Recitale
(1) În Comunicarea sa din 9 martie 2021 intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” (denumită în continuare „Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală”), Comisia și-a prezentat viziunea pentru 2030 de a acorda mai multă putere de acțiune cetățenilor și întreprinderilor prin intermediul transformării digitale (denumită în continuare „deceniul digital”). Calea Uniunii către transformarea digitală a economiei și a societății ar trebui să cuprindă suveranitatea digitală într-un mod deschis, respectarea drepturilor fundamentale, statul de drept și democrația, incluziunea, accesibilitatea, egalitatea, durabilitatea, reziliența, securitatea, îmbunătățirea calității vieții, disponibilitatea serviciilor și respectarea drepturilor și a aspirațiilor cetățenilor. Ar trebui să contribuie la o economie și o societate dinamice, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și echitabile în Uniune.
(2) Transformarea digitală nu este posibilă fără a se acorda un sprijin puternic științei, cercetării, dezvoltării și comunității științifice, care reprezintă forțele motrice ale revoluției tehnologice și digitale. În plus, întrucât gradul de digitalizare a economiei sau a societății este un element esențial care stă la baza rezilienței economice și societale, precum și un factor de influență mondială, este necesar în cadrul acțiunii internaționale a Uniunii să fie structurată gama largă a cooperării existente în concordanță cu pilonii deceniului digital. Necesitatea unei astfel de structurări se reflectă și în Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 1 decembrie 2021 intitulată „The Global Gateway”, prin care Uniunea intenționează să contribuie la reducerea deficitului de investiții la nivel mondial, pe baza unei abordări democratice și axate pe valori, care să promoveze parteneriate transparente și de înaltă calitate pentru a răspunde nevoilor mondiale în materie de dezvoltare a infrastructurii.
(3) Într-o declarație din 25 martie 2021, membrii Consiliului European au considerat Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală ca fiind un pas în direcția trasării dezvoltării digitale a Uniunii pentru următorul deceniu și au confirmat viziunea stabilită în Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală, inclusiv ideea unui program de politici cu o structură de guvernanță eficace care să faciliteze punerea în aplicare a proiectelor multinaționale care sunt necesare pentru transformarea digitală a Uniunii în domenii critice. De asemenea, aceștia au invitat Comisia să extindă setul de instrumente de politică ale Uniunii pentru transformarea digitală, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, și să utilizeze toate instrumentele disponibile din politicile din domeniul industrial, comercial și cel al concurenței, al competențelor și educației și al cercetării și inovării, precum și instrumentele de finanțare pe termen lung pentru a facilita transformarea digitală.
(4) Declarația europeană privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital (denumită în continuare „Declarația europeană”) va plasa oamenii în centrul transformării digitale, urmărește să promoveze principii pentru transformarea digitală în conformitate cu valorile europene partajate și cu dreptul european și este destinată să contribuie la realizarea obiectivelor generale ale prezentei decizii. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să țină seama de principiile și drepturile digitale prevăzute în Declarația europeană atunci când cooperează în vederea realizării obiectivelor generale stabilite în prezenta decizie.
(5) După cum s-a subliniat în Comunicarea Comisiei din 5 mai 2021 intitulată „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei”, este necesar ca Uniunea să identifice sistemele de tehnologii critice și sectoarele strategice, să abordeze deficiențele strategice și dependențele cu grad ridicat de risc care ar putea duce la deficite de aprovizionare sau la riscuri în materie de securitate cibernetică și să promoveze transformarea digitală. Acest lucru subliniază faptul că este important ca statele membre să își unească forțele și să sprijine eforturile industriei de a aborda dependențele respective și de a dezvolta capacitățile strategice necesare. Acest lucru reprezintă, de asemenea, un răspuns la analiza Comisiei prevăzută în Comunicarea din 8 septembrie 2021 intitulată „Raportul pe 2021 de analiză prospectivă strategică – Capacitatea și libertatea de acțiune a UE”. În cadrul Mecanismului de redresare și reziliență instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și al pregătirii planurilor naționale de redresare și reziliență, Comisia a încurajat statele membre să își coordoneze eforturile în vederea, între altele, a elaborării proiectelor multinaționale în domeniul digital. Experiența respectivă a evidențiat necesitatea ca Comisia să sprijine eforturile de coordonare ale statelor membre și ca Uniunea să aibă mecanisme de punere în aplicare care să faciliteze investițiile comune, pentru ca proiectele multinaționale să fie elaborate. Împreună cu alte inițiative ale Comisiei, cum ar fi Observatorul UE pentru tehnologiile critice, menționat în Comunicarea Comisiei din 22 februarie 2021 intitulată „Planul de acțiune privind sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și industria spațială”, ar trebui instituită o structură de guvernanță de punere în aplicare a busolei pentru dimensiunea digitală, care ar trebui să contribuie la identificarea dependențelor strategice digitale actuale și potențial viitoare ale Uniunii și ar trebui să contribuie la consolidarea suveranității digitale a Uniunii într-un mod deschis.
