Recitale
(1) De la începutul războiului de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, Uniunea, statele sale membre și instituțiile financiare europene au mobilizat un sprijin fără precedent pentru reziliența economică, socială și financiară a Ucrainei. Respectivul sprijin combină sprijinul de la bugetul Uniunii, inclusiv asistența macrofinanciară excepțională, și sprijinul din partea Băncii Europene de Investiții (BEI) și a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), garantate integral sau parțial de bugetul Uniunii, precum și un sprijin financiar suplimentar din partea statelor membre.
(2) Consiliul European din 23 iunie 2022 a decis să acorde Ucrainei statutul de țară candidată, aceasta exprimându-și voința fermă de a corela reconstrucția cu reformele pe calea sa europeană. Sprijinul ferm acordat în prezent Ucrainei constituie o prioritate-cheie pentru Uniune și un răspuns adecvat la angajamentul politic ferm al Uniunii de a sprijini Ucraina atât timp cât este necesar.
(3) Acordarea de către Uniune a unei asistențe macrofinanciare de până la 18 miliarde EUR pentru 2023 în temeiul Regulamentului (UE) 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a fost considerată un răspuns adecvat la deficitul de finanțare al Ucrainei pentru 2023 și a contribuit la mobilizarea unei finanțări semnificative din partea altor donatori și a instituțiilor financiare internaționale. Acest lucru a constituit un factor major care a contribuit la reziliența macroeconomică și financiară a Ucrainei într-un moment critic.
(4) Uniunea a oferit, de asemenea, un sprijin financiar semnificativ prin intermediul unui pachet suplimentar care combină fonduri din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (IVCDCI – Europa globală), instituit prin Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (4), și împrumuturi acordate de BEI. În plus, autoritățile, comunitățile, ONG-urile și grupurile de voluntari din statele membre oferă sprijin continuu.
(5) În plus, Consiliul a decis cu privire la măsuri de asistență extrabugetare pentru a sprijini forțele armate ucrainene în cadrul Instrumentului european pentru pace instituit prin Decizia (PESC) 2021/509 a Consiliului (5), în cuantum de 6,1 miliarde EUR, iar prin Decizia (PESC) 2022/1968 a Consiliului (6), a instituit o misiune de asistență militară în sprijinul Ucrainei cu un cuantum de 0,1 miliarde EUR pentru costurile comune. Uniunea și statele sale membre au furnizat, de asemenea, un răspuns de urgență în natură fără precedent prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii instituit prin Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7), constituind cea mai mare operațiune de urgență de la crearea mecanismului respectiv.
(6) În plus, culoarele de solidaritate UE-Ucraina instituite în mai 2022 au contribuit la generarea unei valori estimate a exporturilor de 31 de miliarde EUR pentru economia ucraineană până la sfârșitul lunii mai 2023.
(7) Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a cauzat Ucrainei daune în cuantum de peste 270 de miliarde EUR la 24 februarie 2023, costurile de reconstrucție fiind estimate la 384 de miliarde EUR, precum și o pierdere a accesului la piețele financiare și o scădere semnificativă a veniturilor publice, în timp ce cheltuielile publice pentru abordarea situației umanitare și pentru menținerea continuității serviciilor publice au crescut semnificativ. Respectivele estimări, precum și informațiile analitice din toate celelalte surse adecvate și ulterioare, oferă o bază relevantă pentru stabilirea nevoilor de finanțare respective pentru anii următori, și includ considerații regionale și sectoriale.
(8) La 30 martie 2023, Fondul Monetar Internațional (FMI) a estimat deficitul de finanțare de stat până în 2027 la 75,1 miliarde EUR și a convenit cu Ucraina asupra unui program pe patru ani de 14,4 miliarde EUR pentru a ancora politicile care susțin stabilitatea fiscală, externă, a prețurilor și financiară și sprijină redresarea economică, consolidând în același timp guvernanța și instituțiile pentru a promova creșterea pe termen lung în contextul reconstrucției postbelice și al aderării Ucrainei la Uniune.
(9) Având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, se menține un deficit rezidual în ceea ce privește nevoile de finanțare ale Ucrainei. Prin urmare, este nevoie de un sprijin semnificativ și flexibil pentru guvernul ucrainean astfel încât acesta să își mențină funcțiile, să furnizeze servicii publice, precum și să sprijine redresarea, reconstrucția și modernizarea țării.
(10) Având în vedere daunele asupra economiei, societății și infrastructurii ucrainene provocate de războiul de agresiune al Rusiei, Ucraina va avea nevoie de sprijin semnificativ și de o capacitate instituțională semnificativă pentru a-și menține funcțiile, precum și de asistență și ajutor pe termen scurt pentru redresarea, reconstrucția și modernizarea rapidă a țării. Ucraina va avea nevoie de un sprijin cuprinzător pentru a „reconstrui mai bine” printr-o redresare axată pe oameni care să pună bazele unei țări libere, pline de vitalitate culturală și prospere, cu o economie rezilientă care este bine integrată în economia europeană și cea mondială, ancorată în valorile Uniunii și progresând pe calea aderării la Uniune.
(11) În acest context, este necesar să se instituie un instrument unic pe termen mediu, cu caracter excepțional, care să reunească sprijinul bilateral oferit de Uniune Ucrainei, asigurând coordonarea și eficiența. În acest scop, este necesar să se instituie un Mecanism pentru Ucraina (denumit în continuare „mecanismul”) pentru perioada 2024-2027, care să asigure un echilibru între flexibilitatea și programabilitatea răspunsului Uniunii pentru abordarea deficitului de finanțare al Ucrainei și a nevoilor de redresare, reconstrucție și modernizare, sprijinind în același timp eforturile de reformă ale Ucrainei ca parte a parcursului său în vederea aderării la Uniune.
(12) Având în vedere natura excepțională a mecanismului, este important ca acesta să se bazeze pe un plan coerent și prioritar de reconstrucție a Ucrainei (denumit în continuare „Planul pentru Ucraina”), care ar trebui să fie elaborat de Guvernul Ucrainei cu implicarea corespunzătoare a Radei Supreme a Ucrainei și a reprezentanților organizațiilor societății civile, care să ofere un cadru structurat și previzibil pentru redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei și care să concorde în mod clar cu cerințele de aderare la Uniune.
(13) Sprijinul din partea Uniunii către Ucraina pentru perioada 2024-2027 ar trebui acordat în primul rând și în principal în cadrul mecanismului, evitându-se orice eventuală suprapunere cu alte programe, mai ales cu Instrumentul de asistență pentru preaderare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului (8), și asigurându-se o abordare coerentă prin intermediul unui instrument unificat, prin înlocuirea sau, după caz, completarea activităților din cadrul instrumentelor existente. Sprijinul acordat în cadrul mecanismului nu aduce atingere asistenței viitoare acordate Ucrainei, nici posibilității acesteia de a participa la programele Uniunii din cadrul financiar multianual de după 2027.
(14) În acest sens, sprijinul acordat de Uniune în cadrul mecanismului ar trebui să înlocuiască sprijinul bilateral furnizat în cadrul IVCDCI – Europa globală. Cu toate acestea, este important să se asigure faptul că Ucraina poate continua să beneficieze de sprijin regional, tematic, de răspuns rapid și de alte forme de sprijin în cadrul IVCDCI - Europa globală, mai ales de programe de cooperare transfrontalieră, și, la nivel mai general, să continue să promoveze cooperarea regională, macroregională și transfrontalieră și dezvoltarea teritorială, inclusiv prin punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale Uniunii.
(15) Ajutorul umanitar, apărarea și sprijinul acordat statelor membre care oferă protecție persoanelor ce fug din calea războiului din Ucraina ar trebui furnizate în mod adecvat și consecvent în afara mecanismului. Ucraina poate continua să beneficieze de programele relevante existente ale Uniunii în cadrul bugetului Uniunii, cum ar fi IVCDCI - Europa globală pentru activitățile menționate la considerentul 14, Instrumentul european pentru cooperare internațională în materie de securitate nucleară instituit prin Regulamentul (Euratom) 2021/948 al Consiliului (9), ajutorul umanitar în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului (10) și activitățile din cadrul politicii externe și de securitate comune, precum și măsurile din cadrul Instrumentului european pentru pace din afara bugetului Uniunii. În plus, entitățile ucrainene pot participa la programele de politică internă ale Uniunii, cum ar fi Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (11), programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice instituit prin Regulamentul (Euratom) 2021/765 al Consiliului (12), programul „Europa digitală” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 (13), programul „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal instituit prin Regulamentul (UE) 2021/847 al Parlamentului European și al Consiliului (14), programul „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal instituit prin Regulamentul (UE) 2021/444 al Parlamentului European și al Consiliului (15), Erasmus + instituit prin Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului (16), programul EU4Health instituit prin Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului (17), programul „Europa creativă” instituit prin Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului (18), programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/783 al Parlamentului European și al Consiliului (19), Programul privind piața unică instituit prin Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului (20), mecanismul de protecție civilă al Uniunii, Mecanismul pentru interconectarea Europei instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului (21) și Programul Uniunii de luptă antifraudă instituit prin Regulamentul (UE) 2021/785 al Parlamentului European și al Consiliului (22), precum și alte programe relevante, în conformitate cu normele și obiectivele lor respective și cu acordurile de asociere relevante.
