Recitale
(1) Începând din septembrie 2021 s-au observat prețuri foarte ridicate și volatilitatea piețelor energiei electrice. Conform celor stabilite de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) în evaluarea sa finală din aprilie 2022 privind organizarea pieței angro a energiei electrice a UE, acest lucru este în principal o consecință a prețului ridicat al gazelor, care este utilizat ca materie primă pentru producerea de energie electrică.
(2) Escaladarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care este parte contractantă la Tratatul de instituire a Comunității Energiei (4), și sancțiunile internaționale aplicate începând din februarie 2022 au condus la o criză a gazelor, au perturbat piețele mondiale ale energiei, au exacerbat problema prețurilor ridicate ale gazelor și au avut un impact semnificativ asupra prețurilor la energie electrică. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a cauzat totodată incertitudine în ceea ce privește aprovizionarea cu alte produse de bază, cum ar fi antracitul și țițeiul, utilizate de instalațiile de producere a energiei electrice. Incertitudinea respectivă a generat o creștere suplimentară substanțială a volatilității prețurilor energiei electrice. Disponibilitatea redusă a mai multor reactoare nucleare și producția redusă de energie hidroelectrică au accentuat și mai mult creșterea prețurilor energiei electrice.
(3) Ca răspuns la această situație, în Comunicarea sa din 13 octombrie 2021 privind „Un set de măsuri de acțiune și de sprijin pentru abordarea creșterii prețurilor energiei”, Comisia a propus un set de măsuri pe care Uniunea și statele sale membre le pot utiliza pentru a aborda impactul imediat al prețurilor ridicate la energie electrică asupra gospodăriilor și asupra întreprinderilor, inclusiv sprijinul pentru venit, facilitățile fiscale, măsurile de economisire și de stocare a energiei și pentru a consolida reziliența la viitoarele șocuri în materie de prețuri. În Comunicarea sa din 8 martie 2022 privind „REPowerEU: Acțiuni europene comune pentru o energie mai accesibilă ca preț, mai sigură și mai durabilă”, Comisia a prezentat o serie de măsuri suplimentare pentru a consolida setul de instrumente și pentru a răspunde prețurilor crescânde la energie electrică. La 23 martie 2022, Comisia a instituit, de asemenea, un cadru temporar de ajutoare de stat pentru a permite anumitor subvenții să atenueze impactul prețurilor ridicate la energie.
(4) În Comunicarea sa din 18 mai 2022, Comisia a prezentat „planul REPowerEU”, prin care a introdus măsuri suplimentare axate pe economiile de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, obiectivul sporit de eficiență energetică și accelerarea introducerii energiei din surse regenerabile, cu scopul de a reduce dependența Uniunii de combustibilii fosili din Rusia, inclusiv o propunere de a majora la 45 % obiectivul Uniunii pentru 2030 în ceea ce privește consumul final brut de energie din surse regenerabile. Mai mult, pe lângă stabilirea unor măsuri suplimentare pe termen scurt pentru abordarea prețurilor ridicate ale energiei, în Comunicarea Comisiei din 18 mai 2022 privind „Intervenții pe termen scurt pe piața energiei electrice și îmbunătățirile pe termen lung ale organizării pieței energiei electrice – o direcție de acțiune”, au fost identificate potențiale domenii de îmbunătățire a organizării pieței energiei electrice și a fost anunțată intenția de a evalua aceste domenii în vederea modificării cadrului legislativ.
(5) Pentru a aborda, de urgență, criza prețurilor la energie și preocupările legate de securitate, precum și creșterile prețurilor pentru cetățeni, Uniunea a adoptat o serie de acte juridice, printre care Regulamentul (UE) 2022/1032 al Parlamentului European și al Consiliului (5) prin care a fost instituit un regim solid de înmagazinare a gazelor, Regulamentul (UE) 2022/1369 al Consiliului (6) prin care au fost stabilite măsuri eficace de reducere a cererii de gaze și energie electrică, Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului (7) prin care au fost instituite regimuri de limitare a prețurilor pentru a evita profiturile excepționale atât pe piața gazelor, cât și pe piața energiei electrice și Regulamentul (UE) 2022/2577 al Consiliului (8) prin care au fost stabilite măsuri de accelerare a procedurilor de acordare a autorizațiilor pentru instalațiile producătoare de energie din surse regenerabile.
(6) O piață a energiei bine integrată, întemeiată pe Regulamentele (UE) 2018/1999 (9), (UE) 2019/942 (10) și (UE) 2019/943 (11) ale Parlamentului European și ale Consiliului și pe Directivele (UE) 2018/2001 (12), (UE) 2018/2002 (13) și (UE) 2019/944 (14) ale Parlamentului European și ale Consiliului, adoptate în 2018 și 2019, desemnate în mod curent ca fiind pachetul „Energie curată pentru toți europenii” (denumit în continuare „pachetul privind energia curată”), permite Uniunii să beneficieze de avantajele economice ale unei piețe unice a energiei în orice condiții, asigurând securitatea aprovizionării și susținând procesul de decarbonizare în vederea realizării obiectivului de neutralitate climatică al Uniunii. Interconectivitatea transfrontalieră asigură, de asemenea, o funcționare mai sigură, mai fiabilă și mai eficientă a sistemelor energetice și o mai bună reziliență la șocurile prețurilor pe termen scurt.
(7) Consolidarea pieței interne a energiei și realizarea obiectivelor în materie de tranziție climatică și energetică necesită o modernizare substanțială a rețelei electrice a Uniunii, pentru ca aceasta să poată suporta creșteri ample ale capacității de producție a energiei din surse regenerabile, variabilitatea dependentă de condițiile meteorologice a volumelor producției și modificarea tiparelor fluxului de energie electrică de la nivelul Uniunii și să poată răspunde cererilor noi de produse precum vehiculele electrice și pompele de căldură. Investițiile în rețele, atât în interiorul frontierelor, cât și la nivel transfrontalier, sunt esențiale pentru buna funcționare a pieței interne a energiei electrice, inclusiv pentru securitatea aprovizionării. Astfel de investiții sunt necesare pentru a integra energia din surse regenerabile și cererea într-un context în care acestea sunt mai distanțate decât în trecut și, în cele din urmă, pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii în materie de climă și energie. Prin urmare, orice reformă a pieței energiei electrice a Uniunii ar trebui să contribuie la o rețea electrică europeană mai integrată, pentru a se asigura că fiecare stat membru atinge un nivel de interconectivitate a energiei electrice în conformitate cu obiectivul de interconectare a rețelelor de energie electrică pentru 2030 de cel puțin 15 %, în temeiul articolului 4 litera (d) punctul 1 din Regulamentul (UE) 2018/1999, că respectiva capacitate de interconectare este utilizată cât mai mult posibil pentru comerțul transfrontalier și că rețeaua de energie electrică și infrastructura de conectivitate ale Uniunii sunt construite sau modernizate, cum ar fi proiectele de interes comun ale Uniunii stabilite în temeiul Regulamentului (UE) 2022/869 al Parlamentului European și al Consiliului (15). Ar trebui să se asigure o conectivitate adecvată tuturor cetățenilor și întreprinderilor din Uniune, deoarece acest lucru le poate oferi oportunități majore de a participa la tranziția energetică și la transformarea digitală a Uniunii. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice menționate la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care recunoaște constrângerile specifice cu care se confruntă acestea și prevede adoptarea de măsuri specifice în privința lor.
(8) Organizarea actuală a pieței energiei electrice a contribuit, printre altele, la apariția unor produse, servicii și măsuri noi și inovatoare pe piețele cu amănuntul ale energiei electrice, sprijinind eficiența energetică și utilizarea energiei din surse regenerabile și îmbunătățind posibilitățile de alegere, pentru a-i ajuta pe consumatori să își reducă facturile la energie inclusiv prin intermediul instalațiilor de mici dimensiuni de producere a energiei electrice și al serviciilor emergente de furnizare a răspunsului părții de consum. Un element esențial al viitoarelor piețe și sisteme de energie electrică din Uniune îl reprezintă folosirea ca bază și valorificarea potențialului digitalizării sistemului energetic, cum ar fi participarea activă a consumatorilor. În același timp, este necesar să fie respectate alegerile consumatorilor și să li se permită acestora să beneficieze de o diversitate de oferte contractuale și să fie protejați clienții casnici de prețurile ridicate în timpul unei crize energetice. Integrarea sistemului energetic este preconizată să se realizeze sub forma planificării și funcționării sistemului energetic ca ansamblu, cu implicarea mai multor purtători de energie, infrastructuri și sectoare de consum, prin crearea unor legături mai strânse între aceștia, în sinergie reciprocă și sprijinite de digitalizare, cu obiectivul de a furniza energie sigură, accesibilă, fiabilă și durabilă.