(6) În Comunicarea sa din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european”, Comisia a subliniat faptul că Uniunea ar trebui să valorifice potențialul transformării digitale, care este un factor cheie pentru realizarea obiectivelor Pactului verde european. Uniunea ar trebui să promoveze transformarea digitală necesară și să investească în aceasta, întrucât tehnologiile digitale și noile metode și procese sunt factori esențiali pentru realizarea obiectivelor de durabilitate ale Pactului verde european, ale Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (4) și ale obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite în multe sectoare diferite. Tehnologiile digitale, cum ar fi inteligența artificială, tehnologia 5G și 6G, blockchainul, tehnologia de tip cloud și de tip edge computing și internetul obiectelor, ar trebui să accelereze și să sporească la maximum impactul politicilor de combatere a schimbărilor climatice și de protecție a mediului, inclusiv prin cicluri de viață durabile. Alături de navigarea și localizarea prin satelit, digitalizarea oferă, de asemenea, noi oportunități pentru monitorizarea de la distanță a poluării aerului și a apei, precum și pentru monitorizarea și optimizarea modului în care sunt utilizate energia și resursele naturale. Uniunea are nevoie de un sector digital care să pună durabilitatea în centrul acțiunii sale, inclusiv în lanțul său de aprovizionare, împiedicând dependența excesivă de materiile prime critice, asigurându-se că infrastructurile și tehnologiile digitale devin, într-un mod care poate fi verificat, mai durabile, regenerabile și eficiente din punct de vedere energetic și al utilizării resurselor, și contribuind la o economie și o societate circulare durabile și neutre din punct de vedere climatic, în conformitate cu Pactul verde european.
(7) Politicile și investițiile legate de infrastructura digitală ar trebui să urmărească asigurarea unei conectivități incluzive și accesibile tuturor și pretutindeni în Uniune, care să permită accesul la internet, pentru a elimina decalajul digital din întreaga Uniune, acordând o atenție deosebită decalajului între diferitele zone geografice.
(8) Măsurile prevăzute în Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală ar trebui să fie puse în aplicare pentru a intensifica acțiunile prevăzute în strategia prezentată în Comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” și pe baza instrumentelor existente ale Uniunii, cum ar fi programele în cadrul Fondului european de dezvoltare regională și al Fondului de coeziune, stabilite prin Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (5), și în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului (6), și pe baza Regulamentelor (UE) 2021/523 (7), (UE) 2021/690 (8), (UE) 2021/694 (9), (UE) 2021/695 (10) și (UE) 2021/1153 ale Parlamentului European și ale Consiliului (11) și pe baza fondurilor alocate transformării digitale în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241. Prezenta decizie ar trebui să instituie un program de politică pentru 2030 privind deceniul digital pentru a realiza, a accelera și a modela o transformare digitală de succes a economiei și a societății Uniunii.
(9) Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie în cadrul reuniunii informale a șefilor de stat sau de guvern din 17 noiembrie 2017, la Göteborg, Suedia, solicită să fie respectat dreptul de a avea acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la comunicații digitale, precum și dreptul la educație, formare profesională și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de calitate.
(10) Pentru a urma traiectoria Uniunii în ceea ce privește ritmul transformării digitale, ar trebui stabilite ținte digitale la nivelul Uniunii. Respectivele ținte digitale ar trebui să fie legate de domenii concrete în care ar trebui să fie realizate progrese în mod colectiv în cadrul Uniunii. Țintele digitale urmează cele patru puncte cardinale identificate în Comunicarea privind busola pentru dimensiunea digitală ca fiind domeniile esențiale pentru transformarea digitală a Uniunii: competențele digitale, infrastructurile digitale, digitalizarea întreprinderilor și digitalizarea serviciilor publice.