(16) Mecanismul ar trebui să contribuie la acoperirea deficitului de finanțare al Ucrainei până în 2027, prin acordarea de sprijin nerambursabil și de împrumuturi extrem de avantajoase într-un mod previzibil, continuu, ordonat și în timp util. Sprijinul acordat în cadrul mecanismului ar trebui să contribuie la menținerea stabilității macrofinanciare în Ucraina și să reducă constrângerile de finanțare externă ale Ucrainei.
(17) Este important ca investițiile în redresarea, reconstrucția și modernizarea durabilă a Ucrainei în cadrul mecanismului să înceapă de urgență pentru a contribui la oferirea unor condiții de viață decente pentru populația ucraineană și la reconstruirea infrastructurii critice, atunci când este posibil, pentru a asigura generarea de locuri de muncă și de venituri și pentru a reduce treptat volumul asistenței internaționale necesare, atenuând în același timp daunele aduse mediului, atât cât este posibil într-o țară devastată de război, și sprijinind Ucraina în tranziția verde.
(18) Perspectiva pe termen mediu oferită de Planul pentru Ucraina prin intermediul unui instrument unic ar trebui, de asemenea, să încurajeze Ucraina să canalizeze investițiile și reformele către tranziția spre o economie verde, durabilă, digitală și incluzivă și să contribuie la mobilizarea unor donatori care împărtășesc aceeași viziune, inclusiv din sectorul privat, pentru contribuții multianuale în sprijinul Ucrainei. Investițiile ar trebui aliniate, în măsura posibilului, la acquis-ul Uniunii în domeniul climei și mediului, precum și să fie coerente cu punerea în aplicare a planului național privind energia și clima al Ucrainei.
(19) Eforturile de redresare, reconstrucție și modernizare ar trebui să se bazeze pe asumarea responsabilității de către Ucraina, pe cooperarea și pe coordonarea strânsă cu țările și organizațiile care acordă sprijin, precum și pe parcursul Ucrainei în vederea aderării la Uniune. La rândul lor, administrațiile locale și regionale din Ucraina, precum și organizațiile societății civile din Ucraina ar trebui să joace un rol important în acest proces, prin participarea la conceperea și la controlul său. Cooperarea inter pares și programele integrate în parteneriate între orașele și regiunile din Uniune și cele din Ucraina au facilitat deja furnizarea de ajutor umanitar Ucrainei, precum și alte forme de asistență, și oferă, astfel, o bază pentru a îmbogăți și accelera procesul de redresare, reconstrucție și modernizare.
(20) Uniunea ar trebui, de asemenea, să încurajeze consultarea și asocierea strânsă a autorităților locale și regionale, care cuprind o mare varietate de niveluri și ramuri de guvernare subnaționale, printre care regiuni, municipalități, raioane și comunități (hromade) și asociațiile acestora, precum și strânsa consultare și participarea organizațiilor societății civile din Ucraina. Uniunea ar trebui să încurajeze participarea semnificativă a acestora la redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei, pe baza dezvoltării durabile și prin punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă la nivel local și regional. Uniunea ar trebui să recunoască și să susțină rolul multiplu care revine autorităților locale și regionale ca promotori ai unei abordări incluzive și teritoriale a dezvoltării locale, care include procese de descentralizare, participarea organizațiilor societății civile și a comunităților locale, transparență și responsabilitate, și să își sporească în continuare sprijinul pentru consolidarea capacităților autorităților locale și regionale, inclusiv pentru implementarea proiectelor din cadrul mecanismului, în conformitate cu principiul autonomiei locale, definit în Carta europeană a autonomiei locale, la care Ucraina este parte.
(21) Uniunea ar trebui să ofere sprijin pentru tranziția către aderare în beneficiul Ucrainei, pe baza experienței statelor membre. Respectivul sprijin ar trebui să se axeze în special pe schimbul de experiență dobândită de statele membre în timpul proceselor lor de reformă.
(22) Sprijinul acordat în cadrul mecanismului ar trebui, de asemenea, să valorifice și să maximizeze sinergiile cu organizațiile-cheie care sprijină reformele și reconstrucția Ucrainei, cum ar fi Grupul BEI, instituțiile financiare internaționale, inclusiv Banca Mondială, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și FMI; instituțiile financiare multilaterale europene, inclusiv BERD și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei; și instituțiile financiare bilaterale, cum ar fi băncile de dezvoltare și agențiile de creditare a exportului.
(23) Având în vedere incertitudinile legate de război, este oportun ca mecanismul să fie în măsură să ofere sprijin Ucrainei în circumstanțe excepționale justificate în mod corespunzător, în special în cazul unei agravări semnificative a războiului, și pentru a menține stabilitatea macrofinanciară a acesteia și pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor mecanismului. O astfel de finanțare excepțională ar trebui acordată pentru perioade individuale de până la trei luni și numai printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, pe baza unei propuneri din partea Comisiei, în cazul în care se concluzionează că este imposibil pentru Ucraina să îndeplinească condițiile aferente formelor de sprijin în temeiul mecanismului, atunci când aceasta este beneficiarul sprijinului, și ar trebui să înceteze de îndată ce îndeplinirea respectivelor condiții devine posibilă din nou. O astfel de finanțare excepțională nu ar trebui să afecteze finanțarea din alte instrumente specifice ale Uniunii care ar trebui mobilizate în caz de dezastre naturale sau alte urgențe umanitare sau de protecție civilă. Dacă este necesar, ar putea să fie disponibilă o finanțare excepțională în cadrul mecanismului înainte de adoptarea Planului pentru Ucraina și de încheierea acordului-cadru. Aceasta ar putea fi suplimentară finanțării-punte excepționale, după caz.
(24) Cadrul politicii de extindere definit de Consiliul European și de Consiliu, Acordul de asociere dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (23) (denumit în continuare „acordul de asociere”), inclusiv o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, acordurile multilaterale la care Uniunea este parte și alte acorduri prin care se stabilește o relație cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic cu Ucraina, precum și rezoluțiile Parlamentului European, comunicările Comisiei și comunicările comune ale Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate constituie cadrul general de politică pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Comisia ar trebui să asigure coerența dintre sprijinul acordat prin intermediul mecanismului și cadrul politicii de extindere.
(25) Articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede că orice stat european care respectă valorile demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și ale drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând unor minorități, și care se angajează să le promoveze poate solicita să devină membru al Uniunii. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin incluziune, pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate de gen.
(26) Un stat european care a solicitat aderarea la Uniune poate deveni membru al Uniunii doar după ce se confirmă că întrunește pe deplin criteriile de aderare convenite în cadrul Consiliului European de la Copenhaga din iunie 1993 (denumite în continuare „criteriile de la Copenhaga”) și cu condiția ca Uniunea să aibă capacitatea de a integra noul membru. Criteriile de la Copenhaga se referă la stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, respectarea drepturilor omului și respectarea și protejarea minorităților, existența unei economii de piață funcționale, precum și la capacitatea de a face față presiunilor concurenței și forțelor pieței din cadrul Uniunii și la capacitatea de asumare nu numai a drepturilor, dar și a obligațiilor care îi revin în temeiul tratatelor, inclusiv urmărirea țelurilor uniunii politice, economice și monetare.
(27) Este în interesul comun al Uniunii și al Ucrainei să se înregistreze progrese în reformarea sistemelor politice, juridice și economice ale Ucrainei, pentru ca aceasta să devină membru al Uniunii. Acordarea statutului de țară candidată Ucrainei este o investiție geostrategică în pacea, securitatea, stabilitatea și prosperitatea Europei și îi permite Uniunii să fie mai bine poziționată în vederea abordării provocărilor globale. Acest lucru oferă, de asemenea, oportunități economice și comerciale sporite, în avantajul reciproc al Uniunii și al Ucrainei, asigurând în același timp o transformare treptată a țării. Perspectiva aderării la Uniune are un puternic efect de transformare, punând bazele unor schimbări democratice, politice, economice și societale pozitive.