(9) În contextul crizei energetice, organizarea actuală a pieței energiei electrice a evidențiat o serie de deficiențe și consecințe neașteptate legate de impactul pe care prețurile ridicate și volatile ale combustibililor fosili îl au asupra piețelor energiei electrice pe termen scurt, care expun gospodăriile și întreprinderile la creșteri semnificative ale prețurilor cu impact asupra facturilor lor la energie electrică.
(10) O implementare accelerată a energiei din surse regenerabile și a tehnologiilor nepoluante flexibile constituie modalitatea cea mai durabilă și mai rentabilă de reducere structurală a cererii de combustibili fosili pentru producerea de energie electrică și de facilitare a consumului direct de energie electrică prin electrificarea cererii de energie și integrarea sistemului energetic. Datorită costurilor operaționale scăzute, sursele regenerabile pot avea un impact pozitiv asupra prețurilor energiei electrice în întreaga Uniune și pot reduce consumul de combustibili fosili.
(11) Modificările aduse organizării pieței energiei electrice ar trebui să asigure faptul că de beneficiile generate de extinderea implementării energiei din surse regenerabile și de tranziția energetică în ansamblu se bucură consumatorii, inclusiv cei mai vulnerabili, și că, în cele din urmă, aceste beneficii îi protejează de crizele energetice, evitându-se ca și alți clienți casnici să cadă în capcana sărăciei energetice. Modificările respective ar trebui să atenueze impactul pe care costurile ridicate ale prețurilor combustibililor fosili, în special al gazelor, îl au asupra prețurilor energiei electrice, cu scopul de a permite clienților casnici și întreprinderilor să profite pe termen lung de beneficiile unei energii accesibile și sigure din surse regenerabile durabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, precum și de rolul soluțiilor eficiente din punct de vedere energetic în reducerea costurilor totale ale energiei, care ar putea reduce nevoia de extindere a rețelei electrice și a capacității de producție.
(12) Reforma organizării pieței energiei electrice vizează obținerea unor prețuri accesibile și competitive ale energiei electrice pentru toți consumatorii. Astfel, reforma respectivă ar trebui să aducă beneficii nu doar clienților casnici, ci și competitivității industriilor Uniunii, prin înlesnirea investițiilor în tehnologii curate de care au nevoie pentru a-și îndeplini traiectoriile de tranziție către zero emisii nete. Tranziția energetică a Uniunii trebuie să se sprijine pe baza solidă reprezentată de producția de tehnologii curate. Reforma respectivă va sprijini electrificarea industriei la prețuri accesibile și vor contribui la păstrarea de către Uniune a poziției sale de lider mondial în ceea ce privește cercetarea și inovarea în domeniul tehnologiilor energetice curate.
(13) Existența unor piețe pe termen scurt funcționale și eficiente reprezintă un instrument-cheie pentru integrarea pe piața energiei electrice a energiei din surse regenerabile și a surselor de flexibilitate și permite integrarea într-un mod rentabil în sistemul energetic.
(14) Piețele intrazilnice sunt deosebit de importante pentru integrarea cu cele mai mici costuri a surselor regenerabile variabile de energie în sistemul de energie electrică, deoarece ele oferă participanților la piață posibilitatea de a tranzacționa deficite sau surplusuri de energie electrică mai aproape de momentul livrării. Întrucât producătorii de energie din surse regenerabile variabile pot să își estimeze cu precizie producția doar aproape de momentul livrării, este esențial ca aceștia să dispună de un număr maxim de posibilități de tranzacționare prin accesul la o piață lichidă cât mai aproape posibil de momentul livrării de energie electrică. Ora de închidere a porții pieței intrazilnice interzonale ar trebui, prin urmare, să fie redusă și setată mai aproape de ora reală, pentru a maximiza posibilitățile participanților la piață de a tranzacționa deficite și surplusuri de energie electrică și pentru a contribui la o mai bună integrare a surselor regenerabile variabile de energie în sistemul de energie electrică. În cazul în care modificarea respectivă creează riscuri pentru securitatea aprovizionării și pentru a permite o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor către ora mai scurtă de închidere a porții pieței intrazilnice interzonale, operatorii de transport și de sistem ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita o derogare, pe baza unei evaluări a impactului și sub rezerva aprobării de către autoritatea de reglementare în cauză, pentru a obține o prelungire a calendarului de punere în aplicare. Respectiva solicitare ar trebui să includă un plan de acțiune cu măsuri concrete în vederea punerii în aplicare a noii ore de închidere a porții interzonale a pieței intrazilnice.
(15) Prin urmare, este important ca piețele intrazilnice să se adapteze la participarea tehnologiilor pe bază de surse regenerabile variabile de energie, cum ar fi energia solară și eoliană, precum și la participarea răspunsului părții de consum și a stocării de energie. Lichiditatea piețelor intrazilnice ar trebui îmbunătățită prin partajarea registrelor de ordine între operatorii de piață din cadrul unei zone de ofertare, inclusiv atunci când capacitățile interzonale sunt stabilite la zero sau după ora de închidere a porții pieței intrazilnice. Pentru a se asigura că registrele de ordine sunt partajate între operatorii pieței de energie electrică desemnați (OPEED) în intervalele de timp de cuplare a piețelor pentru ziua următoare și intrazilnice, OPEED ar trebui să transmită toate ordinele de produse pentru ziua următoare și produse intrazilnice și de produse cu caracteristici similare către cuplarea unică a piețelor pentru ziua următoare și a piețelor intrazilnice și nu ar trebui să organizeze tranzacționarea produselor pentru ziua următoare sau a produselor intrazilnice sau a produselor cu caracteristici similare în afara cuplării unice a piețelor pentru ziua următoare și a piețelor intrazilnice. Pentru a aborda riscul inerent de discriminare în cadrul tranzacționării produselor pentru ziua următoare și a produselor intrazilnice în interiorul și în afara cuplării unice a piețelor pentru ziua următoare și a piețelor intrazilnice, precum și pierderea de lichidități rezultată pe piețele cuplate de energie electrică din Uniune, respectiva obligație ar trebui să se aplice OPEED, întreprinderilor care exercită direct sau indirect controlul asupra unui OPEED și întreprinderilor care sunt controlate direct sau indirect de un OPEED. Pentru a îmbunătăți transparența piețelor, participanții la piață ar trebui să furnizeze, după caz, informații pe unități de producție, fără a aduce atingere prezentării ofertelor în conformitate cu cadrul relevant din fiecare stat membru.
(16) În plus, piețele pe termen scurt ale energiei electrice ar trebui să asigure faptul că furnizorii de servicii de flexibilitate de mici dimensiuni pot participa prin reducerea dimensiunii minime a ofertelor.
