse regenerabile. Aceste măsuri ar trebui încurajate într-un context mai larg al Uniunii, promovând în același timp utilizarea unor aplicații mai eficiente din punct de vedere energetic ale energiei din surse regenerabile, în combinație cu măsuri de conservare a energiei și de eficiență energetică, prin regulamentele și codurile din domeniul construcțiilor.

(48) Pentru a facilita și a accelera instituirea de niveluri minime de utilizare a energiei din surse regenerabile în clădiri, calcularea acestor niveluri minime în clădirile noi și existente care sunt supuse unor lucrări majore de renovare ar trebui să ofere o bază suficientă pentru a evalua fezabilitatea din punct de vedere tehnic, funcțional și economic a includerii unor niveluri minime de energie din surse regenerabile. Pentru a îndeplini cerințele respective, statele membre ar trebui, printre altele, să permită utilizarea încălzirii și răcirii centralizate eficiente sau, în cazul în care nu sunt disponibile sistemele de încălzire și răcire centralizată, a altor infrastructuri energetice.

(49) Pentru a asigura faptul că măsurile naționale de dezvoltare a încălzirii și răcirii din surse regenerabile sunt bazate pe o cartografiere și o analiză cuprinzătoare ale potențialului național privind energia din surse regenerabile și din deșeuri, precum și faptul că astfel de măsuri permit o integrare mai mare a energiei din surse regenerabile, prin sprijinirea, între altele, a tehnologiilor inovatoare precum pompele de căldură, tehnologiile geotermale și tehnologiile termice solare, precum și a căldurii și a răcorii reziduale, este oportun să se impună statelor membre să realizeze o evaluare a propriului potențial de energie din surse regenerabile și a utilizării căldurii și a răcorii reziduale în sectorul încălzirii și răcirii, în special pentru a promova utilizarea energiei din surse regenerabile în instalațiile de încălzire și de răcire, precum și pentru a promova un sistem competitiv și eficient de încălzire și răcire centralizată. Pentru a asigura consecvența cu cerințele privind eficiența energetică a încălzirii și răcirii și pentru a reduce costurile administrative, respectiva evaluare ar trebui să fie inclusă în evaluările cuprinzătoare realizate și notificate în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (12).

(50) S-a dovedit că lipsa unor norme transparente și a coordonării între diferitele organisme de autorizare stânjenesc utilizarea energiei din surse regenerabile. Ghidarea solicitanților pe tot parcursul procedurilor administrative pentru solicitarea și acordarea autorizațiilor prin intermediul unui punct de contact administrativ are menirea de a duce la scăderea complexității pentru dezvoltatorii de proiecte și la creșterea eficienței și a transparenței, inclusiv pentru autoconsumatorii de energie din surse regenerabile și pentru comunitățile de energie din surse regenerabile. Astfel de orientări ar urma să fie furnizate la un nivel adecvat de guvernanță, ținând seama de specificul statelor membre. Punctele de contact unice ar trebui să îl ghideze pe solicitant și să intermedieze pe tot parcursul procesului administrativ, astfel încât solicitantul să nu fie nevoit să contacteze alte organe administrative pentru a finaliza procesul de acordare a autorizațiilor, cu excepția cazului în care solicitantul preferă să facă acest lucru.

(51) Procedurile administrative de durată constituie un obstacol administrativ major și sunt costisitoare. Simplificarea proceselor administrative de acordare a autorizațiilor și stabilirea unor termene clare pentru luarea deciziilor de către autoritățile cărora le revine competența de a elibera autorizația pentru instalația de producere a energiei electrice pe baza depunerii unei cereri ar trebui să stimuleze o abordare mai eficace a procedurilor, reducând astfel costurile administrative. Pentru a facilita înțelegerea procedurilor, ar trebui pus la dispoziție un manual de proceduri pentru dezvoltatorii de proiecte și pentru cetățenii care doresc să investească în energia din surse regenerabile. Pentru a stimula adoptarea energiei din surse regenerabile de către microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și cetățenii individuali în conformitate cu obiectivele prevăzute de prezenta directivă, pentru racordarea la rețea ar trebui să fie prevăzută o procedură de notificare simplă a organismului competent, în cazul proiectelor mici privind energia din surse regenerabile, inclusiv al instalațiilor descentralizate, precum cele solare instalate pe acoperiș. Pentru a răspunde nevoii din ce în ce mai mari de retehnologizare a centralelor existente de producție a energiei din surse regenerabile, ar trebui stabilite proceduri simplificate de acordare a autorizațiilor. Prezenta directivă, în special dispozițiile privind organizarea și durata procesului administrativ de acordare a autorizațiilor, ar trebui să se aplice fără a aduce atingere dreptului internațional și al Uniunii, inclusiv dispozițiilor care vizează protecția mediului și a sănătății umane. Calendarele inițiale ar trebui să poată fi prelungite cu până la un an atunci când acest lucru este justificat în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale.

(52) Ar trebui eliminate lacunele de informare și de formare, mai ales cele din sectorul încălzirii și răcirii, pentru a încuraja utilizarea energiei din surse regenerabile.

(53) În măsura în care accesul la profesia de instalator sau exercitarea acesteia sunt reglementate, condițiile preliminare pentru recunoașterea calificărilor profesionale sunt stabilite în Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13). În consecință, prezenta directivă se aplică fără a aduce atingere Directivei 2005/36/CE.

(54) Deși Directiva 2005/36/CE stabilește cerințe pentru recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale, inclusiv pentru arhitecți, este necesar, de asemenea, să se garanteze că urbaniștii și arhitecții țin seama în mod corespunzător de combinația optimă dintre energia din surse regenerabile și tehnologiile cu eficiență ridicată în planurile și proiectele lor. Prin urmare, statele membre ar trebui să pună la dispoziție orientări clare în acest sens. Acest lucru ar trebui să se realizeze fără a aduce atingere dispozițiilor directivei respective, în special articolelor 46 și 49.

(55) Garanțiile de origine emise în sensul prezentei directive au funcția unică de a demonstra clientului final că o anumită pondere sau cantitate de energie a fost produsă din surse regenerabile. O garanție de origine poate fi transferată, în mod independent de tipul de energie la care face referire, de la un deținător la altul. Cu toate acestea, pentru a garanta faptul că o unitate de energie din surse regenerabile este comunicată o singură dată unui client, ar trebui evitate dubla înregistrare și dubla comunicare a garanțiilor de origine. Energia din surse regenerabile pentru care producătorul a vândut separat garanția de origine aferentă nu ar trebui comunicată sau vândută clientului final drept energie din surse regenerabile. Este important să se facă o distincție între certificatele verzi folosite pentru schemele de sprijin și garanțiile de origine.

(56) Este oportun să se permită pieței de consum a energiei electrice din surse regenerabile să contribuie la dezvoltarea energiei din surse regenerabile. Prin urmare, statele membre ar trebui să impună furnizorilor de energie electrică ce comunică clienților finali mixul lor de energie în temeiul dreptului Uniunii privind piața internă a energiei electrice sau care comercializează energie către consumatori făcând referire la consumul de energie din surse regenerabile să folosească garanții de origine din instalațiile care produc energie din surse regenerabile.