(11) Prezenta decizie nu aduce atingere articolelor 165 și 166 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(12) Competențele digitale, de bază și avansate, precum și alte competențe, inclusiv în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (ȘTIM), sunt esențiale pentru a accelera adaptarea industriei din Uniune la schimbările structurale. Se intenționează ca cetățenii autonomi și capabili din punct de vedere digital, inclusiv cei cu dizabilități, să poată profita de oportunitățile oferite de deceniul digital. Pentru a urmări acest obiectiv, ar trebui să se pună accentul pe educație pentru a se asigura că membrii comunității educației, în special profesorii, sunt formați, calificați și dotați în mod adecvat pentru a utiliza cu eficacitate tehnologia în metodele lor de predare și pot preda tehnologiile digitale în vederea asigurării unei mai bune pregătiri a elevilor și studenților pentru intrarea pe piața forței de muncă pe termen scurt și mai lung. Educația și formarea digitală ar trebui, de asemenea, să sporească atractivitatea Uniunii pentru profesioniștii cu înalte calificări care au dobândit competențe digitale avansate și disponibilitatea lor pe piața forței de muncă din Uniune. Indicele economiei și societății digitale (DESI) pe 2021, publicat de Comisie, arată că, chiar și înainte de pandemia de COVID-19, întreprinderile din Uniune, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), întâmpinau dificultăți în a găsi profesioniști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) în număr suficient. Prin urmare, formarea și educația digitală ar trebui să sprijine toate acțiunile menite să asigure faptul că forța de muncă este dotată cu competențele actuale și viitoare necesare, sprijinind mobilizarea tuturor părților interesate relevante și oferirea de stimulente acestora în vederea sporirii la maximum a impactului investițiilor în îmbunătățirea competențelor existente (actualizarea competențelor) și în formarea având ca scop dobândirea de noi competențe (reconversia profesională), precum și în învățarea pe tot parcursul vieții în rândul populației active pentru a se garanta că se profită pe deplin de oportunitățile pe care le prezintă digitalizarea industriei și a serviciilor. Ar trebui totodată încurajată formarea digitală nonformală oferită de angajatori sub forma învățării prin practică. De asemenea, educația și formarea vor oferi stimulente concrete pentru carieră, astfel încât să se evite și să se elimine diferențele dintre femei și bărbați în ceea ce privește oportunitățile și tratamentul.
(13) O infrastructură digitală durabilă pentru conectivitate, microelectronica și capacitatea de prelucrare a volumelor mari de date sunt factori esențiali pentru obținerea de avantaje de pe urma digitalizării, pentru viitoarele evoluții tehnologice și pentru poziția de lider a Uniunii în domeniul digital. În conformitate cu comunicarea Comisiei din 30 iunie 2021 intitulată „O viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE - Către zone rurale mai puternice, conectate, reziliente și prospere până în 2040”, este nevoie de o conectivitate fiabilă, rapidă și sigură pentru toți și pretutindeni în Uniune, inclusiv în zonele rurale și îndepărtate, cum ar fi insulele, regiunile montane și slab populate, precum și regiunile ultraperiferice. Nevoile societății în ceea ce privește convergența lărgimii de bandă pentru încărcare și pentru descărcare sunt în continuă creștere. Până în 2030, rețelele cu viteze la nivel de gigabit ar trebui să devină disponibile pentru cei care au nevoie sau doresc să aibă o astfel de capacitate. Toți utilizatorii finali din Uniune ar trebui să poată utiliza servicii la nivel de gigabit furnizate de rețele într-un punct fix până la punctul terminus al rețelei. În plus, toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de o rețea fără fir de mare viteză de ultimă generație, cu o performanță cel puțin echivalentă cu 5G. Toți actorii de pe piață care beneficiază de transformarea digitală ar trebui să își asume responsabilitățile sociale care le revin și să contribuie în mod echitabil și proporțional la bunurile, serviciile și infrastructurile publice în avantajul tuturor cetățenilor din Uniune.
(14) Neutralitatea tehnologică, care este prevăzută în Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (12), este un principiu care ar trebui să ghideze politicile Uniunii și pe cele naționale pentru infrastructura de conectivitate digitală cu cea mai înaltă performanță, reziliență, securitate și durabilitate, pentru a se bucura de prosperitate. Prin urmare, toate tehnologiile și sistemele de transmisie care pot contribui la realizarea conectivității la nivel de gigabit, inclusiv progresele actuale și viitoare în materie de fibre, sateliți, 5G sau orice alt ecosistem viitor și Wi-Fi de ultimă generație, ar trebui să fie tratate în mod egal atunci când au performanțe de rețea echivalente.
(15) Semiconductorii sunt extrem de importanți pentru majoritatea lanțurilor valorice strategice esențiale și se prevede o creștere în viitor a cererii pentru aceștia față de prezent, în special în domeniile tehnologice cele mai inovatoare. Întrucât semiconductorii sunt esențiali pentru economia digitală, ei sunt și factori esențiali pentru tranziția către durabilitate, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Pactului verde european. Semiconductorii cu o amprentă energetică redusă contribuie, de asemenea, la poziționarea Uniunii ca lider în domeniul tehnologiilor digitale durabile. Se intenționează consolidarea rezilienței lanțului valoric al semiconductorilor și a capacității de producție a acestora (inclusiv în ceea ce privește materialele, echipamentele, proiectarea, fabricarea, prelucrarea și ambalarea), printre altele prin construirea unei infrastructuri inovatoare la scară largă în conformitate cu dreptul Uniunii în materie de durabilitatea mediului. De exemplu, capacitatea cuantică și semiconductorii cu consum redus de energie sunt factori esențiali pentru realizarea neutralității climatice a nodurilor periferice extrem de sigure care garantează accesul la servicii de date cu latență redusă, indiferent de localizarea utilizatorilor.