(17) Pentru a asigura integrarea eficientă a energiei electrice produse din surse regenerabile variabile de energie și pentru a reduce necesitatea producerii de energie electrică pe bază de combustibili fosili în situații de criză a prețurilor energiei electrice la nivel regional sau la nivelul Uniunii, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita operatorilor de sistem să propună achiziționarea unui produs de reducere a vârfurilor de sarcină care să permită un răspuns suplimentar al părții de consum, pentru a contribui la reducerea consumului din sistemul de energie electrică. Propunerea de produs de reducere a vârfurilor de sarcină ar trebui să fie evaluată de autoritatea de reglementare în cauză în ceea ce privește realizarea unei reduceri a cererii de energie electrică și a unei reduceri a impactului asupra prețului angro al energiei electrice în timpul orelor de vârf. Întrucât produsul de reducere a vârfurilor de sarcină urmărește să reducă și să schimbe consumul de energie electrică și pentru a evita creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, activarea produsului de reducere a vârfurilor de sarcină nu ar trebui să implice pornirea producției bazate pe combustibili fosili situate în aval de punctul de contorizare. Întrucât produsul de reducere a vârfurilor de sarcină este menit să fie aplicat numai într-un număr limitat de situații de criză a prețurilor energiei electrice la nivel regional sau la nivelul Uniunii, achiziționarea acestuia poate fi efectuată cu până la o săptămână înainte de eliberarea de capacități suplimentare de răspuns al părții de consum. Operatorii de sistem ar trebui să poată activa produsul de reducere a vârfurilor de sarcină înaintea deschiderii pieței pentru ziua următoare sau în intervalul de timp al pieței pentru ziua următoare. În mod alternativ, ar trebui să fie posibilă activarea automată a produsului de reducere a vârfurilor de sarcină pe baza unui preț predefinit al energiei electrice. Pentru a verifica volumele de reducere a consumului de energie electrică, operatorul de sistem ar trebui să utilizeze o valoare de referință care să reflecte consumul de energie electrică preconizat fără activarea produsului de reducere a vârfurilor de sarcină și, după consultarea participanților la piață, ar trebui să elaboreze o metodologie de referință. Metodologia respectivă ar trebui să fie aprobată de autoritatea de reglementare în cauză. ACER ar trebui să evalueze impactul utilizării produselor de reducere a vârfurilor de sarcină pe piața energiei electrice din Uniune, ținând seama de necesitatea ca aceste produse să nu denatureze în mod nejustificat funcționarea piețelor de energie electrică și să nu cauzeze o redirecționare a răspunsului părții de consum către produse de reducere a vârfurilor de sarcină, și ar trebui să fie în măsură să adreseze autorităților de reglementare recomandări care să fie luate în considerare în evaluarea realizată de acestea la nivel național. În plus, ACER ar trebui să evalueze impactul dezvoltării de produse de reducere a vârfurilor de sarcină pe piața de energie electrică din Uniune în condiții normale. Pe baza evaluării respective, Comisia ar trebui să fie în măsură să prezinte, dacă este necesar, o propunere legislativă de modificare a Regulamentului (UE) 2019/943 pentru a introduce produse de reducere a vârfurilor de sarcină în afara situațiilor de criză a prețurilor energiei electrice.
(18) Pentru a putea participa activ la piețele de energie electrică și pentru a oferi flexibilitate, consumatorii sunt echipați progresiv cu contoare inteligente. Cu toate acestea, într-o serie de state membre, introducerea sistemelor de contorizare inteligentă este încă lentă, astfel încât este imperativ ca statele membre să îmbunătățească condițiile pentru instalarea sistemelor de contorizare inteligentă, cu obiectivul de a ajunge la o acoperire integrală cât mai curând posibil. Cu toate acestea, operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție și participanții relevanți la piață, inclusiv agregatorii independenți, ar trebui să poată utiliza, cu consimțământul clientului final, datele provenite de la dispozitivele de măsurare dedicate, în conformitate cu articolele 23 și 24 din Directiva (UE) 2019/944 și cu alte acte legislative relevante ale Uniunii, inclusiv legislația Uniunii privind protecția datelor și a vieții private, în special Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (16). În plus, numai în cazurile în care sistemele de contorizare inteligentă nu sunt încă instalate și dacă acestea nu asigură un nivel suficient de detaliat al datelor, operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție, cu consimțământul clientului final, ar trebui să utilizeze datele provenite de la dispozitivele de măsurare dedicate pentru a asigura observabilitatea și decontarea serviciilor de flexibilitate, cum ar fi răspunsul părții de consum și stocarea energiei. Autorizarea utilizării de date provenite de la dispozitivele de măsurare dedicate pentru a asigura observabilitatea rețelei și decontarea ar trebui să faciliteze participarea activă a clienților finali pe piață și dezvoltarea răspunsului părții de consum. Utilizarea datelor provenite de la respectivele dispozitive de măsurare dedicate ar trebui să fie însoțită de cerințe de calitate referitoare la date.
(19) Prezentul regulament stabilește un temei juridic pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679. Statele membre ar trebui să se asigure că sunt respectate toate principiile și obligațiile referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679, inclusiv în ceea ce privește reducerea la minimum a datelor. În cazul în care obiectivul prezentului regulament poate fi atins fără prelucrarea datelor cu caracter personal, operatorii de date ar trebui să se bazeze pe date anonimizate și agregate.
(20) Consumatorii și furnizorii au nevoie de piețe la termen eficace și eficiente pentru a-și acoperi expunerea la prețuri pe termen lung și pentru a-și reduce dependența de prețurile pe termen scurt. Pentru a se asigura că toți clienții de energie din Uniune pot beneficia pe deplin de avantajele oferite de piețele integrate ale energiei electrice și de concurența din întreaga Uniune, Comisia ar trebui să evalueze impactul eventualelor măsuri de îmbunătățire a funcționării piețelor la termen ale energiei electrice din Uniune, cum ar fi frecvența alocării, scadența și natura drepturilor de transport pe termen lung, modalitățile de consolidare a pieței secundare și posibila introducere a unor centre virtuale regionale.
(21) Partea din evaluare referitoare la posibila introducere a unor centre virtuale regionale ar trebui, printre altele, să acopere implicațiile în ceea ce privește acordurile interguvernamentale preexistente legate de proprietatea transfrontalieră comună asupra centralelor electrice. Dacă sunt introduse, centrele virtuale regionale ar trebui să reflecte prețul agregat al mai multor zone de ofertare și să ofere un preț de referință, care ar trebui să fie utilizat de operatorii de piață pentru a oferi produse de acoperire a riscului la termen. În acest sens, centrele virtuale regionale nu ar trebui înțelese ca entități care organizează sau efectuează tranzacții. Prin furnizarea unui indice al prețurilor de referință, centrele virtuale regionale ar permite punerea în comun a lichidităților și ar oferi oportunități suplimentare de acoperire a riscului pentru participanții la piață. În vederea asigurării de condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a detalia, dacă este necesar, măsurile și instrumentele privind organizarea piețelor la termen a energiei electrice a Uniunii, inclusiv în ceea ce privește introducerea de centre virtuale regionale. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17).
(22) Pentru a spori posibilitățile de acoperire a riscului participanților la piață, ar trebui să se extindă rolul platformei unice de alocare, instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1719 al Comisiei (18). Platforma unică de alocare ar trebui să acționeze în calitate de entitate care permite alocarea și care facilitează tranzacționarea drepturilor financiare de transport pe termen lung în numele operatorilor de transport și de sistem între diferitele zone de ofertare și, dacă este cazul, centrele virtuale regionale.
(23) Tarifele de rețea ar trebui să stimuleze operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție să utilizeze serviciile de flexibilitate prin dezvoltarea în continuare a unor soluții inovatoare pentru optimizarea rețelei existente și prin achiziționarea de servicii de flexibilitate, în special răspunsul părții de consum sau stocarea energiei. În acest scop, tarifele de rețea ar trebui să fie concepute pentru a lua în considerare cheltuielile operaționale și de capital ale operatorilor de sistem sau o combinație eficientă a acestora, astfel încât aceștia să poată exploata sistemul de energie electrică într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Cerința privind reflectarea costurilor nu ar trebui să restricționeze posibilitatea de a redistribui costurile în mod eficient în cazul în care se aplică tarife de rețea diferențiate în funcție de loc sau de timp. Acest lucru ar contribui și mai mult la integrarea energiei din surse regenerabile la cele mai mici costuri pentru sistemul de energie electrică și ar permite clienților finali să recunoască meritul soluțiilor lor de flexibilitate. Autoritățile de reglementare vor juca un rol central în asigurarea unor investiții suficiente pentru dezvoltarea, extinderea și consolidarea necesare rețelei. Autoritățile de reglementare ar trebui să promoveze acceptarea de către public și utilizarea investițiilor anticipative, încurajând accelerarea dezvoltării rețelei pentru a realiza implementarea accelerată a producției de energie din surse regenerabile, inclusiv, după caz, în zone desemnate de accelerare a implementării energiei din surse regenerabile și cererea electrificată inteligentă.