(57) Este important să se ofere informații privind modul în care energia electrică ce beneficiază de sprijin este alocată clienților finali. Pentru îmbunătățirea calității respectivelor informații pentru consumatori, statele membre ar trebui să asigure faptul că se emit garanții de origine pentru toate unitățile de energie din surse regenerabile produse, cu excepția cazului în care acestea decid să nu emită garanții de origine producătorilor care beneficiază și de sprijin financiar. Dacă statele membre decid să elibereze garanții de origine producătorilor care beneficiază și de sprijin financiar sau dacă decid să nu elibereze garanții de origine direct producătorilor, ele ar trebui să aibă posibilitatea să aleagă prin ce mijloace și mecanisme să ia în calcul valoarea de piață a respectivelor garanții de origine. Atunci când producătorii de energie din surse regenerabile beneficiază și de sprijin financiar, valoarea de piață a garanțiilor de origine pentru aceeași producție ar trebui să fie luată în calcul în mod corespunzător în schema de sprijin relevantă.

(58) Directiva 2012/27/UE prevede garanții de origine pentru dovedirea originii energiei electrice produse în centrale de cogenerare de înaltă eficiență. Cu toate acestea, nu se specifică nicio utilizare pentru astfel de garanții de origine, așadar utilizarea lor poate de asemenea să fie posibilă atunci când se comunică informații cu privire la utilizarea energiei din cogenerarea de înaltă eficiență.

(59) Garanțiile de origine, care sunt instituite în prezent pentru energia electrică din surse regenerabile, ar trebui extinse pentru a acoperi și gazele din surse regenerabile. Extinderea sistemului garanțiilor de origine la energia din surse neregenerabile ar trebui să constituie o opțiune pentru statele membre. Acest fapt ar pune la dispoziție o modalitate consecventă de a dovedi clienților finali originea gazelor din surse regenerabile precum biometanul și ar facilita dezvoltarea comerțului transfrontalier cu astfel de gaze. De asemenea, ar permite crearea de garanții de origine pentru alte gaze din surse regenerabile, precum hidrogenul.

(60) Este necesară acordarea unui sprijin pentru integrarea energiei din surse regenerabile în rețeaua de transport și de distribuție, precum și pentru utilizarea sistemelor de stocare a energiei pentru o producție integrată variabilă de energie din surse regenerabile, în special în ceea ce privește normele care reglementează dispecerizarea și accesul la rețea. Cadrul pentru integrarea energiei electrice din surse regenerabile este stabilit într-un alt act al Uniunii referitor la piața internă a energiei electrice. Cu toate acestea, cadrul respectiv nu cuprinde dispoziții referitoare la integrarea gazelor produse din surse regenerabile în rețeaua de gaze. Prin urmare, este necesar ca astfel de prevederi să fie incluse în prezenta directivă.

(61) S-au recunoscut oportunitățile de obținere a unei creșteri economice prin inovație și printr-o politică competitivă și durabilă în domeniul energiei. Producția de energie din surse regenerabile depinde deseori de IMM-urile locale sau regionale. Oportunitățile de dezvoltare pentru întreprinderile locale, de creștere durabilă și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate generate în statele membre și în regiunile acestora de investițiile în producția de energie din surse regenerabile la nivel regional și local sunt considerabile. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să stimuleze și să sprijine măsurile de dezvoltare luate la nivel național și regional în aceste domenii, să încurajeze schimbul de bune practici între inițiativele de dezvoltare locale și regionale în domeniul producției de energie din surse regenerabile și să îmbunătățească furnizarea de asistență tehnică și de programe de formare profesională, cu scopul de a consolida cunoștințele de specialitate financiare, tehnice și de reglementare și de a informa cu privire la posibilitățile de finanțare disponibile, inclusiv utilizarea cu obiective mai clare a fondurilor Uniunii, cum ar fi utilizarea fondurilor politicii de coeziune în acest domeniu.

(62) Autoritățile regionale și locale stabilesc adesea, în materie de energie din surse regenerabile, obiective mai ambițioase care depășesc obiectivele naționale. Angajamentele luate la nivel local și regional pentru a stimula dezvoltarea energiei din surse regenerabile și eficiența energetică sunt finanțate în prezent prin intermediul unor rețele cum ar fi Convenția primarilor, inițiativele Orașe inteligente sau Comunități inteligente, precum și prin elaborarea de planuri de acțiune pentru energia durabilă. Astfel de rețele sunt esențiale și ar trebui extinse, deoarece contribuie la sensibilizarea opiniei publice și facilitează schimbul de bune practici și sprijinul financiar disponibil. În acest context, Comisia ar trebui să sprijine autoritățile locale și regionale inovatoare interesate să acționeze dincolo de frontiere prin acordarea de asistență pentru stabilirea de mecanisme de cooperare, cum ar fi Gruparea europeană de cooperare teritorială, care permite autorităților publice din diferite state membre să colaboreze și să ofere servicii și proiecte comune, fără a fi necesară semnarea și ratificarea unui acord internațional de către parlamentele naționale. Alte măsuri inovatoare pentru a atrage mai multe investiții în noile tehnologii, cum ar fi contractele de performanță energetică și procesele de standardizare în finanțarea publică, ar trebui, de asemenea, să fie avute în vedere.

(63) Atunci când se încurajează dezvoltarea pieței pentru energia din surse regenerabile, este necesar să se țină cont de impactul pozitiv asupra posibilităților de dezvoltare regionale și locale, asupra posibilităților de export, asupra coeziunii sociale și asupra oportunităților de încadrare în muncă, în special în privința întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a producătorilor de energie independenți, inclusiv autoconsumatorii de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile.

(64) Situația specifică a regiunilor ultraperiferice este recunoscută la articolul 349 din TFUE. Sectorul energetic din regiunile ultraperiferice este deseori caracterizat de izolare, de o ofertă limitată și de dependența de combustibilii fosili, deși aceste regiuni beneficiază de importante surse regenerabile de energie locale. Prin urmare, regiunile ultraperiferice ar putea servi drept exemple de aplicare a tehnologiilor energetice inovatoare pentru Uniune. Este necesar, așadar, să se promoveze utilizarea energiei din surse regenerabile pentru ca regiunile respective să atingă un grad mai mare de autonomie energetică și pentru a li se recunoaște situația specifică în ceea ce privește potențialul de energie din surse regenerabile și nevoia de sprijin public. Ar trebui să se prevadă o derogare cu un impact la nivel local limitat care să permită statelor membre să adopte criterii specifice pentru a asigura eligibilitatea consumului anumitor combustibili din biomasă pentru sprijin financiar. Statele membre ar trebui să fie în măsură să adopte astfel de criterii specifice pentru instalațiile care utilizează combustibili din biomasă și care sunt situate într-o regiune ultraperiferică, astfel cum se menționează la articolul 349 din TFUE, precum și pentru biomasa care este utilizată drept combustibil în astfel de instalații și care nu respectă criteriile armonizate prevăzute în prezenta directivă în materie de durabilitate, de eficiență energetică și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste criterii specifice pentru combustibilii din biomasă ar trebui să se aplice indiferent dacă biomasa provine dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță. În plus, orice criteriu specific ar trebui să fie justificat în mod obiectiv din motive de independență energetică a regiunii ultraperiferice în cauză și în vederea asigurării, în această regiune ultraperiferică, a unei tranziții line către adoptarea criteriilor de durabilitate, de eficiență energetică și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru combustibilii din biomasă prevăzuți în prezenta directivă. Având în vedere că păcura reprezintă o mare parte din mixul energetic pentru producerea de energie electrică în regiunile ultraperiferice, este necesar să se poată analiza în mod corespunzător criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în aceste regiuni. Prin urmare, ar fi oportun să se prevadă un combustibil fosil omolog specific pentru energia electrică produsă în regiunile ultraperiferice. Statele membre ar trebui să asigure respectarea efectivă a criteriilor lor specifice. În cele din urmă, fără a aduce atingere sprijinului acordat în conformitate cu schemele de sprijin în conformitate cu prezenta directivă, statele membre nu ar trebui, din alte rațiuni de durabilitate, să refuze să ia în considerare biocombustibilii și biolichidele obținute în conformitate cu prezenta directivă. Această interdicție are menirea de a asigura că biocombustibilii și biolichidele care respectă criteriile armonizate prevăzute în prezenta directivă continuă să beneficieze de pe urma obiectivelor prezentei directive de facilitare a schimburilor comerciale, inclusiv în ceea ce privește regiunile ultraperiferice în cauză.

