Recitale
(1) Legislația și politicile relevante ale Uniunii în domeniul mediului, al climei și al energiei au adus îmbunătățiri substanțiale stării mediului. Cu toate acestea, continuă să existe provocări majore în materie de mediu și climă, a căror nesoluționare ar avea consecințe negative semnificative pentru Uniune și pentru bunăstarea cetățenilor săi.
(2) Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) stabilit pentru perioada 2014-2020 prin Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4), este cel mai recent dintr-o serie de programe ale Uniunii care, începând din anul 1992, sprijină punerea în aplicare a legislației și a priorităților de politică în domeniul mediului și al climei. Eficiența, eficacitatea și relevanța programului LIFE 2014-2020 au fost evaluate pozitiv în cadrul unei evaluări intermediare recente. Programul LIFE 2014-2020 ar trebui, așadar, să continue, cu anumite modificări indicate în evaluarea intermediară și în evaluările ulterioare. Prin urmare, programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) (denumit în continuare „programul LIFE”) ar trebui să fie stabilit pentru o durată de șapte ani, în vederea alinierii duratei sale cu cea a cadrului financiar multianual stabilit prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (5).
(3) În urmărirea îndeplinirii obiectivelor și a țintelor stabilite prin legislația, politicile și planurile din domeniul mediului, schimbărilor climatice și, cele relevante din domeniul energiei,, în special a obiectivelor prevăzute în comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 referitoare la Pactul ecologic european (denumit în continuare „Pactul verde european”), precum și a angajamentelor internaționale ale Uniunii, programul LIFE ar trebui să contribuie la o tranziție echitabilă către o economie durabilă, circulară, eficientă din punct de vedere energetic, bazată pe surse regenerabile de energie, neutră din punct de vedere climatic și rezilientă la schimbările climatice, precum și la protejarea, refacerea și îmbunătățirea calității mediului, inclusiv a aerului, a apei și a solului și a sănătății și la stoparea și inversarea declinului biodiversității, inclusiv prin sprijinul acordat implementării și gestionării rețelei Natura 2000 și prin lupta împotriva degradării ecosistemelor, fie prin intervenții directe, fie prin sprijinirea integrării acestor obiective în cadrul altor politici. Programul LIFE ar trebui să susțină, de asemenea, punerea în aplicare a programelor generale de acțiune adoptate în temeiul articolului 192 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), cum ar fi Al șaptelea program de acțiune pentru mediu (6) și orice alt program subsecvent de acțiune pentru mediu al Uniunii.
(4) Uniunea s-a angajat să promoveze o inițiativă cuprinzătoare corelată obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, care subliniază legătura intrinsecă dintre gestionarea resurselor naturale, astfel încât să se asigure disponibilitatea lor pe termen lung și serviciile ecosistemice, precum și legătura acestor două aspecte cu sănătatea umană și creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii sociale. În acest sens, programul LIFE ar trebui să reflecte principiile de solidaritate și în același timp să aibă o contribuție concretă în ceea ce privește atât dezvoltarea economică, cât și coeziunea socială.
(5) În vederea promovării dezvoltării durabile, la stabilirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și activităților Uniunii ar trebui să fie integrate cerințele de mediu și de protecție climatică. În consecință, sinergiile și complementaritatea cu alte programe de finanțare ale Uniunii ar trebui să fie promovate, inclusiv prin finanțarea unor activități care completează proiectele integrate strategice și proiectele strategice de protejare a naturii și încurajează utilizarea și replicarea soluțiilor elaborate în cadrul programului LIFE. Pentru a se evita dubla finanțare este necesar să existe coordonare. Comisia și statele membre ar trebui să ia măsuri pentru a preveni suprapunerile și sarcinile administrative pe care obligațiile de raportare din diversele instrumente financiare le generează pentru beneficiarii proiectului.
(6) Programul LIFE ar trebui să contribuie la dezvoltarea durabilă și la îndeplinirea obiectivelor și a țintelor stabilite prin legislația, politica, planurile și angajamentele internaționale ale Uniunii în domeniul mediului, al climei și prin cele relevante în domeniul energiei, în special prin Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, prin Convenția privind diversitatea biologică (7) și prin Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (8) (denumit în continuare „Acordul de la Paris privind schimbările climatice”), precum și, printre altele, prin Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu (9) (denumită în continuare „Convenția de la Aarhus”), prin Convenția CEE-ONU privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi, prin Convenția ONU de la Basel privind controlul circulației transfrontaliere a deșeurilor periculoase și al eliminării acestora, prin Convenția ONU de la Rotterdam privind procedura de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză aplicabilă anumitor produse chimice și pesticide periculoase care fac obiectul comerțului internațional și prin Convenția ONU de la Stockholm privind poluanții organici persistenți.
