Recitale
(1) Realizarea de investiții în mobilitatea în scopul învățării pentru toți, indiferent de proveniență și de mijloace, precum și în cooperare și în dezvoltarea de politici inovatoare în domeniile educației și formării, tineretului și sportului este esențială pentru construirea unor societăți reziliente, favorabile incluziunii și bazate pe coeziune și pentru susținerea competitivității Uniunii, aspecte cu atât mai importante în contextul unor schimbări rapide și profunde determinate de revoluția tehnologică și de globalizare. În plus, astfel de investiții contribuie totodată la consolidarea identității și a valorilor europene și la realizarea unei Uniuni mai democratice.
(2) În comunicarea sa din 14 noiembrie 2017 intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”, Comisia și-a prezentat viziunea în privința eforturilor care trebuie depuse în vederea creării, până în 2025, a unui spațiu european al educației, în care învățarea să nu fie afectată de frontiere. Comunicarea respectivă a stabilit o viziune pentru o Uniune în care rămânerea în alt stat membru pentru a studia și pentru a învăța, indiferent sub ce formă și în ce cadru, să devină o normalitate, în care, pe lângă limba maternă, cunoașterea altor două limbi să devină norma, și în care cetățenii să aibă un sentiment puternic al propriei identități de europeni, al patrimoniului cultural european și al diversității sale. În contextul respectiv, Comisia a subliniat necesitatea promovării programului Erasmus+, deja consacrat, pentru toate categoriile de cursanți pe care le acoperă deja, cu scopul de a ajunge și la cursanții cu mai puține oportunități.
(3) Importanța educației, a formării și a tineretului pentru viitorul Uniunii se reflectă în comunicarea Comisiei din 14 februarie 2018 intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020”. Comunicarea respectivă a subliniat faptul că statele membre trebuie să își onoreze angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile de la Göteborg din 17 noiembrie 2017, inclusiv prin punerea în aplicare integrală a Pilonului european al drepturilor sociale proclamat în mod solemn și semnat la 17 noiembrie 2017 de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie (4) și a Principiului 1 enunțat în acesta, care se referă la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții. Comunicarea respectivă a evidențiat necesitatea intensificării mobilității și a schimburilor, în special prin intermediul unui program Erasmus+ care să fie consolidat în mod substanțial, favorabil incluziunii și extins, astfel cum a solicitat Consiliul European în concluziile sale din 14 decembrie 2017.
(4) Principiul 1 al Pilonului european al drepturilor sociale prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții care să fie de calitate și favorabile incluziunii, pentru a dobândi și menține competențe care să îi permită să participe pe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă. De asemenea, Pilonul european al drepturilor sociale afirmă limpede importanța serviciilor de educație și îngrijire timpurie de bună calitate, precum și importanța asigurării egalității de șanse pentru toți.
(5) În Declarația de la Bratislava, semnată la 16 septembrie 2016, liderii a 27 de state membre au subliniat hotărârea lor de a oferi oportunități mai bune pentru tineret. În Declarația de la Roma, semnată la 25 martie 2017, liderii a 27 de state membre, ai Consiliului European, ai Parlamentului European și ai Comisiei s-au angajat să întreprindă acțiuni în vederea unei Uniuni în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent, precum și care salvgardează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală.
(6) Raportul Comisiei din 31 ianuarie 2018 privind evaluarea intermediară a programului Erasmus+ din perioada 2014-2020 instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumit în continuare „programul din perioada 2014-2020”) a confirmat faptul că instituirea unui program unic pentru educație și formare, tineret și sport a avut ca rezultat simplificarea semnificativă, raționalizarea și crearea de sinergii în gestionarea programului respectiv, dar a concluzionat că mai sunt necesare îmbunătățiri pentru a consolida câștigurile în materie de eficiență ale programului din perioada 2014-2020. În consultările pentru evaluarea intermediară respectivă și pentru viitorul program, statele membre și părțile interesate s-au declarat în mod ferm în favoarea continuității în ceea ce privește domeniul de aplicare, arhitectura și mecanismele de funcționare ale programului Erasmus+, solicitând însă o serie de îmbunătățiri, cum ar fi ca programul Erasmus+ să devină mai favorabil incluziunii, mai simplu și mai ușor de gestionat de către beneficiari. De asemenea, statele membre și părțile interesate și-au exprimat sprijinul deplin pentru ca programul Erasmus+ să continue să aibă un caracter integrat și subordonat conceptului de învățare pe tot parcursul vieții. În rezoluția sa din 2 februarie 2017 referitoare la punerea în aplicare a programului Erasmus+ (6), Parlamentul European a salutat structura integrată a programului din perioada 2014-2020 și a solicitat Comisiei să exploateze pe deplin dimensiunea de învățare pe tot parcursul vieții a programului respectiv, prin promovarea și încurajarea cooperării transsectoriale în cadrul programului Erasmus+. Statele membre și părțile interesate au evidențiat, de asemenea, necesitatea consolidării suplimentare a dimensiunii internaționale a programului Erasmus+.
(7) Consultarea publică deschisă din 2018 cu privire la finanțarea acordată de Uniune în domeniul valorilor și al mobilității a confirmat constatările esențiale ale raportului privind evaluarea intermediară a programului din perioada 2014-2020 și a subliniat necesitatea ca viitorul program să fie mai favorabil incluziunii, ca accentul să fie pus în continuare pe prioritățile legate de modernizarea sistemelor de educație și formare și ca prioritățile privind promovarea identității europene, a cetățeniei active și a participării la viața democratică să fie consolidate.
(8) În comunicarea sa din 2 mai 2018 intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027”, Comisia a solicitat ca în următorul cadru financiar să se investească mai mult în oameni și să se pună mai mult accentul pe tineri. În comunicarea menționată, Comisia a recunoscut că programul Erasmus+ este una dintre cele mai vizibile reușite ale Uniunii. În comunicarea sa din 27 mai 2020 intitulată „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a Planului de redresare pentru Europa”, Comisia a recunoscut rolul programului Erasmus+ în sporirea rezilienței Uniunii și în abordarea provocărilor socioeconomice. Comisia și-a confirmat de asemenea angajamentul privind un program Erasmus+ puternic consolidat. Aceasta ar permite unui număr mai mare de persoane să se deplaseze într-o altă țară pentru a studia sau pentru a munci și ar permite programului să pună accentul pe incluziune și pe implicarea mai multor persoane cu mai puține oportunități.