(65) Este adecvat să se permită dezvoltarea tehnologiilor descentralizate și a stocării în domeniul energiei din surse regenerabile în condiții nediscriminatorii și fără a împiedica finanțarea investițiilor în infrastructură. Trecerea la o producție descentralizată de energie are multe avantaje, inclusiv utilizarea surselor locale de energie, creșterea siguranței alimentării cu energie pe plan local, diminuarea distanțelor de transport și reducerea pierderilor ocazionate de transportul energiei. De asemenea, o astfel de descentralizare stimulează dezvoltarea comunităților și coeziunea, prin crearea unor locuri de muncă și a unor surse de venit la nivel local.

(66) Dată fiind importanța din ce în ce mai mare a autoconsumului de energie din surse regenerabile, se simte nevoia de a avea o definiție a „autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile” și a „autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile care acționează colectiv”. De asemenea, este necesar să se stabilească un cadru de reglementare care să capaciteze autoconsumatorii de energie din surse regenerabile să producă, să consume, să stocheze și să vândă energie electrică fără a se confrunta cu sarcini disproporționate. Cetățenii care locuiesc în apartamente ar trebui, de exemplu, să poată beneficia de capacitarea consumatorului în aceeași măsură ca gospodăriile din locuințele unifamiliale. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să diferențieze între autoconsumatorii de energie din surse regenerabile individuali și cei care acționează colectiv având în vedere caracteristicile lor diferite, în măsura în care orice astfel de tratament diferențiat este proporțional și justificat în mod corespunzător.

(67) Capacitarea autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile care acționează colectiv oferă, de asemenea, oportunități pentru comunitățile de energie din surse regenerabile de a promova eficiența energetică la nivelul gospodăriilor și de a combate sărăcia energetică prin reducerea consumului și scăderea tarifelor de furnizare. Statele membre ar trebui să profite în mod adecvat de această oportunitate evaluând, printre altele, posibilitatea de a facilita participarea gospodăriilor care altfel nu ar fi în măsură să participe, inclusiv a consumatorilor și a locatarilor vulnerabili.

(68) Autoconsumatorii de energie din surse regenerabile nu ar trebui să se confrunte cu sarcini sau costuri discriminatorii sau disproporționate și nu ar trebui să fie supuși unor taxe nejustificate. Ar trebui să se țină seama de contribuția lor la îndeplinirea obiectivului în materie de climă și energie și de costurile și beneficiile pe care le generează în sistemul energetic în ansamblul său. Așadar, statele membre ar trebui, în general, să nu taxeze energia electrică produsă și consumată în același spațiu de către autoconsumatorii de energie din surse regenerabile. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aplica taxe nediscriminatorii și proporționale acestui tip de energie electrică, dacă acest lucru este necesar pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sistemului energetic, de a limita sprijinul acordat la ceea ce este obiectiv necesar și de a utiliza în mod eficace schemele lor de sprijin. În același timp, statele membre ar trebui să se asigure că există o contribuție echilibrată și adecvată a autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile la sistemul general de partajare a costurilor de producție, distribuție și consum de energie electrică, atunci când energia electrică este introdusă în rețea.

(69) În acest scop, statele membre nu ar trebui, ca regulă generală, să taxeze energia electrică produsă și consumată individual, în același spațiu, de autoconsumatorii de energie din surse regenerabile. Totuși, pentru a preveni ca acest stimulent să afecteze stabilitatea financiară a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile, stimulentul respectiv ar putea fi limitat la instalațiile mici, cu o putere electrică de maximum 30 kW. În anumite cazuri, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să aplice autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile tarife pentru energia electrică utilizată pentru autoconsum în cazul în care statele membre se folosesc în mod eficient de sistemele lor de sprijin și dacă asigură un acces nediscriminatoriu și efectiv la aceste sisteme. Statele membre ar trebui, de asemenea, să poată aplica scutiri parțiale de taxe și tarife sau să poată combina aceste scutiri cu acordarea de sprijin, în măsura necesară pentru a asigura viabilitatea economică a unor astfel de proiecte.

(70) Participarea cetățenilor de pe plan local și a autorităților locale la proiectele de energie din surse regenerabile prin intermediul comunităților de energie din surse regenerabile a dus la obținerea unei valori adăugate substanțiale în ceea ce privește acceptarea pe plan local a energiei din surse regenerabile și accesul la capital privat suplimentar, ceea ce se traduce în investiții locale, mai multe posibilități de alegere pentru consumatori, o participare sporită a cetățenilor la tranziția energetică. Această implicare pe plan local este cu atât mai esențială în contextul creșterii capacității de producție a energiei din surse regenerabile. Măsurile care le permit comunităților de energie din surse regenerabile să concureze în condiții de egalitate cu alți producători urmăresc, de asemenea, să crească participarea cetățenilor pe plan local la proiectele de energie din surse regenerabile și, prin urmare, să crească gradul de acceptare a energiei din surse regenerabile.

(71) Caracteristicile specifice ale comunităților locale de energie din surse regenerabile din punctul de vedere al dimensiunii, al structurii acționariatului și al numărului de proiecte pot împiedica capacitatea acestora de a concura pe picior de egalitate cu jucătorii de mari dimensiuni, și anume concurenții cu portofolii sau proiecte de amploare. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să aleagă orice formă de entitate pentru comunitățile de energie din surse regenerabile, cu condiția ca o astfel de entitate să poată, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații. Pentru a evita abuzurile și pentru a asigura o largă participare, comunitățile de energie din surse regenerabile ar trebui să poată să își păstreze autonomia în raport cu membrii individuali și cu alți actori tradiționali de pe piață, care sunt parte a comunității în calitate de membri sau acționari sau care cooperează prin alte mijloace, precum investițiile. Participarea la proiectele privind energia din surse regenerabile ar trebui să fie deschisă tuturor membrilor locali potențiali pe baza unor criterii obiective, transparente și nediscriminatorii. Printre măsurile de compensare a dezavantajelor privind caracteristicile specifice ale comunităților locale de energie din surse regenerabile din punctul de vedere al dimensiunii, al structurii acționariatului și al numărului de proiecte se numără cea de a permite comunităților de energie să opereze în sistemul energetic și de a le facilita integrarea pe piață. Comunitățile de energie din surse regenerabile ar trebui să poată face schimb între ele de energie produsă de instalațiile aflate în proprietatea comunității. Cu toate acestea, membrii comunității nu ar trebui să fie scutiți de costurile, taxele, tarifele și impozitele relevante care ar fi suportate de consumatorii finali care nu sunt membri ai comunității, de producătorii aflați în situații similare sau atunci când se utilizează infrastructură de rețea publică pentru aceste transferuri.

(72) Consumatorii casnici și comunitățile care optează pentru autoconsum de energie din surse regenerabile ar trebui să își păstreze drepturile de consumatori, inclusiv dreptul de a avea un contract cu un furnizor la alegerea lor și dreptul de a schimba furnizorul.

