Recitale
(1) Concluziile Consiliului European din 19-20 decembrie 2013 au salutat pregătirile pentru următoarea generație de comunicații guvernamentale prin satelit, desfășurate prin cooperare strânsă între statele membre, cu Comisia și cu Agenția Spațială Europeană (ESA). Comunicațiile guvernamentale prin satelit au fost de asemenea identificate drept unul dintre elementele Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016. Comunicațiile guvernamentale prin satelit urmează să contribuie la răspunsul UE în fața amenințărilor hibride și să ofere sprijin Strategiei Uniunii Europene în materie de securitate maritimă și politicii UE privind regiunea arctică.
(2) Concluziile Consiliului European din 21-22 martie 2019 au subliniat faptul că Uniunea trebuie să își accentueze eforturile pentru dezvoltarea unei economii digitale competitive, sigure, favorabile incluziunii și etice, cu o conectivitate de talie mondială.
(3) Comunicarea Comisiei din 22 februarie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială” menționează că obiectivul urmărit este de a „permite accesul la conectivitate de mare viteză pentru toți cetățenii Europei și de a oferi un sistem de conectivitate rezilient grație căruia Europa va putea rămâne conectată în orice moment”.
(4) „Busola strategică pentru securitate și apărare” adoptată de Consiliu la 21 martie 2022 recunoaște că infrastructurile spațiale ale Uniunii și ale statelor sale membre contribuie la reziliența noastră și oferă servicii esențiale care înlocuiesc sau completează infrastructurile de la sol pentru telecomunicații. Prin urmare, se solicită Uniunii să lucreze la propunerea privind un sistem global spațial de comunicații securizate al Uniunii.
(5) GOVSATCOM reprezintă una din componentele Programului spațial al Uniunii, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului (2), al cărei scop este să asigure disponibilitatea pe termen lung a unor servicii de comunicații prin satelit fiabile, securizate, scalabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru utilizatorii GOVSATCOM. Regulamentul (UE) 2021/696 urmărește ca, într-o primă fază a componentei GOVSATCOM, aproximativ până în 2025, capacitățile existente să fie puse în comun și partajate prin intermediul centrului GOVSATCOM. În acest context, Comisia urmează să achiziționeze capacități GOVSATCOM de la statele membre care dispun de sisteme naționale și capacități spațiale și de la furnizori comerciali de comunicații sau de servicii prin satelit, ținând cont de interesele esențiale în materie de securitate ale Uniunii. În această primă fază, serviciile GOVSATCOM urmează să fie introduse pe baza unei abordări etapizate, ținându-se seama de extinderea capacităților de infrastructură ale centrului GOVSATCOM. Abordarea respectivă se bazează, de asemenea, pe premisa potrivit căreia dacă, în cursul primei faze, analiza detaliată a cererii și a ofertei viitoare arată că abordarea a fost insuficientă pentru a acoperi evoluția cererii, va fi necesar să se treacă la faza a doua și să se dezvolte infrastructuri sau capacități spațiale suplimentare specifice prin cooperare cu sectorul privat, de exemplu cu operatorii de sateliți din Uniune.
(6) La 22 martie 2017, Comitetul politic și de securitate al Consiliului a aprobat documentul intitulat „Nevoile de comunicații guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) ale utilizatorilor militari civili de nivel înalt”, elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), reunind cu acestea cerințele utilizatorilor militari identificate de Agenția Europeană de Apărare în cadrul obiectivului său de stat major comun adoptat în 2013 și nevoile utilizatorilor civili colectate de Comisie. Analizele ulterioare efectuate de Comisie au arătat că oferta actuală a Uniunii în materie de comunicații prin satelit, pe baza capacităților statelor membre care dispun de sisteme naționale, precum și a capacităților sectorului privat, nu poate satisface anumite nevoi noi ale cerințelor guvernamentale, care se îndreaptă către soluții cu un nivel mai ridicat de securitate, către o latență redusă și o acoperire globală. Aceste nevoi ar trebui să fie monitorizate și reevaluate periodic.
(7) Progresele tehnice recente au permis apariția unor constelații de sateliți de comunicații pe orbite negeostaționare (NGSO) și furnizarea treptată a unor servicii de conectivitate de mare viteză și cu latență redusă. Există așadar o conjunctură favorabilă pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale utilizatorilor autorizați de guverne prin dezvoltarea și implementarea de infrastructuri suplimentare, deoarece în Uniune sunt disponibile în prezent rezervări de frecvențe la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, de care este nevoie pentru furnizarea serviciilor necesare. Dacă nu sunt utilizate, aceste rezervări de frecvențe vor deveni caduce și vor fi atribuite altor actori. Întrucât frecvențele și pozițiile nominale pe orbită reprezintă o resursă din ce în ce mai rară, Comisia ar trebui să profite de această ocazie – printr-o procedură deschisă și transparentă desfășurată împreună cu statele membre – pentru a încheia cu statele membre care pun la dispoziție rezervări de frecvențe acorduri de licență specifice pentru furnizarea de servicii guvernamentale bazate pe infrastructura guvernamentală. Sectorul privat este responsabil pentru obținerea drepturilor legate de rezervările de frecvențe necesare pentru furnizarea de servicii comerciale.
(8) Există o cerere tot mai mare din partea actorilor guvernamentali din Uniune de servicii de comunicații prin satelit bazate pe spațiu securizate și fiabile, în special deoarece acestea reprezintă opțiunea cea mai viabilă în absența sistemelor de comunicații terestre sau atunci când acestea sunt perturbate sau nu sunt fiabile. Accesul la comunicații prin satelit eficient din punctul de vedere al costurilor și la un preț abordabil este, de asemenea, indispensabil în zonele în care nu există infrastructură terestră, inclusiv deasupra oceanelor, în spațiul aerian, în regiunile îndepărtate și în zonele în care infrastructura terestră este în pană sau nu inspiră încredere în situații de criză. Comunicațiile prin satelit pot spori reziliența generală a rețelelor de comunicații reprezentând, de exemplu, o alternativă în cazul unor atacuri fizice sau cibernetice asupra infrastructurii terestre locale, a unor accidente sau dezastre naturale sau provocate de om.