(9) În acest context, este necesar să se instituie Erasmus+, Programul Uniunii pentru educație și formare, tineret și sport (denumit în continuare „programul”), care să succeadă programului din perioada 2014-2020. Caracterul integrat al programului din perioada 2014-2020, care acoperea învățarea în orice context, fie formal, nonformal sau informal, și în toate etapele vieții, ar trebui consolidat pentru a stimula parcursuri de învățare flexibile, care să le permită oamenilor să dobândească și să își îmbunătățească cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie pentru dezvoltarea personală și pentru a face față provocărilor și a fructifica la maximum oportunitățile secolului XXI.
(10) Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (7) (denumit în continuare „CFM 2021-2027”).
(11) Programul ar trebui să dispună de mijloacele necesare pentru a contribui într-o și mai mare măsură la punerea în aplicare a obiectivelor și a priorităților politicii Uniunii în domeniile educației și formării, tineretului și sportului. O abordare coerentă a învățării pe tot parcursul vieții este esențială pentru gestionarea diferitelor tranziții cu care oamenii se confruntă de-a lungul vieții. O astfel de abordare ar trebui încurajată printr-o cooperare transsectorială eficace. În continuarea acestei abordări, programul ar trebui să mențină o relație strânsă cu cadrul strategic general pentru cooperarea în materie de politici la nivelul Uniunii în domeniile educației și formării și tineretului, inclusiv în ceea ce privește agendele de politici pentru învățământul preuniversitar, învățământul superior, educația și formarea profesională și educația adulților, consolidând în același timp sinergiile cu alte programe și politici conexe ale Uniunii și dezvoltând noi asemenea sinergii.
(12) Programul are un rol fundamental în crearea unui spațiu european al educației. Pornind de la comunicarea sa din 14 noiembrie 2017 intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”, Comisia a reamintit în comunicarea sa din 30 septembrie 2020 privind realizarea Spațiului european al educației până în 2025, că programul Erasmus+ rămâne esențial pentru a atinge obiectivele privind o educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții care să fie favorabile incluziunii și de calitate, precum și pentru a pregăti Uniunea să facă față tranziției digitale și tranziției verzi. Programul ar trebui să fie în măsură să contribuie la următorul cadru strategic de cooperare europeană în domeniul educației și formării și la Noua agendă pentru competențe în Europa pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență stabilită în comunicarea Comisiei din 1 iulie 2020 printr-un angajament comun față de importanța strategică a aptitudinilor, a competențelor-cheie și a cunoștințelor pentru menținerea locurilor de muncă și pentru sprijinirea creșterii economice, a competitivității, a inovării și a coeziunii sociale, în conformitate cu Recomandarea din 22 mai 2018 a Consiliului (8). Programul ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru educația digitală stabilit în comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 – Resetarea educației și formării pentru era digitală”. Programul ar trebui să răspundă transformării digitale necesare de la nivelul educației și formării, tineretului și sportului. De asemenea, programul ar trebui să ajute statele membre să îndeplinească obiectivele Declarației de la Paris din 17 martie 2015 privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație.
(13) În concordanță cu Strategia Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2019-2027 (9), care reprezintă cadrul pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru perioada 2019-2027 și care se bazează pe comunicarea Comisiei din 22 mai 2018 intitulată „Implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor: o nouă strategie a UE și sistemele de înaltă calitate pentru formarea lucrătorilor de tineret”, validarea învățării nonformale și informale și abordări orientate către calitate pentru capacitarea organizațiilor de tineret. Programul ar trebui să sprijine un dialog al UE cu tinerii care să fie amplu și favorabil incluziunii și ale cărui priorități să fie determinate de nevoile tinerilor.
(14) Programul ar trebui să ia în considerare Planul de lucru relevant al Uniunii Europene pentru sport, care constituie cadrul de cooperare la nivelul Uniunii în domeniul sportului. Ar trebui să se asigure consecvența și complementaritatea între Planul de lucru relevant al Uniunii Europene pentru sport și acțiunile susținute prin intermediul programului în domeniul sportului. Este necesar să se pună accentul în special pe sportul de masă, ținând cont de rolul important pe care sportul îl are în promovarea activității fizice și a unui stil de viață sănătos, a relațiilor interpersonale, a incluziunii sociale și a egalității. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de mobilitate în scopul învățării pentru personalul sportiv, în primul rând pentru sportul de masă. Membrii personalului din sportul profesionist, inclusiv persoanele implicate într-o dublă carieră, sportivă și nesportivă, pot de asemenea să sporească impactul învățării și transferul de cunoștințe pentru organizațiile și personalul sportiv din sportul de masă. Prin urmare, programul ar trebui să poată sprijini oportunități de mobilitate în scopul învățării pentru membrii personalului din sportul profesionist atunci când participarea unor astfel de membrii ai personalului poate aduce beneficii sportului de masă. Programul ar trebui să contribuie la promovarea valorilor europene comune prin intermediul sportului, al bunei guvernanțe și integrității în sport, al dezvoltării durabile, precum și al educației, formării și competențelor în sport și prin sport. Evenimentele sportive organizate fără scop lucrativ sprijinite de program ar trebui să dobândească o dimensiune și un impact europene.
(15) Programul ar trebui să poată sprijini orice domeniu de studiu și ar trebui să contribuie mai ales la consolidarea capacității de inovare a Uniunii prin sprijinirea unor activități care ajută cetățenii să își dezvolte cunoștințele, aptitudinile, competențele și atitudinile de care au nevoie în domenii de studiu sau discipline orientate spre viitor, cum ar fi știința, tehnologia, ingineria, artele și matematica (STIAM), schimbările climatice, protecția mediului, dezvoltarea durabilă, energia curată, inteligența artificială, robotica, analiza datelor, designul și arhitectura, precum și alfabetizarea digitală și mediatică. Inovarea poate fi stimulată prin toate acțiunile vizând mobilitatea în scopul învățării și cooperarea, fie gestionate direct sau indirect.