(28) Adoptarea valorilor fundamentale ale Uniunii și angajamentul față de acestea reprezintă o alegere, iar acest lucru este esențial pentru aspirația Ucrainei de a deveni membru al Uniunii. În conformitate cu acest principiu, este important ca Ucraina să își asume și să se angajeze pe deplin față de valorile Uniunii, precum și să susțină o ordine globală fondată pe norme și valori și să continue cu fermitate reformele necesare în interesul poporului său.
(29) Reconstrucția în urma daunelor cauzate de războiul de agresiune al Rusiei nu se poate limita la refacerea a ceea ce a fost distrus, așa cum era înainte de război. Reconstrucția oferă oportunitatea de a sprijini Ucraina în procesul său de integrare în piața internă și în accelerarea dublei sale tranziții durabile – verde și digitală, în conformitate cu politicile Uniunii, stimulând în același timp integrarea economică în Uniune și promovând dezvoltarea socioeconomică și cooperarea transfrontalieră. Prin urmare, mecanismul ar trebui să promoveze reconstrucția într-un mod care modernizează și îmbunătățește economia Ucrainei, pe baza normelor și standardelor Uniunii, investind în tranziția Ucrainei către o economie durabilă, verde, digitală și incluzivă și aducând astfel beneficii întregii societăți, cu o atenție deosebită pentru nevoile grupurilor vulnerabile. Reconstrucția patrimoniului cultural ar trebui să se bazeze pe practici naționale, internaționale și europene, pe texte care stabilesc standarde, pe principii, cum ar fi noul Bauhaus european, și pe lecțiile învățate și să fie în concordanță cu principiile europene de calitate pentru intervențiile finanțate de Uniune care au un impact potențial asupra patrimoniului cultural. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării durabilității și protecției adecvate a activităților finanțate în cadrul mecanismului, având în vedere riscurile în materie de securitate cibernetică și peisajul global al amenințărilor.
(30) În concordanță cu necesitatea de a sprijini redresarea și reconstrucția Ucrainei într-un mod durabil și adaptat la exigențele viitorului, mecanismul nu ar trebui să sprijine activități sau măsuri ce promovează investiții în combustibilii fosili sau care nu respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, inclusiv în ceea ce privește biodiversitatea sau clima, cu excepția cazului în care astfel de activități sau măsuri sunt strict necesare pentru atingerea obiectivelor mecanismului, atât cât este posibil într-o țară devastată de război. Astfel de activități sau măsuri ar viza, de exemplu, continuarea activităților economice sau satisfacerea unor nevoi urgente de redresare și reconstrucție. Ele ar trebui să ia în calcul necesitatea de a reconstrui și de a moderniza infrastructura, precum și de a reface mediul natural afectat de război, într-un mod rezilient. Ar trebui să fie însoțite, după caz, de măsuri adecvate pentru a evita, a preveni sau a reduce și, dacă este posibil, pentru a compensa orice efecte dăunătoare.
(31) Mecanismul ar trebui să contribuie la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (24) și la Acordul de la Paris în temeiul convenției respective (25) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică (26) și la Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau deșertificare, în special în Africa (27) și nu ar trebui să contribuie la degradarea mediului sau să dăuneze mediului sau climei. În special, finanțarea alocată în contextul mecanismului ar trebui să fie coerentă cu obiectivul pe termen lung de menținere a creșterii temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale. Aceasta ar trebui, de asemenea, să fie coerentă cu obiectivul de a spori capacitatea de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice și de a promova reziliența la schimbările climatice, precum și cu sprijinul pentru conservarea biodiversității, pentru economia circulară și pentru reducerea la zero a poluării. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită activităților care creează beneficii conexe și îndeplinesc obiective multiple, inclusiv pentru climă, biodiversitate și mediu. Având în vedere daunele enorme aduse mediului de războiul de agresiune al Rusiei, mecanismul ar putea contribui la abordarea provocărilor generate de acestea. În măsura posibilului, mecanismul ar trebui să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, la protecția mediului, inclusiv la conservarea biodiversității și la tranziția verde sau la abordarea provocărilor generate de ele. Contribuția respectivă ar trebui, atât cât este posibil într-o țară devastată de război, să reprezinte cel puțin 20 % din cuantumul total ce corespunde sprijinului în temeiul cadrului de investiții pentru Ucraina și investițiilor în temeiul Planului pentru Ucraina. Respectivul cuantum ar trebui să fie calculat, după caz, pe baza coeficienților utilizați în metodologiile în vigoare pentru climă și biodiversitate, cum ar fi, în special, în anexa VI la Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (28) și domeniile de intervenție suplimentare, astfel cum au fost ajustate în contextul mecanismului.
(32) Mecanismul ar trebui să aibă în vedere creșterea sensibilizării cu privire la infracțiunile împotriva mediului în Ucraina și intensificarea combaterii acestora, sprijinind punerea în aplicare a Protocolului de la Kiev privind Registrul poluanților emiși și transferați și asigurând respectarea legislației privind protecția mediului.
(33) Măsurile finanțate în cadrul mecanismului ar trebui să fie coerente, atât cât este posibil într-o țară devastată de război, cu standardele Uniunii în materie de climă și mediu. De asemenea, aceste măsuri ar trebui să integreze schimbările climatice, protecția mediului, drepturile omului, pacea, democrația, egalitatea de gen și nediscriminarea și, după caz, reducerea riscului de dezastre, precum și progresele în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă. Totodată, sprijinul acordat în cadrul mecanismului ar trebui să țină seama de principiul „a nu lăsa pe nimeni în urmă” și să urmărească să asigure o alocare și o utilizare echilibrată și bazată pe nevoi a resurselor.
(34) Punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe principiile egalității, incluziunii și nediscriminării, astfel cum au fost elaborate în strategiile privind o Uniune a egalității. Ar trebui să preîntâmpine și să combată violența împotriva femeilor, violența bazată pe gen și violența domestică. Ar trebui să încurajeze participarea semnificativă a femeilor în procesele decizionale, să promoveze și să facă să progreseze egalitatea de gen, emanciparea femeilor și a fetelor și protejarea și susținerea drepturilor acestora ținând seama de planurile de acțiune ale UE pentru egalitatea de gen, de concluziile relevante ale Consiliului și de convențiile internaționale relevante. Mecanismul ar trebui să ajute la abordarea provocărilor legate de sănătatea socială, incluzând sănătatea mintală, drept necesitate pentru o societate postbelică sănătoasă și acordând o atenție deosebită copiilor. Punerea în aplicare a mecanismului ar trebui să fie în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (29) și să asigure implicarea părților interesate pertinente în procesele decizionale, precum și accesibilitatea în ceea ce privește investițiile și asistența tehnică. În același timp, mecanismul ar trebui să fie în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului și să sprijine copiii și tinerii în rolul lor de agenți-cheie ai schimbării și de participanți la realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă.
(35) Consolidarea statului de drept, inclusiv a independenței sistemului judiciar, sprijinirea eforturilor de eliminare a oligarhiei și combaterea corupției și, în special, a corupției la nivel înalt, a spălării de bani, a evitării obligațiilor fiscale, a evaziunii fiscale, a fraudei fiscale și a criminalității organizate, consolidarea transparenței, inclusiv a accesului public la informații, buna guvernanță la toate nivelurile și participarea organizațiilor societății civile, inclusiv a organizațiilor pentru drepturile omului, apărarea unei mass-media libere și pluraliste și consolidarea reformei administrației publice, inclusiv în domeniul achizițiilor publice, al concurenței și al ajutoarelor de stat, rămân provocări-cheie și sunt esențiale pentru ca Ucraina să se apropie de Uniune și să se pregătească pentru asumarea deplină a obligațiilor care îi revin unui membru al Uniunii Având în vedere faptul că reformele urmărite în aceste domenii se realizează pe termen mai lung și că este necesar să se acumuleze realizări, sprijinul acordat în cadrul mecanismului ar trebui să abordeze respectivele chestiuni cât mai curând posibil.