(7) Uniunea acordă o mare importanță durabilității pe termen lung a rezultatelor proiectelor finanțate prin programul LIFE, precum și capacității de a asigura și de a menține aceste rezultate după punerea în aplicare a proiectelor, printre altele, prin continuarea, replicarea sau transferul rezultatelor.
(8) Respectarea angajamentelor asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice necesită transformarea Uniunii într-o societate durabilă, circulară, eficientă din punct de vedere energetic, bazată pe surse regenerabile de energie, neutră din punct de vedere climatic și rezilientă la schimbările climatice. La rândul său, o astfel de transformare necesită acțiuni, concentrate în special pe sectoarele care sunt principalele responsabile de nivelurile actuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră și ale poluării, care să promoveze eficiența energetică și energia din surse regenerabile și care să contribuie la punerea în aplicare a cadrului de politici privind schimbările climatice și energia pentru 2030 și a planurilor naționale integrate ale statelor membre privind energia și schimbările climatice, precum și la punerea în aplicare a strategiei climatice și energetice a Uniunii pe termen lung, în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Programul LIFE ar trebui să includă, de asemenea, măsuri care să contribuie la punerea în aplicare a politicii Uniunii de adaptare la schimbările climatice pentru a reduce vulnerabilitatea față de efectele negative ale schimbărilor climatice.
(9) Proiectele din cadrul noului subprogram „Tranziția către o energie curată” al programului LIFE ar trebui să se concentreze pe facilitarea consolidării capacităților și pe difuzarea de cunoștințe, competențe, tehnici, metode și soluții inovatoare pentru atingerea obiectivelor legislative și de politică ale Uniunii privind tranziția către surse regenerabile de energie și creșterea eficienței energetice. O astfel de consolidare a capacităților și difuzare reprezintă, în general, acțiuni de coordonare și de sprijin cu o valoare adăugată mare la nivelul Uniunii, care urmăresc să elimine de pe piață obstacolele din calea tranziției socioeconomice spre energia durabilă, acțiuni care implică, în special, entități de dimensiuni mici și mijlocii, precum și actori multipli, inclusiv autorități publice locale și regionale, precum și organizații non-profit. Astfel de acțiuni aduc multiple beneficii conexe, cum ar fi combaterea sărăciei energetice, ameliorarea calității aerului din încăperi, reducerea poluanților locali prin creșterea eficienței energetice și sporirea energiilor din surse regenerabile distribuite, și contribuie la efecte economice locale pozitive și la o creștere mai favorabilă incluziunii sociale.
(10) Pentru a contribui la atenuarea schimbărilor climatice și la angajamentele internaționale ale Uniunii în materie de decarbonizare, este necesară accelerarea transformării sectorului energetic. Acțiunile de consolidare a capacităților care sprijină eficiența energetică și sursele regenerabile de energie, finanțate până în 2020 în cadrul programului Orizont 2020 (10), ar trebui să fie integrate în noul subprogram „Tranziția către o energie curată” al programului LIFE, deoarece obiectivul lor nu este acela de a finanța excelența și de a genera inovarea, ci de a facilita aplicarea tehnologiilor deja disponibile în domeniul surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice și care vor contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Programul LIFE ar trebui să implice toate părțile interesate și toate sectoarele angajate în tranziția energetică curată. Includerea unor astfel de acțiuni de consolidare a capacităților în programul LIFE generează potențialul de realizare a unor sinergii între subprograme și sporește coerența globală a finanțării acordate de Uniune. Prin urmare, ar trebui colectate și diseminate date privind utilizarea soluțiilor de cercetare și inovare existente rezultate din proiectele din cadrul programului LIFE, inclusiv din programul Orizont Europa, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (11) (denumit în continuare „Orizont Europa”) și din programele predecesoare ale acestuia.