(16) Sinergiile cu programul Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (denumit în continuare „Orizont Europa”) ar trebui să garanteze că resursele combinate, din program și din Orizont Europa, sunt folosite pentru sprijinirea de activități care vizează consolidarea și modernizarea instituțiilor europene de învățământ superior. Orizont Europa va completa, după caz, sprijinul acordat de program inițiativei privind universitățile europene, ca parte a elaborării unor noi strategii comune și integrate, pe termen lung și durabile, în domeniile educației, cercetării și inovării. Sinergiile cu programul Orizont Europa vor contribui la stimularea combinării educației cu cercetarea, în special în instituțiile de învățământ superior.
(17) Tehnologiile noi și emergente oferă oportunități semnificative de învățare și de schimburi și s-au dovedit a fi deosebit de importante în timpul pandemiei de COVID-19. Pe lângă mobilitatea fizică în scopul învățării, care rămâne activitatea principală a programului, ar trebui promovate formate virtuale, cum ar fi învățarea virtuală, pentru a completa sau a sprijini mobilitatea fizică în scopul învățării, pentru a oferi oportunități de învățare relevante celor care nu se pot deplasa fizic într-o altă țară decât țara lor de reședință sau pentru a încuraja schimburile prin intermediul unor formate de învățare inovatoare. După caz, ar trebui promovată cooperarea virtuală în cadrul programului. Comisia ar trebui să se asigure că, acolo unde este posibil și oportun, instrumentele de învățare virtuale dezvoltate în cadrul programului sunt puse la dispoziția publicului larg.
(18) În realizarea obiectivelor sale, programul ar trebui să favorizeze o mai mare incluziune, îmbunătățind participarea persoanelor cu mai puține oportunități. O serie de măsuri ar putea contribui la creșterea participării la program a persoanelor cu mai puține oportunități, inclusiv o promovare, o comunicare, o consiliere și o asistență mai bune și mai bine direcționate, proceduri simplificate, formate mai flexibile de mobilitate în scopul învățării, precum și intensificarea colaborării cu organizațiile mici, în special cu organizații nou-intrate și cu organizațiile locale de la nivelul comunității care lucrează direct cu cursanți de toate vârstele care se confruntă cu un dezavantaj. Este important să se recunoască faptul că nivelul scăzut de participare a persoanelor cu mai puține oportunități are la origine mai multe cauze și depinde de context. Prin urmare, într-un cadru la nivelul Uniunii al unor astfel de măsuri menite să sporească participarea persoanelor cu mai puține oportunități, ar trebui elaborate planuri de acțiune pentru incluziune, adaptate la grupurile-țintă și la circumstanțele specifice din fiecare stat membru.
(19) În unele cazuri, este mai puțin probabil ca persoanele cu mai puține oportunități să participe la program din motive financiare, fie din cauza situației lor economice, fie din cauza costurilor de participare mai mari pe care le generează situația lor specifică, așa cum se întâmplă adesea în cazul persoanelor cu handicap. În astfel de cazuri, participarea lor ar putea fi facilitată printr-un sprijin financiar specific. Prin urmare, Comisia ar trebui să se asigure că sunt instituite astfel de măsuri de sprijin financiar, inclusiv prin eventuale ajustări ale granturilor la nivel național. Costurile suplimentare legate de măsurile de facilitare a incluziunii ar trebui să nu constituie un motiv de respingere a unei candidaturi.
(20) Pentru a face programul mai accesibil pentru organizații nou-intrate și pentru organizațiile cu o capacitate administrativă redusă, precum și pentru a-l face mai ușor de gestionat pentru beneficiari, ar trebui luate o serie de măsuri în vederea simplificării procedurilor programului la nivelul implementării. În acest sens, sistemele de tehnologie a informației din cadrul programului ar trebui să fie ușor de utilizat și să ofere un acces simplu la oportunitățile oferite de program. În același sens, procedurile instituite pentru implementarea programului ar trebui să fie coerente și simple și ar trebui să fie însoțite de informații și măsuri de sprijin de înaltă calitate. În acest scop, ar trebui organizate reuniuni periodice ale rețelei agențiilor naționale.
(21) În comunicarea sa din 14 noiembrie 2017 intitulată „Consolidarea identității europene prin educație și cultură”, Comisia a subliniat rolul esențial pe care educația, cultura și sportul îl joacă în promovarea cetățeniei active și a valorilor comune în rândul generațiilor cele mai tinere. Consolidarea identității europene și promovarea participării active a cetățenilor și a societății civile la procesele democratice sunt aspecte esențiale pentru viitorul Europei și al societăților democratice. Deplasările în străinătate pentru a studia, a învăța, a se forma și a lucra sau pentru a participa la activități pentru tineret și la activități sportive contribuie la consolidarea acestei identități europene în toată diversitatea sa. Acestea întăresc sentimentul de apartenență la o comunitate culturală și stimulează învățarea interculturală, gândirea critică și cetățenia activă, în rândul cetățenilor de toate vârstele. Cei care iau parte la activități de mobilitate în scopul învățării ar trebui să se implice în comunitățile lor locale și în comunitățile locale din țara lor gazdă pentru a-și împărtăși experiențele. Programul ar trebui să sprijine activitățile legate de consolidarea tuturor aspectelor legate de creativitate în educație, formare și tineret, precum și cele legate de perfecționarea competențelor-cheie individuale.
(22) Programul ar trebui să sprijine numai acțiunile și activitățile care prezintă o potențială valoare adăugată europeană. Noțiunea de valoare adăugată europeană trebuie înțeleasă în sens larg și poate fi demonstrată în moduri diferite, cum ar fi situațiile în care acțiunile sau activitățile au un caracter transnațional, în special în ceea ce privește mobilitatea în scopul învățării și cooperarea care vizează obținerea unui impact sistemic durabil, situațiile în care ele completează sau favorizează sinergiile cu alte programe și politici la nivel național, la nivelul Uniunii și la nivel internațional, sau cele în care contribuie la utilizarea eficace a instrumentelor de transparență și recunoaștere ale Uniunii.
