Recitale
(1) La 11 decembrie 2023, Letonia și-a prezentat proiectul de plan național integrat actualizat privind energia și clima (PNEC), din care lipseau părți importante. Din cauza faptului că Letonia a transmis cu întârziere proiectul de plan național actualizat privind energia și clima, Comisia Europeană nu a fost în măsură să adopte prezenta recomandare cu șase luni înainte de termenul pentru prezentarea planurilor naționale finale actualizate privind energia și clima, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
(2) Articolul 3 și anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1999 („Regulamentul privind guvernanța”) stabilesc elementele care trebuie incluse în planurile naționale integrate actualizate privind energia și clima. În decembrie 2022, Comisia a adoptat orientări adresate statelor membre cu privire la procesul și domeniul de aplicare pentru elaborarea proiectelor și a planurilor naționale actualizate și finale privind energia și clima (2). Orientările au identificat bune practici și au evidențiat implicațiile recentelor evoluții politice, juridice și geopolitice ale politicilor privind energia și clima.
(3) Ținând cont de legăturile cu planul REPowerEU (3) și ca parte a ciclurilor semestrului european din 2022 și 2023, Comisia a pus accentul în mod deosebit pe nevoile statelor membre în materie de reforme și investiții în domeniul energiei și climei pentru a consolida securitatea energetică și accesibilitatea prețurilor prin accelerarea tranziției verzi și echitabile. Acest lucru se reflectă în rapoartele de țară pentru Letonia pe 2022 și 2023 (4), precum și în recomandările Consiliului adresate Letoniei (5). Statele membre ar trebui să țină seama de cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări în planurile lor integrate finale actualizate privind energia și clima.
(4) Recomandările Comisiei cu privire la îndeplinirea obiectivelor naționale prevăzute în Regulamentul privind partajarea eforturilor (6) (ESR) se bazează pe scenariul probabil în care statele membre și-ar îndeplini obiectivele pentru 2030, ținând seama de normele privind utilizarea mecanismelor de flexibilitate prevăzute în ESR.
(5) Recomandările Comisiei privind captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon au scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra implementării preconizate a acestor tehnologii la nivel național, inclusiv informații cu privire la volumele anuale de CO2 care se preconizează că vor fi captate până în 2030, defalcate pe surse de CO2 captat din instalațiile care intră sub incidența Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) sau din alte surse, cum ar fi sursele biogene sau captarea directă din aer, informații privind infrastructura planificată de transport al CO2, precum și informații privind capacitatea internă potențială de stocare a CO2 și volumele injectate de CO2 planificate să fie disponibile în 2030.
(6) Recomandările Comisiei privind performanța în temeiul Regulamentului privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultura („Regulamentul LULUCF”) (8) abordează îndeplinirea de către statul membru a angajamentului său privind bilanțul neutru sau pozitiv pentru perioada 2021-2025 (perioada 1) și a obiectivului său național pentru perioada 2026-2030 (perioada 2), ținând seama de normele care reglementează utilizarea mecanismelor de flexibilitate, astfel cum sunt prevăzute în regulamentul respectiv. Recomandările Comisiei țin seama, de asemenea, de faptul că, în perioada 1, orice depășire a emisiilor în temeiul Regulamentului LULUCF va fi transferată automat către ESR.
(7) Pentru ca adaptarea la schimbările climatice să sprijine în mod corespunzător realizarea obiectivelor în materie de energie și de atenuare a schimbărilor climatice, este esențial să se identifice potențialele pericole legate de schimbările climatice și să se analizeze vulnerabilitățile și riscurile climatice care pot afecta diferite zone, populații și sectoare. Recomandările Comisiei privind adaptarea la schimbările climatice iau în considerare măsura în care Letonia a integrat în PNEC actualizat obiective în materie de adaptare care țin seama de riscurile climatice care ar putea împiedica Letonia să îndeplinească obiectivele și țintele uniunii energetice. Dacă nu sunt planificate și puse în aplicare politici și măsuri specifice de adaptare, există pericolul ca obiectivele legate de dimensiunile uniunii energetice să nu fie realizate.