(16) Dincolo de rolul de factori determinanți, tehnologiile existente și viitoare se vor afla în centrul noilor produse, al noilor procese de fabricație și al noilor modele de afaceri bazate pe schimbul echitabil și sigur de date în economia datelor, asigurând totodată protecția efectivă a confidențialității și a datelor cu caracter personal. Transformarea întreprinderilor depinde de capacitatea lor de a adopta noi tehnologii digitale cu celeritate și în mod cuprinzător, inclusiv în ecosistemele industriale și de servicii rămase în urmă în prezent. Această transformare este deosebit de importantă pentru IMM-uri, care se confruntă în continuare cu provocări în ceea ce privește adoptarea soluțiilor digitale.
(17) Statele membre sunt încurajate să aplice principiul „doar o singură dată” în cadrul administrației lor publice, încurajând reutilizarea datelor, în conformitate cu normele de protecție a datelor, astfel încât cetățenilor sau întreprinderilor să nu le revină nicio sarcină suplimentară.
(18) Viața democratică și serviciile publice esențiale depind și ele într-o foarte mare măsură de tehnologiile digitale. Fiecare cetățean și fiecare întreprindere ar trebui să fie în măsură să interacționeze digital cu administrațiile publice. Mai mulți parametri ai unor astfel de interacțiuni, inclusiv orientarea către utilizator și transparența, ar trebui să fie monitorizați în DESI. Serviciile publice esențiale, inclusiv dosarele electronice de sănătate, ar trebui să fie pe deplin accesibile în mod voluntar, ca mediu digital de cel mai bun tip, care să ofere servicii și instrumente ușor de utilizat, eficace, fiabile și personalizate, cu standarde ridicate de securitate și confidențialitate. Astfel de servicii publice esențiale ar trebui să includă și serviciile care sunt relevante pentru evenimentele majore din viața persoanelor fizice, cum ar fi pierderea sau găsirea unui loc de muncă, efectuarea studiilor, deținerea unui autovehicul sau conducerea acestuia, sau începerea unei afaceri, precum și pentru persoanele juridice în viața lor profesională. Cu toate acestea, ar trebui menținută accesibilitatea offline a serviciilor pe durata tranziției către instrumentele digitale.
(19) Tehnologiile digitale ar trebui să contribuie la obținerea unor rezultate mai ample la nivel de societate, care să nu se limiteze la sfera digitală, ci să aibă efecte pozitive asupra vieții de zi cu zi și a stării de bine a cetățenilor. Pentru a avea succes, transformarea digitală ar trebui să se desfășoare în paralel cu îmbunătățiri în ceea ce privește democrația, buna guvernanță, incluziunea socială și servicii publice mai eficiente.
(20) Comisia ar trebui să revizuiască țintele digitale și definițiile relevante până în iunie 2026 pentru a evalua dacă acestea îndeplinesc în continuare nivelul ridicat de ambiție al transformării digitale. Comisia ar trebui să poată propune, atunci când consideră necesar, modificarea țintelor digitale pentru a aborda evoluțiile tehnice, economice și societale, în special în domeniul economiei datelor, al durabilității și al securității cibernetice.
(21) În cazul în care se folosesc fonduri publice, este esențial să se obțină o valoare maximă pentru societate și întreprinderi. Prin urmare, finanțarea publică ar trebui să vizeze asigurarea accesului deschis și nediscriminatoriu la rezultatele proiectelor finanțate, cu excepția cazului în care se consideră oportun să se acționeze altfel, în situații justificate și proporționale.
(22) Progresul armonios, incluziv și constant în direcția transformării digitale și a realizării țintelor digitale în Uniune necesită o formă de guvernanță cuprinzătoare, robustă, fiabilă, flexibilă și transparentă, bazată pe o cooperare și o coordonare strânsă între Parlamentul European, Consiliu, Comisie și statele membre. Un mecanism adecvat ar trebui să asigure coordonarea convergenței, schimbul de bune practici, precum și coerența și eficacitatea politicilor și măsurilor la nivelul Uniunii și la nivel național și ar trebui de asemenea să încurajeze activarea unor sinergii adecvate între fondurile Uniunii și cele naționale, precum și între diferitele inițiative și programe ale Uniunii. În acest scop, Comisia ar putea oferi orientări și sprijin statelor membre în privința utilizării optime a celor mai adecvate tipuri de sinergii. În acest scop, este necesar să se prevadă dispoziții privind un mecanism de monitorizare și cooperare pentru punerea în aplicare a busolei pentru dimensiunea digitală. Un astfel de mecanism ar trebui să țină seama de diversitatea situațiilor dintre statele membre și din interiorul acestora, ar trebui să fie proporțional, în special în ceea ce privește sarcina administrativă, și ar trebui să permită statelor membre să urmeze un nivel mai ridicat de ambiție atunci când își stabilesc obiectivele naționale.
