Decizia (UE) 2021/1764 a Consiliului din 5 octombrie 2021 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (Decizia privind asocierea peste mări, inclusiv Groenlanda)

(1) Prezenta decizie stabilește normele și procedura privind asocierea Uniunii cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM), inclusiv Groenlanda, și înlocuiește Decizia 2013/755/UE a Consiliului (2) („Decizia de asociere peste mări”) și Decizia 2014/137/UE a Consiliului (3). Prin urmare, Decizia 2013/755/UE ar trebui să fie abrogată.

(2) Ca urmare a retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumit în continuare „Regatul Unit”) din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (denumită în continuare „Euratom”) în conformitate cu articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), prezenta asociere se aplică TTPM enumerate în anexa II la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), cu excepția celor 12 TTPM ale Regatului Unit enumerate în anexa respectivă.

(3) În temeiul articolului 204 din TFUE, dispozițiile articolelor 198-203 din TFUE se aplică Groenlandei, sub rezerva dispozițiilor specifice prevăzute în Protocolul nr. 34 la TFUE privind regimul special care se aplică Groenlandei. În conformitate cu Tratatul de modificare, cu privire la Groenlanda, a tratatelor de instituire a Comunităților Europene (4), relațiile dintre Uniune, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte, sunt reglementate prin Decizia 2014/137/UE, care evidențiază legăturile istorice, politice, economice și culturale strânse dintre Uniune și Groenlanda și definește un regim special de parteneriat și cooperare. Decizia 2014/137/UE a expirat la data de 31 decembrie 2020.

(4) Începând cu 1 ianuarie 2021, asistența acordată de Uniune pentru TTPM, care era finanțată anterior din Fondul european de dezvoltare (FED), ar trebui să fie finanțată din bugetul general al Uniunii.

(5) Pentru a reduce numărul instrumentelor de finanțare externă și a raționaliza performanța acestora, relațiile cu toate TTPM, inclusiv cu Groenlanda, ar trebui să fie regrupate, prin înlocuirea Deciziei 2013/755/UE și a Deciziei 2014/137/UE cu o singură decizie.

(6) Parteneriatul stabilit prin prezenta decizie ar trebui să permită continuarea relațiilor strânse dintre Uniune, pe de o parte, și TTPM, pe de altă parte.

(7) În 2003, Consiliul a convenit că viitoarea relație a Uniunii cu Groenlanda de după 2006 se va baza pe un parteneriat extins pentru dezvoltare durabilă, care va include un acord de pescuit specific, negociat în conformitate cu normele și principiile generale pentru astfel de acorduri.

(8) În cadrul Declarației comune a Uniunii Europene, pe de o parte, și a guvernului Groenlandei și a guvernului Danemarcei, pe de altă parte, privind relațiile dintre Uniunea Europeană și Groenlanda, semnată la Bruxelles la 19 martie 2015, au fost reamintite legăturile strânse de ordin istoric, politic, economic și cultural dintre Uniune și Groenlanda și a fost exprimat angajamentul de se a consolida în continuare relațiile și cooperarea pe baza unor interese comune și de a conferi relațiilor reciproce o perspectivă pe termen lung.

(9) Prezenta decizie ar trebui să sublinieze particularitățile parteneriatului dintre Uniune, pe de o parte, și Groenlanda și Danemarca, pe de altă parte, cum ar fi obiectivul de a menține legăturile strânse și durabile dintre Uniune, Groenlanda și Danemarca, recunoașterea poziției geostrategice a Groenlandei, importanța unui dialog privind politicile între Groenlanda, Danemarca și Uniune, existența unui acord de parteneriat în domeniul pescuitului între Uniune și Groenlanda și cooperarea potențială privind chestiunile arctice. Decizia ar trebui să răspundă provocărilor globale, permițând elaborarea unui program proactiv și urmărirea intereselor reciproce, în special, impactul tot mai mare al schimbărilor climatice asupra activităților umane și a mediului, transportul maritim, resursele naturale, inclusiv materiile prime și stocurile de pește, precum și cercetarea și inovarea.