(24) Sursele regenerabile offshore de energie, cum ar fi energia eoliană offshore, energia oceanică și sistemele fotovoltaice flotante, vor juca un rol esențial în ceea ce privește construirea unui sistem energetic bazat în mare parte pe surse regenerabile de energie, precum și în ceea ce privește asigurarea neutralității climatice până în 2050. Cu toate acestea, există obstacole substanțiale în calea implementării lor mai ample și mai eficiente, care împiedică dezvoltarea intensă necesară pentru realizarea acestor obiective. Obstacole similare ar putea apărea în viitor și în cazul altor tehnologii offshore. Pentru a reduce riscul de investiții pentru dezvoltatorii de proiecte offshore, instrumente precum contractele de achiziție de energie electrică (PPA-uri) sau contractele bidirecționale pentru diferență ar putea fi utilizate pentru a facilita dezvoltarea proiectelor offshore. Pentru proiectele hibride offshore conectate la mai multe piețe dintr-o zonă de ofertare offshore, există un risc suplimentar asociat situației topografice unice legate de accesul pe piață. Pentru a reduce riscurile pentru astfel de proiecte, operatorii de transport și de sistem ar trebui să compenseze în cazul în care, în rezultatele validate ale calculului capacităților, fie nu au pus la dispoziție capacitatea convenită în acordurile de racordare pe interconexiune, fie nu au pus la dispoziție capacitatea pe elementele critice ale rețelei în temeiul normelor de calcul al capacităților prevăzute la articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2019/943 sau niciuna dintre cele două variante. Operatorii de transport și de sistem nu ar trebui să plătească nicio compensație în cazul în care, în rezultatele validate ale calculului capacităților, au pus la dispoziție capacitatea interconexiunii la nivelul sau peste nivelul cerințelor acordului de racordare, precum și capacitatea elementelor critice de rețea în conformitate cu normele prevăzute la articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2019/943. În respectivul acord de racordare încheiat cu operatorul de centrale offshore de producere a energiei electrice din surse regenerabile, operatorii de transport și de sistem ar trebui să depună eforturi pentru a oferi capacitatea totală convenită ca fiind fermă, neflexibilă și în conformitate cu cadrul pentru acordurile de racordare stabilit în Directiva (UE) 2019/944. Statele membre ar trebui să fie informate cu suficient timp înainte cu privire la acordul de racordare. Ar trebui să se impună plata unei compensații fie în cazul în care capacitățile de transport disponibile sunt reduse atât de mult încât întreaga cantitate de energie electrică produsă pe care centrala offshore de producere a energiei electrice din surse regenerabile ar fi putut altfel să o exporte nu poate fi livrată pe piețele înconjurătoare, fie în cazul în care deși este în măsură să exporte, se înregistrează o scădere corespunzătoare a prețurilor în zona de ofertare offshore, datorită reducerilor de capacitate, în comparație cu cele în absența reducerilor de capacitate, sau în ambele situații. Compensația ar trebui să fie plătită din veniturile din congestii. Aceasta ar trebui să se aplice atunci când unul sau mai mulți operatori de transport și de sistem nu au pus la dispoziție o capacitate suficientă pentru a exporta capacitatea de producere a energiei electrice pe interconexiunea respectivă până la capacitatea convenită în acordul de racordare și ar trebui să fie plătită de operatorii de transport și de sistem respectivi. Din motive de echitate regională, în cazul în care capacitatea insuficientă este cauzată de faptul că alți operatori de transport și de sistem nu au pus la dispoziție capacitatea elementelor lor critice de rețea, în conformitate cu normele de calcul al capacităților prevăzute la articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2019/943, costurile compensației ar trebui să fie împărțite proporțional între respectivii operatori de transport și de sistem, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”. În plus, orice compensație care nu este acoperită de respectiva repartizare proporțională poate fi împărțită între părțile relevante din statele membre implicate în proiectul hibrid offshore ca parte a acordurilor lor de partajare a costurilor. Compensația respectivă nu ar trebui să conducă la supracompensare și este menită să echilibreze veniturile reduse ale operatorilor de centrale offshore de producere a energiei electrice din surse regenerabile ca urmare a accesului redus la piețele interconectate. Aceasta ar trebui să fie legată numai de capacitatea de producție disponibilă pe piață, care poate fi dependentă de condițiile meteorologice și exclude operațiunile de întrerupere a funcționării și operațiunile de întreținere a proiectului offshore. Compensația în cazul absenței accesului la rețeaua de transport nu ar trebui interpretată ca reprezentând dispecerizare prioritară și ar trebui să fie aliniată la principiile nediscriminării și maximizării capacităților comerciale transfrontaliere în temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/943. În plus, nu ar trebui să existe o dublă compensare pentru același risc acoperit de această dispoziție, de exemplu dacă riscul este deja acoperit de un contract pentru diferență sau de o altă schemă de sprijin relevantă. Detaliile mecanismului de compensare respectiv și metodologia de punere în aplicare care urmează să fie elaborată, inclusiv condițiile în care măsura poate expira, cum ar fi existența unei cereri suficiente în zona de ofertare offshore, de exemplu un electrolizor de mari dimensiuni, sau accesul direct la un număr suficient de piețe pentru ca riscul să dispară, urmează să fie detaliate într-un act de punere în aplicare, inclusiv, după caz, prin modificarea Regulamentului (UE) 2015/1222 al Comisiei (19).
(25) Pe piața angro pentru ziua următoare, centralele electrice cu costuri marginale mai mici sunt primele dispecerizate, dar prețul primit de toți participanții la piață este stabilit de ultima centrală electrică necesară pentru a acoperi cererea, și anume centrala electrică cu cele mai mari costuri marginale, atunci când piețele se închid. În acest context, criza energetică a arătat că o creștere bruscă a prețului gazelor și al cărbunelui superior poate duce la creșteri excepționale și de durată ale prețurilor la care instalațiile de producție pe bază de gaz și cărbune licitează pe piața angro pentru ziua următoare. Acest lucru a condus, la rândul său, la prețuri excepțional de ridicate pe piața pentru ziua următoare din întreaga Uniune, întrucât instalațiile de producție pe bază de gaz și cărbune sunt adesea centralele cu cele mai mari costuri marginale necesare pentru a satisface cererea de energie electrică.
(26) Având în vedere rolul prețului pe piața pentru ziua următoare ca preț de referință pentru prețul de pe alte piețe angro de energie electrică și faptul că toți participanții la piață primesc prețul de închidere, tehnologiile cu costuri marginale semnificativ mai mici au înregistrat în mod constant venituri ridicate.
(27) Pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale Uniunii și obiectivele stabilite în planul REPowerEU de a deveni mai independentă din punct de vedere energetic, Uniunea trebuie să accelereze mult mai mult implementarea energiei din surse regenerabile. Având în vedere nevoile de investiții necesare pentru atingerea obiectivelor respective, piața ar trebui să asigure stabilirea unui semnal de preț pe termen lung.
(28) În acest cadru, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a crea condițiile de piață adecvate pentru instrumentele de piață pe termen lung, cum ar fi contractele de achiziție de energie electrică. Contractele de achiziție de energie electrică sunt acorduri bilaterale de achiziție încheiate între producătorii și cumpărătorii de energie electrică care sunt încheiate în mod voluntar și sunt bazate pe condițiile prețurilor de piață, fără intervenții de reglementare în stabilirea prețurilor. Contractele de achiziție de energie electrică oferă clientului stabilitatea prețurilor pe termen lung și certitudinea necesară pentru ca producătorul să ia decizia de investiție. Cu toate acestea, doar câteva state membre au piețe active de contracte de achiziție de energie electrică, iar cumpărătorii se limitează în general la întreprinderile mari, printre altele deoarece contractele de achiziție de energie electrică se confruntă cu o serie de obstacole, în special cu dificultatea de a acoperi riscul de neplată din partea cumpărătorului în cadrul acestor contracte pe termen lung. Statele membre ar trebui să ia în considerare necesitatea de a crea o piață dinamică de contracte de achiziție de energie electrică atunci când stabilesc politicile de realizare a obiectivelor de decarbonizare energetică stabilite în planurile lor naționale integrate privind energia și clima. Atunci când elaborează măsuri care afectează în mod direct contractele de achiziție de energie electrică, statele membre ar trebui să respecte eventualele așteptări legitime și să țină seama de efectele măsurilor respective asupra contractelor de achiziție de energie electrică existente și viitoare.