(11) Conform studiului de impact care însoțește propunerea Comisiei privind Directiva (UE) 2018/2002 a Parlamentului European și a Consiliului (12), care a modificat Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (13), se estimează că realizarea obiectivelor pentru 2030 în materie de energie ale Uniunii va necesita investiții suplimentare în valoare de 177 de miliarde EUR pe an în perioada 2021-2030. Cele mai mari deficite se înregistrează în privința investițiilor în decarbonizarea clădirilor pentru creșterea eficienței energetice și utilizarea de surse regenerabile de energie la scară mică, în cazul cărora capitalul trebuie direcționat către proiecte cu un caracter foarte descentralizat. Printre obiectivele subprogramului „Tranziția către o energie curată”, care privește eficiența energetică și introducerea rapidă a surselor regenerabile de energie, este și acela de a consolida capacitățile pentru dezvoltarea și agregarea unor astfel de proiecte, contribuind totodată la absorbția fondurilor acordate prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene și de a acționa ca un catalizator pentru stimularea investițiilor în surse regenerabile de energie și în eficiența energetică, inclusiv prin utilizarea instrumentelor financiare puse la dispoziție în temeiul Regulamentului (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (14).
(12) Programul LIFE este singurul program dedicat în mod specific acțiunilor în domeniul mediului și acțiunii climatice și are, așadar, un rol esențial în sprijinul punerii în aplicare a legislației și a politicilor Uniunii din aceste domenii.
(13) Sinergiile cu Orizont Europa ar trebui să faciliteze identificarea și determinarea, în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării din cadrul Orizont Europa, a necesităților în materie de cercetare și inovare pentru abordarea provocărilor legate de mediu, climă și energie din Uniune. Programul LIFE ar trebui să acționeze în continuare ca un catalizator pentru punerea în aplicarea a legislației și politicilor relevante ale Uniunii în domeniul mediului, al climei și al energiei, inclusiv prin preluarea și aplicarea rezultatelor în materie de cercetare și inovare ale programului Orizont Europa și prin facilitarea adoptării acestora la o scară mai extinsă, dacă astfel pot contribui la abordarea problemelor din domeniul mediului, al climei și al tranziției energetice. Consiliul european al inovării din cadrul programului Orizont Europa poate acorda sprijin pentru dezvoltarea și comercializarea ideilor novatoare care ar putea rezulta prin punerea în aplicare a proiectelor LIFE. În mod similar, sinergiile cu Fondul pentru inovare în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii stabilit prin Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (15) ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare.
(14) O acțiune care a beneficiat de o contribuție prin programul LIFE ar trebui să poată beneficia de o contribuție și prin alte programe ale Uniunii, cu condiția ca astfel de contribuții să nu acopere aceleași costuri. Acțiunile care primesc finanțări cumulative prin diferite programe ale Uniunii ar trebui să fie auditate o singură dată, astfel încât auditul respectiv să acopere toate programele Uniunii implicate și normele aplicabile fiecăruia.
(15) Comunicarea Comisiei din 3 februarie 2017 referitoare la evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE: provocări comune și modalități de unire a eforturilor pentru obținerea de rezultate mai bune (EIR) indică necesitatea realizării unor progrese semnificative pentru a accelera punerea în aplicare a acquis-ului Uniunii în domeniul mediului și pentru a spori gradul de integrare și încorporare a obiectivelor de mediu și a obiectivelor climatice în cadrul altor politici. Prin urmare, programul LIFE ar trebui să acționeze ca un catalizator pentru abordarea provocărilor orizontale, sistemice, precum și a cauzelor principale ale deficiențelor de punere în aplicare, identificate în EIR și pentru realizarea progreselor necesare prin dezvoltarea, testarea și replicarea unor noi abordări; prin sprijinirea elaborării, monitorizării și revizuirii politicilor; prin îmbunătățirea guvernanței în ceea ce privește mediul, schimbările climatice și aspectele legate de tranziția energetică, inclusiv prin consolidarea implicării părților interesate la toate nivelurile, dezvoltarea capacităților, comunicare și conștientizare; prin mobilizarea investițiilor din toate programele de investiții ale Uniunii sau din alte surse financiare și prin sprijinirea acțiunilor care vizează depășirea diferitelor obstacole din calea punerii în aplicare efective a principalelor planuri prevăzute în legislația privind mediul.