(23) Mecanismul de monitorizare și cooperare pentru punerea în aplicare a busolei pentru dimensiunea digitală ar trebui să includă un sistem îmbunătățit de monitorizare pentru a identifica lacunele de la nivelul capacităților digitale strategice ale Uniunii. Acesta ar trebui să includă, de asemenea, un mecanism de raportare, printre altele, cu privire la progresele înregistrate în realizarea țintelor digitale stabilite în prezenta decizie, precum și cu privire la situația mai generală a conformării cu obiectivele generale stabilite în prezenta decizie. De asemenea, acesta ar trebui să instituie un cadru de cooperare între Comisie și statele membre pentru identificarea soluțiilor care să abordeze punctele slabe și pentru a propune acțiuni specifice pentru o remediere eficientă.
(24) DESI ar trebui să fie integrat în raportul privind stadiul deceniului digital (denumit în continuare „raportul privind deceniul digital”) și ar trebui să fie utilizat pentru a monitoriza progresele înregistrate în direcția realizării țintelor digitale. O astfel de monitorizare ar trebui să includă o analiză a indicatorilor care măsoară progresele înregistrate la nivelul statelor membre, a politicilor și inițiativelor naționale care vizează realizarea obiectivelor generale ale prezentei decizii și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie, precum și analize orizontale și tematice care să urmărească transformarea digitală a economiilor din Uniune și o clasificare a progreselor înregistrate de statele membre în acest sens. În special, dimensiunile și indicatorii DESI ar trebui să fie aliniați la țintele digitale stabilite în prezenta decizie. Pentru fiecare țină digitală, ar trebui să fie stabiliți indicatori-cheie de performanță în actele de punere în aplicare care urmează să fie adoptate de Comisie. Indicatorii-cheie de performanță ar trebui să fie actualizați atunci când este necesar pentru a asigura o monitorizare eficace continuă și pentru a ține seama de evoluțiile tehnologice. Mecanismul de colectare a datelor în statele membre ar trebui consolidat, după caz, pentru a prezenta situația detaliată a progreselor înregistrate în direcția realizării țintelor digitale, precum și informații privind politicile, programele și inițiativele relevante la nivel național și ar trebui să includă, după caz, date dezagregate în funcție de gen și de regiune, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu cel intern. Pe baza revizuirilor sale și în cazul în care este oportun, Comisia ar trebui să pregătească, după consultarea statelor membre, un grafic pentru nevoile viitoare în materie de colectare a datelor. Pentru stabilirea DESI, Comisia ar trebui să se bazeze în mare măsură pe statisticile oficiale colectate în cadrul diferitelor anchete ale Uniunii privind societatea informațională în temeiul Regulamentelor (UE) 2019/1700 (13) și (UE) 2019/2152 (14) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Comisia ar trebui să utilizeze studii specifice pentru a colecta date pentru indicatorii relevanți care nu sunt măsurați în anchetele Uniunii, nici colectați prin alte exerciții de raportare, cum ar fi în cadrul strategiei prezentate prin Comunicarea Comisiei din 25 iunie 2008 intitulată „Gândiți mai întâi la scară mică”: Prioritate pentru IMM-uri, Un „Small Business Act” pentru Europa, inclusiv evaluarea sa anuală a performanțelor IMM-urilor. Definițiile legate de țintele digitale în conformitate cu prezenta decizie nu constituie precedente pentru indicatorii-cheie de performanță și nu împiedică în niciun fel măsurarea viitoare a progreselor înregistrate cu privire la țintele respective prin intermediul indicatorilor-cheie de performanță.
(25) Pentru a informa colegiuitorii cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală în Uniune, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport anual privind deceniul digital, care să conțină o imagine de ansamblu și o analiză a transformării digitale a Uniunii, precum și o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele generale ale prezentei decizii și țintele digitale pentru perioada până în 2030. Raportul privind deceniul digital, în special DESI, ar trebui să contribuie la semestrul european, inclusiv la aspectele legate de Mecanismul de redresare și reziliență, în timp ce politicile, măsurile și acțiunile recomandate incluse în raportul privind deceniul digital ar trebui să vină în completarea recomandărilor specifice fiecărei țări.
(26) Începând din 2019, DESI a inclus Tabloul de bord privind femeile în domeniul digital, care evaluează performanța statelor membre în ceea ce privește utilizarea internetului, competențele utilizatorilor de internet, precum și competențele de specialitate și ocuparea forței de muncă, pe baza a 12 indicatori. Includerea Tabloului de bord privind femeile în domeniul digital în raportul privind deceniul digital ar trebui să permită monitorizarea decalajului de gen în sectorul digital.