(73) Reprezentând circa jumătate din consumul de energie finală al Uniunii, sectorul încălzirii și răcirii este considerat a fi un sector-cheie pentru a accelera decarbonizarea sistemului energetic. Mai mult, acesta este, de asemenea, un sector strategic pentru securitatea energetică, deoarece se previzionează că, până în 2030, circa 40 % din consumul de energie din surse regenerabile ar trebui să provină din încălzirea și răcirea din surse regenerabile. Cu toate acestea, absența unei strategii armonizate la nivelul Uniunii, lipsa internalizării costurilor externe și fragmentarea piețelor încălzirii și răcirii au dus, până acum, la un progres relativ lent în acest sector.

(74) Mai multe state membre au implementat măsuri în sectorul încălzirii și răcirii pentru a își atinge obiectivul privind energia din surse regenerabile pentru 2020. Cu toate acestea, în lipsa unor obiective naționale obligatorii după 2020, este posibil ca stimulentele naționale rămase să nu fie suficiente pentru atingerea obiectivelor privind decarbonizarea pe termen lung, pentru 2030 și pentru 2050. Pentru a se alinia la aceste obiective, a consolida certitudinea pentru investitori și a promova dezvoltarea unei piețe a încălzirii și a răcirii din surse regenerabile la nivelul întregii Uniuni, respectând în același timp principiul „eficiența energetică înainte de toate”, este oportun să se încurajeze eforturile statelor membre în ceea ce privește furnizarea de încălzire și răcire din surse regenerabile în vederea contribuirii la sporirea treptată a ponderii energiei din surse regenerabile. Dat fiind caracterul fragmentat al unora dintre piețele încălzirii și răcirii, este de o importanță esențială să se asigure flexibilitate în conceperea unui astfel de efort. De asemenea, este important să se asigure faptul că o posibilă utilizare a încălzirii și răcirii din surse regenerabile nu are efecte secundare adverse asupra mediului și nu determină costuri generale disproporționate. Pentru a minimiza acest risc, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii ar trebui să aibă în vedere situația acelor state membre în care ponderea este deja foarte ridicată sau a în care sursele de căldură și răcoare reziduală nu sunt folosite, precum Ciprul și Malta.

(75) În prezent, încălzirea și răcirea centralizată reprezintă circa 10 % din cererea de energie termică la nivelul întregii Uniuni, existând mari discrepanțe între statele membre. Strategia Comisiei privind încălzirea și răcirea a recunoscut potențialul de decarbonizare al încălzirii centralizate prin sporirea eficienței energetice și prin utilizarea energiei din surse regenerabile.

(76) De asemenea, Strategia privind uniunea energetică a recunoscut rolul cetățenilor în cadrul tranziției energetice, în care cetățenii își asumă rolul de motor al tranziției energetice, beneficiază de noi tehnologii pentru a-și reduce facturile și participă activ la piață.

(77) Potențialele sinergii dintre un efort de sporire a gradului de utilizare a încălzirii și răcirii din surse regenerabile și schemele existente în temeiul Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (14) și a Directivei 2012/27/UE ar trebui evidențiate. În măsura posibilului, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza structuri administrative existente pentru implementarea unui astfel de efort, în vederea reducerii sarcinii administrative.

(78) Prin urmare, în domeniul încălzirii centralizate este esențial să se permită trecerea la energie din surse regenerabile pentru combustibil și să se împiedice blocajul tehnologic și reglementar prin consolidarea drepturilor producătorilor de energie din surse regenerabile și ale consumatorilor finali, precum și să se pună la dispoziția consumatorilor finali instrumente care să le faciliteze alegerea soluțiilor celor mai performante din punct de vedere energetic ce țin seama de necesitățile de încălzire și de răcire viitoare, în conformitate cu criteriile de performanță a clădirilor preconizate. Consumatorii finali ar trebui să primească informații transparente și exacte cu privire la eficiența sistemelor de încălzire și răcire centralizată și la ponderea energiei din surse regenerabile de energie în cadrul încălzirii sau a răcirii care le este furnizată.

(79) Pentru a proteja consumatorii sistemelor de încălzire și răcire centralizată care nu sunt sisteme eficiente de încălzire și răcire centralizată și pentru a le permite să genereze propria încălzire sau răcire din surse regenerabile, cu o performanță energetică simțitor mai ridicată, consumatorii ar trebui să aibă dreptul să se deconecteze, renunțând astfel la serviciile de încălzire sau răcire oferite de sistemele ineficiente de încălzire și răcire centralizată de la nivelul întregii clădiri, prin rezilierea contractului lor sau, în cazul în care contractul acoperă mai multe clădiri, prin modificarea contractului cu operatorii sistemelor de încălzire sau răcire centralizată.

(80) Pentru a pregăti tranziția către biocombustibilii avansați și pentru a reduce la minimum impactul general în ceea ce privește schimbarea directă și indirectă a destinației terenurilor, este oportun să se limiteze cantitățile de biocombustibili și de biolichide produse din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase care pot fi luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta directivă, fără a limita posibilitatea generală de a utiliza astfel de biocombustibili și biolichide. Stabilirea unei limite la nivelul Uniunii nu ar trebui să împiedice statele membre să prevadă limite mai scăzute ale cantității de biocombustibili și biolichide produse din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, de culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase care pot fi luate în calcul la nivel național în vederea atingerii obiectivelor stabilite în prezenta directivă, fără a limita posibilitatea generală de a utiliza astfel de biocombustibili și biolichide.

(81) Directiva 2009/28/CE a introdus un set de criterii de durabilitate, inclusiv criterii pentru protejarea terenurilor bogate în biodiversitate și a terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon, dar nu a abordat chestiunea schimbării indirecte a destinației terenurilor. Schimbarea indirectă a destinației terenurilor are loc atunci când cultivarea culturilor de cereale destinate biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă înlocuiește producția tradițională de cereale pentru hrană și furaje. Această cerere suplimentară sporește presiunea la care sunt supuse terenurile și poate conduce la extinderea terenurilor agricole în zone cu rol în stocarea unor cantități ridicate de carbon, cum ar fi pădurile, zonele umede și turbăriile, cauzând astfel emisii suplimentare de gaze cu efect de seră. Directiva (UE) 2015/1513 a Parlamentului European și a Consiliului (15) recunoaște că amploarea emisiilor de gaze cu efect de seră aferente schimbării indirecte a destinației terenurilor ar putea neutraliza, parțial sau total, reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră obținute grație biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă, luați individual. Cu toate că există riscuri legate de schimbarea indirectă a destinației terenurilor, cercetările au indicat că amploarea efectelor depinde de o varietate de factori, inclusiv tipul de materii prime utilizate pentru producția de combustibili, nivelul cererii suplimentare de materii prime generate de utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă, precum și măsura în care terenurile care stochează cantități ridicate de carbon sunt protejate la nivel mondial. Deși nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cauzat de schimbarea indirectă a destinației terenurilor nu poate fi stabilit fără echivoc și cu precizia necesară pentru a putea fi inclus în metodologia de calcul a emisiilor de gaze cu efecte de seră, cele mai mari riscuri generate de schimbarea indirectă a destinației terenurilor au fost identificate în privința biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă produși din materii prime în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon. Prin urmare, este oportun, în general, să se limiteze combustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, promovați de prezenta directivă, și să se solicite, în plus, statelor membre să stabilească o limită specifică și treptat descrescătoare pentru biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din culturi alimentare și furajere în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon. biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor ar trebui să fie scutiți de această limită specifică și treptat descrescătoare.