(10) TFUE și legislația secundară adoptată în temeiul acestuia nu se aplică în mod automat TTPM, cu excepția unei serii de dispoziții care prevăd explicit aplicarea acestora. Cu toate că nu sunt țări terțe, TTPM nu fac parte din piața unică dar trebuie totuși să respecte obligațiile impuse țărilor terțe în ceea ce privește schimburile comerciale, în special regulile de origine, normele sanitare și fitosanitare și măsurile de salvgardare.

(11) Relația specială dintre Uniune și TTPM evoluează de la o abordare bazată pe cooperarea pentru dezvoltare la un parteneriat reciproc vizând sprijinirea dezvoltării durabile a TTPM. Progresele obținute până în prezent ar trebui să fie consolidate și extinse. Mai mult, solidaritatea dintre Uniune și TTPM ar trebui să se bazeze pe relația unică dintre acestea și pe apartenența lor la aceeași familie europeană.

(12) Contribuția societății civile la dezvoltarea TTPM poate fi sporită prin consolidarea organizațiilor societății civile în toate domeniile de cooperare.

(13) Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă („Agenda 2030”), adoptată de Organizația Națiunilor Unite în septembrie 2015, reprezintă răspunsul comunității internaționale la provocările și la tendințele globale în materie de dezvoltare durabilă. Bazată pe obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite („ODD”), pe Acordul de la Paris (5) adoptat la 12 decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”) și pe Agenda de acțiune de la Addis Abeba, Agenda 2030 constituie un cadru favorabil transformării pentru eradicarea sărăciei și realizarea dezvoltării durabile la nivel global. Agenda 2030 are o aplicabilitate universală, oferind un cadru comun de acțiune cuprinzător care se aplică atât Uniunii, cât și partenerilor săi. Aceasta asigură un echilibru între dimensiunile economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile, recunoscând corelațiile esențiale dintre obiectivele și țintele sale. Agenda 2030 are obiectivul de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Punerea sa în aplicare va fi coordonată îndeaproape cu alte angajamente internaționale. Acțiunile puse în aplicare în temeiul prezentei decizii vor viza îndeosebi corelațiile dintre ODD, precum și acțiunile integrate care pot genera beneficii conexe și care pot îndeplini obiective multiple în mod coerent. Egalitatea de gen și emanciparea femeilor sunt cruciale pentru îndeplinirea ODD și reprezintă aspecte transversale pentru întreaga Agendă 2030.

(14) Asocierea dintre Uniune și TTPM ar trebui să se întemeieze în continuare pe trei piloni fundamentali și anume îmbunătățirea competitivității, consolidarea rezilienței și reducerea vulnerabilității, precum și promovarea cooperării și a integrării între TTPM, pe de o parte, și alți parteneri și regiuni învecinate, pe de altă parte.

(15) Asistența financiară din partea Uniunii, alocată prin intermediul parteneriatului, ar trebui să confere o perspectivă europeană dezvoltării TTPM și ar trebui să contribuie la întărirea legăturilor strânse și de lungă durată dintre Uniune și TTPM, consolidând în același timp poziția TTPM ca avanposturi ale Uniunii, pe baza valorilor și a istoriei comune care îi leagă pe parteneri.

(16) Având în vedere poziția geografică a TTPM și în pofida statutului diferit față de dreptul Uniunii al fiecărui actor dintr-o anumită zonă geografică, cooperarea dintre TTPM și vecinii lor ar trebui să continue în interesul tuturor părților, cu un accent deosebit pe domeniile de interes comun și pe promovarea valorilor și a standardelor Uniunii.

(17) Dezvoltarea cooperării intraregionale reprezintă o prioritate de interes reciproc. Operațiunile intraregionale ar trebui să urmărească obținerea unui echilibru, acolo unde este cazul, între regiunile Pacificului, Oceanului Indian, zonei Caraibilor, Oceanului Atlantic și regiunile arctice.

(18) TTPM se confruntă cu constrângeri specifice cauzate de poziția lor geografică. În special, la punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui să se țină seama de constrângerile impuse de depărtarea sau de depărtarea extremă a TTPM.