(8) Recomandările Comisiei privind obiectivul Letoniei în materie de energie din surse regenerabile se bazează pe formula prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999. Formula se sprijină pe criterii obiective și pe principalele politici și măsuri care lipsesc din proiectul de planul actualizat al Letoniei, astfel încât să se asigure realizarea în timp util și în mod eficient din punctul de vedere al costurilor a contribuției naționale a Letoniei la obiectivul obligatoriu al UE privind energia din surse regenerabile de cel puțin 42,5 % în 2030, cu posibilitatea atingerii unei ponderi de 45 % prin eforturi colective în temeiul Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (9) privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2023/2413 (10). Recomandările Comisiei se bazează, de asemenea, pe contribuția Letoniei la obiectivele specifice prevăzute la articolele 15a, 22a, 24, 23 și 25 din directiva menționată și pe politicile și măsurile conexe de transpunere și punere în aplicare rapidă a acesteia. Recomandările reflectă importanța elaborării unei planificări cuprinzătoare pe termen lung pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, în special a energiei eoliene, în vederea îmbunătățirii vizibilității industriei prelucrătoare europene și a operatorilor de rețea, în conformitate cu pachetul european privind energia eoliană (11).
(9) Recomandările Comisiei privind contribuția națională la eficiența energetică se bazează pe articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 privind eficiența energetică (12), pe formula din anexa I la directiva respectivă, precum și pe politicile și măsurile conexe de punere în aplicare a acesteia.
(10) Recomandările Comisiei vizează în special țintele, obiectivele, contribuțiile, politicile și măsurile conexe pentru implementarea planului REPowerEU, în vederea eliminării rapide a dependenței de combustibilii fosili din Rusia. Acestea țin seama de lecțiile învățate din punerea în aplicare a pachetului de măsuri „Să economisim gaz pentru siguranță la iarnă” (13). Recomandările reflectă imperativul de a spori reziliența sistemului energetic, având în vedere obligațiile care decurg din Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice (14) și din Regulamentul (UE) 2017/1938 al Parlamentului European și al Consiliului (15) privind siguranța furnizării de gaze, în conformitate cu Recomandarea Comisiei privind stocarea energiei (16).
(11) Recomandările Comisiei țin seama de necesitatea de a accelera integrarea pieței interne a energiei, astfel încât să se consolideze rolul flexibilității și să se asigure capacitarea și protejarea consumatorilor. Recomandarea Comisiei subliniază, de asemenea, importanța estimării numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu Recomandarea (UE) 2023/2407 a Comisiei (17).
(12) Recomandările Comisiei reflectă importanța unor investiții suficiente în cercetarea și inovarea în domeniul energiei curate pentru a stimula dezvoltarea și capacitățile de producție în acest domeniu. Aceasta include adoptarea unor politici și măsuri specifice pentru industriile energointensive și pentru alte domenii de activitate, precum și necesitatea perfecționării forței de muncă pentru o industrie „zero net”, în vederea consolidării unei economii puternice, competitive și curate în cadrul Uniunii.
(13) Recomandările Comisiei se bazează pe angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris de a reduce treptat utilizarea combustibililor fosili, precum și pe importanța eliminării treptate a subvențiilor pentru combustibilii fosili.
(14) Recomandarea Comisiei privind nevoile de investiții reflectă evaluarea pe care a efectuat-o cu privire la măsura în care proiectul de plan actualizat oferă (i) o imagine de ansamblu asupra investițiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, a țintelor și a contribuțiilor legate de toate dimensiunile uniunii energetice, (ii) sursele de finanțare, făcând distincție între sursele private și cele publice, și (iii) o prezentare a investițiilor coerente cu Planul de redresare și reziliență al Letoniei, cu planurile teritoriale pentru o tranziție justă ale Letoniei și cu recomandările specifice adresate țării în 2022 și 2023 în cadrul semestrului european, inclusiv o evaluare macroeconomică solidă a politicilor și a măsurilor planificate. PNEC ar trebui să asigure transparența și previzibilitatea politicilor și a măsurilor naționale pentru a sprijini siguranța investițiilor.
(15) Recomandările Comisiei reflectă importanța crucială a unei ample consultări regionale și a organizării unei consultări timpurii și incluzive cu privire la plan, inclusiv a participării efective a publicului în condiții care să garanteze suficiente informații și suficient timp, în conformitate cu Convenția de la Aarhus (18).
(16) Recomandările Comisiei privind tranziția justă reflectă evaluarea măsurii în care planul Letoniei identifică suficient de detaliat impactul pe care tranziția climatică și energetică îl poate avea la nivel social, asupra ocupării forței de muncă și asupra competențelor și prezintă politici și măsuri de însoțire adecvate pentru promovarea unei tranziții juste, contribuind în același timp la promovarea drepturilor omului și a egalității de gen.
(17) Recomandările adresate de Comisie Letoniei se bazează pe evaluarea proiectului de PNEC actualizat (19), care este publicată împreună cu prezenta recomandare.
(18) Letonia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de prezentele recomandări la elaborarea PNEC integrat și actualizat final, care urmează să fie prezentat până la 30 iunie 2024,