(23) Ar trebui stimulată dimensiunea internațională a programului în vederea oferirii mai multor oportunități pentru mobilitate în scopul învățării, cooperare și dialog în materie de politici cu țările terțe care nu sunt asociate la program. Pornind de la punerea în aplicare cu succes a activităților internaționale referitoare la învățământul superior și la tineret în cadrul programelor precedente din domeniile educației și formării și tineretului, ar trebui ca activitățile de mobilitate internațională în scopul învățării să fie extinse pentru a include și alte sectoare, cum ar fi educația și formarea profesională și sportul. Pentru a spori impactul activităților respective, este important să fie amplificate sinergiile dintre program și instrumentele de acțiune externă ale Uniunii, cum ar fi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională, instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – „Europa globală”, de modificare și abrogare a Deciziei nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) 2017/1601 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE, Euratom) nr 480/2009 al Consiliului, și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III), instituit printr-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui instrument de asistență pentru preaderare (IPA III). Instrumentele de acțiune externă ale Uniunii ar trebui să vizeze sporirea oportunităților, în special pentru persoanele și organizațiile din țările terțe care nu sunt asociate la program, sprijinind, în special, consolidarea capacităților în aceste țări, dezvoltarea competențelor și schimburile interpersonale și oferind totodată mai multe posibilități de cooperare, mobilitate în scopul învățării și dialog în materie de politici.
(24) Arhitectura de bază a programului din perioada 2014-2020, constând în trei capitole, și anume educația și formarea, tineretul și sportul, structurate în jurul a trei acțiuni-cheie, s-a dovedit utilă și ar trebui menținută. Ar trebui să se aducă îmbunătățiri pentru a simplifica și raționaliza acțiunile sprijinite de program. Stabilitatea și continuitatea ar trebui, de asemenea, asigurate și în ceea ce privește gestiunea și modurile de implementare. Global, cel puțin 75 % din bugetul programului ar trebui să fie executat prin gestiune indirectă de către agențiile naționale. Aceasta include acțiunile precum mobilitatea în scopul învățării în toate domeniile educației și formării, tineretului și sportului și parteneriatele pentru cooperare, inclusiv parteneriatele la scară redusă în domeniile educației și formării și tineretului. După caz, ar trebui instituite mecanisme specifice de gestiune directă pentru acțiunile care implică rețele la nivelul Uniunii și organizații europene în cadrul acțiunilor-cheie 2 și 3, cu excepția parteneriatelor la scară redusă.
(25) Programul ar trebui să pună în aplicare un set de acțiuni pentru a sprijini mobilitatea în scopul învățării, cooperarea dintre organizații și instituții, elaborarea de politici și cooperarea la nivelul acestora, precum și acțiunile Jean Monnet. Prezentul regulament ar trebui să stabilească acțiunile respective, precum și descrierea lor, inclusiv activitățile care ar putea fi puse în aplicare în cadrul acestora în cursul perioadei de programare.
(26) Programul ar trebui să consolideze actualele oportunități de mobilitate în scopul învățării, în special în sectoarele în care programul și-ar putea spori cel mai mult eficiența, pentru a extinde aria de acoperire a unor astfel de oportunități și a răspunde cererii mari nesatisfăcute. Acest lucru ar trebui realizat în special prin intensificarea și facilitarea mobilității în scopul învățării pentru studenți, elevi, cursanți adulți și cei care urmează cursuri de educație și formare profesională, precum ucenicii și stagiarii, inclusiv în scopul actualizării competențelor și al reconversiei profesionale. Proaspeții absolvenți și persoanele care au obținut recent o calificare în urma unui parcurs de educație și formare profesională ar trebui să poată participa la mobilitatea în scopul învățării. Participarea proaspeților absolvenți la mobilitatea în scopul învățării ar trebui să se bazeze pe criterii obiective și ar trebui să se asigure egalitatea de tratament. Totodată, pentru a se adresa unui număr mai mare de tineri, ar trebui să fie extinse oportunitățile de mobilitate în scopul învățării pentru tinerii care participă la activități de învățare nonformală. Având în vedere efectul său de amplificare, ar trebui stimulată și mobilitatea în scopul învățării a personalului din domeniile educației și formării, tineretului și sportului. Oportunitățile de mobilitate în scopul învățării ar trebui să poată lua diferite forme, inclusiv stagii, ucenicii, schimburi de tineri, schimburi școlare, predare sau participare la o activitate de dezvoltare profesională, și ar trebui să se bazeze pe nevoile specifice ale diferitelor sectoare. Programul ar trebui să sprijine calitatea în cadrul mobilității în scopul învățării, inclusiv calitatea în baza principiilor stabilite în Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 (11) și în Recomandările Consiliului din 28 iunie 2011 (12), 20 decembrie 2012 (13), 15 martie 2018 (14), 26 noiembrie 2018 (15) și 24 noiembrie 2020 (16).
(27) În conformitate cu viziunea creării unui adevărat spațiu european al educației, programul ar trebui, de asemenea, să stimuleze mobilitatea în scopul învățării și schimburile și să promoveze participarea studenților la activități educaționale, culturale și sportive, prin sprijinirea digitalizării proceselor, de exemplu prin inițiativa privind legitimația europeană de student. În acest context, Comisia ar trebui să dezvolte inițiativa privind legitimația europeană de student, în special pentru studenții care participă la program. Inițiativa privind legitimația europeană de student ar putea fi un pas important pentru ca mobilitatea în scopul învățării pentru toți să devină o realitate, prin faptul că ar permite unor instituții de învățământ superior să trimită și să primească mai mulți studenți în cadrul schimburilor, sporind totodată în continuare calitatea la nivelul mobilității în scopul învățării a studenților, și, de asemenea, prin faptul că ar facilita accesul acestora la diverse servicii, precum biblioteci transport și cazare, înainte de sosirea fizică a acestora la instituția din străinătate.
(28) Programul ar trebui să încurajeze participarea tinerilor la viața democratică a Europei, inclusiv prin sprijinirea de activități care contribuie la proiecte de participare și educație civică în care tinerii să se implice și să învețe cum să participe la societatea civilă, contribuind astfel la conștientizarea valorilor europene comune, inclusiv a drepturilor fundamentale, precum și a culturii și istoriei europene, facilitând întâlniri între tineri și factorii de decizie la nivel local, național și la nivelul Uniunii și contribuind la procesul de integrare europeană.