(9) Uniunea ar trebui să asigure furnizarea unor soluții de comunicații prin satelit reziliente, globale, securizate, protejate, neîntrerupte, garantate și flexibile pentru nevoile și cerințele guvernamentale în continuă evoluție, fundamentate pe o bază tehnologică și industrială a Uniunii, pentru a spori reziliența operațiunilor statelor membre și ale instituțiilor Uniunii.
(10) Prin urmare, este important să fie instituit un nou program, și anume Programul Uniunii privind conectivitatea securizată (denumit în continuare „programul”), pentru a asigura o infrastructură multiorbitală de comunicații prin satelit a Uniunii pentru uz guvernamental, concomitent cu integrarea și completarea capacităților naționale și europene existente și viitoare în cadrul componentei GOVSATCOM și cu dezvoltarea în continuare și integrarea treptată a inițiativei privind infrastructura europeană de comunicații cuantice (EuroQCI) în sistemul de conectivitate securizată.
(11) Programul ar trebui să răspundă noilor nevoi guvernamentale privind soluții cu un nivel mai ridicat de securitate, o latență redusă și o acoperire globală. Acesta ar trebui să asigure furnizarea și disponibilitatea pe termen lung a accesului neîntrerupt la nivel mondial la servicii de comunicații guvernamentale prin satelit securizate, autonome, fiabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor, sprijinind reziliența și protecția infrastructurilor critice, cunoașterea situației, acțiunile externe, gestionarea crizelor, precum și aplicațiile care sunt esențiale pentru economia, securitatea și apărarea Uniunii și a statelor membre, prin intermediul unei infrastructuri guvernamentale specializate care integrează și completează capacitățile GOVSATCOM. În plus, programul ar trebui să acorde prioritate furnizării unor servicii guvernamentale și să permită furnizarea unor servicii comerciale de către sectorul privat european prin intermediul unei infrastructuri comerciale, luând în considerare un studiu de piață care include consultarea utilizatorilor autorizați de guverne.
(12) Decizia (UE) 2022/2481 a Parlamentului European și a Consiliului (3) stabilește o serie de obiective și ținte pentru promovarea dezvoltării unor infrastructuri digitale reziliente, securizate, performante și durabile în Uniune, inclusiv un obiectiv digital pentru Comisie și statele membre de a realiza conectivitatea la nivel de gigabiți pentru toți până în 2030. Programul ar trebui să permită realizarea conectivității în întreaga Uniune și în întreaga lume, pentru cetățeni și întreprinderi, incluzând printre altele asigurarea accesului la servicii în bandă largă de mare viteză la prețuri abordabile, care poate contribui la eliminarea „zonelor moarte” de comunicații și la sporirea coeziunii în întreaga Uniune, fără a lăsa deoparte regiunile sale ultraperiferice, zonele rurale, periferice, îndepărtate și izolate și insulele. În prezent, serviciile prin satelit nu pot înlocui performanța rețelelor de la sol, dar pot reduce decalajul digital și pot chiar contribui, după caz, la obiectivele generale ale Directivei (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (4).
(13) Programul ar trebui așadar să cuprindă activități de definire, proiectare, dezvoltare și validare și activități de implementare conexe în ceea ce privește construirea infrastructurii spațiale și de la sol inițiale necesare pentru furnizarea primelor servicii guvernamentale. Programul ar trebui să implice apoi activități de implementare treptată vizând finalizarea atât a infrastructurii spațiale, cât și a celei de la sol necesare pentru furnizarea de servicii guvernamentale avansate, care nu sunt disponibile în prezent și care depășesc stadiul actual al tehnologiei serviciilor europene de comunicații prin satelit existente. În plus, programul ar trebui să promoveze dezvoltarea unor terminale pentru utilizatori capabile să exploateze serviciile de comunicații avansate. Activitățile de exploatare ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, urmărindu-se furnizarea primelor servicii guvernamentale până în 2024, astfel încât nevoile utilizatorilor autorizați de guverne să fie acoperite cât mai repede. Programul ar trebui să implice și activități care să vizeze finalizarea atât a infrastructurii spațiale, cât și a celei de la sol, necesare pentru atingerea capacității operaționale depline până în 2027. Furnizarea de servicii guvernamentale, exploatarea, întreținerea și îmbunătățirea continuă a infrastructurii spațiale și de la sol, odată ce va fi implementată, precum și dezvoltarea generațiilor viitoare de servicii guvernamentale ar trebui să fie încadrate în activitățile de exploatare.
(14) În iunie 2019, statele membre au semnat Declarația privind infrastructura europeană de comunicații cuantice (EuroQCI) (denumită în continuare „declarația”), convenind să colaboreze, alături de Comisie și cu sprijinul ESA, în vederea dezvoltării unei infrastructuri de comunicații cuantice care să acopere întreaga Uniune. În conformitate cu declarația, EuroQCI vizează implementarea unei infrastructuri securizate și certificate de comunicații cuantice de la un capăt la altul, care să permită transmiterea și stocarea informațiilor și a datelor și conectarea activelor critice de comunicații publice din întreaga Uniune. Programul va contribui la îndeplinirea obiectivelor declarației prin dezvoltarea unei infrastructuri EuroQCI spațiale și la sol integrate în infrastructura guvernamentală a programului, precum și prin dezvoltarea și implementarea infrastructurii EuroQCI terestre, care va fi deținută de statele membre. Infrastructura EuroQCI spațială, de la sol și terestră ar trebui să fie dezvoltată în cadrul programului în două faze principale: o fază preliminară de validare, care ar implica dezvoltarea și validarea mai multor tehnologii și protocoale de comunicație diferite, și o fază de implementare deplină, incluzând soluții adecvate pentru conectivitatea între sateliți și pentru transmisia de date între sateliți, infrastructura de la sol și cea terestră.
(15) Una dintre principalele funcții ale EuroQCI va fi aceea de a permite distribuirea cuantică a cheilor criptografice (QKD). Până în prezent, tehnologia și produsele QKD nu sunt suficient de mature astfel încât să fie utilizate pentru protecția informațiilor UE clasificate (IUEC). Până în prezent nu au fost soluționate principalele aspecte legate de securitatea QKD, cum ar fi standardizarea protocoalelor QKD, analiza canalelor laterale și metodologia de evaluare. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine EuroQCI și să permită includerea în infrastructură a produselor criptografice aprobate, atunci când acestea vor fi disponibile.