(36) În conformitate cu principiul democrației participative și în scopul întăririi sistemului de control și al echilibrului de puteri, Uniunea ar trebui să încurajeze întărirea capacităților parlamentare, supravegherea parlamentară, procedurile democratice și reprezentarea echitabilă în Ucraina, precum și participarea semnificativă a regiunilor și municipalităților și a societății civile în toate etapele procesului democratic, permițând astfel un control democratic consolidat. Planul pentru Ucraina ar trebui să demonstreze că participarea semnificativă a părților interesate a fost planificată și desfășurată prin consultări, asigurându-se termene suficiente și transparență, precum și proceduri clare pentru a da curs contribuțiilor prezentate. În conformitate cu ordinea constituțională a Ucrainei, Rada Supremă ar trebui să fie informată și consultată în toate etapele ciclului de viață al mecanismului. Ar trebui să se țină seama de rezultatele tuturor dezbaterilor organizate de Rada Supremă și de toate opiniile formulate de aceasta cu privire la Planul pentru Ucraina.
(37) Consolidarea cooperării strategice și operaționale în domeniul securității dintre Uniune și Ucraina este esențială pentru abordarea în mod eficace și eficient a amenințărilor la adresa securității, inclusiv a amenințărilor hibride, cum ar fi amenințările cibernetice, precum și a rezilienței împotriva dezinformării, a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și a ingerințelor străine și a amenințărilor legate de criminalitatea organizată și terorism.
(38) Totodată, activitățile din cadrul mecanismului ar trebui, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) litera (c) din TUE și cu scopurile și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite, să sprijine, după caz, măsurile și procesele de consolidare a încrederii care promovează justiția, căutarea adevărului, reabilitarea postconflict cuprinzătoare pentru o societate pașnică și incluzivă și despăgubirile și garanțiile de nerepetare, precum și strângerea de probe privind crimele comise în timpul războiului și punerea la dispoziție a constatărilor relevante, după caz. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită sprijinirii unei educații formale, informale și nonformale pentru pace.
(39) Sprijinul acordat în cadrul mecanismului ar trebui să fie pus la dispoziție cu condiția prealabilă ca Ucraina să respecte în continuare mecanismele și instituțiile democratice efective, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților.
(40) Acordarea de sprijin în temeiul mecanismului, inclusiv în vederea aderării Ucrainei, ar trebui să aibă drept scop îndeplinirea de către aceasta a unor obiective generale și specifice, pe baza unor criterii stabilite și cu condiționalități clare.
(41) Obiectivele generale ale mecanismului ar trebui să fie, printre altele, de a acorda de asistență Ucrainei la abordarea consecințelor sociale, economice, psihologice și de mediu ale războiului; de a contribui la reconstrucția țării, inclusiv la redresarea, reconstrucția, refacerea și modernizarea pașnică a acesteia; de a promova coeziunea socială și teritorială, reziliența democratică, economică și de mediu și integrarea progresivă în Uniune și în economia și piețele mondiale, precum și o convergență ascendentă pe plan economic, social și de mediu către standardele Uniunii și de a pregăti Ucraina pentru aderarea viitoare la Uniune, prin sprijinirea procesului său de aderare. Aceste obiective ar trebui urmărite într-un mod care se consolidează reciproc.
(42) În conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, mecanismul ar trebui să sprijine solidaritatea, integrarea și justiția socială, cu scopul de a crea și a susține locuri de muncă de calitate și creșterea durabilă și incluzivă, de a asigura egalitatea în materie de șanse, protecție socială și educație, precum și accesul la acestea, de a proteja grupurile aflate în situații vulnerabile și de a îmbunătăți nivelul de trai. Mecanismul ar trebui, de asemenea, să contribuie la combaterea sărăciei și a șomajului și să conducă la crearea de locuri de muncă de calitate și la incluziunea și integrarea grupurilor defavorizate. Mecanismul ar trebui să ofere oportunități de investiții în competențe, inclusiv prin educație și formare profesională, cu scopul de a pregăti forța de muncă pentru tranziția digitală și tranziția verde. Acesta ar trebui, de asemenea, să permită consolidarea dialogului social, a infrastructurii și a serviciilor.
(43) Mecanismul ar trebui să asigure coerența și complementaritatea cu obiectivele generale ale acțiunii externe a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din TUE, inclusiv respectarea drepturilor și principiilor fundamentale, precum și protecția și promovarea drepturilor omului, a democrației și a principiilor fundamentale ale statului de drept, inclusiv în ceea ce privește combaterea corupției, sistemul judiciar, administrația publică, buna guvernanță și transparența și responsabilitatea.
(44) Având în vedere incertitudinile legate de războiul de agresiune al Rusiei, mecanismul ar trebui să fie un instrument flexibil care să permită Uniunii să răspundă nevoilor Ucrainei prin intermediul unui set diversificat de instrumente care să ofere finanțare statului ucrainean, sprijin pentru prioritățile de redresare și reconstrucție pe termen scurt, sprijin pentru investiții și acces la finanțare, precum și asistență tehnică și consolidarea capacităților și alte activități relevante.
(45) Sprijinul Uniunii ar trebui să fie organizat în jurul a trei piloni, și anume un pilon privind sprijinul financiar acordat statului ucrainean pentru implementarea reformelor și a investițiilor, precum și pentru menținerea stabilității macrofinanciare a țării, astfel cum se prevede în Planul pentru Ucraina; un pilon privind cadrul de investiții pentru Ucraina pentru mobilizarea investițiilor și îmbunătățirea accesului la finanțare; și un pilon privind asistența pentru aderare în vederea mobilizării expertizei tehnice și a consolidării capacităților.
(46) Întrucât nevoile de redresare, reconstrucție și modernizare ale Ucrainei sunt substanțiale și nu pot fi acoperite doar de bugetul Uniunii, atât investițiile publice, cât și cele private ar trebui să joace un rol în abordarea acestora. Mecanismul ar trebui să permită mobilizarea în timp util atât a investițiilor publice, cât și a celor private și să permită posibilitatea de a intensifica sprijinul pentru investiții în reconstrucția pe termen lung atunci când circumstanțele o permit, luând în considerare, de asemenea, capacitatea de implementare și de absorbție a Ucrainei. Mobilizarea investițiilor private prin intermediul mecanismului ar trebui să contribuie la competitivitatea pe termen lung și la capacitatea de inovare a Ucrainei.
(47) Rusia trebuie să fie trasă pe deplin la răspundere și să plătească pentru daunele masive cauzate de războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei Organizației Națiunilor Unite. Uniunea și statele sale membre ar trebui, în strânsă cooperare cu alți parteneri internaționali, să continue să depună eforturi în vederea atingerii acestui obiectiv, în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul internațional, ținând seama de încălcarea gravă de către Rusia a interdicției de utilizare a forței consacrate la articolul 2 alineatul (4) din Carta Organizației Națiunilor Unite și de principiul responsabilității statului pentru fapte ilicite la nivel internațional, inclusiv obligația de a compensa daunele care pot fi evaluate din punct de vedere financiar. Este important ca, printre altele, să fie înregistrate progrese, în coordonare cu partenerii internaționali, în ceea ce privește modul în care veniturile extraordinare deținute de entități private, care provin direct din activele blocate ale Rusiei, ar putea fi direcționate pentru a sprijini Ucraina și redresarea și reconstrucția sa, într-un mod care este în concordanță cu obligațiile contractuale aplicabile și în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul internațional.
(48) Cuantumul maxim total reprezentând sprijinul din partea Uniunii în cadrul mecanismului ar trebui să fie de 50 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru perioada 2024-2027, pentru toate tipurile de sprijin. Având în vedere evoluția circumstanțelor și a obiectivelor mecanismului în sine, sprijinul Uniunii trebuie să asigure un echilibru între flexibilitate și programabilitate.
(49) În ceea ce privește sprijinul din partea Uniunii, altul decât sub formă de împrumuturi, prezentul regulament ar trebui să fie finanțat din Rezerva pentru Ucraina și să se aplice în conformitate cu aceasta, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (30), într-un cuantum de până la 17 miliarde EUR pentru perioada 2024-2027. Respectivul cuantum maxim nu constituie principala valoare de referință pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii (31), inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii. Ar putea fi generate venituri potențiale în temeiul actelor juridice relevante, în ceea ce privește utilizarea veniturilor excepționale care sunt deținute de entități private și care provin direct din activele blocate ale Băncii Centrale a Rusiei.
(50) În conformitate cu articolul 10b din Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093, mobilizarea Rezervei pentru Ucraina ar trebui să permită furnizarea unui cuantum maxim anual pentru sprijin, altfel decât sub formă de împrumuturi, de 5 miliarde EUR. Partea neutilizată din cuantumul maxim anual al sprijinului altfel decât sub formă de împrumuturi ar trebui să rămână disponibilă pentru durata rămasă din perioada pentru care este instituit mecanismul.