(19) La punerea în aplicare a prezentei decizii, ar trebui să se țină seama de situația socială și economică a TTPM, în special în cazul TTPM eligibile pentru asistență oficială pentru dezvoltare („AOD”), pe baza listei beneficiarilor respectivei asistențe, întocmite de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare („OCDE”).

(20) Multe TTPM sunt învecinate cu regiunile ultraperiferice, menționate la articolul 349 din TFUE, cu state din Africa, din zona Caraibilor și Pacific (ACP) și cu alte țări terțe sau teritorii (6), împărtășind cu vecinii lor nevoi comune de la cele de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, precum și de conservare a biodiversității până la aspecte care privesc oceanele, diversificarea economică și reducerea riscului de dezastre.

(21) Prin Comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii”, prin concluziile celui de al 15-lea și ale celui de al 16-lea Forum TTPM-UE, precum și prin recomandările Comisiei referitoare la deschiderea negocierilor privind un acord de parteneriat între Uniunea Europeană și statele ACP se solicită consolidarea programelor de cooperare regională la care participă TTPM și vecinii acestora.

(22) În TTPM pot fi găsite numeroase elemente de biodiversitate terestră și marină. Schimbările climatice au impact asupra mediului natural al TTPM și reprezintă o amenințare la adresa dezvoltării durabile a acestora. Acțiunile în domeniul conservării biodiversității și al serviciilor ecosistemice, reducerea riscului de dezastre, gestionarea durabilă a resurselor naturale și promovarea energiei durabile și a securității în domeniul mediului contribuie în TTPM la adaptarea la schimbările climatice și la atenuarea acestora. Asocierea ar trebui să aibă ca obiectiv asigurarea conservării, a refacerii și a utilizării durabile a diversității biologice și a serviciilor ecosistemice, ca element esențial al realizării dezvoltării durabile.

(23) Uniunea și TTPM își reafirmă dreptul de a reglementa impactul deșeurilor din motive de mediu și de sănătate publică, în conformitate cu angajamentele lor internaționale.

(24) Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini ODD, programul instituit prin prezenta decizie („prezentul program”) ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte globale care reprezintă alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii în sprijinul realizării obiectivelor climatice. Se preconizează că acțiunile întreprinse în temeiul prezentului program vor contribui cu 25 % din pachetul financiar global al acestuia la realizarea obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul punerii în aplicare a programului, iar contribuția totală din partea prezentului program ar trebui să facă obiectul proceselor relevante de monitorizare, evaluare și revizuire. Pentru a contribui la stoparea și inversarea declinului biodiversității, prezentul program ar trebui să contribuie la realizarea obiectivului ambițios ca, pentru obiectivele în materie de biodiversitate, să se repartizeze în anul 2024 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual, iar în anii 2026 și 2027 să se repartizeze 10 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare totodată suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate.

(25) Rolul semnificativ pe care TTPM l-ar putea juca pentru a contribui la respectarea angajamentelor asumate de Uniune în temeiul acordurilor multilaterale în domeniul mediului ar trebui să fie recunoscut în relațiile dintre Uniune și TTPM.

(26) Uniunea și TTPM recunosc importanța deosebită a educației și a formării profesionale ca pârghie pentru dezvoltarea durabilă a TTPM.

(27) Asocierea dintre Uniune și TTPM ar trebui să țină seama de conservarea diversității culturale și a identității TTPM și să contribuie la aceasta.

(28) Cooperarea în ceea ce privește schimburile comerciale și aspectele referitoare la comerț dintre Uniune și TTPM ar trebui să contribuie la obiectivul dezvoltării durabile pe plan economic și social, precum și la obiectivul de protecție a mediului.

(29) Prezenta decizie va prevedea în continuare reguli de origine flexibile, inclusiv în ceea ce privește cumulul de origine. Cumulul ar trebui să fie posibil nu numai cu TTPM și cu țările care au încheiat un acord de parteneriat economic cu Uniunea, ci și, în anumite condiții, pentru produsele originare din țările cu care Uniunea aplică un acord de liber schimb, precum și pentru produsele care intră în Uniune fără taxe vamale sau contingente tarifare, în temeiul sistemului generalizat de preferințe al Uniunii, de asemenea sub rezerva îndeplinirii unor condiții. Respectivele condiții sunt necesare pentru a preveni eludarea angajamentelor referitoare la schimburile comerciale și a asigura buna funcționare a regimului de cumul.