(16) Stoparea și inversarea declinului biodiversității și a degradării ecosistemelor, inclusiv în ecosistemele marine, necesită sprijin pentru dezvoltarea, punerea în aplicare, asigurarea respectării și evaluarea legislației și politicilor relevante ale Uniunii, inclusiv a comunicării Comisiei din 20 mai 2020 intitulată „Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre”, a Directivei 92/43/CEE a Consiliului (16), a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17) și a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (18), în special prin dezvoltarea bazei de cunoștințe pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și prin elaborarea, testarea, demonstrarea și aplicarea celor mai bune practici și soluții, cum ar fi managementul eficace, la scară redusă sau într-un mod adaptat la contextele locale, regionale sau naționale specifice, inclusiv prin abordări integrate pentru punerea în aplicare a cadrelor de acțiune prioritară adoptate în temeiul Directivei 92/43/CEE. Prezentul regulament ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor în materie de biodiversitate în politicile Uniunii și la realizarea obiectivului general ambițios de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din cadrul financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate. Uniunea și statele membre ar trebui să își monitorizeze cheltuielile legate de biodiversitate pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare care le revin în temeiul Convenției privind diversitatea biologică. Ar trebui să fie respectate, de asemenea, cerințele în materie de monitorizare prevăzute în alte acte legislative relevante ale Uniunii. Cheltuielile Uniunii legate de biodiversitate ar trebui să fie urmărite în conformitate cu o metodologie eficace, transparentă și cuprinzătoare care urmează să fie stabilită de Comisie, în cooperare cu Parlamentul European și cu Consiliul, astfel cum se menționează în Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (19).
(17) Evaluările și analizele recente, printre care se numără evaluarea intermediară a strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020 și verificarea adecvării legislației privind natura, indică faptul că una dintre principalele cauze ale punerii în aplicare insuficiente a legislației Uniunii privind natura și a strategiei privind biodiversitatea îl constituie lipsa unei finanțări adecvate. Principalele instrumente de finanțare ale Uniunii, inclusiv Fondul european de dezvoltare regională instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (20) (denumit în continuare „Fondul european de dezvoltare regională”), Fondul de coeziune instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (21) (denumit în „Fondul de coeziune”), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (22) (denumit în continuare „Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală”) și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de abrogare al Regulamentului (UE) nr. 508/2014 (denumit în continuare „Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură”), ar putea să contribuie semnificativ, în mod complementar, la acoperirea acestor necesități de finanțare. Programul LIFE ar putea să îmbunătățească și mai mult eficiența acestei integrări, prin intermediul unor proiecte strategice de protejare a naturii care să acționeze ca un catalizator pentru punerea în aplicare a legislației și a politicilor Uniunii privind natura și biodiversitatea, inclusiv a acțiunilor prevăzute în cadrele de acțiune prioritară adoptate în temeiul Directivei 92/43/CEE. Proiectele strategice de protejare a naturii ar trebui să sprijine programele de acțiuni ale statelor membre care urmăresc să integreze obiective relevante privind natura și biodiversitatea în alte politici și programe de finanțare, asigurând astfel mobilizarea fondurilor adecvate pentru punerea în aplicare a politicilor respective. Statele membre ar trebui să poată decide, în cadrul planului lor strategic pentru politica agricolă comună, să utilizeze o anumită parte din resursele Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală cu scopul de a mobiliza sprijinul pentru acțiuni care vin în completarea proiectelor strategice de protejare a naturii, astfel cum sunt definite în prezentul regulament.
(18) Promovarea economiei circulare și a eficienței resurselor necesită o schimbare în ceea ce privește modul în care materialele și produsele, inclusiv materialele plastice, sunt concepute, produse, consumate, reparate, reutilizate, reciclate și eliminate ca deșeuri, cu accent pe întregul ciclu de viață al produselor. Programul LIFE ar trebui să contribuie la tranziția către un model de economie circulară prin acordarea de sprijin financiar care să vizeze o serie de actori precum, de exemplu, întreprinderi, autorități publice și consumatori, în special prin aplicarea, dezvoltarea și replicarea celor mai bune tehnologii, practici și soluții adaptate la contextele locale, regionale sau naționale specifice, inclusiv prin intermediul unor abordări integrate pentru aplicarea ierarhiei deșeurilor și prin implementarea planurilor de gestionare și prevenire a deșeurilor. Prin sprijinirea punerii în aplicare a comunicării Comisiei din 16 ianuarie 2018 referitoare la Strategia europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară, ar putea fi luate măsuri care să abordeze în special problema deșeurilor marine.
(19) Un nivel ridicat de protecție a mediului are o importanță fundamentală pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor Uniunii. Programul LIFE ar trebui să susțină obiectivele Uniunii privind producția și utilizarea substanțelor chimice în moduri care să conducă la diminuarea efectelor negative grave asupra sănătății umane și a mediului, în scopul de a atinge obiectivul referitor la un mediu netoxic în Uniune. Programul LIFE ar trebui, de asemenea, să sprijine activități care să faciliteze punerea în aplicare a Directivei 2002/49/CE a Parlamentului și a Consiliului (23), în scopul de a ajunge la niveluri de zgomot care să nu genereze efecte negative grave asupra sănătății umane și riscuri pentru sănătatea umană.