(29) În conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001, statele membre trebuie să evalueze obstacolele normative și administrative din calea contractelor pe termen lung de achiziție de energie electrică din surse regenerabile, să elimine obstacolele nejustificate și procedurile sau tarifele disproporționate sau discriminatorii și să promoveze utilizarea contractelor pe termen lung de achiziție de energie electrică din surse regenerabile. În plus, în planurile lor naționale integrate privind energia și clima, statele membre trebuie să descrie politicile și măsurile care facilitează utilizarea contractelor de achiziție de energie din surse regenerabile. Fără a aduce atingere acestei obligații de raportare cu privire la contextul de reglementare care afectează piața contractelor de achiziție de energie electrică, statele membre ar trebui să se asigure că instrumentele de reducere a riscurilor financiare asociate nerespectării de către cumpărător a obligațiilor sale de plată pe termen lung în cadrul contractelor de achiziție de energie electrică sunt accesibile clienților care se confruntă cu bariere la intrarea pe piața contractelor de achiziție de energie electrică și care nu se confruntă cu dificultăți financiare. Statele membre ar trebui să poată decide să instituie o schemă de garantare la prețurile pieței în cazul în care garanțiile private nu sunt accesibile sau nu sunt suficient de accesibile. În cazul în care un stat membru instituie o astfel de schemă de garantare, acesta ar trebui să includă dispoziții pentru a evita reducerea lichidității pe piețele energiei electrice, de exemplu prin utilizarea contractelor de achiziție de energie electrică financiare. Statele membre ar putea decide să faciliteze agregarea cererii de contracte de achiziție de energie electrică din partea clienților care, individual, se confruntă cu obstacole la intrarea pe piața contractelor de achiziție de energie electrică, dar ar trebui să poată oferi producătorilor, în mod colectiv, o ofertă atractivă de contracte de achiziție de energie electrică. Statele membre nu ar trebui să acorde sprijin contractelor de achiziție de energie electrică pentru achiziționarea de energie electrică produsă pe bază de combustibili fosili. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a se limita la sprijinirea doar a schemelor de garantare care sprijină producția nouă de energie din surse regenerabile, în conformitate cu politicile lor de decarbonizare, în special în cazul în care piața contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile nu este dezvoltată suficient. Deși abordarea implicită ar trebui să fie nediscriminarea între consumatori, statele membre ar putea decide să direcționeze respectivele instrumente către categorii specifice de consumatori, aplicând criterii obiective și nediscriminatorii. În acest cadru, statele membre ar trebui să asigure coordonarea corespunzătoare, inclusiv prin mecanisme puse la dispoziție la nivelul Uniunii, de exemplu de către Banca Europeană de Investiții („BEI”).
(30) Statele membre au la dispoziție mai multe instrumente pentru a sprijini dezvoltarea piețelor de contracte de achiziție de energie electrică atunci când elaborează și alocă sprijin public. Autorizarea dezvoltatorilor de proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile care participă la o licitație de sprijin public să rezerve o parte din producția de energie electrică vânzării prin intermediul unui contract de achiziție de energie electrică ar contribui la încurajarea și dezvoltarea piețelor de contracte de achiziție de energie electrică. În plus, în cadrul acestei evaluări a ofertelor, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a aplica criterii de stimulare a accesului la piața de contracte de achiziție de energie electrică pentru actorii care se confruntă cu bariere la intrare, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii, acordând prioritate ofertanților care prezintă un contract de achiziție de energie electrică semnat sau un angajament de a semna un contract de achiziție de energie electrică pentru o parte din generarea proiectului din partea unuia sau mai multor cumpărători potențiali care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul pe piața de contracte de achiziție de energie electrică.
(31) Pentru a contribui la transparența și dezvoltarea piețelor de contracte de achiziție de energie electrică la nivelul Uniunii și al statelor membre, ACER ar trebui să publice o evaluare anuală a acestor piețe, să evalueze necesitatea de a elabora și de a emite modele voluntare de contracte de achiziție de energie electrică și să le elaboreze în cazul în care evaluarea concluzionează că există o astfel de necesitate.
(32) Statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită contractelor de achiziție de energie electrică transfrontaliere și să elimine barierele nejustificate legate în mod specific de acestea, permițând consumatorilor din statele membre cu capacitate limitată să acceseze fără discriminare energia produsă în alte regiuni.
(33) În cazul în care, pe baza evaluării relevante, Comisia concluzionează că statele membre au nevoie de sprijin pentru eliminarea barierelor de pe piețele de contracte de achiziție de energie electrică, aceasta ar trebui să fie în măsură să elaboreze orientări specifice. Obiectivul principal al acestor orientări ar trebui să îl constituie eliminarea barierelor care împiedică extinderea piețelor de contracte de achiziție de energie electrică, inclusiv a contractelor de achiziție de energie electrică transfrontaliere. Astfel de bariere pot lua numeroase forme, de la obstacole normative, în special proceduri sau taxe disproporționate sau discriminatorii, până la rolul garanțiilor de origine sau la abordarea contractelor de achiziție de energie electrică cu privire la accesul potențialilor beneficiari la soluții de finanțare.
(34) Regulamentul (UE) 2018/1999 prevede utilizarea mecanismului Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile ca instrument de facilitare a realizării obiectivului obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile în 2030. În temeiul Directivei (UE) 2018/2001, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2023/2413 a Parlamentului European și a Consiliului (20), statele membre trebuie să depună eforturi colective pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030 la 45 %, în plus față de obiectivul obligatoriu al Uniunii de 42,5 %. Prin urmare, Comisia ar trebui să evalueze dacă măsurile la nivelul Uniunii ar putea contribui la atingerea ponderii suplimentare de 2,5 % a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii, completând măsurile naționale. În acest context, Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea de a utiliza mecanismul Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile pentru a organiza licitații la nivelul Uniunii privind energia din surse regenerabile, în conformitate cu cadrul de reglementare relevant.
(35) În cazul în care statele membre decid să sprijine investiții, finanțate din fonduri publice prin scheme de sprijinire directă a prețurilor, în instalații noi de producere de energie electrică pe bază de combustibili nefosili și cu emisii scăzute de dioxid de carbon pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale Uniunii, schemele respective ar trebui să fie structurate sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte, astfel încât să includă, pe lângă o garanție pentru venituri, și o limitare ascendentă a veniturilor de pe piață ale activelor de producție în cauză. Întrucât obligația prevăzută în prezentul regulament ar trebui să se aplice numai sprijinului pentru investiții în noi instalații de producere de energie electrică, statele membre ar trebui să poată decide să acorde scheme de sprijin sub forma unor contracte bidirecționale pentru diferență sau a unor scheme echivalente cu aceleași efecte și pentru investiții noi care vizează retehnologizarea substanțială a instalațiilor existente de producere a energiei electrice sau creșterea substanțială a capacității sau prelungirea duratei de viață a unor astfel de instalații.
(36) Pentru a asigura securitatea juridică și previzibilitatea, obligația de a structura schemele de sprijin direct prin intermediul unor contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte ar trebui să se aplice numai contractelor din cadrul schemelor de sprijinire directă a prețurilor pentru investiții în noi instalații de producere de energie electrică încheiate la 17 iulie 2027 sau ulterior acestei date. Perioada de tranziție respectivă ar trebui să fie de cinci ani pentru centrale offshore de producere a energiei electrice din surse regenerabile conectate la proiecte hibride offshore conectate la două sau mai multe zone de ofertare din cauza complexității unor astfel de proiecte.
(37) Participanții la piață iau parte pe bază voluntară la schemele de sprijinire directă a prețurilor sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte.
(38) Obligația de a utiliza contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte nu aduce atingere articolului 6 alineatul (1) din Directiva (UE) 2018/2001.
(39) Deși Directiva (UE) 2024/1711 a Parlamentului European și a Consiliului (21) modifică articolul 4 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva (UE) 2018/2001, celelalte dispoziții ale articolului 4 din Directiva (UE) 2018/2001, care stabilesc principiile de concepere pentru schemele de sprijin pentru energia din surse regenerabile, rămân aplicabile.