(82) Creșterea producției în sectoarele agricole prin intermediul practicilor agricole îmbunătățite, investițiilor în utilaje mai performante și transferului de cunoștințe peste nivelurile care ar fi prevalat în lipsa sistemelor pentru promovarea productivității pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, precum și datorată cultivării unor culturi pe terenuri care nu se utilizau anterior pentru cultivarea de culturi poate atenua efectele schimbării indirecte a destinației terenurilor. În cazul în care există dovezi care indică faptul că astfel măsuri au condus la o creștere a producției care depășește creșterea preconizată a productivității, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din astfel de materii prime suplimentare ar trebui considerați ca fiind biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor. În acest context, ar trebui să se țină seama de fluctuațiile anuale ale producției.

(83) Directiva (UE) 2015/1513 solicita Comisiei să prezinte fără întârziere o propunere cuprinzătoare privind o politică post-2020 rentabilă și neutră din punct de vedere tehnologic, în vederea creării unei perspective pe termen lung pentru investițiile în biocombustibili durabili cu risc scăzut de provocare a unor schimbări indirecte ale destinației terenurilor, cu obiectivul general de a decarboniza sectorul transporturilor. O obligație din partea statelor membre de a impune furnizorilor de combustibil să furnizeze o anumită proporție globală de combustibili care să provină din surse regenerabile poate oferi certitudine investitorilor și poate încuraja dezvoltarea în permanență de combustibili alternativi produși din surse regenerabile utilizați în transporturi, inclusiv biocombustibili avansați, combustibili gazoși și lichizi de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, precum și energie electrică din surse regenerabile destinată sectorului transporturilor. Întrucât alternativele care se bazează pe surse regenerabile de energie pot să nu fie disponibile sau rentabile pentru toți furnizorii de combustibil, este oportun să se permită statelor membre să realizeze o diferențiere între furnizorii de combustibil și să scutească de această obligație, în cazul în care este necesar, anumite categorii de furnizori de combustibil. Întrucât combustibilii pentru transporturi se comercializează cu ușurință, este probabil ca furnizorii de combustibil din statele membre care dispun de mai puține resurse relevante să poată obține cu ușurință combustibili din surse regenerabile din alte surse.

(84) Ar trebui instituită o bază de date a Uniunii pentru a asigura transparența și trasabilitatea biocombustibililor din surse regenerabile. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să continue să utilizeze sau să instituie baze de date naționale, însă aceste baze de date naționale ar trebui să fie conectate la baza de date a Uniunii, pentru a asigura transferuri de date în timp real și armonizarea fluxurilor de date.

(85) Biocombustibilii avansați, precum și alte tipuri de biocombustibili și de biogaz produse din materiile prime enumerate în anexă la prezenta directivă, combustibilii gazoși și lichizi de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi și energia electrică din surse regenerabile din sectorul transporturilor pot contribui la scăderea emisiilor de dioxid de carbon, stimulând decarbonizarea în mod rentabil a sectorului transporturilor din Uniune și îmbunătățind, printre altele, diversificarea energetică din sectorul transporturilor, concomitent cu promovarea inovării, a creșterii economice și a creării de locuri de muncă în cadrul economiei Uniunii și cu reducerea dependenței de importurile de energie. O obligație din partea statelor membre de a impune furnizorilor de combustibil să asigure o anumită pondere minimă biocombustibililor avansați și anumitor biogaze are ca scop încurajarea dezvoltării în permanență a combustibililor avansați, inclusiv a biocombustibililor. Este important să se asigure faptul că această obligație promovează de asemenea, pentru îndeplinirea sa, îmbunătățirea performanței în materie de gaze cu efect de seră a combustibililor furnizați. Comisia ar trebui să evalueze performanța în materie de gaze cu efect de seră, inovația tehnologică și durabilitatea acestor combustibili.

(86) În ceea ce privește transportul inteligent, este important să se intensifice dezvoltarea și utilizarea electromobilității în transportul rutier, precum și să se accelereze integrarea tehnologiilor avansate în transportul feroviar inovator.

(87) Se preconizează că, până în 2030, electromobilitatea va reprezenta o parte importantă a energiei din surse regenerabile utilizate în sectorul transporturilor. Ar trebui acordate noi stimulente, având în vedere dezvoltarea rapidă a electromobilității și potențialul pe care îl are acest sector pentru Uniune în ceea ce privește creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Ar trebui utilizați multiplicatori pentru energia electrică din surse regenerabile furnizată în sectorul transporturilor, pentru a promova energia electrică din surse regenerabile în sectorul transporturilor și în vederea reducerii dezavantajului comparativ în statisticile din domeniul energiei. Întrucât nu este posibil ca statisticile să ia în calcul, prin contorizări specifice, toată energia electrică furnizată pentru vehiculele rutiere (de exemplu, încărcarea la domiciliu), ar trebui utilizați multiplicatori pentru a asigura că impactul pozitiv al transportului electrificat bazat pe energie din surse regenerabile este luat în calcul în mod corespunzător. Ar trebui explorate alternative pentru a se garanta că noii cereri de energie electrică din sectorul transporturilor i se răspunde cu o capacitate suplimentară de producere a energiei din surse regenerabile.

(88) Având în vedere constrângerile climatice care limitează posibilitatea consumului anumitor tipuri de biocombustibili ca urmare a problemelor de natură tehnică, legate de mediu sau de sănătate și datorită dimensiunilor și structurii propriilor piețe ale combustibililor, este oportun ca Ciprul și Malta să fie autorizate să țină seama de aceste restricții inerente în scopul demonstrării respectării obligațiilor la nivel național privind energia din surse regenerabile impuse furnizorilor de combustibil.

(89) Promovarea combustibililor pe bază de carbon reciclat poate contribui la obiectivele de politică vizând diversificarea energetică și decarbonizarea în sectorul transporturilor, atunci când aceștia respectă pragul minim adecvat de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Prin urmare, este oportun ca acești combustibili să fie incluși în obligația impusă furnizorilor de combustibil, dându-le totodată statelor membre posibilitatea să nu țină seama de acești combustibili în cadrul obligației dacă nu doresc să facă acest lucru. Întrucât combustibilii respectivi sunt neregenerabili, aceștia nu ar trebui luați în calcul în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului general al Uniunii privind energia din surse regenerabile.

(90) Combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sunt importanți pentru creșterea ponderii energiei electrice din surse regenerabile în sectoarele despre care se preconizează că vor depinde pe termen lung de combustibilii lichizi. Pentru a asigura o contribuție a combustibililor de origine nebiologică produși din surse regenerabile la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia electrică utilizată pentru producția de combustibili ar trebui să provină din surse regenerabile. Comisia ar trebui să dezvolte, prin intermediul unor acte delegate, o metodologie fiabilă a Uniunii, aplicabilă în cazurile în care energia electrică este preluată din rețea. Respectiva metodologie ar trebui să garanteze că există o corelație temporală și geografică între unitatea de producere a energiei electrice cu care producătorul are un contract bilateral de achiziție de energie electrică din surse regenerabile și producția de combustibili. Spre exemplu, combustibilii de origine nebiologică produși din surse regenerabile nu pot fi considerați drept total regenerabili dacă sunt produși în momentul în care o unitate de producere a energiei din surse regenerabile cu care s-a încheiat un contract nu produce energie electrică. Un alt exemplu îl reprezintă eventualitatea unei congestionări a rețelei electrice, caz în care combustibilii pot fi considerați drept total regenerabili numai atunci când atât unitatea de producere a energiei electrice, cât și instalația de producere a combustibililor sunt amplasate pe aceeași parte, unde se produce congestionarea. Mai mult, ar trebui să existe o componentă de adiționalitate, în sensul că producătorul de combustibili contribuie la utilizarea surselor regenerabile de energie sau la finanțarea energiei din surse regenerabile.