(20) Obiectivul pe termen lung al politicii Uniunii în domeniul calității aerului urmărește atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative grave asupra sănătății umane sau riscuri pentru sănătatea umană și mediu, consolidând totodată sinergiile dintre îmbunătățirile aduse calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Opinia publică este foarte conștientă de problema poluării aerului, iar cetățenii se așteaptă ca autoritățile să ia măsuri, în special în zonele în care populația și ecosistemele sunt expuse unor niveluri ridicate de poluanți atmosferici. Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului (24) subliniază rolul pe care finanțarea din partea Uniunii îl poate avea în realizarea obiectivelor privind calitatea aerului. Prin urmare, programul LIFE ar trebui să sprijine proiectele, inclusiv proiectele strategice integrate, care au potențialul de a mobiliza fonduri publice și private, de a fi un exemplu de bune practici și de a acționa ca un catalizator pentru punerea în aplicare a planurilor și a legislației privind calitatea aerului la nivel local, regional, multiregional, național și transnațional.
(21) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (25) a stabilit un cadru pentru protejarea apelor de suprafață, a apelor de tranziție, a apelor de coastă și a apelor subterane ale Uniunii. Obiectivele directivei respective ar fi susținute printr-o mai bună punere în aplicare a obiectivelor de politică în domeniul apei și printr-o integrare sporită a acestor obiective în alte domenii de politică. Prin urmare, programul LIFE ar trebui să sprijine proiectele care contribuie la punerea efectivă în aplicare a Directivei 2000/60/CE și a altor acte legislative relevante ale Uniunii în domeniul apei care contribuie la asigurarea unei stări bune a corpurilor de apă ale Uniunii prin aplicarea, dezvoltarea și replicarea bunelor practici, precum și prin mobilizarea unor acțiuni complementare în cadrul altor programe sau surse de finanțare ale Uniunii.
(22) Protejarea și refacerea mediului marin reprezintă unul dintre obiectivele generale ale politicii de mediu a Uniunii. Programul LIFE ar trebui să sprijine următoarele: gestionarea, conservarea, refacerea și monitorizarea biodiversității și a ecosistemelor marine, în special a siturilor marine Natura 2000, și protejarea speciilor în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară adoptate în temeiul Directivei 92/43/CEE; asigurarea unei stări ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (26); promovarea mărilor sănătoase și curate; punerea în aplicare a comunicării Comisiei din 16 ianuarie 2018 referitoare la o strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară, abordând în special problema uneltelor de pescuit pierdute și a deșeurilor marine; și promovarea implicării Uniunii în guvernanța internațională a oceanelor, care este esențială pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și pentru a garanta sănătatea oceanelor pentru generațiile viitoare. Proiectele strategice integrate și proiectele strategice de protejare a naturii din cadrul programului LIFE ar trebui să includă acțiuni relevante care să vizeze protejarea mediului marin.
(23) Îmbunătățirea guvernanței cu privire la mediu, schimbările climatice și aspectele legate de tranziția energetică necesită implicarea societății civile prin sporirea conștientizării opiniei publice, inclusiv printr-o strategie de comunicare care să implice noile mijloace de comunicare în masă și rețelele sociale, prin implicarea consumatorilor și extinderea gradului de participare publică, inclusiv a organizaților neguvernamentale (ONG), în procesul de consultare și de punere în aplicare a politicilor relevante la toate nivelurile. Prin urmare, programul LIFE ar trebui să sprijine o gamă largă de ONG-uri, precum și rețele de entități non-profit care urmăresc un obiectiv de interes general pentru Uniune și care sunt active în principal în domeniul mediului sau al politicilor climatice, prin acordarea de granturi de funcționare, în mod competitiv și transparent, în scopul de a ajuta aceste ONG-uri, rețele și entități să contribuie în mod eficace la politica Uniunii și să își dezvolte și consolideze capacitatea de a deveni parteneri mai eficienți.
(24) În timp ce îmbunătățirea guvernanței la toate nivelurile ar trebui să reprezinte un obiectiv transversal al tuturor subprogramelor din cadrul programului LIFE, programul LIFE ar trebui să sprijine dezvoltarea și punerea în aplicare, precum și respectarea și aplicarea acquis-ului din domeniul mediului și al climei, în special a legislației orizontale privind guvernanța în materie de mediu, inclusiv a legislației de punere în aplicare a Convenției de la Aarhus.