(40) Contractele bidirecționale pentru diferență sau schemele echivalente cu aceleași efecte ar asigura faptul că veniturile producătorilor care provin din investiții noi în producerea de energie electrică și care beneficiază de sprijin public devin mai independente de prețurile volatile ale producției bazate pe combustibili fosili, care stabilește, de regulă, prețul pe piața pentru ziua următoare.
(41) Anumite principii de concepere prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice schemelor de sprijinire directă a prețurilor sub forma unor contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte. La evaluarea unor astfel de contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, Comisia ar trebui să verifice respectarea de către respectivele contracte sau scheme a dreptului Uniunii intrinsec legat de normele privind ajutoarele de stat, cum ar fi principiile de concepere pentru contractele bidirecționale pentru diferență sau schemele echivalente cu aceleași efecte prevăzute în prezentul regulament. Respectivele contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte ar trebui concepute astfel încât să mențină stimulentele pentru ca instalația de producere a energiei electrice să funcționeze și să participe în mod eficient pe piețele energiei electrice, în special pentru a reflecta circumstanțele pieței. În evaluarea sa, Comisia ar trebui să se asigure că modul în care sunt concepute contractele bidirecționale pentru diferență sau schemele echivalente cu aceleași efecte nu conduce la denaturarea nejustificată a concurenței și a schimburilor comerciale pe piața internă. Comisia ar trebui să se asigure, în special, că distribuirea veniturilor către întreprinderi nu denaturează condițiile de concurență echitabile de pe piața internă, în special atunci când nu se poate desfășura o procedură de ofertare concurențială. Contractele bidirecționale pentru diferență sau schemele echivalente cu aceleași efecte ar putea varia în ceea ce privește durata și ar putea include, printre altele, contracte pentru diferență bazate pe injecție cu unul sau mai multe prețuri de exercitare, un preț minim sau contracte pentru diferență bazate pe capacitate sau pe criterii de referință. Obligația de a utiliza contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte nu se aplică schemelor de sprijin care nu sunt direct legate de producția de energie electrică, cum ar fi stocarea energiei, și care nu implică sprijinirea directă a prețurilor, de exemplu prin ajutoare pentru investiții sub formă de granturi inițiale, măsuri fiscale sau certificate verzi. Pentru a stimula contrapărțile să își îndeplinească obligațiile contractuale, contractele bidirecționale pentru diferență sau schemele echivalente cu aceleași efecte ar trebui să includă clauze de penalizare aplicabile în cazul rezilierii anticipate unilaterale nejustificate a contractului.
(42) Cu toate acestea, în măsura în care limitarea stabilirii unor scheme de sprijinire directă a prețurilor sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte reduce tipurile de scheme de sprijinire directă a prețurilor pe care statele membre le pot adopta în ceea ce privește sursele regenerabile de energie, aceasta ar trebui să se limiteze la tehnologiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care nu utilizează combustibili fosili, cu costuri operaționale scăzute și stabile, precum și la tehnologiile care, de regulă, nu oferă flexibilitate sistemului de energie electrică, excluzând totodată tehnologiile care se află în etapele de început ale introducerii lor pe piață. Acest lucru este necesar pentru a se asigura că viabilitatea economică a tehnologiilor de producție cu costuri marginale ridicate nu este pusă în pericol și pentru a menține stimulentele tehnologiilor care pot oferi flexibilitate sistemului de energie electrică și posibilitatea de a licita pe piața energiei electrice pe baza costurilor lor implicite. Mai mult, limitarea de a stabili scheme de sprijinire directă a prețurilor sub formă de contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte nu ar trebui să se aplice tehnologiilor emergente pentru care alte tipuri de scheme de sprijinire directă a prețurilor ar putea fi mai potrivite pentru a stimula utilizarea acestora. Această limitare nu ar trebui să aducă atingere posibilei exceptări pentru instalațiile de mici dimensiuni de producere a energiei din surse regenerabile și proiectele demonstrative de energie din surse regenerabile în temeiul Directivei (UE) 2018/2001 și ar trebui să țină seama de particularitățile comunităților de energie din surse regenerabile în conformitate cu directiva respectivă. Având în vedere nevoia de a oferi producătorilor certitudine în materie de reglementare, obligația statelor membre de a aplica scheme de sprijinire directă a prețurilor pentru producția de energie electrică sub forma unor contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte ar trebui să se aplice numai investițiilor în instalații noi de producere de energie folosind sursele menționate în prezentul considerent.
(43) Din cauza limitării ascendente a veniturilor de pe piață, schemele de sprijinire directă a prețurilor sub forma unor contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte ar trebui să ofere o sursă suplimentară de venit pentru statele membre în perioadele în care prețurile energiei electrice sunt ridicate. Pentru a atenua și mai mult impactul prețurilor ridicate ale energiei electrice asupra facturilor la energie ale consumatorilor, statele membre ar trebui să se asigure că toate veniturile colectate de la producătorii care fac obiectul schemelor de sprijinire directă a prețurilor sub forma unor contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte, sau echivalentul veniturilor respective ca valoare financiară, sunt transferate clienților finali, inclusiv clienților casnici, întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor mari consumatoare de energie. Atunci când distribuie veniturile clienților casnici, statele membre ar trebui, în special, să poată favoriza clienții vulnerabili și clienții afectați de sărăcie energetică. Având în vedere beneficiile mai ample pentru clienții de energie electrică care decurg din investițiile în energia din surse regenerabile, în eficiența energetică și în implementarea energiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile din contractele bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte, sau echivalentul veniturilor respective ca valoare financiară, pentru a finanța investițiile menite să reducă costurile energiei electrice pentru clienții finali și, inclusiv în ceea ce privește activitățile economice specifice, cum ar fi investițiile în dezvoltarea rețelei de distribuție, sursele regenerabile de energie și infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice. De asemenea, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza astfel de venituri sau echivalentul veniturilor respective ca valoare financiară, pentru a finanța costurile schemelor de sprijinire directă a prețurilor. Redistribuirea veniturilor ar trebui să se facă într-un mod care să garanteze că clienții sunt încă expuși într-o anumită măsură semnalului de preț, astfel încât aceștia să își reducă consumul atunci când prețurile sunt ridicate sau să îl transfere către perioade în care prețurile sunt mai mici, care sunt, de regulă, perioade cu o pondere mai mare a producției de energie din surse regenerabile. În special, statele membre ar trebui să poată lua în considerare consumul în afara orelor de vârf pentru a menține stimulentele pentru flexibilitate. Statele membre ar trebui să se asigure că redistribuirea veniturilor către consumatorii finali de energie electrică nu afectează condițiile de concurență echitabile și concurența între diferiții furnizori. Principiile respective nu ar trebui să fie obligatorii pentru veniturile generate de contractele din cadrul schemelor de sprijinire directă a prețurilor încheiate înainte de data aplicării obligației de a utiliza contracte bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte. Este posibil ca statele membre să distribuie veniturile din contractele bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte, fără ca această distribuire să constituie o reglementare a prețurilor cu amănuntul în temeiul articolului 5 din Directiva (UE) 2019/944.
(44) În plus, statele membre ar trebui să se asigure că schemele de sprijinire directă a prețurilor sau schemele echivalente cu aceleași efecte, indiferent de forma lor, nu subminează funcționarea eficientă, competitivă și lichidă a piețelor energiei electrice, menținând stimulentele pentru producători de a reacționa la semnalele pieței, inclusiv de a înceta producția atunci când prețurile energiei electrice se situează sub costurile lor operaționale, precum și stimulentele pentru clienții finali de a-și reduce consumul atunci când prețurile energiei electrice sunt ridicate. Statele membre ar trebui să se asigure că schemele de sprijin nu constituie un obstacol în calea dezvoltării contractelor comerciale, cum ar fi contractele de achiziție de energie electrică.