(29) Pornind de la evaluarea și dezvoltarea în continuare a inițiativei DiscoverEU, care a fost lansată sub forma unei acțiuni pregătitoare în 2018, programul ar trebui să le ofere tinerilor mai multe oportunități de a descoperi toate destinațiile din Europa prin experiențe de învățare în străinătate. Tinerilor, în special celor cu mai puține oportunități, ar trebui să li se dea șansa de a avea o primă scurtă experiență, individuală sau în grup, de a călători prin Europa în cadrul unei activități educaționale informale și nonformale menite să le dezvolte sentimentul de apartenență la Uniune și să îi ajute să descopere diversitatea culturală și lingvistică a acesteia. Participanții ar trebui să fie selectați pe baza unor criterii clare și transparente. Organismele de punere în aplicare ar trebui să promoveze măsuri care să garanteze că inițiativa DiscoverEU este incluzivă și echilibrată din punct de vedere geografic, atât în ceea ce privește permisele de călătorie alocate, cât și statele membre vizitate, și să sprijine activitățile cu o puternică dimensiune de învățare. În acest sens, prin măsuri specifice, cum ar fi activități de promovare, sesiuni de informare înainte de plecare și evenimente pentru tineri, programul ar trebui să promoveze alegerea și a unor state membre mai puțin vizitate și a regiunilor periferice. Ar trebui avute în vedere și alte mijloace de transport, în cazul în care transportul feroviar nu este disponibil sau este foarte nepractic, în special ținând cont de situația specifică a destinației. Inițiativa DiscoverEU ar trebui să urmărească stabilirea unor legături cu inițiativele relevante de la nivel local, regional, național și european, cum ar fi acțiunea Uniunii intitulată „Capitalele europene ale culturii”, capitalele europene ale tineretului, capitalele europene ale voluntariatului și capitalele europene verzi.
(30) Învățarea limbilor străine contribuie la înțelegerea reciprocă și la mobilitate în interiorul și în afara Uniunii, iar competențele lingvistice reprezintă aptitudini esențiale pentru viață și pentru activitatea profesională. Prin urmare, programul ar trebui să îmbunătățească învățarea limbilor, inclusiv, după caz, a limbajelor prin semne utilizate la nivel național, inclusiv prin utilizarea mai extinsă a instrumentelor online, întrucât activitățile de e-learning pot oferi avantaje suplimentare pentru învățarea limbilor în ceea ce privește accesul și flexibilitatea. În același timp, pentru a asigura accesul larg și incluziv la program, este important ca multilingvismul să fie un principiu-cheie în implementarea programului.
(31) Programul ar trebui să sprijine măsuri de consolidare a cooperării dintre instituțiile și organizațiile care își desfășoară activitatea în domeniile educației și formării, tineretului și sportului, recunoscând rolul fundamental al instituțiilor și organizațiilor în înzestrarea persoanelor cu aptitudinile, cunoștințele și competențele necesare într-o lume în schimbare, și ajutând instituțiile și organizațiile să valorifice în mod corespunzător potențialul lor de inovare, creativitate și antreprenoriat, în special în cadrul economiei digitale.
(32) În concluziile sale din 14 decembrie 2017, Consiliul European a invitat statele membre, Consiliul și Comisia să înregistreze progrese în cadrul unei serii de inițiative astfel încât, în domeniul educației și formării, cooperarea europeană să ajungă la un nivel superior, inclusiv prin încurajarea creării, până în 2024, a unor „universități europene”, constând în rețele ascendente de universități pe întreg teritoriul Uniunii. În concluziile sale din 28 iunie 2018, Consiliul European a solicitat încurajarea cooperării dintre cercetare, inovare și educație, inclusiv prin intermediul inițiativei privind universitățile europene. Programul ar trebui să sprijine universitățile europene respective să elaboreze strategii comune pe termen lung pentru educație, cercetare și inovare de înaltă calitate, precum și pentru a acționa în serviciul societății.
(33) În Comunicatul de la Bruges din 7 decembrie 2010 privind intensificarea cooperării europene în domeniul educației și formării profesionale pe perioada 2011-2020, s-a solicitat sprijinirea excelenței în învățământul profesional pentru o creștere inteligentă și durabilă. În comunicarea sa din 18 iulie 2017 intitulată „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”, Comisia a invitat statele membre să creeze o legătură între educație și formare profesională și sistemele de inovare, ca parte a strategiilor de specializare inteligentă la nivel regional. Programul ar trebui să furnizeze mijloacele de a răspunde acestor solicitări și să sprijine dezvoltarea unor platforme transnaționale de centre de excelență profesională, integrate în strategiile locale și regionale pentru creștere durabilă, inovare și competitivitate. Respectivele centre de excelență ar trebui să acționeze ca vectori de competențe profesionale de calitate, în contextul unor provocări sectoriale, sprijinind, în același timp, schimbările structurale generale și politicile socioeconomice din Uniune.
(34) Platformele și instrumentele online ușor de utilizat pentru cooperarea virtuală pot juca un rol important în sprijinirea punerii în aplicare a politicilor din domeniul educației și formării și din domeniul tineretului în Uniune. Pentru a încuraja recurgerea la activități de cooperare virtuală, programul ar trebui să sprijine utilizarea mai sistematică și mai coerentă a platformelor online, cum ar fi eTwinning, platforma School Education Gateway, Platforma electronică pentru educația adulților în Europa, Portalul european pentru tineret și platformele online pentru învățământul superior, precum și, atunci când e necesar, orice altă platformă online care ar putea fi eventual instituită în domeniile educației și formării și tineretului.
(35) În concordanță cu instrumentele și cadrele relevante ale Uniunii, programul ar trebui să contribuie la facilitarea transparenței și a recunoașterii competențelor, aptitudinilor și calificărilor, precum și la facilitarea transferului de credite sau de unități de rezultate ale învățării, pentru a promova asigurarea calității și pentru a sprijini validarea învățării nonformale și informale, gestionarea competențelor și orientarea. În acest sens, programul ar trebui, de asemenea, să ofere sprijin punctelor de contact și rețelelor de la nivel național și celor de la nivelul Uniunii care facilitează atât schimburile transeuropene cât și dezvoltarea unor parcursuri de învățare flexibile între diferite domenii ale educației și formării și tineretului și între contexte formale și nonformale. Totodată, programul ar trebui să acorde sprijin Procesului Bologna.