(27) În special, Comisia ar trebui să prezinte în raportul său privind deceniul digital nivelul de eficiență cu care obiectivele generale ale prezentei decizii au fost puse în aplicare în politici, măsuri sau acțiuni, precum și la progresele înregistrate în direcția realizării țintelor digitale, detaliind gradul de progrese înregistrate de Uniune în raport cu traiectoriile preconizate pentru fiecare țintă, evaluarea eforturilor necesare pentru realizarea fiecărei ținte, inclusiv lacunele în materie de investiții în capacitățile digitale și inovare, precum și sensibilizarea cu privire la acțiunile necesare pentru sporirea suveranității digitale într-un mod deschis. Raportul ar trebui să includă, de asemenea, o evaluare a punerii în aplicare a propunerilor de reglementare relevante, precum și o evaluare a acțiunilor întreprinse la nivelul Uniunii și al statelor membre.
(28) Pe baza acestei evaluării Comisiei, raportul ar trebui să includă politici, măsuri și acțiuni specifice recomandate. Atunci când recomandă politici, măsuri sau acțiuni în cadrul raportului, Comisia ar trebui să țină seama de cele mai recente date disponibile, de angajamentele comune asumate, de politicile și măsurile definite de statele membre, precum și de progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunile recomandate identificate în rapoartele anterioare și abordate prin intermediul mecanismelor de cooperare. În plus, Comisia ar trebui să țină seama de diferențele dintre statele membre la nivel individual în ceea ce privește potențialul de a contribui la țintele digitale, precum și de politicile, măsurile și acțiunile deja instituite și considerate adecvate pentru realizarea țintelor respective, chiar dacă efectele acestora nu s-au materializat încă.
(29) Pentru a se garanta realizarea obiectivelor generale ale prezentei decizii și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie, precum și că toate statele membre contribuie în mod efectiv în acest scop, conceperea și punerea în aplicare a mecanismului de monitorizare și cooperare ar trebui să asigure schimbul de informații și de bune practici printr-un dialog constructiv și incluziv între statele membre și Comisie. Comisia ar trebui să se asigure că Parlamentul European este informat în timp util cu privire la rezultatul dialogului.
(30) Împreună cu statele membre, Comisia ar trebui să stabilească traiectorii preconizate pentru ca Uniunea să realizeze țintele digitale stabilite în prezenta decizie. Traiectoriile preconizate respective ar trebui, în cazurile în care acest lucru este posibil, să fie transformate de statele membre în traiectorii naționale preconizate și, după caz, să țină seama în mod corespunzător de dimensiunea regională. Potențialul diferit și punctele de plecare diferite ale fiecărui stat membru în ceea ce privește contribuția la țintele digitale ar trebui să fie luate în considerare și reflectate în traiectoriile naționale preconizate. Traiectoriile naționale preconizate ar trebui să contribuie la evaluarea progreselor înregistrate în timp la nivelul Uniunii și la nivel național.
(31) Pentru a se asigura o cooperare eficace și efectivă între Comisie și statele membre, statele membre ar trebui să prezinte Comisiei foi de parcurs strategice naționale privind deceniul digital pentru perioada premergătoare anului 2030 (denumite în continuare „foile de parcurs naționale”) în care să propună, în cazurile în care acest lucru este posibil și măsurabil la nivel național, traiectorii naționale preconizate și să descrie toate instrumentele planificate, adoptate sau puse în aplicare cu scopul de a contribui la realizarea, la nivelul Uniunii, a obiectivelor generale și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie. Statele membre ar trebui să poată include în foile lor de parcurs naționale informații privind politicile, măsurile și acțiunile care trebuie să fie întreprinse la nivel regional. Foile de parcurs naționale ar trebui elaborate după consultarea principalelor părți interesate, cum ar fi organizațiile profesionale, inclusiv reprezentanții IMM-urilor, partenerii sociali și societatea civilă, inclusiv persoanele în vârstă și tineretul, precum și reprezentanții locali și regionali, și ar trebui să fie un instrument esențial pentru coordonarea politicilor statelor membre și pentru asigurarea predictibilității pentru piață. Statele membre ar trebui să țină seama de inițiativele sectoriale relevante, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, și să favorizeze corelarea cu acestea. Angajamentul unui stat membru de a furniza o foaie de parcurs națională pentru a contribui la realizarea țintelor digitale la nivelul Uniunii nu împiedică în niciun fel același statul membru să conceapă și să pună în aplicare strategii la nivel național sau regional, nici să se specializeze în anumite domenii industriale sau digitale.
(32) În cursul ciclului de cooperare dintre Comisie și statele membre, statele membre ar putea propune adaptări ale foilor lor de parcurs naționale pentru a ține seama de evoluția transformării digitale la nivelul Uniunii și la nivel național și pentru a oferi un răspuns, în special, la politicile, măsurile și acțiunile recomandate de Comisie. Pentru a promova o abordare coerentă și comparabilă între statele membre și pentru a facilita pregătirea foilor de parcurs naționale ale acestora, Comisia ar trebui să ofere orientări care să stabilească mai în detaliu elementele-cheie ale structurii unei foi de parcurs naționale și, în special, elementele comune pe care ar trebui să le includă toate foile de parcurs naționale. Orientările ar trebui să prevadă de asemenea o abordare generală care să fie urmată de statele membre atunci când își elaborează traiectoriile naționale preconizate.