(45) Prin urmare, contractele bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte și contractele de achiziție de energie electrică joacă roluri complementare în promovarea tranziției energetice și în oferirea pentru consumatori a beneficiilor energiei din surse regenerabile și a energiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Sub rezerva cerințelor introduse de prezentul regulament, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a decide ce instrumente doresc să utilizeze pentru a-și atinge obiectivele în materie de decarbonizare. Prin intermediul contractelor de achiziție de energie electrică, investitorii privați contribuie la implementarea suplimentară a energiei din surse regenerabile și a energiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon, blocând în același timp prețurile scăzute și stabile ale energiei electrice pe termen lung. De asemenea, prin intermediul contractelor bidirecționale pentru diferență sau scheme echivalente cu aceleași efecte, același obiectiv este atins de entitățile publice în numele consumatorilor. Ambele instrumente sunt necesare pentru a atinge obiectivele de decarbonizare ale Uniunii prin implementarea energiei din surse regenerabile și a energiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon, oferind totodată consumatorilor beneficiile producerii cu costuri scăzute a energiei electrice.
(46) Implementarea accelerată a surselor regenerabile de energie necesită o disponibilitate tot mai mare a soluțiilor de flexibilitate pentru a asigura integrarea acestora în rețea și pentru a permite sistemului și rețelei de energie electrică să se adapteze la variabilitatea producției și a consumului de energie electrică în cadrul unor orizonturi de timp diferite. Pentru a promova flexibilitatea din surse nefosile, autoritatea de reglementare sau o altă autoritate sau entitate desemnată de un stat membru ar trebui să evalueze periodic nevoia de flexibilitate la nivel național a sistemului de energie electrică, pe baza contribuției operatorilor de transport și de sistem și ale operatorilor de distribuție și a unei metodologii europene comune care face obiectul unei consultări publice și a aprobării de către ACER. Evaluarea nevoilor de flexibilitate ale sistemului de energie electrică ar trebui să ia în considerare toate investițiile existente și planificate, inclusiv activele existente care nu sunt încă conectate la rețea, cu privire la surse de flexibilitate, cum ar fi producția flexibilă de energie electrică, interconexiunile, răspunsul părții de consum, stocarea energiei sau producția de combustibili din surse regenerabile, având în vedere necesitatea decarbonizării sistemului energetic. ACER ar trebui să evalueze periodic rapoartele naționale și să elaboreze un raport la nivelul Uniunii care să ofere recomandări cu privire la aspecte de relevanță transfrontalieră. Pe baza raportului național al nevoilor de flexibilitate, statele membre ar trebui să stabilească un obiectiv național orientativ privind flexibilitatea din surse nefosile, inclusiv contribuțiile specifice respective atât ale răspunsului părții de consum, cât și ale stocării energiei la obiectivul respectiv, care ar trebui să se reflecte, de asemenea, în planurile lor naționale integrate privind energia și clima, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999. Din perspectiva planurilor menționate, Comisia ar trebui să fie în măsură să elaboreze o strategie a Uniunii privind flexibilitatea, cu un accent deosebit pe răspunsul părții de consum și pe stocarea energiei, corelată cu obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și obiectivul neutralității climatice pentru 2050. Comisia ar trebui să poată formula o propunere legislativă care să însoțească respectiva strategie a Uniunii.
(47) Pentru a realiza obiectivul național orientativ privind flexibilitatea din surse nefosile, inclusiv contribuțiile specifice respective ale răspunsului părții de consum și ale stocării energiei și în cazul în care nevoile de flexibilitate nu sunt abordate prin eliminarea obstacolelor de pe piață și a investițiilor existente, statele membre ar trebui să poată aplica scheme de sprijinire a flexibilității nefosile care constau în plăți pentru capacitatea disponibilă de flexibilitate din surse nefosile. În plus, statele membre care aplică deja un mecanism de asigurare a capacității ar trebui să ia în considerare promovarea participării flexibilității nefosile, cum ar fi răspunsul părții de consum și stocarea energiei, prin reproiectarea criteriilor sau a caracteristicilor, fără a aduce atingere aplicării articolului 22 din Regulamentul (UE) 2019/943. Statele membre care aplică deja un mecanism de asigurare a capacității ar trebui, de asemenea, să poată aplica scheme de sprijinire a flexibilității nefosile dacă aceste scheme sunt necesare pentru a atinge obiectivul național orientativ privind flexibilitatea din surse nefosile, în special adaptându-și în același timp mecanismele de asigurare a capacității pentru a promova în continuare participarea flexibilității nefosile, cum ar fi răspunsul părții de consum și stocarea energiei. Aceste scheme ar trebui să acopere investiții noi în flexibilitatea din surse nefosile, inclusiv investiții în active existente, inclusiv investiții care vizează dezvoltarea în continuare a flexibilității răspunsului părții de consum.
(48) Pentru a sprijini obiectivele de protecție a mediului, limita privind emisiile de CO2, stabilită la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/943, ar trebui să fie considerată ca fiind limita superioară. Prin urmare, statele membre ar putea stabili standarde de performanță tehnică și limite ale emisiilor de CO2 care să limiteze participarea la mecanismele de asigurare a capacității pentru tehnologiile flexibile fără combustibili fosili, în deplină conformitate cu Comunicarea Comisiei din 18 februarie 2022 privind „Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie”, care încurajează statele membre să introducă criterii ecologice în mecanismele de asigurare a capacității.
(49) Întrucât mecanismele necoordonate de asigurare a capacității pot avea un impact semnificativ asupra pieței interne a energiei electrice, pachetul privind energia curată a introdus un cadru cuprinzător menit să evalueze mai bine necesitățile și să îmbunătățească conceperea mecanismelor de asigurare a capacității. În pofida necesității de a limita denaturarea concurenței și a pieței interne, alături de un cadru de reglementare adecvat, mecanismele de asigurare a capacității pot juca un rol important în asigurarea adecvării resurselor, în special în timpul tranziției către un sistem fără emisii de dioxid de carbon și pentru sisteme energetice insuficient interconectate. Prin urmare, deși mecanismele de asigurare a capacității nu ar mai trebui să fie considerate drept măsuri de ultimă instanță, necesitatea și modul lor de concepere ar trebui evaluate periodic, având în vedere cadrul de reglementare în schimbare și circumstanțele pieței. Cu toate acestea, procedura de adoptare a mecanismelor de asigurare a capacității s-a dovedit a fi complexă. Pentru a aborda posibilitățile de raționalizare și simplificare a procesului de aplicare a unui mecanism de asigurare a capacității, și pentru a asigura că preocupările privind adecvarea pot fi abordate de statele membre în timp util, asigurând totodată controlul necesar pentru a preveni prejudiciile aduse pieței interne, Comisia ar trebui să prezinte un raport detaliat de evaluare a acestor posibilități până la 17 ianuarie 2025. În acest context, Comisia ar trebui să solicite ACER să modifice metodologia de evaluare a adecvării resurselor la nivel european în conformitate cu procesul aplicabil, după caz. După consultarea statelor membre, Comisia ar trebui să prezinte propuneri în vederea, după caz, a simplificării procesului de evaluare a mecanismelor de asigurare a capacității până la 17 aprilie 2025.
(50) Racordarea la rețea a noilor instalații de producere și de cerere de energie, în special a centralelor de energie din surse regenerabile, se confruntă adesea cu întârzieri în procedura de conectare la rețea. Unul dintre motivele unor astfel de întârzieri este lipsa de disponibilitate a capacității rețelei în locul ales de investitor, ceea ce implică necesitatea unor extinderi sau consolidări ale rețelei pentru a realiza racordarea instalațiilor la sistem în codiții de siguranță. O nouă cerință pentru ca operatorii de sisteme de energie electrică, atât la nivel de transport, cât și la nivel de distribuție, să publice și să actualizeze informațiile privind capacitatea disponibilă de a efectua noi racordări în zonele lor de exploatare ar facilita accesul investitorilor la informații privind disponibilitatea capacității rețelei în cadrul sistemului și, prin urmare, ar accelera procesul de luare a deciziilor, ceea ce la rândul său ar accelera implementarea energiei din surse regenerabile. Informațiile respective ar trebui să fie actualizate periodic, cel puțin o dată pe lună, de către operatorii de transport și de sistem. Operatorii de transport și de sistem ar trebui, de asemenea, să publice criteriile utilizate pentru a determina capacitățile disponibile ale rețelei, cum ar fi capacitățile existente de răspuns al părții de consum și de producție, ipotezele formulate pentru evaluarea posibilei integrări suplimentare a utilizatorilor de sistem suplimentari, informațiile relevante cu privire la posibila restricționare a consumului de energie și așteptările privind viitoarele evoluții relevante ale rețelei.