(36) Programul ar trebui să mobilizeze potențialul foștilor participanți la programul Erasmus+ și să sprijine activitățile legate de acesta, în special cele ale rețelelor de absolvenți Erasmus+, ale ambasadorilor și colegilor (EuroPeers), încurajându-i pe toți aceștia să promoveze programul în vederea creșterii participării.
(37) Pentru a asigura cooperarea cu alte instrumente ale Uniunii și pentru a veni în sprijinul altor politici ale Uniunii, ar trebui ca persoanelor din diferite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul public și cel privat, agricultura și antreprenoriatul, să li se ofere oportunități de mobilitate în scopul învățării care să le permită să aibă o experiență de învățare în străinătate în urma căreia, în orice etapă a vieții lor, să poată atât să avanseze cât și să se dezvolte pe plan personal, în special prin dobândirea unui sentiment al identității lor europene și prin dobândirea unei înțelegeri a diversității culturale europene, precum și pe plan profesional, inclusiv prin dobândirea de competențe relevante pentru piața muncii. Programul ar trebui să constituie un punct de intrare pentru programele de mobilitate transnațională ale Uniunii care au o puternică dimensiune de învățare, simplificând oferta de astfel de programe pentru beneficiari și pentru cei care iau parte la activitățile respective. Ar trebui facilitată dezvoltarea și extinderea unor proiecte în cadrul programului. Ar trebui să se adopte măsuri specifice pentru a ajuta promotorii de proiecte în cadrul programului să solicite granturi sau să creeze sinergii folosind sprijinul fondurilor politicii de coeziune și al programelor legate de migrație, securitate, justiție și cetățenie, sănătate, cultură și mass-media, precum și de voluntariat. Ar trebui să fie posibil ca propunerilor de proiecte de calitate care nu pot fi finanțate în cadrul programului din cauza constrângerilor bugetare să li se acorde eticheta „marca de excelență”, pe baza unui set limitat de criterii. Eticheta „marca de excelență” recunoaște calitatea propunerii și simplifică căutarea de finanțări alternative în cadrul Fondului european de dezvoltare regională instituit printr-un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune (denumit în continuare „Fondul european de dezvoltare regională”) sau al Fondului social european Plus instituit printr-un Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) (denumit în continuare „Fondul social european Plus”).
(38) Este important să se stimuleze predarea, învățarea și cercetarea cu privire la aspecte legate de integrarea europeană, inclusiv de viitoarele provocări și oportunități ale Uniunii, și să se promoveze dezbaterea cu privire la aspectele respective cu sprijinul acțiunilor Jean Monnet din domeniul învățământului superior și din alte domenii ale educației și formării, în special prin formarea personalului și a cadrelor didactice. Este deosebit de important să se încurajeze un sentiment european de apartenență și de angajament față de proiectul european, date fiind provocările la adresa valorilor comune pe care se întemeiază Uniunea și care fac parte din identitatea europeană comună și ținând cont de faptul că în prezent cetățenii manifestă niveluri scăzute de implicare. Programul ar trebui să contribuie la dezvoltarea excelenței în ceea ce privește studiile de integrare europeană. Este oportun ca progresele înregistrate de instituțiile finanțate în cadrul acțiunilor Jean Monnet în direcția îndeplinirii obiectivelor programului să fie monitorizate și evaluate în mod regulat. Ar trebui încurajate schimburi între instituțiile respective și alte instituții la nivel național sau transnațional, cu respectarea deplină a autonomiei lor universitare.
(39) Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (17) și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul este destinat să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. În conformitate cu Pactul verde european ca plan pentru o creștere durabilă, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să respecte principiul de „a nu prejudicia semnificativ”, fără a schimba caracterul fundamental al programului. În cursul implementării programului, acțiunile relevante ar trebui să fie identificate și puse în practică și să fie reevaluate în contextul procesului de reexaminare și al evaluărilor relevante. De asemenea, este oportun să se măsoare acțiunile relevante care contribuie la obiectivele climatice, inclusiv cele care vizează reducerea impactului programului asupra mediului.
(40) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program care va constitui principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul Interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (18), pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale. Pachetul financiar respectiv cuprinde un cuantum de 0,5 miliarde EUR la prețuri constante pentru anul 2018, în conformitate cu Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 16 decembrie 2020 privind consolidarea unor programe specifice și adaptarea actelor de bază (19).
(41) În limitele unui pachet financiar de bază alocat acțiunilor care urmează să fie gestionate de agențiile naționale în domeniul educației și formării, ar trebui stabilită o defalcare a alocării minime per sector pentru următoarele sectoare, pentru a garanta că o masă critică de credite conduce la obținerea realizărilor și a rezultatelor preconizate în fiecare dintre sectoarele respective: învățământul superior, educația și formarea profesională, educația școlară și educația adulților.
(42) Programului i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (20) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.
(43) Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul de neconformitate preconizat. La efectuarea acestei alegeri ar trebui avută în vedere utilizarea sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare, precum și recurgerea la finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Alocările bugetare pentru punerea în aplicare a acțiunilor gestionate de agențiile naționale ar trebui să fie însoțite de un sprijin adecvat pentru costurile de funcționare ale agențiilor naționale, sub forma unui comision de gestiune, pentru a se asigura punerea în aplicare eficace și durabilă a sarcinilor de gestionare delegate. În implementarea programului ar trebui respectate principiile transparenței, egalității de tratament și nediscriminării prevăzute în Regulamentul financiar.