(33) Mecanismul de cooperare și monitorizare dintre Comisie și statele membre ar trebui să debuteze cu o evaluare a foilor lor de parcurs naționale și ar trebui să se bazeze pe datele furnizate și pe evaluarea efectuată în raportul privind deceniul digital, precum și pe feedbackul primit de la părțile interesate relevante, cum ar fi organizațiile profesionale, inclusiv reprezentanții IMM-urilor, partenerii sociali și societatea civilă, precum și reprezentanți locali și regionali.
(34) Calendarul cooperării ar trebui să țină seama de necesitatea de a reflecta rezultatele ciclurilor anterioare ale cooperării, precum și de politicile, măsurile, acțiunile și eventualele adaptări ale foilor de parcurs naționale o dată la doi ani.
(35) Pentru a avansa în direcția realizării țintelor digitale în concordanță cu traiectoriile preconizate, statele membre despre care se consideră, în cadrul raportului, că înregistrează progrese insuficiente într-un anumit domeniu ar trebui să propună ajustări ale politicilor, măsurilor și acțiunilor pe care intenționează să le întreprindă pentru a stimula progresele în acest domeniu critic. În plus, Comisia și statele membre ar trebui să examineze modul în care politicile, măsurile și acțiunile menționate în raportul din anul precedent au fost abordate de statele membre în mod colectiv și individual. Un stat membru ar trebui să poată solicita lansarea unui proces de evaluare inter pares pentru a oferi altor state membre posibilitatea de a formula observații cu privire la propunerile pe care intenționează să le prezinte în foaia sa de parcurs națională, în special în ceea ce privește capacitatea acestora de a realiza o țintă specifică. Comisia ar trebui să faciliteze schimbul de experiență și de bune practici prin intermediul procesului de evaluare inter pares.
(36) Comisia și unul sau mai multe state membre sau cel puțin două state membre ar trebui să poată să își asume angajamente comune cu privire la acțiunile coordonate pe care ar dori să le întreprindă pentru a realiza țintele digitale, pentru a institui proiecte multinaționale și pentru a conveni asupra oricăror alte politici, măsuri și acțiuni la nivelul Uniunii și la nivel național, cu obiectivul de a progresa în direcția respectivelor ținte în concordanță cu traiectoriile preconizate. Un angajament comun este o inițiativă de cooperare, în special cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie. Proiectele multinaționale și consorțiile pentru o infrastructură digitală europeană (EDIC) ar trebui să presupună un minim de trei state membre.
(37) În monitorizarea realizării obiectivelor generale și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie, Comisia și statele membre au obligația de a coopera în mod loial, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Prin urmare, este necesar ca orice cerere de cooperare formulată de Comisie să fie urmată de acțiuni corespunzătoare din partea statelor membre, în special în cazul în care există o abatere semnificativă de la traiectoria națională preconizată a unui stat membru sau în cazul în care o astfel de abatere nu a fost abordată timp de o lungă perioadă.
(38) Punerea în aplicare cu eficacitate a politicilor, a măsurilor și a acțiunilor recomandate, precum și a foilor de parcurs naționale și a adaptărilor acestora este esențială pentru realizarea obiectivelor generale și a țintelor digitale stabilite în prezenta decizie. Desfășurarea unui dialog structurat cu fiecare stat membru este considerată esențială pentru a orienta și a sprijini statele membre respective în identificarea și punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru înregistrarea de progrese în direcția traiectoriilor lor naționale preconizate, în special în cazul în care statele membre consideră că este necesar să își adapteze foile de parcurs naționale pe baza politicilor, a măsurilor sau a acțiunilor recomandate de Comisie. Comisia ar trebui să informeze în mod corespunzător Parlamentul European și Consiliul, în special în ceea ce privește procesul și rezultatele dialogului structurat.
(39) Pentru a asigura transparența și participarea publicului, Comisia ar trebui să colaboreze cu toate părțile interesate. În acest scop, Comisia ar trebui să coopereze îndeaproape cu părțile interesate, inclusiv cu societatea civilă și cu actorii privați și publici, cum ar fi organismele de drept public din sectorul educației și formării sau al sănătății, și ar trebui să le consulte cu privire la măsurile de accelerare a transformării digitale la nivelul Uniunii. În procesul de consultare a părților interesate, Comisia ar trebui să fie cât mai incluzivă posibil și să implice organisme care sunt esențiale pentru a promova participarea fetelor și a femeilor la educația digitală și la construirea unor cariere profesionale cu scopul de a promova o abordare cât mai echilibrată posibil din punctul de vedere al genului la punerea în aplicare a foilor de parcurs naționale de către statele membre. Implicarea părților interesate este de asemenea importantă la nivelul statelor membre, în special atunci când își adoptă foile de parcurs naționale și eventualele adaptări ale acestora. Atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, Comisia și statele membre ar trebui să implice organizațiile profesionale, inclusiv reprezentanții IMM-urilor, partenerii sociali și societatea civilă în timp util și în mod proporțional cu resursele disponibile.