(91) Materiile prime care au un impact scăzut asupra schimbării indirecte a destinației terenurilor atunci când sunt folosite pentru a produce biocombustibili ar trebui să fie promovate pentru contribuția lor la decarbonizarea economiei. Materiile prime pentru biocombustibilii avansați și biogazul pentru transporturi, în cazul cărora tehnologia este mai inovatoare și mai puțin matură și, prin urmare, necesită un sprijin mai mare, ar trebui, în special, incluse într-o anexă la prezenta directivă. Pentru a se asigura faptul că aceasta este actualizată în conformitate cu cele mai recente evoluții tehnologice, evitându-se în același timp efectele negative neprevăzute, Comisia ar trebui să revizuiască această anexă în vederea analizării necesității adăugării de noi materii prime.

(92) Costurile racordării noilor producători de gaze din surse regenerabile la rețelele de gaze ar trebui să fie bazate pe criterii obiective, transparente și nediscriminatorii și ar trebui să se ia în considerare în mod corespunzător avantajele pe care producătorii locali integrați de gaze din surse regenerabile le aduc rețelelor de gaze.

(93) Pentru a exploata întregul potențial al biomasei – care nu include turba sau materiile încorporate în formațiuni geologice și/sau transformat în fosile – de a contribui la decarbonizarea economiei prin utilizările sale pentru materii și energie, Uniunea și statele membre ar trebui să promoveze o mobilizare mai durabilă a resurselor agricole și de lemn existente, precum și dezvoltarea unor noi sisteme de producție agricolă și forestieră, cu condiția să fie respectate criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(94) Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă ar trebui să fie întotdeauna produși în mod durabil. Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă utilizați în vederea respectării obiectivului Uniunii prevăzut de prezenta directivă și cei care beneficiază de scheme de sprijin ar trebui, prin urmare, să îndeplinească în mod obligatoriu criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Armonizarea acestor criterii pentru biocombustibili și pentru biolichide este esențială pentru realizarea obiectivelor politicii energetice a Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 194 alineatul (1) din TFUE. O astfel de armonizare garantează funcționarea pieței interne a energiei și, astfel, facilitează, în special în ceea ce privește obligația statelor membre de a nu refuza luarea în considerare, pe baza altor criterii de sustenabilitate, biocombustibili și biolichide obținute în considerare cu prezenta directivă, comerțul între statele membre cu biocombustibili și biolichide care îndeplinesc criteriile de conformitate. Efectele pozitive ale armonizării acestor criterii pentru buna funcționare a pieței interne a energiei și pentru evitarea denaturării concurenței în Uniune nu pot fi compromise. În ceea ce privește combustibilii din biomasă, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să stabilească criterii suplimentare privind durabilitatea și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(95) Uniunea ar trebui să ia măsurile necesare în contextul prezentei directive, inclusiv promovarea unor criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibilii și pentru biolichidele și combustibilii din biomasă.

(96) Producția de materii prime agricole pentru biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă, precum și stimulentele prevăzute în prezenta directivă în vederea promovării utilizării acestora nu trebuie să aibă ca efect încurajarea distrugerii terenurilor bogate în biodiversitate. Aceste resurse finite, a căror valoare universală este recunoscută prin diferite instrumente internaționale, ar trebui conservate. Prin urmare, este necesar să se stabilească criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care să asigure că biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă sunt eligibili pentru stimulente numai atunci când se garantează că materiile prime agricole nu provin din zone bogate în biodiversitate sau, în cazul zonelor desemnate ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii sau de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, atunci când autoritățile competente relevante demonstrează că producția de materie primă agricolă respectivă nu aduce atingere acestor scopuri.

(97) Pădurile ar trebui considerate ca fiind biodiverse, potrivit criteriilor de durabilitate, atunci când sunt păduri primare în conformitate cu definiția utilizată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în cadrul evaluării sale globale privind resursele forestiere sau atunci când sunt protejate prin legislația națională de protecție a naturii. Ar trebui considerate drept păduri bogate în biodiversitate zonele în care are loc colectarea de produse forestiere nelemnoase, cu condiția ca impactul uman să fie redus. Alte tipuri de păduri astfel cum sunt definite de FAO, precum pădurile naturale transformate, pădurile și plantațiile seminaturale, nu ar trebui să fie considerate păduri primare. Mai mult, având în vedere gradul ridicat de biodiversitate al anumitor pășuni, atât temperate, cât și tropicale, inclusiv savane, stepe, lăstărișuri și preerii bogate în biodiversitate, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă proveniți din materii prime agricole cultivate pe astfel de terenuri nu ar trebui să se califice printre stimulentele prevăzute de prezenta directivă. În vederea stabilirii de criterii adecvate în scopul definirii unor astfel de pășuni bogate în biodiversitate, în conformitate cu cele mai fiabile date științifice disponibile și cu standardele internaționale relevante, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare.

(98) Terenurile nu ar trebui să fie transformate pentru a permite producția de materii prime agricole pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă dacă pierderile din stocul de carbon ca urmare a transformării nu ar putea fi compensate, într-o perioadă rezonabilă de timp, ținând seama de urgența cu care trebuie soluționată problema schimbărilor climatice, prin reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră determinată de producția și de utilizarea de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. Aceasta ar preveni efectuarea unor cercetări inutile și împovărătoare de către operatorii economici și transformarea terenurilor cu stocuri mari de carbon care ulterior se dovedesc a fi inadecvate pentru producția de materii prime agricole pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. Inventarele stocurilor mondiale de carbon indică faptul că zonele umede și zonele împădurite în permanență al căror coronament este mai mare de 30 % ar trebui incluse în respectiva categorie.

(99) În cadrul politicii agricole comune, fermierii din Uniune ar trebui să respecte un set cuprinzător de cerințe de mediu pentru a beneficia de sprijin direct. Respectarea acestor cerințe poate fi verificată în modul cel mai eficace în contextul politicii agricole comune. Includerea acestor cerințe în sistemul de durabilitate nu este oportună, deoarece criteriile de durabilitate pentru bioenergie ar trebui să stabilească norme care sunt obiective și care se aplică la nivel general. Verificarea conformității în temeiul prezentei directive ar risca, de asemenea, să genereze o sarcină administrativă inutilă.

(100) Materiile prime agricole pentru producția de biocombustibili, de biolichide și de combustibili din biomasă ar trebui să fie produse utilizând practici care sunt în conformitate cu normele de protecție a calității solului și a carbonului organic din sol. Calitatea solului și carbonul din sol ar trebui așadar incluse în sistemele de monitorizare ale operatorilor sau ale autorităților naționale.

(101) Este oportun să se introducă criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii pentru combustibilii din biomasă utilizați în sectorul producției de energie electrică și în sectorul încălzirii și răcirii, pentru a asigura în continuare un nivel ridicat al reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu alternativele de combustibili fosili, pentru a evita impacturi nedorite în ceea ce privește durabilitatea și pentru a promova piața internă. Regiunile ultraperiferice ar trebui să folosească potențialul resurselor lor pentru a spori producția de energie din surse regenerabile și independența lor energetică.