(30) Procedurile de certificare a originii produselor provenind din TTPM ar trebui actualizate, în interesul agenților economici și al administrațiilor vizate din TTPM. De asemenea, dispozițiile privind cooperarea administrativă dintre Uniune și TTPM ar trebui să fie actualizate în consecință.

(31) În plus, se vor menține dispoziții detaliate în materie de salvgardare și supraveghere, pentru a permite TTPM și autorităților competente din Uniune, precum și agenților economici, să se bazeze pe norme și proceduri clare și transparente. În fine, asigurarea aplicării corecte a procedurilor și a regimurilor care le permit TTPM să exporte mărfuri către Uniune fără taxe vamale sau contingente tarifare reprezintă un aspect de interes comun.

(32) Având în vedere obiectivele de integrare și evoluțiile comerțului mondial în domeniul serviciilor și al dreptului de stabilire, este necesar ca dezvoltarea piețelor de servicii și a posibilităților de investiții să fie sprijinită, prin îmbunătățirea accesului serviciilor și al investițiilor din TTPM pe piața Uniunii. În acest sens, Uniunea ar trebui să ofere TTPM tratamentul cel mai favorabil oferit oricărui alt partener comercial, prin clauze cuprinzătoare ale națiunii celei mai favorizate, asigurând în același timp posibilități mai flexibile de relații comerciale pentru TTPM, prin limitarea tratamentului acordat Uniunii de către TTPM la tratamentul care a fost oferit altor mari puteri comerciale.

(33) Cooperarea dintre Uniune și TTPM în domeniul serviciilor financiare ar trebui să contribuie la crearea unui sistem financiar mai sigur, mai solid și mai transparent, care este esențial pentru a consolida stabilitatea financiară mondială și pentru a sprijini creșterea durabilă. Eforturile în acest domeniu ar trebui să se axeze pe convergența cu standardele convenite la nivel internațional și pe apropierea legislației TTPM de acquis-ul Uniunii în domeniul serviciilor financiare. Ar trebui să se acorde o atenție corespunzătoare consolidării capacității administrative a autorităților TTPM, inclusiv în domeniul supravegherii.

(34) Asistența financiară din partea Uniunii ar trebui să se axeze pe domeniile în care aceasta are cel mai mare impact, având în vedere capacitatea Uniunii de a acționa la scară mondială și de a răspunde provocărilor globale precum eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii sau promovarea la nivel mondial a democrației, a bunei guvernanțe, a drepturilor omului și a statului de drept, angajamentul acesteia previzibil și de durată în ceea ce privește asistența pentru dezvoltare și rolul său în procesul de coordonare cu statele sale membre.

(35) În interesul eficienței, al simplificării și al recunoașterii capacităților de gestionare ale autorităților TTPM, resursele financiare acordate TTPM ar trebui să fie gestionate pe baza unui parteneriat reciproc. În plus, autoritățile din TTPM ar trebui să își asume responsabilitatea formulării și a punerii în aplicare a acelor politici convenite între părți ca fiind strategii de cooperare. În cadrul normelor și al procesului de programare și de punere în aplicare, ar trebui să se țină seama de resursele administrative și umane limitate ale TTPM.

(36) Prezenta decizie stabilește un pachet financiar pentru asocierea TTPM cu Uniunea, care urmează să reprezinte, pentru Parlamentul European și pentru Consiliu, valoarea financiară de referință în înțelesul punctului 19 din Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (7), pe durata procedurii bugetare anuale. Această valoare ar trebui considerată ca o expresie a voinței legiuitorului și nu ar trebui să aducă atingere competențelor bugetare ale Parlamentului European și ale Consiliului, astfel cum sunt prevăzute în TFUE.