(16) Pentru a proteja IUEC într-un mod securizat satisfăcător, soluțiile primare de contracarare a amenințărilor reprezentate de informatica cuantică ar trebui să combine soluții convenționale, criptografia post-cuantică și, eventual, QKD în cadrul unor abordări hibride. Prin urmare, programul ar trebui să utilizeze astfel de abordări cu scopul de a asigura atât o criptografie bazată pe o tehnologie de vârf, cât și distribuirea cheilor.
(17) Pentru a extinde capacitățile de comunicații prin satelit ale Uniunii, infrastructura programului ar trebui să aibă la bază, să integreze și să completeze infrastructura dezvoltată în scopul componentei GOVSATCOM. În special, infrastructura de la sol a programului ar trebui să se bazeze pe centrele GOVSATCOM, astfel cum au fost extinse progresiv în funcție de nevoile utilizatorilor prin alte active ale segmentului terestru, inclusiv cele ale statelor membre care doresc să contribuie suplimentar, pe baza cerințelor operaționale și de securitate.
(18) Programul ar trebui să îmbunătățească conectivitatea securizată în zone geografice de interes strategic, cum ar fi Africa și Arctica, precum și în regiunea Mării Baltice, a Mării Negre, a Mării Mediterane și în Atlantic. Serviciile furnizate în temeiul programului ar trebui, de asemenea, să contribuie la reziliența geopolitică oferind o conectivitate suplimentară în conformitate cu obiectivele de politică din regiunile respective și cu Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 1 decembrie 2021 privind Inițiativa „Global Gateway”.
(19) Fără a aduce atingere serviciilor de comunicații, sateliții construiți în scopul programului ar putea fi echipați cu subsisteme, inclusiv sarcini utile, care să facă posibilă sporirea capacității și a serviciilor componentelor Programului spațial al Uniunii, permițând astfel dezvoltarea unor servicii suplimentare, altele decât cele de comunicații, care urmează să fie decise de comitetul programului reunit în configurația relevantă, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/696, și să fie puse în aplicare în condițiile stabilite în prezentul regulament. Dacă se stabilește în mod corespunzător, luându-se în considerare nevoile utilizatorilor și constrângerile bugetare, că există beneficii pentru componentele Programului spațial al Uniunii, subsistemele respective ar putea fi dezvoltate pentru a oferi servicii alternative de poziționare, de navigație și de sincronizare care să completeze programul Galileo, pentru a asigura difuzarea mesajelor Serviciului european geostaționar mixt de navigare (EGNOS) cu o latență mai redusă, pentru a pune la dispoziție senzori spațiali pentru supravegherea spațială și pentru a sprijini consolidarea capacităților actuale ale programului Copernicus, în special pentru serviciile de urgență și de securitate civilă. În plus, subsistemele respective ar putea furniza statelor membre alte servicii decât cele de comunicații, cu condiția ca acest lucru să nu afecteze securitatea și bugetul programului.
(20) Având în vedere importanța pentru program a infrastructurii sale guvernamentale de la sol și impactul acesteia asupra securității sale, amplasarea acestei infrastructuri ar trebui să fie stabilită de Comisie în conformitate cu cerințele generale de securitate și printr-o procedură deschisă și transparentă, în vederea asigurării unei distribuții echilibrate între statele membre. Implementarea infrastructurii guvernamentale de la sol a programului, care integrează și infrastructura dezvoltată în cadrul componentei GOVSATCOM, ar putea implica Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial (denumită în continuare „agenția”) sau, după caz și în funcție de domeniul său de competență, ESA.
(21) Este esențial pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre și pentru asigurarea securității și integrității serviciilor guvernamentale ca activele spațiale ale programului să fie lansate de pe teritoriul Uniunii. În circumstanțe excepționale, justificate temeinic, ar trebui să existe posibilitatea ca astfel de lansări să fie făcute de pe teritoriul unei țări terțe. Pe lângă lansatoarele grele și medii, lansatoarele mici și microlansatoarele ar putea oferi o flexibilitate suplimentară pentru a permite o desfășurare rapidă a activelor spațiale.
(22) Este important ca Uniunea să dețină toate activele corporale și necorporale de infrastructură guvernamentală dezvoltată în cadrul programului, cu excepția infrastructurii EuroQCI terestre, asigurând în același timp respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv a articolului 17 din aceasta. În pofida deținerii de către Uniune a drepturilor de proprietate asupra activelor respective, ar trebui să fie posibil ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat adecvat pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția unor părți terțe sau să le înstrăineze.
(23) Inițiativele la nivelul Uniunii, cum ar fi inițiativa privind conectivitatea securizată, sunt modelate de participarea largă a întreprinderilor inovatoare – întreprinderi mici și mijlocii (IMM), întreprinderi nou-înființate și întreprinderi mari – din sectorul spațial în amonte și în aval din întreaga Uniune. În ultimii ani, unii actori din acest domeniu au lansat provocări în sectorul spațial, mai ales unele întreprinderi nou-înființate și IMM-uri care au dezvoltat tehnologii și aplicații spațiale inovatoare, determinate de piață, utilizând uneori modele de afaceri diferite. Pentru a asigura competitivitatea ecosistemului spațial al Uniunii, programul ar trebui să maximizeze utilizarea unor tehnologii inovatoare și disruptive, precum și a unor noi modele de afaceri dezvoltate de ecosistemul spațial european, inclusiv Noul Spațiu, în special de către IMM-urile, întreprinderile cu capitalizare medie și întreprinderile nou-înființate care dezvoltă noi tehnologii și aplicații spațiale determinate de piață, acoperind în același timp întregul lanț valoric spațial care cuprinde segmentele din amonte și din aval.
(24) Este esențial să fie încurajate investițiile sectorului privat prin achiziții publice adecvate și agregarea contractelor de servicii, reducându-se astfel incertitudinea și asigurându-se vizibilitatea și previzibilitatea pe termen lung a nevoilor de servicii din sectorul public. Pentru a asigura competitivitatea industriei spațiale europene în viitor, programul ar trebui, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea unor competențe avansate în domeniile legate de spațiu și să sprijine activitățile de educație și de formare, precum și promovând egalitatea de șanse, egalitatea de gen și capacitarea femeilor, în vederea realizării întregului potențial al cetățenilor Uniunii în acest domeniu.