(40) Proiectele multinaționale ar trebui să permită intervenții la scară largă în domenii-cheie necesare pentru realizarea țintelor digitale stabilite în prezenta decizie, în special prin punerea în comun a resurselor din partea Uniunii, a statelor membre și, după caz, a surselor private. Atunci când este necesar pentru realizarea țintelor digitale, statele membre ar trebui să poată implica țările terțe asociate la un program al Uniunii gestionat direct care sprijină transformarea digitală a Uniunii. Proiectele multinaționale ar trebui să fie puse în aplicare în mod coordonat, în strânsă cooperare între Comisie și statele membre. Comisia ar trebui să joace un rol central în accelerarea punerii în aplicare a proiectelor multinaționale prin identificarea proiectelor multinaționale pregătite pentru punere în aplicare printre categoriile de proiecte incluse orientativ într-o anexă la prezenta decizie și în consilierea statelor membre cu privire la alegerea celui mai adecvat mecanism de punere în aplicare existent, la alegerea surselor de finanțare și la combinarea acestora, precum și la alte aspecte strategice legate de punerea în aplicare a proiectelor respective. După caz, Comisia ar trebui să ofere orientări privind înființarea unui EDIC ca mecanism de punere în aplicare. Statele membre care doresc acest lucru pot coopera de asemenea sau pot lua măsuri coordonate în alte domenii decât cele prevăzute în prezenta decizie.
(41) Sprijinul public pentru proiectele multinaționale ar trebui să fie utilizat în special pentru a remedia disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional, fără a se denatura condițiile de concurență echitabile sau a suprapune sau a exclude finanțările private. Proiectele multinaționale ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară și ar trebui să fie puse în aplicare în conformitate cu dreptul Uniunii aplicabil și cu dreptul național care este în conformitate cu dreptul Uniunii.
(42) Proiectele multinaționale ar trebui să poată atrage și combina, în mod eficient, diverse surse de finanțare din partea Uniunii și a statelor membre și, după caz, finanțare din partea țărilor terțe asociate la un program al Uniunii gestionat direct care sprijină transformarea digitală a Uniunii, identificându-se, acolo unde este posibil, sinergii între acestea. În special, combinarea fondurilor din programul Uniunii gestionat la nivel central cu resursele angajate de statele membre ar trebui să fie posibilă, inclusiv, în anumite condiții, cu contribuții din partea Mecanismului de redresare și reziliență, astfel cum se explică în partea 3 a orientărilor Comisiei adresate statelor membre cu privire la planurile lor naționale de redresare și reziliență, precum și cu contribuții din partea Fondului european de dezvoltare regională și a Fondului de coeziune. Ori de câte ori natura unui anumit proiect multinațional o justifică, ar trebui să se accepte și contribuții din partea altor entități decât Uniunea și statele membre, inclusiv contribuții private.
(43) Comisia, în cooperare cu statele membre și acționând în calitate de coordonator al proiectelor multinaționale, ar trebui să acorde asistență statelor membre în identificarea intereselor acestora în cadrul proiectelor multinaționale, să ofere orientări fără caracter obligatoriu cu privire la selectarea mecanismelor optime de punere în aplicare și să acorde asistență pentru punerea în aplicare, contribuind la asigurarea unui număr cât mai mare de participanți. Comisia ar trebui să ofere un astfel de sprijin, cu excepția cazului în care statele membre care participă la un proiect multinațional se opun. Comisia ar trebui să acționeze în cooperare cu statele membre participante.
(44) Comisia ar trebui să poată institui, la cererea statelor membre în cauză și în urma unei evaluări a cererii respective, un EDIC în vederea punerii în aplicare a unui anumit proiect multinațional.
(45) Statul membru gazdă ar trebui să stabilească dacă un EDIC întrunește cerințele pentru a fi recunoscut ca organism internațional, astfel cum este menționat la articolul 143 litera (g) și la articolul 151 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului (15), și ca organizație internațională astfel cum este menționată la articolul 12 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2008/118/CE a Consiliului (16).
(46) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește indicatorii-cheie de performanță și înființarea EDIC. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17).
(47) Prezenta decizie nu se aplică măsurilor luate de statele membre în ceea ce privește securitatea națională, siguranța publică sau apărarea,