(51) În cadrul măsurilor restrictive adoptate de Uniune în temeiul articolului 29 din TUE și al articolului 215 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) niciun fond și nicio resursă economică nu pot fi puse, în mod direct sau indirect, la dispoziția persoanelor juridice, entităților sau organismelor desemnate sau în beneficiul acestora. Astfel de persoane juridice, entități sau organisme desemnate și persoanele juridice, entitățile sau organismele deținute sau controlate de acestea nu pot beneficia, prin urmare, de sprijin din mecanism.
(52) Creditele de angajament și creditele de plată corespunzătoare din Rezerva pentru Ucraina ar trebui mobilizate anual în buget peste plafoanele cadrului financiar multianual.
(53) În ceea ce privește partea de sprijin din cadrul mecanismului furnizată sub formă de împrumuturi, este oportun să se extindă garanția de la bugetul Uniunii pentru a acoperi asistența financiară pusă la dispoziția Ucrainei, autorizată în conformitate cu articolul 220 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (32). În consecință, Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 mobilizează creditele necesare în bugetul Uniunii peste plafoanele cadrului financiar multianual pentru asistența financiară acordată Ucrainei disponibilă până la sfârșitul anului 2027.
(54) Respectând principiul anualității aplicabil bugetului Uniunii, ar trebui să se prevadă posibilitatea de a aplica flexibilitățile în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 pentru alte politici, și anume pentru reportări și reangajări de fonduri, pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor Uniunii, maximizând astfel fondurile Uniunii disponibile în cadrul mecanismului.
(55) Ar trebui prevăzute, după caz, restricții privind eligibilitatea în cadrul procedurilor de atribuire din cadrul mecanismului, având în vedere natura specifică a activității sau atunci când activitatea afectează securitatea sau ordinea publică.
(56) Pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a mecanismului, Ucraina trebuie să ofere acces public la informațiile privind oportunitățile de finanțare în cadrul mecanismului și să asigure o concurență liberă și loială pe parcursul procesului de licitație și al alocării subvențiilor efectuate în cadrul mecanismului. Mecanismul ar trebui să contribuie la facilitarea integrării Ucrainei în lanțurile valorice europene astfel încât toate produsele și materialele finanțate și achiziționate în cadrul mecanismului să provină din statele membre, Ucraina, partenerii din Balcanii de Vest, Georgia și Moldova, părțile contractante la Acordul privind Spațiul Economic European și țările care furnizează Ucrainei un sprijin de nivel comparabil celui furnizat de Uniune, luând în calcul dimensiunile economiilor lor, și pentru care Comisia stabilește accesul reciproc la asistență externă în Ucraina, cu excepția cazului în care produsele și materialele nu pot fi obținute în condiții rezonabile în niciuna dintre țările respective. În acest din urmă caz, Comisia ar trebui să informeze Consiliul în această privință.
(57) Uniunea ar trebui să urmărească un nivel maxim de eficiență în utilizarea resurselor disponibile, pentru a optimiza impactul acțiunii sale externe. Acest lucru ar trebui să fie obținut prin intermediul coerenței, consecvenței și al complementarității cu celelalte instrumente de finanțare externă ale Uniunii, precum și prin crearea de sinergii cu alte politici și programe ale Uniunii. Pentru a maximiza impactul intervențiilor combinate în vederea atingerii unui obiectiv comun, mecanismul ar trebui să poată contribui la activități din cadrul altor programe, fără a avea ca rezultat suprapunerea măsurilor de sprijin.
(58) În ceea ce privește bunurile și provocările globale, Uniunea ar trebui să promoveze o abordare multilaterală și bazată pe norme și pe valori și să coopereze cu statele membre, cu țările partenere, cu organizațiile internaționale și cu alți donatori în această privință.
(59) Având în vedere necesitatea de a coordona sprijinul internațional pentru redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei, ar trebui să fie posibil ca statele membre, țările terțe, organizațiile internaționale, instituțiile financiare internaționale sau alte surse să contribuie la punerea în aplicare a mecanismului. Aceste contribuții ar trebui să fie puse în aplicare în conformitate cu aceleași norme și condiții și ar trebui să constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) și literele (d) și (e) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Sprijinul acordat în cadrul mecanismului ar trebui, în măsura posibilului, să fie integrat în eforturile internaționale către o arhitectură financiară pentru redresarea Ucrainei și să fie coordonat cu donatorii relevanți și cu instituțiile financiare internaționale relevante.
(60) Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, consecvența, complementaritatea și transparența sprijinului pe care îl oferă, în special prin consultări periodice și schimburi frecvente de informații pe parcursul diferitelor etape ale ciclului de sprijin cu părțile interesate relevante, inclusiv la nivel local și regional. Având în vedere prezența unor diverși donatori internaționali, ar trebui adoptate, de asemenea, măsurile necesare pentru a asigura o mai bună coordonare și complementaritate cu alți donatori, inclusiv prin intermediul unor consultări periodice și al unor acțiuni strategice de sensibilizare. În acest sens, Platforma multiinstituțională de coordonare a donatorilor pentru Ucraina ar trebui să fie utilizată ca forum deja instituit pentru un astfel de schimb.
(61) Prezentului regulament ar trebui să i se aplice normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, achiziții publice, gestiune indirectă, instrumente financiare, garanții bugetare, asistență financiară și rambursările către experții externi și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari.
(62) Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie selectate pe baza capacității lor de a realiza obiectivele mecanismului și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcinile administrative și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă luarea în considerare a utilizării de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și a finanțărilor care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.
(63) Ar trebui încheiat un acord-cadru cu Ucraina pentru a stabili principiile cooperării financiare dintre Uniune și Ucraina, inclusiv mecanismele necesare pentru controlul și auditul cheltuielilor, și pentru a se asigura atingerea de către Ucraina a unui nivel ridicat de protecție a intereselor financiare ale Uniunii, comparabil cu cel prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și în alte acte legislative conexe ale Uniunii (denumit în continuare „acordul-cadru”). De asemenea, ar trebui încheiate acorduri de finanțare și de împrumut cu Ucraina, după caz, în funcție de pilonul în cauză, pentru a stabili condițiile pentru eliberarea de fonduri.
(64) Prin derogare de la articolul 209 alineatul (3) primul, al doilea și al patrulea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, este oportun ca rambursările și veniturile generate de un instrument financiar în temeiul prezentului regulament să constituie venituri interne alocate mecanismului sau programului care îi succedă.
(65) Prin derogare de la articolul 213 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, este oportun ca orice excedent din provizioanele pentru Garanția pentru Ucraina să constituie venituri interne alocate mecanismului sau programului care îi succedă.
(66) În cadrul pilonului I al mecanismului, ar trebui să se acorde finanțare pentru a sprijini punerea în aplicare a Planului pentru Ucraina care stabilește agenda de reforme și de investiții a Ucrainei în vederea realizării obiectivelor generale și specifice ale mecanismului și care ar trebui, de asemenea, să fie integrat într-un cadru de politică economică și bugetară. Finanțarea în cadrul pilonului I ar trebui să fie acordată după ce condițiile stabilite în Planul pentru Ucraina sunt îndeplinite în mod satisfăcător.
(67) Ucraina ar trebui să pregătească Planul pentru Ucraina ca răspuns coerent, cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la reconstrucția și modernizarea Ucrainei, sprijinind redresarea sa economică, socială și de mediu, dezvoltarea durabilă și progresele înregistrate de aceasta în vederea aderării la Uniune. Ca atare, Planul pentru Ucraina ar oferi, de asemenea, o bază pentru ca alți donatori să identifice domeniile de finanțare prioritare pentru reconstrucția Ucrainei și să promoveze asumarea responsabilității, coerența și contribuțiile suplimentare în acest scop. În acest sens, Ucraina ar trebui să se asigure că Planul pentru Ucraina, astfel cum a fost elaborat, acoperă nevoile sale de redresare, reconstrucție și modernizare într-un mod integrat, identificând în ce măsură se preconizează că măsurile Planului pentru Ucraina vor fi finanțate de Uniune prin intermediul mecanismului. La elaborarea Planului pentru Ucraina, Ucraina ar trebui să țină seama de sprijinul acordat în cadrul altor programe ale Uniunii, precum și de sprijinul de la alți donatori. Ucraina ar trebui să își elaboreze Planul pentru Ucraina asigurându-se că alți donatori sunt în măsură să contribuie la sprijinirea măsurilor Planului pentru Ucraina, inclusiv prin sporirea finanțării disponibile în cadrul mecanismului. Planul pentru Ucraina ar trebui să asigure o coordonare și o complementaritate adecvate cu donatorii relevanți și cu instituțiile financiare internaționale relevante.