(44) Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (21), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa și pe baza altor instrumente juridice. Prezentul regulament ar trebui să cuprindă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. Participarea deplină a țărilor terțe la program ar trebui să facă obiectul condițiilor stabilite în cadrul unor acorduri specifice care să reglementeze participarea țării terțe în cauză la program. Participarea deplină implică, în plus, obligația de a înființa o agenție națională și gestionarea unora dintre acțiunile programului prin gestiune indirectă. Entitățile juridice din țări terțe care nu sunt asociate la program ar trebui să aibă posibilitatea de a participa la unele dintre acțiunile programului, astfel cum sunt definite în programele de lucru și în cererile de propuneri publicate de Comisie. La implementarea programului, ar putea fi avute în vedere regimuri specifice în ceea ce privește participarea entităților juridice din microstatele europene.
(45) Având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și în concordanță cu comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, programul ar trebui să ia în considerare situația specifică a regiunilor ultraperiferice menționate în articolul respectiv. Ar trebui să se ia măsuri pentru a spori participarea regiunilor ultraperiferice la toate acțiunile, inclusiv prin sprijin financiar, după caz, pentru acțiuni de mobilitate în scopul învățării. Ar trebui să se încurajeze schimburile de mobilitate și cooperarea dintre persoanele și organizațiile din aceste regiuni și din țări terțe, în special din cele cu care se învecinează. Astfel de măsuri ar trebui să fie monitorizate și evaluate în mod regulat.
(46) În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (22), persoanele fizice și entitățile stabilite în țări sau teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și sub rezerva unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care țara respectivă sau teritoriul respectiv este legat. Constrângerile impuse de poziția geografică îndepărtată a acestor țări sau teritorii ar trebui să fie luate în considerare la implementarea programului. Participarea țărilor sau teritoriilor respective la program ar trebui să fie monitorizată și evaluată cu regularitate.
(47) În conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia ar trebui să adopte programe de lucru și să informeze Parlamentul European și Consiliul cu privire la acestea. Programele de lucru ar trebui să stabilească măsurile necesare pentru punerea lor în aplicare, în conformitate cu obiectivele generale și specifice ale programului, criteriile de selecție și de atribuire de granturi și toate celelalte elemente necesare. Programele de lucru și orice modificare adusă acestora ar trebui adoptate prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare.
(48) Pentru a evalua progresele înregistrate în implementarea programului și a face eventuale îmbunătățiri la nivelul acesteia, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară a programului. Evaluarea intermediară respectivă ar trebui să fie însoțită de o evaluare finală a programului din perioada 2014-2020, iar învățămintele relevante desprinse din evaluarea respectivă ar trebui, de asemenea, să fie incluse în evaluarea intermediară. Pe lângă aprecierea eficacității și a performanței globale a programului, este deosebit de important ca evaluarea intermediară să analizeze în detaliu punerea în aplicare a noilor inițiative și a măsurilor de incluziune și de simplificare instituite. După caz și pe baza evaluării intermediare, Comisia ar trebui să prezinte o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament. Comisia ar trebui să transmită toate evaluările Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
(49) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (23), programul ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcina administrativă excesivă, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Prin urmare, dispozițiile adoptate prin acte delegate conexe nu ar trebui să conducă la creșterea semnificativă a sarcinii administrative pentru statele membre. Cerințele de monitorizare ar trebui să includă indicatori specifici, măsurabili și realiști, care pot fi măsurați în timp, pe baza cărora să se evalueze a efectele programului pe teren.
(50) Ar trebui să se asigure promovarea, publicitatea și diseminarea adecvate, la nivel local, național și european, a oportunităților și a rezultatelor acțiunilor sprijinite de program și ar trebui să se aibă în vedere principalele grupuri-țintă din domeniile educației și formării, tineretului și sportului, precum și, după caz, o gamă largă de alte grupuri-țintă, cum ar fi serviciile de orientare profesională și de ocupare a forței de muncă, organizațiile culturale, întreprinderile și fundațiile. Activitățile de promovare, de publicitate și de diseminare ar trebui să se bazeze pe toate organismele responsabile de implementarea programului și ar trebui să aibă, dacă este cazul, sprijinul altor părți interesate relevante. În plus, Comisia ar trebui să colaboreze cu un spectru larg de părți interesate, inclusiv cu organizațiile care participă la program, în mod periodic de-a lungul întregului ciclu de viață al programului, pentru a facilita schimbul de bune practici și de rezultate ale proiectelor și pentru a obține feedback cu privire la program. Agențiile naționale ar trebui să fie invitate să participe la procesul respectiv.
(51) Pentru a asigura o mai mare eficiență a comunicării către public în general și sinergii mai puternice între activitățile de comunicare întreprinse la inițiativa Comisiei, resursele financiare alocate acțiunilor de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care prioritățile respective sunt legate de obiectivele programului.
(52) Pentru a se asigura că prezentul regulament este implementat în mod eficient și eficace, programul ar trebui să valorifice la maximum mecanismele de funcționare deja instituite. Prin urmare, implementarea programului ar trebui să fie încredințată Comisiei și agențiilor naționale. Acolo unde este fezabil și pentru a crește la maximum eficiența, agențiile naționale ar trebui să fie aceleași cu cele desemnate pentru gestionarea programului din perioada 2014-2020. Domeniul de aplicare al evaluării ex ante a conformității ar trebui să se limiteze la cerințele noi și specifice programului, cu excepția cazului în care se justifică contrariul, cum ar fi în cazul unor lacune grave sau al unor rezultate nesatisfăcătoare ale agenției naționale în cauză.
(53) Pentru a asigura o bună gestiune financiară și securitate juridică în fiecare stat membru sau țară terță asociată la program, fiecare autoritate națională ar trebui să desemneze un organism de audit independent. Acolo unde este fezabil și pentru a crește la maximum eficiența, organismele de audit independent ar putea fi aceleași cu cele desemnate în cadrul programului din perioada 2014-2020.
(54) Statele membre ar trebui să se străduiască să adopte toate măsurile corespunzătoare pentru a înlătura obstacolele juridice și administrative care ar putea împiedica accesul la program sau buna funcționare a acestuia. Aceasta include, acolo unde este posibil și fără a aduce atingere dreptului Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților țărilor terțe, soluționarea problemelor care creează dificultăți în obținerea vizelor și a permiselor de ședere.
(55) Sistemul de raportare a performanței ar trebui să asigure faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării programului și la evaluarea acestuia sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp, la nivelul de detaliu corespunzător. Astfel de date ar trebui să fie comunicate Comisiei în conformitate cu normele relevante privind protecția datelor.