(37) Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE se aplică prezentei decizii. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (8) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și stabilesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, achiziții publice, gestiune indirectă, instrumente financiare, garanții bugetare, asistență financiară și rambursări către experții externi și prevăd controale ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(38) Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute în prezenta decizie ar trebui să fie alese în funcție de capacitatea lor de a îndeplini obiectivele specifice ale acțiunilor și de a produce rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile aferente controalelor, sarcina administrativă și eventualul risc de neconformitate. La efectuarea respectivei alegeri, ar trebui avută în vedere utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare, precum și recurgerea la finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(39) Uniunea ar trebui să urmărească un nivel maxim de eficiență în utilizarea resurselor disponibile, pentru a optimiza impactul acțiunii sale externe. Acest lucru ar trebui să fie obținut prin intermediul coerenței și al complementarității între instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, precum și prin crearea de sinergii cu alte politici și programe ale Uniunii. Pentru a maximiza impactul acțiunilor combinate în vederea atingerii unui obiectiv comun, prezenta decizie ar trebui să permită combinarea formelor de finanțare cu alte programe ale Uniunii, atât timp cât contribuțiile nu acoperă aceleași costuri. Ținând seama de faptul că accesul TTPM la programele Uniunii rămâne dificil, Comisia ar trebui, după caz, să încurajeze îmbunătățirea accesului TTPM la programele Uniunii, de exemplu prin activități de consolidare a capacităților și de formare. Nivelul participării TTPM ar trebui să fie evaluat periodic. În plus, Uniunea ar trebui să se asigure că persoanele fizice din TTPM pot participa la inițiativele Uniunii pe aceeași bază ca alți resortisanți ai statelor membre.

(40) Prezenta decizie ar trebui să facă trimitere, după caz, la Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (9) în scopul punerii în aplicare a cooperării, asigurând, astfel, gestionarea coerentă a tuturor instrumentelor.

(41) Pentru a ține seama de evoluțiile și de modificările intervenite în legislația vamală și comercială, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să îi fie delegată Comisiei în ceea ce privește regulile de origine procedurale și definițiile conexe din cuprinsul anexei II și al apendicelor la anexa II, pentru a permite Comisiei să transpună modificările respective în decizie. De asemenea, Comisia ar trebui împuternicită să adopte acte delegate pentru a modifica articolul 3 din anexa I pentru a revizui sau completa indicatorii, atunci când este necesar, precum și pentru a adăuga în cadrul anexă dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(42) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (10), prezentul program ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând, totodată, o reglementare excesivă și sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele programului pe teren. Este deosebit de important ca, pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(43) Trimiterile la instrumentele de asistență externă menționate la articolul 9 din Decizia 2010/427/UE a Consiliului (11) ar trebui să fie interpretate ca trimiteri la prezenta decizie. Comisia ar trebui să se asigure că prezenta decizie este pusă în aplicare în conformitate cu rolul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), astfel cum este prevăzut în respectiva decizie.

(44) În scopul de a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a articolului 10 alineatul (6) și a articolului 16 alineatul (8) din anexa II, a articolului 2 din anexa III, a articolelor 5 și 6 din anexa IV la prezenta decizie, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12).

(45) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13), cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului (14), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (15) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (16), interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri eficace și proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (17). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente. Din acest motiv, acordurile cu țările și teritoriile terțe și cu organizațiile internaționale, precum și orice contract sau acord care rezultă din punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui să conțină dispoziții menite să împuternicească în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, controale și inspecții la fața locului, în conformitate cu competențele lor respective, și să se asigure că orice părți terțe implicate în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(46) Pentru a spori cooperarea dintre TTPM, sistemul REX, sistemul pentru înregistrarea exportatorilor care sunt autorizați să certifice originea mărfurilor stabilit în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (18), ar putea fi folosit de către TTPM pentru a acorda un tratament tarifar preferențial produselor originare dintr-o altă TTPM în cazurile în care nu există un cumul.

(47) În temeiul prezentei decizii, Uniunea ar trebui să fie în măsură să ofere un răspuns inovator tuturor elementelor menționate mai sus, care să fie în același timp coerent și adaptat diverselor situații.

(48) Pentru a se garanta continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a se permite implementarea de la începutul cadrului financiar multianual 2021--2027, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021,