(51) Mai mult, pentru a aborda problema timpului îndelungat de răspuns la cererile de racordare la rețea, operatorii de transport și de sistem ar trebui să furnizeze informații clare și transparente utilizatorilor sistemului cu privire la stadiul și tratarea cererilor lor de racordare. Operatorii de transport și de sistem ar trebui să furnizeze astfel de informații în termen de trei luni de la data depunerii cererii și ar trebui să le actualizeze periodic, cel puțin trimestrial.
(52) Întrucât Estonia, Letonia și Lituania nu sunt încă sincronizate cu sistemul de energie electrică al Uniunii, acestea se confruntă cu provocări foarte specifice în ceea ce privește organizarea piețelor de echilibrare și achiziția de servicii auxiliare bazată pe piață. Deși progresul către procesul de sincronizare este în curs, una dintre condițiile prealabile esențiale pentru funcționarea stabilă a sistemului sincron este disponibilitatea unor rezerve suficiente de capacități de echilibrare în vederea reglării frecvențelor. Cu toate acestea, fiind dependente de zona sincronă rusă pentru gestionarea frecvențelor, statele baltice nu erau încă în măsură să instituie propria piață de echilibrare funcțională. Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a sporit substanțial riscul pentru securitatea aprovizionării care rezultă din absența unor piețe de echilibrare proprii. Prin urmare, cerințele prevăzute la articolul 6 alineatele (9), (10) și (11) din Regulamentul (UE) 2019/943 și la articolul 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/2195 al Comisiei (22), care sunt menite să se aplice piețelor de echilibrare existente, nu reflectă deocamdată situația din Estonia, Letonia și Lituania, în special deoarece crearea unei piețe de echilibrare necesită timp și investiții noi în capacitatea de echilibrare. Prin urmare, Estonia, Letonia și Lituania ar trebui să aibă dreptul, prin derogare de la respectivele cerințe, să încheie contracte financiare pe termen mai lung pentru a achiziționa capacități de echilibrare pentru o perioadă de tranziție.
(53) Perioadele de tranziție pentru Estonia, Letonia și Lituania ar trebui să fie eliminate treptat cât mai curând posibil după sincronizare și ar trebui să fie utilizate pentru dezvoltarea instrumentelor de piață adecvate care oferă rezerve de echilibrare pe termen scurt și alte servicii auxiliare indispensabile și ar trebui să se limiteze la timpul necesar pentru procesul în cauză.
(54) Se preconizează că statele baltice vor fi sincronizate cu Zona Sincronă Europa Continentală printr-o linie cu dublu circuit care leagă Polonia și Lituania. După ce sincronizarea va fi realizată, capacitatea acestei linii va trebui rezervată, în mare parte, pentru marje de fiabilitate în cazul unei întreruperi neașteptate în alimentarea sistemului baltic și al abaterilor neintenționate rezultate. Operatorii de transport și de sistem ar trebui să ofere în continuare o capacitate maximă pentru comerțul transfrontalier, respectând limitele de siguranță în funcționare și luând în considerare posibilele contingențe din sistemele polonez și lituanian, inclusiv cele care rezultă din întreruperile în alimentarea liniilor de curent continuu de înaltă tensiune sau din deconectarea statelor baltice de la Zona Sincronă Europa Continentală. Situația specifică a respectivei interconectări ar trebui luată în considerare la calcularea capacității totale și a contingențelor în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2019/943.
(55) Mecanismele de asigurare a capacității ar trebui să fie deschise participării tuturor resurselor care sunt capabile să asigure performanța tehnică necesară, care pot include centrale electrice pe bază de gaze, cu condiția ca acestea să respecte limita de emisii prevăzută la articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/943, precum și orice prag național de emisii sau alte criterii obiective de mediu pe care statele membre ar putea dori să le aplice pentru a accelera tranziția de la combustibilii fosili.
(56) Pentru a sprijini obiectivele de protecție a mediului, articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/943 stabilește cerințe privind limitele emisiilor de CO2 pentru mecanismele de asigurare a capacității. Cu toate acestea, în timpul tranziției lor către un sistem fără emisii de dioxid de carbon și în urma crizei energetice, statele membre care aplică mecanisme de asigurare a capacității care au fost aprobate înainte de 4 iulie 2019 ar trebui să poată deroga, în mod excepțional și ca mecanism de ultimă instanță, de la respectiva limită a emisiilor de CO2 pentru o perioadă limitată de timp. O astfel de derogare ar trebui totuși să se limiteze însă la capacitatea de producție existentă care a început producția comercială înainte de 4 iulie 2019, respectiv înainte de data intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2019/943. Cererea de derogare ar trebui să fie însoțită de un raport din partea statului membru în cauză, care să evalueze efectele derogării asupra emisiilor de gaze cu efect de seră și a tranziției energetice. Un astfel de raport ar trebui să conțină, de asemenea, un plan cu etape intermediare pentru tranziția de la participarea capacității de producție care nu respectă limitele emisiilor de CO2 în cadrul mecanismelor de asigurare a capacității. La acordarea unei derogări, statelor membre ar trebui să li se permită să organizeze proceduri de achiziții publice care trebuie încă să îndeplinească toate cerințele din capitolul IV din Regulamentul (UE) 2019/943, cu excepția celor referitoare la limitele emisiilor de CO2. Capacitatea de producție care nu respectă limitele emisiilor de CO2 nu ar trebui să fie achiziționată pentru o perioadă mai mare de un an și pentru o perioadă de livrare care nu depășește durata derogării. Procesul suplimentar de achiziții publice deschis participării capacităților de producție care nu respectă limitele de emisii de CO2 ar trebui să fie precedat de un proces de achiziții care să vizeze maximizarea participării capacității care respectă limitele emisiilor de CO2, inclusiv prin permiterea creșterii prețurilor capacității suficient de mare pentru a stimula investițiile în această capacitate.
(57) Comisia ar trebui să revizuiască prezentul regulament pentru a asigura reziliența organizării pieței energiei electrice în perioade de criză și capacitatea acesteia de a sprijini obiectivele de decarbonizare ale Uniunii, de a consolida și mai mult integrarea pieței și de a promova investițiile necesare în infrastructură, precum și dezvoltarea unei piețe de contracte de achiziție de energie electrică. Pe baza respectivei reexaminări, Comisia ar trebui să transmită Parlamentului European și Consiliului un raport cuprinzător, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă. În raportul respectiv, Comisia ar trebui să evalueze, în special, eficacitatea structurii și funcționării actuale a piețelor energiei electrice pe termen scurt, precum și potențialele ineficiențe ale acestora și posibilele măsuri corective și instrumente care trebuie aplicate în situații de criză sau de urgență, precum și caracterul adecvat al cadrului juridic și de finanțare al Uniunii privind rețelele de distribuție. Raportul respectiv ar trebui să acopere, de asemenea, capacitatea de a atinge obiectivele Uniunii privind energia din surse regenerabile și piața internă a energiei, precum și potențialul și viabilitatea creării uneia sau mai multor platforme de piață ale Uniunii pentru contractele de achiziție de energie electrică.
(58) În măsura în care oricare dintre măsurile prevăzute de prezentul regulament constituie ajutor de stat, dispozițiile referitoare la astfel de măsuri nu aduc atingere aplicării articolelor 107 și 108 din TFUE. Comisia are competența de a evalua compatibilitatea ajutorului de stat cu piața internă.
(59) Măsurile prevăzute în prezentul regulament nu aduc atingere aplicării Regulamentelor (UE) 2016/1011 (23) și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (24) și nici Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (25).
(60) Prin urmare, Regulamentele (UE) 2019/942 și (UE) 2019/943 ar trebui să fie modificate în consecință.
(61) Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume îmbunătățirea organizării pieței integrate a energiei electrice, în special în scopul prevenirii unor prețuri nejustificat de ridicate ale energiei electrice, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului respectiv,