(56) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (24).
(57) Pentru a simplifica cerințele pentru beneficiari, ar trebui folosite în cea mai mare măsură cu putință granturi simplificate sub forma sumelor forfetare, a costurilor unitare și a ratelor forfetare. Granturile simplificate care vizează sprijinirea mobilității în scopul învățării în cadrul programului, astfel cum este definită de Comisie, ar trebui să țină seama de costul vieții și de cheltuielile de întreținere din țara-gazdă. Comisia și agențiile naționale ale țărilor de origine ar trebui să aibă posibilitatea de a adapta aceste granturi simplificate pe baza unor criterii obiective, în special pentru a garanta accesul persoanelor cu mai puține oportunități. În conformitate cu dreptul intern, statele membre ar trebui încurajate, de asemenea, să scutească aceste granturi de orice taxă sau contribuție socială; granturile acordate persoanelor fizice de către entități juridice publice sau private ar trebui să beneficieze de același tratament.
(58) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (25) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (26), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (27) și (UE) 2017/1939 (28) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (29). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(59) Este necesar să se asigure complementaritatea și consecvența acțiunilor programului, inclusiv a celor care nu au caracter transnațional sau internațional, cu activitățile întreprinse de statele membre și cu alte activități ale Uniunii, în special cu cele legate de educație și formare, cultură și mass-media, tineret și solidaritate, ocupare a forței de muncă și incluziune socială, cercetare și inovare, industrie și antreprenoriat, politica digitală, agricultură și dezvoltare rurală cu accent pe tinerii fermieri, mediu și politici climatice, coeziune, politica regională, migrație, securitate și cooperarea internațională și dezvoltare.
(60) Deși cadrul de reglementare în temeiul programului din perioada 2014-2020 a permis deja statelor membre și regiunilor să stabilească sinergii în perioada de programare 2014-2020 între programul respectiv și alte instrumente ale Uniunii, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, care sprijină, la rândul lor, dezvoltarea calitativă a sistemelor din domeniile educației, formării și tineretului din Uniune, potențialul respectiv nu a fost exploatat suficient până în prezent, limitându-se astfel efectele sistemice ale proiectelor și impactul asupra politicilor. Organismele naționale responsabile de gestionarea respectivelor instrumente diverse ar trebui să comunice și să coopereze cu eficacitate între ele la nivel național pentru a maximiza impactul fiecărui instrument. Programul ar trebui să permită cooperarea activă cu aceste instrumente, în special pentru a garanta că, în situațiile relevante, sunt puse în aplicare măsuri adecvate de sprijin financiar pentru a susține persoanele cu mai puține oportunități.
(61) Pentru a optimiza valoarea adăugată a investițiilor finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii, ar trebui urmărite sinergii în special între program și alte programe ale Uniunii, inclusiv fonduri care fac obiectul gestiunii partajate. Pentru a maximiza sinergiile respective, ar trebui să se asigure mecanisme generice esențiale, inclusiv finanțare cumulativă în cadrul unei acțiuni din partea programului și a unui alt program al Uniunii, atât timp cât o astfel de finanțare cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. În acest scop, prezentul regulament ar trebui să stabilească norme adecvate, în special cu privire la posibilitatea de a declara aceleași costuri sau aceleași cheltuieli pe bază proporțională către program și către alt program al Uniunii.
(62) În vederea adaptării, după caz, la evoluțiile din domeniile relevante și pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica anexa I la prezentul regulament prin realizarea de adăugiri la descrierea acțiunilor programului și pentru a modifica anexa II la prezentul regulament în ceea ce privește indicatorii de performanță ai programului, precum și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(63) Este oportun să se asigure că programul din perioada 2014-2020 este încheiat în mod corect, în special în ceea ce privește continuarea modalităților multianuale pentru gestionarea sa, cum ar fi finanțarea asistenței tehnice și administrative. Începând de la 1 ianuarie 2021, asistența tehnică și administrativă ar trebui să asigure, atunci când este necesar, gestionarea acțiunilor care nu sunt finalizate în cadrul programului din perioada 2014-2020 până la 31 decembrie 2020.
(64) Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute mai ales în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „Carta”). În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului la egalitatea între femei și bărbați și a dreptului la nediscriminare pe bază de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și să promoveze aplicarea articolelor 21 și 23 din Cartă. În conformitate cu articolul 13 din Cartă, ar trebui să se asigure respectarea libertății academice în toate țările care primesc fonduri în cadrul programului.
(65) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd controale privind responsabilitatea actorilor financiari. În cazul în care contribuția Uniunii îmbracă forma unor sume forfetare, costuri unitare sau rate forfetare, nivelurile sprijinului financiar ar trebui să fie revizuite periodic și, dacă este necesar, să fie ajustate în conformitate cu Regulamentul financiar, ținând seama, după caz, de costul vieții și de cheltuielile de întreținere din țara-gazdă, precum și de costurile de deplasare. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
(66) În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, un grant poate fi acordat pentru o acțiune care a început deja, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțarea din partea Uniuni decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. În conformitate cu articolul 193 alineatul (4) din regulamentul menționat, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile pentru finanțarea din partea Uniuni nici în cazul granturilor de funcționare, într-un astfel de caz acordul de grant semnându-se în termen de patru luni de la începutul exercițiului financiar al beneficiarului. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea prejudicia interesele Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, în decizia de finanțare, pentru o durată limitată la începutul CFM 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă eligibilitatea activităților și a costurilor de la 1 ianuarie 2021, chiar dacă activitățile respective au fost puse în aplicare și, respectiv, costurile respective au fost suportate înainte de depunerea cererii de grant.
(67) Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere caracterul transnațional al programului, volumul ridicat și sfera geografică vastă a activităților de mobilitate în scopul învățării și de cooperare care sunt finanțate, efectele asupra accesului la mobilitatea în scopul învățării și, în general, asupra integrării la nivelul Uniunii și consolidarea dimensiunii internaționale a programului, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(68) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1288/2013 ar trebui să fie abrogat cu efect de la 1 ianuarie 2021.
(69) Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la de la debutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice, cu efect retroactiv, de la 1 ianuarie 2021,