(25) În conformitate cu obiectivele stabilite în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european”, programul ar trebui să își reducă cât mai mult posibil impactul asupra mediului. Deși activele spațiale nu emit ele însele gaze cu efect de seră în timpul utilizării lor, instalațiile lor de producție și instalațiile asociate de la sol au un impact asupra mediului. Ar trebui să fie adoptate măsuri pentru a atenua acest impact. În acest scop, achizițiile publice menționate în cadrul programului ar trebui să includă principii și măsuri privind durabilitatea, cum ar fi dispoziții pentru reducerea la minimum și compensarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de dezvoltarea, producția și implementarea infrastructurii, precum și măsuri de prevenire a poluării luminoase, cum ar fi impactul asupra observațiilor astronomice de la sol.
(26) Având în vedere numărul tot mai mare de vehicule spațiale și de deșeuri spațiale aflate pe orbită, noua constelație europeană ar trebui, de asemenea, să îndeplinească criterii de durabilitate a spațiului și să fie un exemplu de bune practici în ceea ce privește managementul traficului spațial și supravegherea și urmărirea spațială (SST), pentru a reduce cantitatea de deșeuri spațiale produse, pentru a preveni distrugerile și coliziunile pe orbită și pentru a oferi măsuri adecvate pentru vehiculele spațiale aflate la sfârșitul ciclului de viață. În contextul în care în cadrul forurilor internaționale, de exemplu în cadrul Comitetului Organizației Națiunilor Unite pentru utilizarea pașnică a spațiului cosmic, sunt dezbătute preocupări legitime legate de protecția mediului spațial, este extrem de important ca Uniunea să își asume rolul de lider în ceea ce privește durabilitatea spațiului. Contractele încheiate în cadrul programului ar trebui să garanteze faptul că tehnologia utilizată respectă cele mai înalte standarde posibile în ceea ce privește durabilitatea, precum și eficiența energetică și a resurselor.
(27) Cerințele operaționale pentru serviciile guvernamentale ar trebui să se bazeze pe evaluarea nevoilor utilizatorilor autorizați de guverne, ținându-se seama totodată de capacitățile existente în cadrul ofertelor actuale de pe piață. Atunci când se evaluează aceste cerințe, capacitățile actuale de pe piață ar trebui folosite în cea mai mare măsură posibilă. Portofoliul de servicii pentru serviciile guvernamentale ar trebui elaborat pornind de la aceste cerințe operaționale, în combinație cu cerințele generale de securitate și cu evoluția cererii de servicii guvernamentale. Portofoliul de servicii respectiv ar trebui să stabilească scenariul de referință aplicabil pentru serviciile guvernamentale. Acesta ar trebui, de asemenea, să identifice categoriile de servicii care completează portofoliul de servicii al serviciilor GOVSATCOM stabilit în cadrul Regulamentului (UE) 2021/696. Comisia ar trebui să asigure consecvența și coerența cerințelor operaționale și de securitate între componenta GOVSATCOM și program. Pentru a menține un grad optim de corelare între cererea și furnizarea de servicii, portofoliul de servicii pentru serviciile guvernamentale ar trebui să fie stabilit în 2023 și să poată fi actualizat periodic, în urma consultării statelor membre pe baza respectivelor cerințe operaționale și de securitate.
(28) Comunicațiile prin satelit sunt o resursă finită, limitată de capacitatea satelitară, de frecvențe și de acoperirea geografică. Prin urmare, pentru a fi eficient din punctul de vedere al costurilor și pentru a profita de economiile de scară, programul ar trebui să optimizeze corelarea cererii cu oferta de servicii guvernamentale și să evite supracapacitatea. Întrucât atât cererea, cât și oferta potențială se schimbă în timp, Comisia ar trebui să monitorizeze nevoile în vederea ajustării portofoliului pentru serviciile guvernamentale ori de câte ori acest lucru este necesar.
(29) Statele membre, Consiliul, Comisia și SEAE, precum și agențiile și organele Uniunii ar trebui să poată deveni participanți la program, în măsura în care aleg să autorizeze utilizatori de servicii guvernamentale sau să furnizeze capacități, amplasamente sau instalații. Luând în considerare faptul că statele membre sunt cele care decid dacă autorizează utilizatori naționali ai serviciilor guvernamentale, acestea nu ar trebui să fie obligate să contribuie la program sau să găzduiască infrastructuri ale programului.
(30) Fiecare participant la program ar trebui să desemneze o autoritate competentă în materie de conectivitate securizată care să monitorizeze dacă utilizatorii și alte entități naționale care joacă un rol în cadrul programului respectă normele și procedurile de securitate aplicabile, astfel cum sunt specificate în cerințele generale de securitate. Participanții la program pot decide ca funcțiile unei astfel de autorități să fie atribuite unei autorități existente.
(31) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, care urmează să constituie principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (5), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.
(32) Obiectivele programului sunt consecvente și complementare cu cele ale altor programe ale Uniunii, în special programul Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și prin Decizia (UE) 2021/764 a Consiliului (7), programul Europa digitală instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (8), Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (9), Mecanismul pentru interconectarea Europei instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului (10) și, în special, Programul spațial al Uniunii.
(33) Orizont Europa va aloca o parte specifică a componentelor din clusterul „Dezvoltarea digitală, industria și spațiul” pentru activitățile de cercetare și inovare legate de dezvoltarea și validarea sistemului de conectivitate securizată, inclusiv pentru tehnologiile potențiale care ar urma să fie dezvoltate în cadrul ecosistemului spațial, inclusiv al Noului Spațiu. Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală” (IVCDCI) va aloca o parte specifică din fondurile sale aferente programului „Europa globală” pentru activitățile legate de exploatarea sistemului de conectivitate securizată și de furnizarea la nivel mondial a unor servicii care vor face posibilă oferirea unei game largi de servicii partenerilor internaționali. Programul spațial al Uniunii va aloca o parte specifică a componentei GOVSATCOM pentru activitățile legate de dezvoltarea centrului GOVSATCOM, care va face parte din infrastructura de la sol a sistemului de conectivitate securizată. Finanțarea care provine din aceste programe ar trebui să se execute în conformitate cu normele programelor respective.