(25) Programul LIFE ar trebui să pregătească și să sprijine actorii de piață în vederea tranziției la o economie durabilă, circulară, eficientă din punct de vedere energetic, bazată pe surse regenerabile de energie și neutră din punct de vedere climatic și rezilientă la schimbările climatice prin testarea unor noi oportunități de afaceri, perfecționarea competențelor profesionale, facilitarea accesului consumatorilor la produse și servicii durabile, implicarea și responsabilizarea factorilor de influență și testarea unor noi metode de adaptare a proceselor existente și a mediului de afaceri. Pentru a sprijini pătrunderea pe piață într-o măsură mai mare a soluțiilor durabile, ar trebui să se promoveze acceptarea acestora de către publicul larg și implicarea consumatorilor.
(26) Programul LIFE este conceput astfel încât să sprijine demonstrarea tehnicilor, abordărilor și bunelor practici care pot fi replicate și extinse. Soluțiile inovatoare ar contribui la îmbunătățirea performanței de mediu și a durabilității, în special pentru dezvoltarea unor practici agricole durabile în sectoarele active din domeniul climei, al apei, al solului, al biodiversității și al deșeurilor. În această privință, ar trebui subliniate sinergiile cu alte programe și politici, cum ar fi Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii și sistemul de management de mediu și audit al UE.
(27) La nivelul Uniunii, investițiile masive în acțiunile din domeniul mediului și al climei sunt finanțate în special prin principalele programe de finanțare ale Uniunii. Prin urmare, este absolut necesar să se intensifice eforturile de integrare, pentru a asigura integrarea criteriilor privind durabilitatea, biodiversitatea și reziliența la schimbările climatice în activități din cadrul altor programe de finanțare ale Uniunii și integrarea garanțiilor de durabilitate în cadrul tuturor instrumentelor Uniunii. Având în vedere rolul lor catalizator, proiectele strategice integrate și proiectele strategice de protejare a naturii care urmează să fie elaborate în cadrul programului LIFE ar trebui să valorifice oportunitățile de finanțare puse la dispoziție în cadrul acestor programe de finanțare și prin alte surse de finanțare, cum ar fi fondurile naționale, și să creeze sinergii.
(28) Succesul proiectelor strategice de protejare a naturii și al proiectelor strategice integrate depinde de cooperarea strânsă dintre autoritățile naționale, regionale și locale și actorii nestatali afectați de obiectivele programului LIFE. Prin urmare, ar trebui să se aplice principiile de transparență și de publicare a deciziilor privind dezvoltarea, punerea în aplicare, evaluarea și monitorizarea proiectelor, în special în cazul integrării sau atunci când sunt implicate mai multe surse de finanțare.
(29) Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice într-un mod coordonat și ambițios, în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, programul LIFE va contribui la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a cel puțin 30 % din cheltuielile bugetului UE pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. Se preconizează că acțiunile întreprinse în cadrul programului LIFE vor contribui cu 61 % din pachetul financiar total al programului LIFE la realizarea obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și implementării programului LIFE și vor fi reevaluate în contextul proceselor relevante de evaluare și de revizuire. În conformitate cu Pactul verde european, acțiunile întreprinse în temeiul programului LIFE ar trebui să respecte principiul „de a nu aduce prejudicii”.
(30) În implementarea programului LIFE ar trebui să se acorde atenția cuvenită strategiei pentru regiunile ultraperiferice, conținută în comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 referitoare la un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE, în considerarea articolului 349 din TFUE, precum și a nevoilor și vulnerabilităților specifice ale regiunilor respective. Pe lângă politicile relevante ale Uniunii din domeniul mediului, al climei și al energiei, ar trebui să se țină seama și de alte politici ale Uniunii.
(31) În sprijinul implementării programului LIFE, Comisia ar trebui să colaboreze cu rețeaua punctelor naționale de contact ale programului LIFE pentru a stimula cooperarea care urmărește să îmbunătățească și să facă mai eficace serviciile punctelor naționale de contact din întreaga Uniune, pentru a spori calitatea globală a propunerilor prezentate, să organizeze seminare și ateliere, să publice liste ale proiectelor finanțate în cadrul programului LIFE sau să întreprindă alte activități, cum ar fi campanii mass-media, pentru a difuza mai bine rezultatele proiectului și pentru a facilita schimburile de experiență, de cunoștințe și de bune practici, precum și replicarea rezultatelor proiectelor în întreaga Uniune, promovând astfel cooperarea și comunicarea. Aceste activități ar trebui să vizeze în special statele membre în care se constată un nivel scăzut de absorbție a fondurilor și să faciliteze comunicarea și cooperarea între beneficiarii proiectelor, candidații și părțile interesate ale proiectelor finalizate sau în curs de desfășurare din același domeniu. Este esențial ca astfel de activități de comunicare și cooperare să se adreseze, de asemenea, autorităților regionale și locale, precum și părților interesate.