(68) Deși Planul pentru Ucraina ar trebui să constituie baza sprijinului acordat în cadrul pilonului I al mecanismului, acesta ar trebui să ofere, de asemenea, o referință pentru sprijinul acordat în cadrul pilonilor II și III ai mecanismului. Măsurile finanțate în cadrul pilonilor II și III ar trebui să sprijine obiectivele și punerea în aplicare a Planului pentru Ucraina.
(69) Planul pentru Ucraina ar trebui să includă măsuri de reformă și de investiții, însoțite de etape calitative și cantitative pentru îndeplinirea satisfăcătoare a măsurilor respective și de un calendar orientativ pentru punerea în aplicare a acestora. Măsurile inițiate începând cu 1 ianuarie 2023 ar trebui să fie eligibile în mod excepțional.
(70) Planul pentru Ucraina ar trebui să stabilească condiții care să reflecte progresele preconizate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor pe care le conține. Respectivele condiții ar trebui să ia forma unor etape calitative sau cantitative. Respectivele etape ar trebui să fie puse în aplicare până la 31 decembrie 2027, dar pentru încheierea completă a măsurilor la care se referă aceste etape ar trebui să fie posibilă prelungirea și după 2027. Având în vedere necesitatea de a asigura stabilitatea macrofinanciară a Ucrainei, sprijinind în același timp eforturile sale de redresare, reconstrucție și modernizare în vederea aderării la Uniune, Planul pentru Ucraina ar trebui să includă, în special, condiții legate de cerințele esențiale, cum ar fi stabilitatea macrofinanciară, supravegherea bugetară și gestionarea finanțelor publice, care pot fi stabilite astfel încât să reflecte progrese satisfăcătoare în direcția îndeplinirii acestora și reformele și investițiile sectoriale și structurale. Plățile ar trebui structurate în mod corespunzător în jurul unor astfel de categorii de condiții, reflectând obiectivele mecanismului.
(71) Pregătirea și punerea în aplicare de către Ucraina a Planului pentru Ucraina ar trebui să țină seama în special de situația din regiunile și municipalitățile din Ucraina, având în vedere nevoile lor specifice în materie de redresare și reconstrucție, reformă, modernizare și descentralizare, și ar trebui să se realizeze cu consultarea semnificativă a autorităților regionale, locale, urbane și a altor autorități publice, precum și a organizațiilor societății civile în conformitate cu principiul guvernanței pe mai multe niveluri și în conformitate cu o abordare ascendentă. Ar trebui să se țină cont de planurile de redresare locale, atunci când sunt disponibile. În acest context, Planul pentru Ucraina ar trebui, în special, să consolideze dezvoltarea economică, socială, de mediu și teritorială a regiunilor și municipalităților din Ucraina și să sprijine reforma descentralizării pe întreg teritoriul Ucrainei și convergența cu standardele Uniunii. Planul pentru Ucraina ar trebui, de asemenea, să asigure implicarea autorităților subnaționale, în special a municipalităților, în procesul decizional privind utilizarea sprijinului în procesul de reconstrucție la nivel local, precum și faptul că proiectele de reconstrucție selectate și puse în aplicare de aceste autorități subnaționale constituie o parte suficient de substanțială a sprijinului.
(72) Finalizarea reformei descentralizării ca element durabil și ireversibil al guvernanței pe mai multe niveluri în Ucraina reprezintă o prioritate importantă. Reforma respectivă ar trebui să includă o delimitare clară a competențelor între nivelul central și cel local, structuri interne adecvate pentru administrațiile municipale și un cadru proporțional de supraveghere a autorităților locale, în conformitate cu Carta europeană a autonomiei locale, precum și continuarea activității de acordare a personalității juridice municipalităților în temeiul dreptului public, pe baza practicii europene și în conformitate cu ordinea constituțională a Ucrainei.
(73) Planul pentru Ucraina ar trebui, de asemenea, să includă o explicație amănunțită a sistemului instituit și a măsurilor planificate de Ucraina pentru a preveni, a depista și a remedia cu eficacitate neregulile, corupția și în special frauda, toate formele de corupție, inclusiv corupția la nivel înalt, sau orice alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii și conflictele de interese; o explicație amănunțită a sistemului instituit și a măsurilor planificate pentru a investiga și a urmări penal cu eficacitate infracțiunile care afectează fondurile puse la dispoziție în cadrul mecanismului și o explicație amănunțită a măsurilor care vizează evitarea dublei finanțări din partea mecanismului și a altor programe ale Uniunii sau a altor donatori. Măsurile din cadrul Planului pentru Ucraina ar trebui, după caz, să contribuie la asigurarea unui sistem eficient și transparent de gestionare și control. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare de Ucraina până la o dată orientativă care ar trebui să fie stabilită, după caz, în funcție de fiecare măsură, pe parcursul duratei de viață a mecanismului.
(74) Comisia ar trebui să evalueze Planul pentru Ucraina pe baza listei de criterii stabilite în prezentul regulament. În cazul unei evaluări pozitive a Planului pentru Ucraina, Comisia ar trebui să prezinte Consiliului o propunere de aprobare a Planului pentru Ucraina.
(75) Având în vedere incertitudinile și nevoia de flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare mecanismului, Ucraina ar trebui să aibă posibilitatea de a adresa Comisiei o cerere motivată de a prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului prin care se aprobă evaluarea Planului pentru Ucraina, în cazul în care Planul pentru Ucraina, inclusiv etapele calitative și cantitative relevante, nu mai poate fi realizat de Ucraina, fie parțial, fie total, din cauza unor circumstanțe obiective. Comisia ar trebui să poată, de comun acord cu Ucraina, și să prezinte o propunere de modificare a respectivei decizii de punere în aplicare a Consiliului, în special pentru a ține seama de schimbări ale circumstanțelor care permit ridicarea nivelului de ambiție sau o modificare a cuantumurilor disponibile. Ucraina ar trebui, de asemenea, să poată formula o cerere motivată de modificare a Planului pentru Ucraina, inclusiv prin propunerea unor acte adiționale, dacă este cazul, pentru a lua în considerare finanțarea suplimentară disponibilă de la alți donatori sau din alte surse.
(76) Sprijinul financiar pentru Planul pentru Ucraina ar trebui să fie posibil sub forma unui împrumut. În contextul nevoilor urgente de finanțare ale Ucrainei, este oportun ca asistența financiară să fie organizată prin intermediul strategiei diversificate de finanțare prevăzute la articolul 220a din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și instituite ca metodă unică de finanțare în respectivul regulament, care se preconizează că va spori lichiditatea obligațiunilor Uniunii, precum și atractivitatea și rentabilitatea emisiunii Uniunii.
(77) Având în vedere situația Ucrainei cauzată de războiul de agresiune purtat de Rusia și pentru a sprijini Ucraina pe calea stabilității pe termen lung, este oportun să se acorde împrumuturi Ucrainei în condiții foarte avantajoase, cu o durată maximă de 35 de ani, și să nu se înceapă rambursarea principalului mai devreme de 2034. De asemenea, este oportun să se deroge de la articolul 220 alineatul (5) litera (e) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și să se acorde Uniunii posibilitatea de a acoperi, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 31 decembrie 2027, costurile ratei dobânzii (costul finanțării și costul gestionării lichidității) și de a renunța la costurile administrative (costul serviciului pentru cheltuielile generale) care altfel ar fi suportate de Ucraina. Subvenția pentru costurile îndatorării ar trebui acordată sub forma unui instrument considerat adecvat pentru a asigura eficacitatea sprijinului în cadrul mecanismului în sensul articolului 220 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.
(78) Ucraina ar trebui să poată solicita o subvenție pentru rata dobânzii și renunțarea la costurile administrative în fiecare an.
(79) Prin derogare de la articolul 31 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul (UE) 2021/947, datoria financiară aferentă împrumuturilor acordate în temeiul prezentului regulament nu ar trebui să fie sprijinită de garanția pentru acțiunea externă instituită prin regulamentul respectiv. Tipul de sprijin sub formă de împrumut acordat în cadrul mecanismului ar trebui să constituie asistență financiară în înțelesul articolului 220 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Având în vedere riscurile financiare și acoperirea bugetară, nu ar trebui să se constituie provizioane pentru sprijinul sub formă de împrumuturi în cadrul mecanismului, astfel cum s-a propus a fi garantată peste plafoane, și, prin derogare de la articolul 211 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, nu ar trebui stabilită nicio rată de provizionare.