(102) Pentru a se asigura faptul că, în pofida cererii din ce în ce mai mari de biomasă forestieră, recoltarea se realizează într-un mod durabil în păduri în care se asigură regenerarea, că se acordă o atenție deosebită zonelor desemnate explicit pentru protecția biodiversității, a peisajelor și a elementelor naturale specifice, că resursele de biodiversitate sunt conservate și că stocurile de carbon sunt monitorizate, materia primă lemnoasă ar trebui să provină numai din păduri în care recoltarea se realizează în conformitate cu principiile gestionării durabile a pădurilor care sunt elaborate în cadrul unor procese internaționale privind pădurile, precum Forest Europe, și care sunt implementate prin acte legislative naționale sau prin bune practici de gestionare la nivel de zonă de aprovizionare. Operatorii ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră nedurabilă în producția de bioenergie. În acest scop, operatorii ar trebui să instituie o abordare bazată pe riscuri. Este oportun, în acest context, ca Comisia să elaboreze orientări operaționale privind verificarea respectării abordării bazate pe riscuri prin intermediul unor acte de punere în aplicare, după consultarea Comitetului privind durabilitatea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă.

(103) Recoltarea în scopuri energetice a crescut și se estimează că va continua să crească, ducând la o creștere a importurilor de materii prime din țări terțe, precum și la o creștere a producției acestor materiale pe teritoriul Uniunii. Ar trebui garantat faptul că recoltarea este sustenabilă.

(104) Pentru a reduce la minimum sarcina administrativă, criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii ar trebui să se aplice numai energiei electrice și încălzirii pe bază de combustibili din biomasă produși în instalații cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 20 MW.

(105) Combustibilii din biomasă ar trebui transformați în energie electrică și căldură într-un mod eficient, pentru a maximiza securitatea energetică și reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și pentru a limita emisiile de poluanți atmosferici și pentru a reduce la minimum presiunea exercitată asupra resurselor limitate de biomasă.

(106) Pragul minim de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibilii, biolichidele și biogazul pentru transporturi produse în instalații noi ar trebui mărit pentru a îmbunătăți bilanțul general de gaze cu efect de seră al acestora și pentru a descuraja noi investiții în instalații cu o performanță scăzută în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Această creștere permite protejarea investițiilor în capacități de producție a biocombustibililor, a biolichidelor și a biogazului pentru transporturi.

(107) Pe baza experienței acumulate în aplicarea în practică a criteriilor de durabilitate ale Uniunii, este oportun să se consolideze rolul sistemelor de certificare voluntare de la nivel internațional și național în ceea ce privește verificarea conformității cu criteriile de durabilitate într-un mod armonizat.

(108) Este în interesul Uniunii să încurajeze elaborarea de scheme internaționale sau naționale voluntare care să stabilească standarde pentru producția de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă durabili și care să certifice faptul că producția de biocombustibili, de biolichide și de combustibili din biomasă respectă aceste standarde. Din acest motiv, ar trebui să se adopte dispozițiile necesare pentru ca asemenea scheme să fie recunoscute ca furnizând dovezi și date fiabile atunci când respectă standarde adecvate de fiabilitate, transparență și auditare independentă. Pentru a se asigura faptul că respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este verificată într-un mod robust și armonizat și, în special, pentru a preveni fraudele, Comisia ar trebui împuternicită să adopte norme de punere în aplicare detaliate, inclusiv standarde adecvate de fiabilitate, de transparență și de auditare independentă care să fie aplicate de schemele voluntare.

(109) Schemele voluntare joacă un rol din ce în ce mai mare în furnizarea de dovezi ale respectării criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. Prin urmare, este oportun ca Comisia să impună schemelor voluntare, inclusiv celor care sunt deja recunoscute de către aceasta, să raporteze în mod regulat cu privire la activitatea lor. Aceste rapoarte ar trebui făcute publice, pentru a spori transparența și pentru a îmbunătăți supravegherea de către Comisie. Mai mult, această raportare ar furniza Comisiei informațiile necesare pentru a raporta cu privire la funcționarea schemelor voluntare în vederea identificării bunelor practici și a prezentării, dacă este cazul, a unei propuneri privind promovarea în continuare a unor astfel de bune practici.

(110) Pentru a facilita funcționarea pieței interne, dovezile referitoare la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă, care au fost produși în conformitate cu o schemă recunoscută de Comisie, ar trebui să fie acceptate în toate statele membre. Statele membre ar trebui să contribuie la asigurarea implementării corecte a principiilor schemelor voluntare, prin supravegherea funcționării organismelor de certificare care sunt acreditate de organismul național de acreditare și prin informarea schemelor voluntare cu privire la observațiile relevante.

(111) Pentru a evita sarcinile administrative disproporționate, ar trebui stabilită o listă a valorilor implicite pentru filierele comune de producție a biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă, iar respectiva listă ar trebui actualizată și extinsă atunci când sunt disponibile date suplimentare fiabile. Operatorii economici ar trebui să aibă întotdeauna dreptul de a se raporta la nivelul reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă stabilit prin lista respectivă. În cazul în care valoarea implicită a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră dintr-o filieră de producție se situează sub nivelul minim necesar al reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră, producătorii care doresc să demonstreze respectarea acestui nivel minim ar trebui să aibă obligația de a demonstra că emisiile de gaze cu efect de seră efective din procesul lor de producție sunt mai mici decât cele presupuse la calcularea valorilor implicite.

(112) Este necesar să se stabilească norme clare, bazate pe criterii obiective și nediscriminatorii, pentru calcularea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă, precum și de la omologii lor combustibili fosili.

(113) În conformitate cu actualele cunoștințe tehnice și științifice, metodologia de contabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să țină seama de transformarea combustibililor solizi și gazoși din biomasă în energie finală pentru a fi consecventă cu calcularea energiei din surse regenerabile în scopul îndeplinirii obiectivului Uniunii stabilit în prezenta directivă. Alocarea emisiilor de gaze cu efect de seră către coproduse, care sunt diferite de deșeuri și de reziduuri, ar trebui să fie de asemenea revizuită în cazurile în care energia electrică sau încălzirea și răcirea sunt produse în centrale de cogenerare sau de multigenerare.

(114) Dacă un teren care are stocuri mari de carbon în sol sau în vegetație este transformat în vederea cultivării de materii prime pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă, o parte din carbonul stocat va fi în general eliberat în atmosferă, ducând la formarea dioxidului de carbon (CO2). Impactul negativ rezultant în ceea ce privește gazele cu efect de seră poate diminua, chiar sever în anumite cazuri, impactul pozitiv în ceea ce privește gazele cu efect de seră al biocombustibililor, biolichidelor sau combustibililor din biomasă. Prin urmare, efectele complete în materie de emisii de carbon ale unei astfel de transformări ar trebui luate în considerare la calcularea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră ale anumitor biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. Acest lucru este necesar pentru a se asigura că la calcularea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră se ia în considerare totalitatea efectelor privind emisiile de carbon ale utilizării biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă.

(115) La calcularea impactului transformării terenurilor, în ceea ce privește gazele cu efect de seră, operatorii economici ar trebui să poată folosi valorile reale pentru stocurile de carbon asociate cu destinația de referință a terenului și cu destinația terenului după transformare. De asemenea, aceștia ar trebui să poată folosi valori standard. Metodologia Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) reprezintă baza adecvată pentru astfel de valori standard. Activitatea respectivă nu este în prezent exprimată într-o formă care să poată fi aplicată imediat de operatorii economici. Prin urmare, Comisia ar trebui să revizuiască orientările sale din 10 iunie 2010 pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul normelor privind calcularea impactului în ceea ce privește gazele cu efect de seră al biocombustibililor, biolichidelor și omologilor lor din combustibil fosil, care sunt prevăzuți în anexă la prezenta directivă, asigurând în același timp coerența cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (16).