(32) În cadrul programului LIFE, principalul criteriu pentru evaluarea proiectului și procesul de atribuire ar trebui să îl constituie calitatea. Pentru a facilita punerea în aplicare a obiectivelor programului LIFE în întreaga Uniune și pentru a promova un nivel ridicat de calitate a propunerilor de proiecte, ar trebui să se pună la dispoziție finanțare pentru proiectele de asistență tehnică care vizează asigurarea participării efective la programul LIFE. Comisia ar trebui să urmărească o acoperire geografică eficace și bazată pe calitate în toată Uniunea, inclusiv prin sprijinirea statelor membre în vederea îmbunătățirii calității proiectelor prin consolidarea capacităților. Participarea efectivă scăzută, activitățile eligibile și criteriile de atribuire pentru programul LIFE ar trebui să fie precizate în programul de lucru multianual în funcție de rata de participare și de succes a solicitanților din statele membre în cauză luând în considerare, printre altele, populația și densitatea populației, suprafața totală a siturilor Natura 2000 pentru fiecare stat membru exprimată ca proporție din suprafața totală a rețelei Natura 2000 și proporția din teritoriul unui stat membru acoperit de situri Natura 2000. Activitățile eligibile ar trebui să fie de așa natură încât să vizeze îmbunătățirea calității propunerilor de proiecte.
(33) În conformitate cu comunicarea Comisiei din 18 ianuarie 2018 referitoare la acțiuni ale UE în vederea îmbunătățirii conformării cu legislația de mediu și a guvernanței de mediu, Rețeaua Uniunii Europene pentru punerea în aplicare și respectarea legislației din domeniul mediului (IMPEL), Rețeaua europeană a procurorilor pentru mediu (ENPE) și Forumul Uniunii Europene al judecătorilor pentru mediu (EUFJE) au fost create pentru a facilita colaborarea dintre statele membre și joacă un rol unic în punerea în aplicare a legislației de mediu a Uniunii. Acestea au o contribuție substanțială la consolidarea coerenței în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației de mediu a Uniunii pe întregul teritoriu al Uniunii, la evitarea denaturării concurenței, la îmbunătățirea calității inspecțiilor de mediu și a mecanismelor de aplicare a legii prin intermediul unui sistem de rețele atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, și asigură schimbul de informații și experiență la diferite niveluri ale administrației, precum și prin activități de formare și dezbateri aprofundate axate pe teme de mediu și pe aspecte legate de aplicarea legii, inclusiv monitorizarea și procedurile de autorizare. Având în vedere contribuția lor la obiectivele programului LIFE, acordarea de granturi în beneficiul IMPEL, ENPE și EUFJE ar trebui să fie autorizată fără să fie necesară o cerere de propuneri, astfel încât să se acorde în continuare sprijin activităților organismelor respective. În plus, există și alte cazuri în care, în conformitate cu cerințele generale din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (27) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), ar putea să nu fie necesară o cerere de propuneri, de exemplu în cazul organismelor desemnate de statele membre care își desfășoară activitatea sub responsabilitatea acestora, atunci când statele membre respective sunt identificate ca beneficiari ai unui grant printr-un act legislativ al Uniunii.
(34) Este oportun să se stabilească un pachet financiar pentru programul LIFE care să constituie principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii, pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.
(35) Ratele maxime de cofinanțare ale granturilor finanțate prin programul LIFE ar trebui stabilite la nivelurile necesare pentru a menține nivelul eficient de sprijin acordat prin programul LIFE. Pentru a ține seama de adaptabilitatea necesară pentru a răspunde gamei existente de acțiuni și entități, ratele de cofinanțare specifice ar trebui să sporească certitudinea, menținând în același timp o anumită flexibilitate proporțională cu nevoile sau cerințele specifice. Ratele de cofinanțare specifice ar trebui să facă întotdeauna obiectul ratelor maxime de cofinanțare relevante stabilite.