(34) Având în vedere implicațiile sale inerente asupra securității Uniunii și a statelor sale membre, programul partajează, de asemenea, obiective și principii cu Fondul european de apărare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului (11). Prin urmare, o parte din finanțarea din Fondul european de apărare ar trebui să fie furnizată pentru finanțarea activităților din cadrul programului, în special a activităților legate de implementarea infrastructurii sale.
(35) Pentru a garanta implementarea cu succes a programului, este important să se asigure că sunt disponibile resurse suficiente. Statele membre ar trebui să poată contribui cu competențe tehnice, expertiză și asistență, în special în domeniile siguranței și securității, sau, dacă este adecvat și posibil, punând la dispoziția programului date, informații, servicii și infrastructuri amplasate pe teritoriul lor. Programul ar trebui să poată primi contribuții financiare suplimentare sau contribuții în natură din partea unor terți, inclusiv din partea agențiilor și organelor Uniunii, a statelor membre, a țărilor terțe participante la program sau a organizațiilor internaționale, în conformitate cu acordurile relevante.
(36) Prezentului program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (12) („Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.
(37) În conformitate cu articolul 191 alineatul (3) din Regulamentul financiar, aceleași costuri nu se finanțează în niciun caz de două ori din bugetul Uniunii.
(38) Comisia ar trebui să poată face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistență tehnică din partea anumitor părți externe, cu condiția respectării intereselor în materie de securitate ale Uniunii. Și alte entități implicate în guvernanța publică a programului ar trebui să poată beneficia de aceeași asistență tehnică pentru executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.
(39) Contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului pentru activități finanțate prin program ar trebui să respecte normele Uniunii. În acest context, Uniunea ar trebui să fie de asemenea responsabilă cu definirea obiectivelor care trebuie urmărite în ceea ce privește achizițiile publice.
(40) Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Utilizarea unor astfel de tehnologii determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, în măsura în care aceste contracte implică angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri specifice privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, ar trebui să existe posibilitatea de a impune un nivel minim de subcontractare. În ceea ce privește ultimul aspect, ar trebui să se acorde prioritate, atunci când este posibil, întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor, în special pentru a permite participarea lor transfrontalieră.
(41) Pentru a îndeplini obiectivele programului, este important să se poată face apel, atunci când este cazul, la capacitățile oferite de entități publice și private din Uniune care își desfășoară activitatea în domeniul spațial și, de asemenea, să se poată colabora, la nivel internațional, cu țări terțe sau cu organizații internaționale. Din acest motiv, este necesar să se prevadă posibilitatea de a utiliza toate instrumentele și metodele de gestiune relevante prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în Regulamentul financiar și procedurile comune de achiziții publice.
(42) Cooperarea dintre sectorul public și cel privat reprezintă cel mai adecvat model pentru a se asigura că pot fi urmărite obiectivele programului. Aceasta ar trebui să permită valorificarea bazei tehnologice și industriale de comunicații prin satelit existente a Uniunii, inclusiv a activelor private, și furnizarea de servicii guvernamentale solide și inovatoare, precum și să le permită partenerilor privați să completeze infrastructura programului cu capacități suplimentare pentru a oferi servicii comerciale în condiții de piață prin investiții proprii suplimentare. În plus, un astfel de model ar trebui să optimizeze costurile de implementare și de exploatare prin partajarea costurilor de dezvoltare și de implementare a componentelor comune atât infrastructurilor guvernamentale, cât și celor comerciale, precum și a costurilor de exploatare, permițând un nivel ridicat de utilizare în comun a capacităților. De asemenea, ar trebui să stimuleze inovarea în ecosistemul spațial al Uniunii, inclusiv în Noul Spațiu, permițând partajarea riscurilor legate de cercetare și dezvoltare între partenerii publici și privați.
(43) Pentru implementarea programului, contractele de concesiune, contractele de achiziție de produse, de servicii sau de lucrări ori contractele mixte ar trebui să respecte principii-cheie. Contractele respective ar trebui să stabilească o distribuție clară a sarcinilor și a responsabilităților între partenerii publici și cei privați, inclusiv o repartizare clară a riscurilor între aceștia, astfel încât să se asigure asumarea responsabilității de către contractanți pentru consecințele eventualelor neîndepliniri ale obligațiilor de care sunt responsabili. Contractele ar trebui să garanteze că nu se acordă contractanților nicio supracompensare pentru furnizarea de servicii guvernamentale, să permită ca furnizarea de servicii comerciale să fie stabilită de către sectorul privat și să asigure că se acordă prioritate în mod adecvat nevoilor utilizatorilor autorizați de guverne. Contractele ar trebui să garanteze faptul că furnizarea de servicii bazate pe infrastructura comercială protejează interesele esențiale ale Uniunii și obiectivele generale și specifice ale programului. Prin urmare, este important să se instituie măsuri care să asigure protejarea intereselor esențiale și a obiectivelor respective. În special, Comisia ar trebui să poată lua măsurile necesare pentru a asigura continuitatea serviciilor în cazul în care contractantul nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile. Contractele ar trebui să includă garanții adecvate pentru a preveni, printre altele, conflictele de interese și potențialele denaturări ale concurenței care decurg din furnizarea de servicii comerciale, discriminarea nejustificată sau orice alte avantaje indirecte ascunse. Astfel de garanții ar putea include separarea conturilor între serviciile guvernamentale și serviciile comerciale, inclusiv înființarea unei entități, separate din punct de vedere structural și juridic de operatorul integrat vertical, pentru furnizarea de servicii guvernamentale, precum și accesul deschis, echitabil, rezonabil și nediscriminatoriu la infrastructura necesară pentru furnizarea de servicii comerciale. Prin urmare, serviciile comerciale ar trebui să fie disponibile pentru furnizorii de servicii terestre existenți, în condiții transparente și nediscriminatorii. Contractele ar trebui să încurajeze participarea întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor la nivelul întregului lanț valoric și în toate statele membre.