(116) Coprodusele provenite din producția și utilizarea combustibililor ar trebui luate în calcul la calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră. Aplicarea metodei substituției este adecvată în scopul analizei de politică, dar nu în scopul reglementării operatorilor economici individuali și a loturilor individuale de combustibili pentru transporturi. În aceste cazuri, cea mai adecvată metodă este cea a alocării energiei, deoarece este ușor de aplicat, previzibilă de-a lungul timpului, reduce la minimum stimulentele contraproductive și generează rezultate care sunt în general comparabile cu cele generate de metoda substituției. În scopul analizei de politică, Comisia ar trebui de asemenea să prezinte, în rapoartele sale, rezultate obținute prin utilizarea metodei substituției.

(117) Coprodusele sunt diferite de reziduuri și de reziduurile agricole, deoarece ele reprezintă principalul scop al procesului de producție. Prin urmare, este oportun să se clarifice faptul că reziduurile de culturi agricole sunt reziduuri și nu coproduse. Aceasta nu are nicio implicație asupra metodologiei existente, dar clarifică dispozițiile în vigoare.

(118) Metoda stabilită de utilizare a alocării energiei ca regulă pentru împărțirea emisiilor de gaze cu efect de seră între coproduse a funcționat bine și ar trebui utilizată în continuare. Este oportun să se alinieze metodologia de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră care provin din utilizarea combinată a energiei termice și a energiei electrice (CHP) atunci când CHP este utilizată la prelucrarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă, la metodologia aplicată în cazul în care CHP reprezintă utilizarea finală.

(119) Metodologia ține seama de emisiile de gaze cu efect de seră reduse care provin din utilizarea CHP, față de utilizarea centralelor care produc numai energie electrică și a centralelor care produc numai energie termică, ținând seama de utilitatea energiei termice în comparație cu energia electrică și de utilitatea energiei termice la diferite temperaturi. De aici rezultă că temperaturilor mai mari ar trebui să li se aloce o parte mai mare din emisiile totale de gaze cu efect de seră, față de energia termică la temperaturi scăzute, atunci când energia termică este coprodusă împreună cu energie electrică. Metodologia ține seama de întreaga filieră către obținerea energiei finale, inclusiv de transformarea în energie termică sau în energie electrică.

(120) Este necesar ca datele utilizate pentru calcularea acestor valori implicite să fie obținute din surse științifice specializate și independente și să fie actualizate, după caz, pe măsură ce aceste surse înregistrează progrese în activitatea lor. Comisia ar trebui să încurajeze aceste surse să abordeze, atunci când își actualizează activitatea, emisiile datorate cultivării, efectul condițiilor regionale și climatice, efectele cultivării cu utilizarea metodelor agricole durabile și de agricultură ecologică și contribuțiile științifice ale producătorilor în cadrul Uniunii și în țările terțe, precum și cele ale societății civile.

(121) Cererea la nivel mondial de produse agricole este în creștere. O parte din respectiva cerere în creștere va fi probabil satisfăcută printr-o sporire a suprafețelor de teren destinate agriculturii. Reabilitarea terenurilor care au fost grav degradate și care, în consecință, nu pot altfel să fie utilizate în scopuri agricole reprezintă o modalitate de sporire a suprafețelor de teren disponibile pentru cultivare. Sistemul de durabilitate ar trebui să promoveze utilizarea astfel de terenuri reabilitate, deoarece promovarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă va contribui la creșterea cererii de produse agricole.

(122) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a metodologiei de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru a se alinia la cele mai recente dovezi științifice, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei, pentru adaptarea valorilor și a principiilor metodologice necesare pentru a evalua dacă criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră au fost îndeplinite și pentru a stabili dacă rapoartele prezentate de statele membre și de țările terțe conțin date exacte privind emisiile provenite din cultivarea materiilor prime.

(123) Rețelele europene de gaze sunt din ce în ce mai integrate. Promovarea producerii și a utilizării biometanului, injectarea acestuia în rețeaua de gaze naturale și schimburile comerciale transfrontaliere impun necesitatea asigurării faptului că energia din surse regenerabile este luată în calcul în mod corespunzător, precum și a evitării stimulentelor duble rezultate din scheme de sprijin existente în diferitele state membre. Sistemul de echilibrare a masei referitor la verificarea durabilității bioenergiei, împreună cu noua bază de date a Uniunii sunt destinate a facilita soluționarea acestor aspecte.

(124) Pentru atingerea obiectivelor din prezenta directivă este nevoie ca statele membre și Uniunea să dedice un volum important de resurse financiare cercetării și dezvoltării de noi tehnologii în domeniul energiei din surse regenerabile. În special, Institutul European de Inovare și Tehnologie ar trebui să acorde o prioritate deosebită cercetării și dezvoltării tehnologiilor în domeniul energiei din surse regenerabile.

(125) Punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui să reflecte, acolo unde este relevant, Convenția privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, în special astfel cum este pusă în aplicare prin Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17).

(126) În vederea modificării sau a completării elementelor neesențiale ale prezentei directive, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei, în ceea ce privește: stabilirea metodologiei de calculare a cantității de energie din surse regenerabile utilizată pentru răcire și pentru răcirea centralizată și modificarea metodologiei pentru calcularea energiei din pompele de căldură; instituirea URDP și stabilirea condițiilor de finalizare a tranzacțiilor legate de transferurile statistice dintre statele membre prin URDP; stabilirea unor praguri minime adecvate pentru reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii pe bază de carbon reciclat; adoptarea, și dacă este cazul, modificarea criteriilor pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor și pentru identificarea materiilor prime cu risc crescut de provocare a unei schimbări indirecte a destinației terenurilor, în cazul cărora se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon, precum și reducerea treptată a contribuției acestora la îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta directivă; adaptarea conținutului energetic al combustibililor pentru transporturi în concordanță cu progresul științific și tehnic; stabilirea metodologiei Uniunii de stabilire a normelor care să asigure respectarea de către operatorii economici a cerințelor potrivit cărora energia electrică trebuie luată în considerare integral ca energie electrică din surse regenerabile atunci când este utilizată în cadrul producerii de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau când este preluată din rețea; stabilirea metodologiei de determinare a ponderii biocombustibililor și a biogazului pentru transporturi produși din biomasă care sunt prelucrați împreună cu combustibilii fosili într-un proces comun și a metodologiei de evaluare a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, precum și de combustibilii pe bază de carbon reciclat, în vederea asigurării faptului că reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră se iau în considerare o singură dată; modificarea prin adăugare, nu prin eliminare, a listelor materiilor prime pentru producerea de biocombustibili avansați și de alte tipuri de biocombustibili și de biogaz; și completarea sau modificarea normelor pentru calcularea impactului din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră al biocombustibililor, al biolichidelor și al omologilor lor combustibili fosili. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (18). În special, pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(127) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (19).

(128) Întrucât obiectivele prezentei directive, respectiv atingerea unei ponderi de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie din Uniune până în anul 2030, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(129) În conformitate cu Declarația politică comună din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei privind documentele explicative (20), statele membre s-au angajat ca, în cazurile justificate, la notificarea măsurilor de transpunere să transmită, de asemenea, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.

(130) Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern ar trebui limitată la dispozițiile care reprezintă o modificare de substanță față de Directiva 2009/28/CE. Transpunerea dispozițiilor care nu au făcut obiectul unor modificări se efectuează în temeiul directivei respective.

(131) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenul de transpunere în dreptul intern a Directivei 2013/18/UE a Consiliului (21) și a Directivei (UE) 2015/1513,