(36) Prezentului regulament i se aplică Regulamentul financiar adoptat de Parlamentul European și de Consiliu în baza articolului 322 din TFUE. Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi și prevede verificarea răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
(37) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (28) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (29), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (30) și (UE) 2017/1939 (31) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (32). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(38) Tipurile de finanțare și metodele de execuție ale bugetului programului LIFE ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În ceea ce privește granturile, ar trebui avute în vedere utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare. Comisia ar trebui să se asigure că implementarea este clară și să promoveze o adevărată simplificare pentru dezvoltatorii de proiecte.
(39) După caz, obiectivele de politică ale programului LIFE ar trebui să fie urmărite prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare prevăzute în cadrul Regulamentului (UE) 2021/523, inclusiv prin suma alocată din programul LIFE, astfel cum se specifică în programele de lucru multianuale din cadrul programului respectiv.
(40) În temeiul articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului (33), entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și obiectivelor programului LIFE și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Participarea unor astfel de entități la programul LIFE ar trebui să se concentreze în primul rând pe proiectele din cadrul subprogramului „Natură și biodiversitate”.
(41) Sistemul voluntar de servicii în folosul biodiversității și ecosistemului în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii (BEST) promovează conservarea biodiversității, inclusiv a biodiversității marine, și utilizarea durabilă a serviciilor ecosistemice, inclusiv a abordărilor ecosistemice pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii. Datorită acțiunii pregătitoare BEST, adoptate în 2011, și programului BEST 2.0 și proiectului BEST RUP care au urmat, BEST a contribuit la sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța ecologică a regiunilor ultraperiferice și a țărilor și teritoriilor de peste mări, precum și cu privire la rolul lor esențial pentru conservarea biodiversității mondiale. Comisia estimează că necesarul de sprijin financiar pentru proiectele din aceste teritorii se ridică la 8 milioane EUR anual. În cadrul declarațiilor ministeriale din 2017 și 2018, țările și teritoriile de peste mări și-au exprimat recunoștința pentru această schemă care acordă mici granturi pentru biodiversitate. Este, prin urmare, adecvat ca programul LIFE să continue să finanțeze micile granturi pentru biodiversitate, inclusiv consolidarea capacităților și acțiunile cu rol catalizator, atât în regiunile ultraperiferice, cât și în țările și teritoriile de peste mări.
(42) Programul LIFE ar trebui să fie deschis țărilor terțe în conformitate cu acordurile încheiate între Uniune și țările terțe respective de stabilire a condițiilor specifice pentru participarea acestora.
(43) Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (34), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF, și Curtea de Conturi să își exercite pe deplin competențele care le revin.
(44) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (35), programul LIFE ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele programului LIFE pe teren. Impactul deplin al programului LIFE este rezultatul unor efecte indirecte, pe termen lung și greu de măsurat, care contribuie la realizarea întregii game de obiective de mediu și de obiective climatice ale Uniunii. Pentru monitorizarea programului LIFE, indicatorii de realizare direcți și cerințele de monitorizare stabilite în prezentul regulament ar trebui completate prin agregarea unor indicatori specifici la nivel de proiect care trebuie descriși în programele de lucru multianuale sau în cererile de propuneri, vizând printre altele Natura 2000 și emisiile de anumiți poluanți atmosferici.
(45) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament cu privire la adoptarea programelor de lucru multianuale, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (36).
(46) Pentru a se asigura că sprijinul acordat prin programul LIFE și implementarea acestuia sunt în concordanță cu politicile și prioritățile Uniunii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei, pentru a modifica prezentul regulament prin reevaluarea sau completarea indicatorilor sau pentru a completa prezentul regulament prin definirea indicatorilor specifici fiecărui subprogram și tip de proiect și prin stabilirea cadrului de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(47) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume de a contribui la un nivel înalt de protecție a mediului și de acțiune climatică ambițioasă, la dezvoltarea durabilă și la atingerea obiectivelor și a țintelor stabilite în legislația, strategiile, planurile sau angajamentele internaționale relevante ale Uniunii în domeniul mediului, al biodiversității, al climei, al economiei circulare și al energiei din surse regenerabile și al eficienței energetice, printr-o bună guvernanță și o abordare multiparticipativă, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele sale, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(48) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 ar trebui abrogat.
(49) Este oportună asigurarea unei tranziții line și neîntrerupte între programul anterior pentru mediu și politici climatice (LIFE) și programul LIFE, precum și alinierea datei de început a programului LIFE cu cea a cadrului financiar multianual astfel cum este stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare de urgență și ar trebui să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021,