(44) Unul dintre obiectivele importante ale programului este acela de a asigura securitatea Uniunii și a statelor membre și de a consolida reziliența la nivelul tehnologiilor și al lanțurilor valorice esențiale, menținând totodată o economie deschisă. În cazuri specifice, pentru îndeplinirea acestui obiectiv este necesară stabilirea unor condiții de eligibilitate și de participare, astfel încât să se asigure protecția integrității, a securității și a rezilienței sistemelor operaționale ale Uniunii. Acest lucru nu ar trebui să submineze nevoia de competitivitate și de eficiență din punctul de vedere al costurilor.
(45) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (14), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (15) și (UE) 2017/1939 (16) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (17). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată, ai EPPO în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, precum și să se asigure că orice terți implicați în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(46) Pentru a asigura protecția intereselor financiare ale Uniunii, este necesar să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își poată exercita pe deplin competențele care le revin.
(47) În vederea optimizării eficienței și a impactului programului, ar trebui luate măsuri pentru a promova utilizarea și dezvoltarea de standarde deschise și tehnologii cu sursă deschisă, precum și a interoperabilității în arhitectura sistemului de conectivitate securizată. Conceperea sistemului respectiv astfel încât acesta să aibă un caracter mai deschis ar putea permite sinergii mai bune cu alte componente ale Programului spațial al Uniunii sau cu serviciile și aplicațiile naționale, ar putea optimiza costurile prin evitarea duplicării acestora în cadrul dezvoltării aceleiași tehnologii și ar putea îmbunătăți fiabilitatea, stimula inovarea și profita de avantajele concurenței la scară largă.
(48) O bună guvernanță publică a programului necesită repartizarea clară a responsabilităților și a sarcinilor între diferiții actori implicați, pentru a se evita suprapunerile inutile și a se reduce depășirile de costuri și întârzierile. Toți actorii implicați în guvernanță ar trebui să sprijine, în domeniul lor de competență și în conformitate cu responsabilitățile lor, îndeplinirea obiectivelor programului.
(49) Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Acestea dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale în acest domeniu. Prin urmare, statele membre pot avea o contribuție semnificativă la program, în special la implementarea acestuia. Acestea ar putea coopera cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului și pentru a asigura coerența între inițiativele naționale relevante și program. Comisia ar putea fi în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să beneficieze de asistența acestora și, sub rezerva îndeplinirii unor condiții convenite de comun acord, ar putea să încredințeze statelor membre sarcini în cadrul implementării programului. După caz, statele membre ar trebui să urmărească să asigure coerența și complementaritatea planurilor lor de redresare și reziliență cu programul. Mai mult, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a asigura protecția infrastructurilor de la sol amplasate pe teritoriile lor. În plus, statele membre ar trebui să poată asigura disponibilitatea și protecția la nivel corespunzător a frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18). Frecvențele puse la dispoziția programului nu ar trebui să aibă niciun impact financiar asupra programului.
(50) În conformitate cu articolul 17 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și în calitate de promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine răspunderea de a implementa programul, de a-și asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea acestuia. Pentru a optimiza resursele și competențele diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată încredința anumite sarcini altor entități, în circumstanțe în care acest lucru se justifică. Comisia ar trebui să stabilească principalele cerințe tehnice și operaționale necesare pentru a realiza evoluția sistemelor și a serviciilor. Comisia ar trebui să facă acest lucru după consultarea experților din statele membre, a utilizatorilor și a altor părți interesate relevante din sectorul public sau privat. În sfârșit, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TFUE, exercitarea competenței de către Uniune nu poate avea ca efect împiedicarea exercitării propriilor competențe de către statele membre. Cu toate acestea, pentru a utiliza în mod adecvat fondurile Uniunii, este oportun ca, pe cât posibil, Comisia să asigure coerența activităților desfășurate în contextul programului cu cele ale statelor membre, fără a crea o suprapunere inutilă a eforturilor.
(51) Articolul 154 din Regulamentul financiar prevede că, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, Comisia trebuie să se poată baza pe sistemele și pe procedurile persoanelor sau entităților însărcinate cu execuția fondurilor Uniunii. Dacă este necesar, ajustările specifice aduse respectivelor sisteme și proceduri (măsurile de supraveghere), precum și dispozițiile privind contractele existente ar trebui să fie definite în acordurile de contribuție corespunzătoare.
(52) Având în vedere acoperirea sa la nivel mondial, programul are o puternică dimensiune internațională. Partenerii internaționali, guvernele și cetățenii acestora vor fi destinatarii gamei de servicii oferite de program, cu beneficii sporite pentru cooperarea internațională a Uniunii și a statelor membre cu partenerii respectivi. Pentru chestiunile care țin de program, Comisia ar putea coordona, în domeniul său de competență și în numele Uniunii, activitățile de pe scena internațională.
(53) Bazându-se pe expertiza dezvoltată în ultimii ani în materie de gestionare, exploatare și furnizare de servicii în legătură cu componentele Galileo și EGNOS ale Programului spațial al Uniunii, agenția este organismul cel mai adecvat pentru a implementa, sub supravegherea Comisiei, sarcinile legate de exploatarea infrastructurii guvernamentale și de furnizarea de servicii guvernamentale. Prin urmare, aceasta ar trebui să dezvolte în continuare capacități relevante în acest scop. Agenției ar trebui să i se încredințeze furnizarea de servicii guvernamentale și ar trebui să i se poată încredința, integral sau parțial, gestionarea operațională a infrastructurii guvernamentale.
(54) În ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția ar trebui să fie responsabilă, prin intermediul consiliului său de acreditare de securitate, pentru asigurarea acreditării de securitate a serviciilor și a infrastructurii guvernamentale. În plus, sub rezerva pregătirii operaționale a agenției, în special în ceea ce privește nivelurile adecvate de resurse umane, agenția ar trebui să îndeplinească sarcinile care i-au fost încredințate de Comisie. Atunci când este posibil, agenția ar trebui să își pună în valoare expertiza, de exemplu, în cadrul activităților legate de Sistemul Global de Navigație prin Satelit European (EGNSS). Atunci când i se încredințează sarcini, agenției ar trebui să i se pună la dispoziție resurse umane, administrative și financiare adecvate, pentru a i se permite să își îndeplinească pe deplin sarcinile și misiunile.