(80) Este important să se garanteze atât flexibilitatea și programabilitatea, cât și stabilitatea în furnizarea de sprijin din partea Uniunii pentru Ucraina. În acest scop, plățile efectuate în cadrul mecanismului ar trebui să aibă loc conform unui calendar trimestrial fix, sub rezerva disponibilității fondurilor, pe baza cererilor de plată depuse de Ucraina și în urma evaluării de către Comisie a îndeplinirii în mod satisfăcător a condițiilor relevante. În cazul unei evaluări pozitive, Comisia ar trebui să prezinte, fără întârzieri nejustificate, o propunere de decizie de punere în aplicare a Consiliului cu privire la constatarea îndeplinirii satisfăcătoare a condițiilor pentru plăți. Pe baza deciziei de punere în aplicare a Consiliului, Comisia ar trebui să adopte o decizie de autorizare a plăților. În cazul în care o condiție nu este îndeplinită în conformitate cu calendarul orientativ stabilit în decizia de aprobare a planului, Comisia ar trebui să deducă din plată un cuantum corespunzător condițiilor respective, urmând o metodologie pentru plata parțială. Plata fondurilor reținute corespunzătoare ar putea avea loc în următoarea fereastră de plată și în termen de până la 12 luni de la termenul inițial stabilit în calendarul orientativ, dacă sunt îndeplinite condițiile aferente.
(81) Pentru a se asigura că Ucraina are acces la o finanțare suficientă pentru a răspunde nevoilor sale în materie de stabilitate macrofinanciară și pentru a iniția redresarea, reconstrucția și modernizarea țării, Ucraina ar trebui să aibă acces la cel mult 7 % din sprijinul sub formă de împrumut plătit ca prefinanțare, sub rezerva disponibilității finanțării și a respectării condiției prealabile pentru sprijinul acordat Ucrainei în cadrul mecanismului.
(82) Prin derogare de la articolul 116 alineatele (2) și (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, este oportun să se stabilească termenul de plată de la data comunicării deciziei de autorizare a plății către Ucraina și să se excludă plata de către Comisie a dobânzilor de întârziere către Ucraina.
(83) Având în vedere necesitatea de a se asigura stabilitatea macrofinanciară continuă a Ucrainei, ar fi oportun ca, în cazul în care acordul-cadru nu este semnat sau Planul pentru Ucraina nu este adoptat, să se acorde sprijin excepțional Ucrainei pentru o perioadă de până la șase luni, începând cu 1 ianuarie 2024. Sprijinul respectiv ar trebui să fie condiționat de realizarea de către Ucraina a unor progrese satisfăcătoare în ceea ce privește pregătirea Planului pentru Ucraina și de condițiile care urmează să fie convenite într-un memorandum de înțelegere între Comisie și Ucraina. Memorandumul de înțelegere ar trebui să stabilească, în special, condițiile de politici, planificarea financiară indicativă și cerințele de raportare, în mod proporțional cu durata finanțării. Condițiile de politici ar trebui să cuprindă un angajament față de principiile bunei gestiuni financiare, punând accentul pe combaterea corupției și a spălării banilor, precum și măsuri pentru îmbunătățirea gestionării veniturilor, și ar trebui să se bazeze pe măsurile deja implementate de Ucraina în cadrul programelor anterioare de asistență macrofinanciară.
(84) Transparența punerii în aplicare a mecanismului este o cerință importantă a sprijinului din partea Uniunii. Ucraina ar trebui să publice de două ori pe an date privind persoanele și entitățile care primesc fonduri ce depășesc cumulativ echivalentul a 100 000 EUR pentru implementarea reformelor și investițiilor specificate în Planul pentru Ucraina. Datele respective nu ar trebui publicate, dacă se justifică în mod corespunzător, în cazul în care divulgarea riscă să amenințe drepturile și libertățile persoanelor sau ale entităților în cauză sau să aducă prejudicii grave intereselor comerciale ale beneficiarilor. Acordul-cadru ar trebui să includă norme precise și un calendar privind colectarea datelor de către Ucraina, privind formatul datelor respective și privind accesul Comisiei, al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), al Curții de Conturi Europene și, după caz, al Parchetului European (EPPO) la datele respective.
(85) În cadrul pilonului II al mecanismului, ar trebui instituit un cadru de investiții, cu scopul de a sprijini investițiile în redresare și reconstrucție realizate de autoritățile ucrainene, de întreprinderi din sectorul privat, municipalități, întreprinderi de stat sau alți actori (denumit în continuare „cadrul de investiții pentru Ucraina”). Cadrul de investiții pentru Ucraina ar trebui să abordeze prioritățile identificate în Planul pentru Ucraina și să sprijine obiectivele sale și punerea sa în aplicare. Cadrul de investiții pentru Ucraina ar trebui să implice autoritățile ucrainene în guvernanța sa, după caz.
(86) Cadrul de investiții pentru Ucraina ar trebui să constituie un pachet financiar integrat care să ofere capacitate de finanțare sub formă de instrumente financiare, garanții bugetare și operațiuni de finanțare mixtă în Ucraina. Sprijinul acordat în temeiul cadrului de investiții pentru Ucraina ar trebui pus în aplicare prin gestiune indirectă, în special pe baza capacităților financiare și tehnice ale instituțiilor financiare internaționale, ale instituțiilor europene de finanțare a dezvoltării, ale instituțiilor financiare europene bilaterale și ale agențiilor de creditare a exportului, incluzând participarea acestora la riscul legat de investiții cu resurse proprii. Având în vedere amploarea investițiilor în redresare și reconstrucție în Ucraina care vor necesita partajarea riscurilor, este necesar ca Uniunea să instituie o capacitate de garantare specifică (denumită în continuare „Garanția pentru Ucraina”). Operațiunile acoperite de Garanția pentru Ucraina urmează să fie puse în aplicare în conformitate cu articolul 208 alineatul (4) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Agențiile de creditare a exportului și alte instituții financiare care oferă sprijin pentru facilitarea comerțului pot acționa ca intermediari financiari. În ceea ce privește execuția și gestionarea Garanției pentru Ucraina, Comisia ar trebui să asigure o coordonare strânsă cu sprijinul pus în aplicare în cadrul Fondului european pentru dezvoltare durabilă Plus instituit prin Regulamentul (UE) 2021/947. Garanția pentru Ucraina ar trebui să fie în beneficiul entităților suverane, subsuverane, necomerciale și comerciale, precum și al sectorului privat.
(87) Având în vedere rolul său în temeiul tratatelor, BEI ar trebui să fie un partener în implementarea operațiunilor în cadrul Garanției pentru Ucraina. Din acest motiv, Grupului BEI ar trebui să i se încredințeze, până la 31 decembrie 2025, execuția unui cuantum minim orientativ dedicat de 25 % din Garanția pentru Ucraina pentru operațiunile cu contrapărți suverane și cu contrapărți subsuverane necomerciale. După această dată, partea neutilizată din cuantumurile dedicate ar trebui să devină disponibilă pentru toate contrapărțile eligibile pentru toate tipurile de operațiuni pentru a se asigura utilizarea deplină a Garanției pentru Ucraina.
(88) Contrapărțile eligibile ar trebui să furnizeze Comisiei, la cerere, orice informații suplimentare necesare pentru îndeplinirea obligațiilor care revin Comisiei în temeiul prezentului regulament, împreună cu informații privind respectarea drepturilor omului și a standardelor sociale, de muncă și de mediu.
(89) Toate contrapărțile eligibile și entitățile eligibile cărora le-a fost încredințată execuția ar trebui să se străduiască în cea mai mare măsură posibilă să evite, să raporteze și să contracareze orice practică de corupție, favoritismul sau concentrarea regională sau sectorială necuvenită a alocării sau a utilizării resurselor și ar trebui să solicite, după caz, o raportare și o auditare specifice ale respectivelor aspecte.
(90) Flexibilitatea sprijinului acordat în cadrul mecanismului ar trebui sporită prin asigurarea unei execuții flexibile a Garanției pentru Ucraina, care ar putea fi acordată treptat. Este oportună o derogare de la Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 pentru a permite ca, până la 31 decembrie 2027, constituirea de provizioane să fie egală cu cuantumul provizionării corespunzătoare garanției acordate, în locul cuantumului provizionării globale. Ca parte a derogării, ar trebui, de asemenea, să fie posibil să se constituie provizionarea treptat, pentru a reflecta progresele înregistrate în selectarea și implementarea operațiunilor de finanțare și de investiții care sprijină obiectivele mecanismului.