(55) Pentru a asigura exploatarea infrastructurii guvernamentale și pentru a facilita furnizarea de servicii guvernamentale, agenției ar trebui să i se permită să încredințeze altor entități, prin intermediul unor acorduri de contribuție, activități specifice în domeniile care sunt de competența respectivă a acestora, în condițiile de gestiune indirectă care i se aplică Comisiei, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul financiar.
(56) ESA este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial, inclusiv în domeniul comunicațiilor prin satelit, și, prin urmare, este un partener important în implementarea diferitelor aspecte ale politicii spațiale a Uniunii. În această privință, ESA ar trebui să fie în măsură să furnizeze expertiză Comisiei, inclusiv pentru pregătirea specificațiilor și implementarea aspectelor tehnice ale programului. În acest scop, ESA ar trebui să fie însărcinată cu supravegherea activităților de dezvoltare și de validare din cadrul programului și să sprijine evaluarea contractelor încheiate în contextul implementării programului.
(57) Dată fiind importanța activităților legate de spațiu pentru economia Uniunii și pentru viețile cetățenilor din Uniune, atingerea și menținerea unui nivel ridicat de securitate ar trebui să fie o prioritate-cheie pentru program, în special în vederea protejării intereselor Uniunii și ale statelor membre, inclusiv în legătură cu informațiile clasificate și cu informațiile sensibile neclasificate.
(58) Date fiind expertiza specifică de care dispune SEAE și contactele sale periodice cu autorități ale țărilor terțe și cu organizații internaționale, SEAE ar trebui să fie în măsură să asiste Comisia la executarea anumitor sarcini legate de securitatea programului în domeniul relațiilor externe, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului (19).
(59) Fără a se aduce atingere responsabilității exclusive a statelor membre în domeniul securității naționale, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din TUE, și nici dreptului statelor membre de a-și proteja interesele esențiale în materie de securitate în conformitate cu articolul 346 din TFUE, ar trebui să se instituie o guvernanță specifică în materie de securitate pentru a se asigura implementarea fără probleme a programului. Această guvernanță ar trebui să se bazeze pe trei principii-cheie. În primul rând, este imperativ ca experiența vastă și unică a statelor membre în chestiuni de securitate să fie luată în considerare în cea mai mare măsură posibilă. În al doilea rând, pentru a preveni conflictele de interese și orice alte deficiențe în aplicarea normelor de securitate, funcțiile operaționale ar trebui să fie separate de funcțiile de acreditare de securitate. În al treilea rând, entitatea responsabilă cu gestionarea întregii infrastructuri a programului sau a unei părți a acesteia este, de asemenea, cea mai în măsură să gestioneze securitatea sarcinilor care îi sunt încredințate. Securitatea programului s-ar baza pe experiența dobândită în implementarea Programului spațial al Uniunii în ultimii ani. O bună guvernanță în materie de securitate impune, de asemenea, ca rolurile să fie distribuite în mod adecvat între diferiții participanți. Fiind responsabilă pentru program, Comisia ar trebui să stabilească împreună cu statele membre cerințele generale de securitate aplicabile programului, fără a se aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale. În special în domeniul informațiilor clasificate, guvernanța în materie de securitate a programului ar trebui să reflecte rolurile și domeniile de competență respective ale Consiliului și ale statelor membre în ceea ce privește evaluarea și aprobarea produselor criptografice destinate protecției IUEC.
(60) Securitatea cibernetică și fizică ale infrastructurilor programului, atât cele de la sol, cât și cele din spațiu, precum și redundanța fizică a acestora sunt esențiale pentru a se asigura continuitatea serviciului și a funcționării sistemului. Prin urmare, necesitatea de a proteja sistemul și serviciile sale împotriva atacurilor cibernetice și a amenințărilor la adresa sateliților, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii și prin sprijinirea răspunsului la astfel de atacuri cibernetice și a redresării în urma acestora, ar trebui să fie luată în considerare în mod corespunzător la stabilirea cerințelor generale de securitate.
(61) După caz, după analizarea riscurilor și a amenințărilor, Comisia ar trebui să identifice o structură de monitorizare a securității. Respectiva structură de monitorizare a securității ar trebui să fie entitatea care urmează instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei (PESC) 2021/698 a Consiliului (20).
(62) Fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale, Comisia și Înaltul Reprezentant, fiecare în domeniul său de competență, trebuie să asigure securitatea programului în conformitate cu prezentul regulament și, când este cazul, cu Decizia (PESC) 2021/698.
(63) Serviciile guvernamentale furnizate de program vor fi utilizate de actorii guvernamentali din Uniune în misiuni și operațiuni esențiale pentru siguranță, securitate și apărare, precum și pentru protejarea infrastructurilor critice. Prin urmare, astfel de servicii și de infrastructuri ar trebui să facă obiectul acreditării de securitate.
(64) Este indispensabil ca activitățile de acreditare de securitate să fie realizate pe baza responsabilității colective pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre, făcându-se eforturi pentru a se ajunge la un consens și implicând toate părțile interesate de problema securității, și să fie instituită o procedură permanentă de monitorizare a riscurilor. Este, de asemenea, necesar ca activitățile de acreditare de securitate de ordin tehnic să fie desfășurate de specialiști care sunt calificați corespunzător pentru acreditarea unor sisteme complexe și care dețin un nivel adecvat de autorizare de securitate.
(65) În temeiul articolului 17 din TUE, Comisia este responsabilă cu gestionarea programelor care, în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul financiar, pot fi subdelegate unor terți, în cadrul gestiunii indirecte. În acest context, Comisia trebuie să se asigure că sarcinile îndeplinite de terți pentru implementarea programului în cadrul gestiunii indirecte nu subminează securitatea programului, în special în ceea ce privește controlul informațiilor clasificate. Prin urmare, ar trebui clarificat faptul că, în cazul în care Comisia încredințează ESA sarcini în cadrul programului, acordurile de contribuție corespunzătoare trebuie să asigure faptul că informațiile clasificate generate de ESA sunt considerate IUEC în conformitate cu Decizia 2013/488/UE a Consiliului (21) și cu Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei (22) și sunt create sub autoritatea Comisiei.