(91) În vederea unei utilizări eficiente a fondurilor din cadrul pilonului II, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea ratei de provizionare pentru Garanția pentru Ucraina. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (33). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(92) Pentru a facilita investițiile private și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, este necesar să se aloce cel puțin 15 % din garanțiile furnizate de Garanția pentru Ucraina microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), astfel cum sunt definite la articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (34), inclusiv întreprinderilor nou-înființate, și să se urmărească și să se raporteze alocarea unei astfel de părți din fonduri.
(93) În cadrul pilonului III al mecanismului, sprijinul ar trebui să vizeze în principal alinierea progresivă la normele, standardele, politicile și practicile Uniunii („acquis-ul”) în vederea aderării viitoare la Uniune, contribuind astfel la punerea în aplicare a Planului pentru Ucraina. Recomandările relevante ale organismelor internaționale, cum ar fi Consiliul Europei și Comisia de la Veneția, ar trebui, de asemenea, luate în considerare în cadrul acestui proces. Sprijinul ar trebui să vizeze, de asemenea, consolidarea instituțiilor democratice și judiciare, inclusiv a instanțelor, și a capacităților părților interesate, inclusiv ale autorităților locale și regionale, ale partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile, inclusiv rolul lor de control public.
(94) Resursele din cadrul pilonului III ar trebui, de asemenea, să fie utilizate pentru a finanța costurile îndatorării aferente mecanismului, precum și costurile identificate ale îndatorării și provizionarea garanțiilor bugetare care decurg din sprijinul anterior pentru Ucraina.
(95) În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (35), cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (36), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (37) și (UE) 2017/1939 (38) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri eficace, inclusiv prin măsuri referitoare la împiedicarea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese, a dublei finanțări și la recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate, precum și prin măsuri eficace de investigare, urmărire penală și trimitere în judecată în ceea ce privește infracțiunile care afectează fondurile acordate în cadrul mecanismului. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, EPPO este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii. Autoritățile ucrainene competente ar trebui să trateze fără întârziere cererile de asistență judiciară reciprocă și cererile de extrădare emise de EPPO și de autoritățile competente ale statelor membre care au legătură cu infracțiuni care afectează fondurile din cadrul mecanismului.
(96) În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF ar trebui să aibă competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a depista și a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii și pentru a informa EPPO cu privire la orice comportament infracțional, în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/1939.
(97) Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a pune la dispoziția Ucrainei un sistem unic integrat și interoperabil de informare și monitorizare, care să includă un instrument unic de extragere de date și de evaluare a riscurilor pentru a accesa și a analiza datele relevante, în conformitate cu principiile Uniunii privind protecția datelor și cu normele aplicabile în materie de protecție a datelor. În cazul în care un astfel de sistem este disponibil, Ucraina ar trebui să utilizeze și să introducă datele relevante în sistem, inclusiv utilizând sprijinul acordat în temeiul pilonului III. Datele ar trebui să permită Comisiei și autorităților ucrainene relevante responsabile cu execuția și controlul fondurilor să evalueze riscurile și să prevină neregulile.
(98) În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, drepturile necesare și accesul ar trebui să fie acordate Comisiei, OLAF, Curții de Conturi Europene și, după caz, EPPO, inclusiv din partea părților terțe implicate în execuția fondurilor Uniunii. Ucraina ar trebui, de asemenea, să raporteze Comisiei neregulile legate de utilizarea fondurilor.
(99) Consolidarea sistemelor de control intern, inclusiv controalele ex ante, combaterea corupției sub toate formele, a favoritismului sau a fraudelor, promovarea transparenței, administrarea solidă, responsabilă și transparentă și gestionarea eficientă a finanțelor publice reprezintă priorități de reformă importante pentru Ucraina și ar trebui să fie sprijinite de mecanism.
(100) Comisia ar trebui să se asigure că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace în cadrul mecanismului. Prin urmare, ar trebui înființată o comisie de audit independentă care să furnizeze Comisiei informații cu privire la eventuala gestionare defectuoasă a fondurilor. Aceste informații ar trebui puse la dispoziția OLAF și, după caz, a autorităților ucrainene relevante. Comisia, cu sprijinul delegației Uniunii, ar trebui să aibă dreptul de a efectua verificări periodice cu privire la modul în care Ucraina execută fondurile pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectului. Comisia de audit ar trebui să asigure un dialog și o cooperare regulate cu Curtea de Conturi Europeană, precum și cu Curtea de conturi a Ucrainei.
(101) Deși este în primul rând responsabilitatea Ucrainei să se asigure că mecanismul este pus în aplicare în conformitate cu standardele aplicabile, ținând seama de principiul proporționalității și de condițiile specifice în care va funcționa mecanismul, Comisia ar trebui să poată primi asigurări suficiente din partea Ucrainei în această privință. În acest scop, Ucraina ar trebui să se angajeze în cadrul Planului pentru Ucraina să își îmbunătățească sistemul actual de gestionare și control și să recupereze cuantumurile utilizate în mod abuziv. Ucraina ar trebui să instituie un sistem de monitorizare care să contribuie la elaborarea unui raport anual privind progresele înregistrate. Ucraina ar trebui să colecteze date și informații care să permită prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, în legătură cu măsurile sprijinite de mecanism. Acordul-cadru și acordurile de finanțare și de împrumut ar trebui să prevadă obligațiile Ucrainei de a asigura colectarea și accesul, în conformitate cu principiile Uniunii de protecție a datelor și cu normele aplicabile de protecție a datelor, la date adecvate, inclusiv informații despre beneficiarii reali, privind persoanele și entitățile care primesc finanțare pentru punerea în aplicare a măsurilor din Planul pentru Ucraina.
(102) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui, de asemenea, să fie protejate atunci când fondurile sunt executate în cadrul gestiunii directe prin intermediul granturilor și al achizițiilor publice și al gestiunii indirecte cu entități evaluate pe baza pilonilor, în special în cadrul pilonilor II și III ai mecanismului. Ar trebui selectate numai entitățile evaluate în cadrul pilonilor pentru a executa finanțarea din partea Uniunii care face obiectul gestiunii indirecte în cadrul mecanismului.
(103) Sprijinul acordat în cadrul mecanismului ar trebui implementat prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046.
(104) Capacitățile de comunicare ale Ucrainei ar trebui consolidate pentru a asigura susținerea și înțelegerea de către public a valorilor Uniunii și a beneficiilor și obligațiilor pe care le presupune statutul de membru al Uniunii, abordând în același timp dezinformarea și ingerințele străine și garantând o mass-media pluralistă puternică și liberă. De asemenea, ar trebui asigurată vizibilitatea finanțării din partea Uniunii.
(105) Pentru a asigura o asumare a responsabilității efectivă și o transparență efectivă în execuția bugetului Uniunii, precum și o evaluare eficace a progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor prezentului regulament, Comisia ar trebui să asigure instituirea unor mecanisme clare de monitorizare și evaluare.
(106) Comisia ar trebui să evalueze în fiecare an implementarea sprijinului acordat în cadrul mecanismului. Aceasta ar trebui să permită comitetului instituit prin prezentul regulament să dispună de informații adecvate pentru a asista Comisia. Pentru o monitorizare eficace a implementării, Ucraina ar trebui să raporteze o dată pe an în cadrul unui raport anual privind progresele înregistrate cu privire la implementare. Respectivul raport ar trebui de asemenea să fie pus la dispoziția Parlamentului European și Consiliului. Astfel de rapoarte elaborate de guvernul ucrainean ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în Planul pentru Ucraina. Ar trebui să fie impuse cerințe de raportare proporționale pentru destinatarii fondurilor Uniunii executate în cadrul pilonilor II și III ai mecanismului.
(107) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (39).
(108) Având în vedere importanța efectelor financiare ale sprijinului acordat Ucrainei în cadrul mecanismului și consecințele anumitor decizii care urmează să fie luate pentru punerea în aplicare a mecanismului având în vedere situația specifică a Ucrainei, ar trebui conferite competențe de executare Consiliului, în mod excepțional, în cazurile identificate de prezentul regulament.
(109) Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de Decizia 2010/427/UE a Consiliului (40) și de rolul Serviciului European de Acțiune Externă, după caz, în special atunci când monitorizează îndeplinirea condiției prealabile pentru acordarea sprijinului din partea Uniunii, atunci când evaluează Planul pentru Ucraina și când colectează consiliere cu privire la cadrul de investiții pentru Ucraina.
(110) Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective.
(111) Pentru a se asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politici relevant, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență, în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,