(66) Serviciile guvernamentale ale programului ar putea să fie utilizate și în misiunile și operațiunile critice pentru securitate și pentru siguranță desfășurate de actori de la nivelul Uniunii și al statelor membre. Prin urmare, pentru a proteja interesul esențial în materie de securitate al Uniunii și al statelor sale membre, este nevoie de măsuri prin care să se asigure nivelul necesar de independență față de terți (țări terțe și entități din țări terțe) și care să acopere toate elementele programului. Astfel de măsuri ar putea viza tehnologiile spațiale și de la sol de la nivelul componentelor, al subsistemelor sau al sistemelor, industriile producătoare, proprietarii și operatorii sistemelor spațiale și localizarea fizică a componentelor de la sol ale sistemului.
(67) Membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), țărilor în curs de aderare, țărilor candidate și potențial candidate, precum și țărilor din cadrul politicii europene de vecinătate și altor țări terțe li se poate permite să participe la program numai în baza unui acord care trebuie să fie încheiat în conformitate cu articolul 218 din TFUE.
(68) În temeiul Deciziei (UE) 2021/1764 a Consiliului (23), persoanele și entitățile stabilite în țări sau teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și a unor eventuale regimuri aplicabile statului membru cu care are legături țara sau teritoriul de peste mări respectiv(ă).
(69) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (24), programul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată sarcina administrativă, în special pentru statele membre, precum și reglementarea excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele programului. Evaluarea programului ar trebui să țină seama de constatările evaluării Programului spațial al Uniunii referitoare la componenta GOVSATCOM, efectuată în cadrul Regulamentului (UE) 2021/696.
(70) Pentru a se asigura menținerea caracterului adecvat al indicatorilor utilizați pentru raportarea cu privire la progresele înregistrate de program, precum și al cadrului de monitorizare și de evaluare a programului, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexei la prezentul regulament cu privire la indicatori, la completarea prezentului regulament cu dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și de evaluare și la completarea prezentului regulament prin precizarea caracteristicilor unei baze de date a activelor spațiale ale programului, precum și a metodologiei și procedurilor necesare pentru menținerea și actualizarea bazei de date respective. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(71) În interesul unei bune guvernanțe publice și având în vedere sinergiile dintre program și componenta GOVSATCOM, comitetul programului constituit în cadrul Regulamentului (UE) 2021/696 în configurația GOVSATCOM ar trebui să servească, de asemenea, drept comitet în sensul prezentului program. În ceea ce privește aspectele legate de securitatea programului, comitetul programului ar trebui să se reunească într-o configurație de securitate specifică.
(72) Având în vedere faptul că o bună guvernanță publică necesită o gestionare uniformă a programului, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program ar putea participa, în calitate de observatori, la lucrările comitetului programului constituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (25). Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea referitor la program ar putea participa la lucrările comitetului programului, sub rezerva restricțiilor în materie de securitate și în conformitate cu clauzele acordului respectiv. Reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu ar trebui să poată participa la vot în cadrul comitetului programului. Condițiile de participare a observatorilor și a participanților ad-hoc ar trebui stabilite în regulamentul de procedură al comitetului programului.
(73) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să-i fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește adoptarea normelor detaliate privind furnizarea serviciilor guvernamentale, a cerințelor operaționale pentru serviciile guvernamentale, a portofoliului de servicii pentru serviciile guvernamentale, a deciziilor privind contribuția referitoare la acordurile de contribuție și a programelor de lucru, precum și a cerințelor suplimentare pentru participarea țărilor terțe și a organizațiilor internaționale la program. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(74) Ca regulă generală, serviciile guvernamentale care sunt bazate pe infrastructura guvernamentală ar trebui să fie furnizate gratuit utilizatorilor autorizați de guverne. Capacitatea disponibilă pentru aceste servicii este însă limitată. Dacă în urma unei analize Comisia ajunge la concluzia că există un deficit de capacități, ar trebui ca, în cazuri justificate în mod corespunzător în care cererea depășește capacitatea de acces, să se permită adoptarea unei politici tarifare în cadrul normelor detaliate privind furnizarea de servicii, pentru a se realiza o corelare a cererii cu oferta de servicii. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să-i fie conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește adoptarea unei astfel de politici tarifare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(75) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește stabilirea măsurilor necesare pentru a determina amplasamentele centrelor care aparțin infrastructurii guvernamentale de la sol. Pentru selectarea acestor amplasamente, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a lua în considerare cerințele operaționale și de securitate, precum și infrastructura existentă. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(76) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru implementarea prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește stabilirea cerințelor generale de securitate. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Ar trebui ca statele membre să poată exercita un control maxim asupra cerințelor generale de securitate ale programului. Atunci când adoptă acte de punere în aplicare în domeniul securității programului, Comisia ar trebui să fie asistată de comitetul programului, reunit într-o configurație de securitate specifică. Având în vedere caracterul sensibil al aspectelor privind securitatea, președintele comitetului programului ar trebui să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care beneficiază de cel mai larg sprijin posibil în cadrul comitetului programului. Comisia nu ar trebui să adopte acte de punere în aplicare care stabilesc cerințele generale de securitate ale programului în cazurile în care comitetul programului nu emite niciun aviz. În celelalte cazuri în care este prevăzută implicarea configurației de securitate a comitetului programului, această implicare ar trebui să aibă loc în conformitate cu regulamentul de procedură al comitetului programului.
(77) Programul completează actualul Program spațial al Uniunii, prin integrarea și extinderea obiectivelor și acțiunilor sale pentru a crea un sistem de conectivitate securizat și bazat pe spațiu pentru Uniune. Acest lucru ar trebui luat în considerare la evaluarea programului.
(78) Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele acțiunii care depășesc capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.
(79) Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de cinci ani, pentru a alinia durata acestuia la cea a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (26) (denumit în continuare „CFM 2021-2027”).
(80) Pentru a permite începerea punerii în aplicare a prezentului regulament cât mai curând posibil, în vederea atingerii obiectivelor sale, acesta ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență,