Recitale
(1) Acordul de la Paris (4), adoptat la 12 decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Părțile la Acordul de la Paris au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială. Respectivul angajament a fost consolidat prin adoptarea, în temeiul CCONUSC, la 13 noiembrie 2021, a Pactului climatic de la Glasgow, în care Conferința părților la CCONUSC, care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, recunoaște că impactul schimbărilor climatice va fi mult mai scăzut în cazul unei creșteri a temperaturii cu 1,5 °C, comparativ cu o creștere de 2 °C, și se angajează să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C.
(2) Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (denumit în continuare „Pactul verde european”) stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate durabilă, echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră cel târziu până în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul verde european urmărește, de asemenea, să refacă, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În cele din urmă, acesta consideră că tranziția ar trebui să fie justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.
(3) Prin adoptarea Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Uniunea a consacrat în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050 și obiectivul de a obține ulterior un bilanț negativ al emisiilor. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un obiectiv obligatoriu al Uniunii de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990. Se preconizează că toate sectoarele economice vor contribui la atingerea acestui obiectiv.
(4) Concluziile Consiliului European din 10-11 decembrie 2020 au aprobat obiectivul obligatoriu al Uniunii de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră, subliniind, în același timp, importanța considerentelor de echitate și solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Concluziile respective au fost reafirmate în concluziile Consiliului European din 24-25 mai 2021, în care Consiliul European a invitat Comisia să își prezinte rapid pachetul legislativ, împreună cu o analiză aprofundată a impactului economic, social și de mediu la nivelul statelor membre.
(5) Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, aprobat prin concluziile Consiliului European din 24-25 iunie 2021, subliniază necesitatea de a consolida drepturile sociale și dimensiunea socială europeană la nivelul tuturor politicilor Uniunii. Principiul 20 al Pilonului european al drepturilor sociale prevede că „orice persoană are dreptul de acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă, salubritate, energie, transporturi, servicii financiare și comunicații digitale. Pentru persoanele aflate într-o situație dificilă, trebuie să existe un sprijin pentru accesul la aceste servicii”.
(6) Declarația de la Porto din 8 mai 2021 a reafirmat angajamentul Consiliului European de a acționa în direcția unei Europe sociale consolidând o tranziție echitabilă, precum și hotărârea sa de a continua aprofundarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul Uniunii și la nivel național, ținând seama în mod corespunzător de competențele respective și de principiile subsidiarității și proporționalității.
(7) În vederea punerii în aplicare a angajamentului asumat în direcția neutralității climatice, legislația Uniunii în domeniul climei și al energiei a fost revizuită și modificată pentru a accelera reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
(8) Aceste modificări au efecte economice și sociale diferite asupra diferitelor sectoare ale economiei, asupra cetățenilor și a statelor membre. În special, includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul clădirilor, al transportului rutier și de alte sectoare care corespund activităților industriale, care nu sunt incluse în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), în domeniul de aplicare al directivei menționate ar trebui să ofere un stimulent economic suplimentar pentru a investi în reducerea consumului de combustibili fosili, accelerând astfel reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Împreună cu alte măsuri, acest lucru ar trebui, pe termen mediu și lung, să contribuie la reducerea sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor, să reducă costurile pentru clădiri și transportul rutier și, după caz, să ofere noi oportunități pentru crearea de locuri de muncă de calitate și pentru investiții durabile, aliniate pe deplin la obiectivele Pactului verde european.
(9) Cu toate acestea, sunt necesare resurse pentru finanțarea acestor investiții. În plus, este probabil ca, înaintea realizării unor astfel de investiții, costurile suportate de gospodării și de utilizatorii de transport pentru încălzire, răcire, gătit și transportul rutier să crească, pe măsură ce furnizorii de combustibili care sunt supuși obligațiilor care decurg din schema de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier transferă costurile carbonului către consumatori.
(10) Tranziția climatică va avea un impact economic și social greu de evaluat ex ante. Atingerea obiectivelor mai ambițioase în materie de climă va necesita resurse publice și private substanțiale. Investițiile în măsuri care vizează eficiența energetică, precum și în sisteme de încălzire bazate pe energie din surse regenerabile, cum ar fi încălzirea cu pompe de căldură electrice, încălzire și răcire centralizată și în participarea la comunități de energie din surse regenerabile sunt o metodă eficace de a reduce dependența de importuri și emisiile, sporind în același timp reziliența Uniunii. Este necesară o finanțare specifică pentru sprijinirea gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili.
(11) Creșterea prețului la combustibilii fosili poate afecta în mod disproporționat gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili care cheltuiesc o parte mai mare a venitului lor pentru energie și transporturi, care, în anumite regiuni, nu au acces la soluții alternative de mobilitate și transport la prețuri accesibile și care ar putea să nu dispună de capacitatea financiară necesară pentru a investi în reducerea consumului de combustibili fosili. Particularitățile geografice, cum ar fi insulele, regiunile și teritoriile ultraperiferice, zonele rurale sau îndepărtate, periferiile mai puțin accesibile, zonele montane sau zonele rămase în urmă, pot avea un impact specific în contextul sărăciei din perspectiva transporturilor asupra vulnerabilității gospodăriilor, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor de transport. Prin urmare, respectivele particularități geografice ar trebui să fie luate în considerare atunci când se pregătesc măsuri și investiții în sprijinul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili, dacă este cazul și relevant.
(12) O parte din veniturile generate de includerea clădirilor, a transportului rutier și a unor sectoare suplimentare în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE ar trebui să fie utilizate pentru a aborda impactul social al acestei includeri, astfel încât tranziția să fie justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Cuantumul total al Fondului social pentru climă instituit în temeiul prezentului regulament (denumit în continuare „fondul”) ar trebui să reflecte nivelul de ambiție privind decarbonizarea al includerii în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri, de transportul rutier și de unele sectoare suplimentare.
(13) Utilizarea unei părți a veniturilor pentru a aborda impactul social al includerii clădirilor, a transportului rutier și a unor sectoare suplimentare în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE este și mai relevantă având în vedere nivelurile existente de sărăcie energetică. Sărăcia energetică este o situație în care gospodăriile nu pot avea acces la servicii energetice esențiale care stau la baza unui nivel de trai și de sănătate decente, cum ar fi căldura adecvată prin încălzire, răcirea, pe măsură ce temperaturile cresc, iluminatul și energia necesară funcționării aparatelor. Într-un sondaj realizat în 2021 la nivelul Uniunii, aproximativ 34 de milioane de europeni, reprezentând aproape 6,9 % din populația Uniunii, au declarat că nu își pot permite să își încălzească suficient locuința. Sărăcia energetică este, prin urmare, o provocare majoră pentru Uniune. Deși tarifele sociale sau sprijinul temporar direct pentru venit pot oferi ajutor imediat gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică pe termen scurt, numai măsurile structurale specifice, în special renovările clădirilor, inclusiv prin accesul la energie din surse regenerabile și promovarea activă a surselor regenerabile de energie prin intermediul unor măsuri de informare și de sensibilizare care vizează gospodăriile, și renovările clădirilor care contribuie la obiectivele stabilite în Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7) pot oferi soluții durabile și pot contribui în mod eficace la combaterea sărăciei energetice. Ar trebui să fie posibilă actualizarea definiției sărăciei energetice în temeiul prezentului regulament pentru a reflecta rezultatul negocierilor referitoare la o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare).
(14) O abordare holistică a renovărilor clădirilor, care să țină seama într-un mod mai eficient de persoanele expuse riscului de excluziune, și anume persoanele care suferă cel mai mult de pe urma sărăciei energetice în Uniune, ar putea duce la o scădere a cererii de energie. Prin urmare, sprijinul în cadrul fondului acordat sectorului clădirilor ar trebui să vizeze îmbunătățirea eficienței energetice, conducând la o reducere a consumului de energie pentru fiecare gospodărie care s-ar reflecta în economiile financiare realizate și, astfel, ar oferi un mijloc de combatere a sărăciei energetice. Revizuirea Directivei 2010/31/UE ar pune bazele realizării acestor obiective și, prin urmare, ar trebui să fie luată în considerare la punerea în aplicare a prezentului regulament.
(15) Întrucât sărăcia din perspectiva transporturilor nu a fost încă definită la nivelul Uniunii, ar trebui să fie introdusă o astfel de definiție în sensul prezentului regulament. Sărăcia din perspectiva transporturilor ar putea deveni o problemă și mai stringentă, astfel cum se recunoaște în Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (8), și ar putea avea ca rezultat un acces limitat la activități și servicii socioeconomice esențiale, cum ar fi ocuparea forței de muncă, educația sau asistența medicală, în special pentru persoanele și gospodăriile vulnerabile. Sărăcia din perspectiva transporturilor este cauzată, de obicei, de un factor sau de o combinație de factori, cum ar fi veniturile mici, cheltuielile ridicate cu combustibilul sau lipsa soluțiilor de transport privat sau public accesibil sau la prețuri accesibile. Sărăcia din perspectiva transporturilor poate afecta în special persoanele și gospodăriile din zonele rurale, insulare, periferice, montane, îndepărtate și mai puțin accesibile sau din regiunile sau teritoriile mai puțin dezvoltate, inclusiv din zonele periurbane mai puțin dezvoltate și din regiunile ultraperiferice.
(16) Fondul ar trebui instituit pentru a furniza fonduri statelor membre în vederea sprijinirii politicilor lor de abordare a impactului social avut de introducerea schemei de comercializare a certificatelor de emisii în sectoarele clădirilor și transportului rutier asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili. Acest lucru ar trebui realizat în special prin sprijin temporar direct pentru venit și prin măsuri și investiții menite să reducă dependența de combustibilii fosili prin creșterea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, indiferent de cine sunt proprietarii clădirilor respective, inclusiv integrarea energiei din surse regenerabile și prin acordarea unui acces îmbunătățit la mobilitate și transport cu emisii zero și cu emisii scăzute, în beneficiul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili. Este necesar să se acorde atenție diferitelor tipuri de locuințe de închiriat, inclusiv celor de pe piața privată a închirierilor. Sprijinul financiar sau stimulentele fiscale, cum ar fi deductibilitatea din chirie a costurilor de renovare, ar putea fi incluse printre măsuri pentru a ține seama de chiriași și de persoanele care trăiesc în locuințe sociale.
(17) Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Comisiei un plan social pentru climă (denumit în continuare „planul”). Planurile ar trebui prezentate până la 30 iunie 2025, astfel încât să poată fi examinate cu atenție și în timp util. Planurile ar trebui să aibă o componentă de investiții care să promoveze soluția pe termen lung de reducere a dependenței de combustibilii fosili și ar putea avea în vedere alte măsuri, inclusiv sprijin temporar direct pentru venit, pentru a atenua efectele negative asupra veniturilor pe termen scurt. Planurile ar trebui să urmărească două obiective. În primul rând, ar trebui să ofere gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili resursele necesare pentru a finanța și a realiza investiții în eficiența energetică, decarbonizarea încălzirii și răcirii și în vehicule și mobilitate cu emisii zero și cu emisii scăzute, inclusiv prin intermediul cupoanelor, al subvențiilor sau al împrumuturilor cu dobândă zero. În al doilea rând, ar trebui să atenueze impactul creșterii costului combustibililor fosili asupra persoanelor celor mai vulnerabile și, prin urmare, să prevină sărăcia energetică și sărăcia din perspectiva transporturilor în perioada de tranziție, până la realizarea unor astfel de investiții. Planurile ar putea sprijini accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv la locuințe sociale. Atunci când pun în aplicare măsuri în sprijinul utilizatorilor de transport vulnerabili, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a acorda prioritate sprijinului acordat vehiculelor cu emisii zero în planurile lor, cu condiția ca aceasta să fie o soluție accesibilă ca preț și care poate fi implementată.
(18) Statele membre, în consultare cu autoritățile de la nivel local și regional, cu partenerii economici și sociali și organizațiile relevante ale societății civile, sunt cele mai în măsură să elaboreze, să pună în aplicare și, după caz, să modifice planuri adaptate și orientate către circumstanțele lor locale, regionale și naționale, politicile lor existente în domeniile relevante și utilizarea planificată a altor fonduri relevante ale Uniunii. Ar trebui să aibă loc o consultare publică a părților interesate de fiecare dată când Comisia trebuie să evalueze un plan. Acest lucru permite ca marea diversitate a situațiilor, cunoștințele specifice ale autorităților locale și regionale, ale partenerilor economici și sociali, ale organizațiilor relevante ale societății civile, ale instituțiilor de cercetare și inovare, ale părților interesate industriale și ale reprezentanților dialogului social, precum și circumstanțele naționale să fie cel mai bine reflectate și să contribuie la eficacitatea și eficiența sprijinului global acordat persoanelor vulnerabile.
(19) Planurile ar trebui să fie concepute în strânsă cooperare cu Comisia și elaborate în conformitate cu modelul furnizat. Pentru a evita sarcinile administrative excesive, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua ajustări minore sau de a corecta erorile materiale din planuri printr-o simplă notificare adresată Comisiei cu privire la modificările respective. Ajustările minore ar trebui să reprezinte o creștere sau o scădere cu mai puțin de 5 % a unei ținte prevăzute în plan.
(20) Asigurarea faptului că măsurile și investițiile vizează în special gospodăriile afectate de sărăcia energetică sau gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili este esențială pentru o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică. Măsurile de sprijin pentru promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să ajute statele membre să abordeze impactul social al comercializării emisiilor în sectoarele clădirilor și transportului rutier.
(21) Până când aceste investiții vor avea un impact asupra reducerii costurilor și a emisiilor, un sprijin direct pentru venit, care să fie bine orientat către gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili ar contribui la o reducere a costurilor energiei și mobilității și ar sprijini tranziția justă. Sprijinul direct pentru venit ar trebui înțeles ca o măsură temporară care însoțește decarbonizarea sectoarelor locuințelor și transporturilor. Acesta nu ar fi permanent, deoarece nu abordează cauzele profunde ale sărăciei energetice și ale sărăciei din perspectiva transporturilor. Un astfel de sprijin ar trebui să fie utilizat numai pentru a viza impactul direct al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și nu ar trebui să fie utilizat pentru a viza costurile energiei electrice sau ale încălzirii legate de includerea producției de energie electrică și termică în domeniul de aplicare al directivei respective. Eligibilitatea pentru acest sprijin direct pentru venit ar trebui să fie limitată în timp. Destinatarii sprijinului direct pentru venit ar trebui să fie vizați, ca membri ai unui grup general de beneficiari, de măsuri și investiții menite să scoată în mod eficace beneficiarii respectivi din sărăcia energetică și din sărăcia din perspectiva transporturilor. Prin urmare, planurile ar trebui să includă sprijinul direct pentru venit, cu condiția ca acestea să conțină, de asemenea, măsuri sau investiții cu impact de durată care să vizeze gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili care beneficiază de sprijin direct pentru venit.
(22) Statele membre ar trebui să sensibilizeze gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili prin furnizarea de informații, educație și consiliere specifice, accesibile și la prețuri abordabile cu privire la măsuri și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor, și sprijin disponibil, inclusiv prin audituri energetice ale clădirilor, precum și consultări adaptate în domeniul energiei sau servicii adaptate de gestionare a mobilității.
(23) Ținând seama de importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și de angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, măsurile și investițiile întreprinse în temeiul prezentului regulament sunt menite să fie în concordanță cu obiectivul potrivit căruia cel puțin 30 % din cuantumul total al bugetului Uniunii din cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (9) (denumit în continuare „CFM 2021-2027”) și din cuantumul total al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (10), și cel puțin 37 % din cuantumul total al Mecanismului de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (11), ar trebui să fie destinate integrării obiectivelor climatice. Totodată, măsurile și investițiile întreprinse în temeiul prezentului regulament sunt menite să fie în conformitate cu obiectivul ambițios de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale din CFM 2021-2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din CFM 2021-2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare totodată suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate. În acest scop, metodologia prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (12) ar trebui utilizată pentru a urmări cheltuielile fondului. Fondul ar trebui să sprijine măsuri și investiții care respectă pe deplin standardele și prioritățile Uniunii privind clima și mediul și principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (13). Numai astfel de măsuri și investiții ar trebui incluse în planuri. Măsurile de sprijin direct pentru venit ar trebui, de regulă, să fie considerate ca având un impact previzibil nesemnificativ asupra obiectivelor de mediu și, ca atare, ar trebui să fie considerate a fi conforme cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Comisia ar trebui să emită orientări tehnice pentru statele membre cu mult timp înainte de elaborarea planurilor. Orientările ar trebui să explice modul în care măsurile și investițiile urmează să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.
(24) Femeile sunt afectate în mod disproporționat de sărăcia energetică și de sărăcia din perspectiva transporturilor, în special mamele singure, care reprezintă 85 % din familiile monoparentale, precum și femeile singure, femeile cu handicap și femeile în vârstă care locuiesc singure. În plus, femeile au modele de mobilitate diferite și mai complexe. Familiile monoparentale cu copii aflați în întreținere prezintă un risc deosebit de ridicat de sărăcie în rândul copiilor. Egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți și integrarea acestor obiective, precum și drepturile de accesibilitate ale persoanelor cu handicap ar trebui să fie susținute și promovate pe parcursul pregătirii și punerii în aplicare a planurilor, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.
(25) Clienții activi, comunitățile de energie ale cetățenilor și tranzacționarea inter pares a energiei din surse regenerabile pot ajuta statele membre să realizeze obiectivele prezentului regulament printr-o abordare ascendentă inițiată de cetățeni. Respectivele comunități capacitează și implică consumatorii și le permit anumitor grupuri de clienți casnici să participe la măsuri și investiții care vizează eficiența energetică, să sprijine utilizarea energiei din surse regenerabile în gospodării și, în același timp, să contribuie la combaterea sărăciei energetice. Statele membre ar trebui, prin urmare, să promoveze rolul comunităților de energie ale cetățenilor și al comunităților de energie din surse regenerabile și să le considere beneficiari eligibili ai fondului.
(26) Statele membre ar trebui să includă în planuri măsurile și investițiile care urmează să fie finanțate, costurile estimate ale măsurilor și investițiilor respective și contribuția națională. Atunci când își transmit planurile, statele membre ar trebui să prezinte costurile totale estimate, excluzând taxa pe valoarea adăugată (TVA), pentru a permite comparabilitatea între planuri. Planurile ar trebui să includă, de asemenea, jaloane și ținte esențiale astfel încât punerea în aplicare efectivă a măsurilor și a investițiilor să poată fi evaluată.
(27) Fondul și planurile ar trebui să fie coerente și încadrate în reformele planificate și în angajamentele asumate de statele membre în cadrul planurilor lor naționale integrate privind energia și clima în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (14), în temeiul Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare), în cadrul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, în cadrul programelor politicii de coeziune în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060, în cadrul planurilor teritoriale pentru o tranziție justă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (15), în cadrul planurilor de redresare și reziliență în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, în cadrul Fondului pentru modernizare, astfel cum este prevăzut la articolul 10d din Directiva 2003/87/CE, și în cadrul strategiilor pe termen lung ale statelor membre de renovare a clădirilor în conformitate cu Directiva 2010/31/UE. Pentru a asigura eficiența administrativă, dacă este cazul, informațiile incluse în planuri ar trebui să fie în concordanță cu actele legislative și planurile respective.
(28) Pentru o planificare mai eficientă, statele membre ar trebui să indice în planurile lor consecințele amânării schemei de comercializare a certificatelor de emisii instituite în conformitate cu capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE, în temeiul articolului 30k din directiva respectivă. În acest scop, toate informațiile relevante care trebuie să fie incluse în plan ar trebui să fie diferențiate în detaliu, prin separarea lor în două scenarii, și anume prin descrierea și cuantificarea ajustărilor necesare ale măsurilor, ale investițiilor, ale jaloanelor, ale țintelor, ale cuantumului contribuției naționale și ale oricărui alt element relevant al planului.
(29) Uniunea ar trebui să sprijine statele membre cu mijloace financiare pentru a-și pune în aplicare planurile prin intermediul fondului. Plățile din fond ar trebui să fie condiționate de atingerea jaloanelor și a țintelor incluse în planuri. Acest lucru ar permite luarea în considerare a circumstanțelor și a priorităților naționale, simplificând totodată finanțarea și facilitând integrarea finanțării din fond cu alte programe naționale de cheltuieli și garantând, totodată, impactul și integritatea cheltuielilor Uniunii.
(30) Fondul ar trebui să fie finanțat, în mod excepțional și temporar, din veniturile provenite din licitarea a 50 de milioane de certificate în temeiul articolului 10a alineatul (8b) din Directiva 2003/87/CE, a 150 de milioane de certificate în temeiul articolului 30d alineatul (3) din directiva respectivă și a unui volum de certificate suplimentare în temeiul articolului 30d alineatul (4) din directiva respectivă, care ar trebui să constituie venituri alocate externe. În principiu, ar trebui să se pună la dispoziție un cuantum maxim de 65 000 000 000 EUR pentru execuția fondului pentru perioada 2026-2032. Comisia urmează să asigure licitarea certificatelor care fac obiectul capitolului IVa din directiva respectivă. În cazul în care schema de comercializare a certificatelor de emisii instituită în conformitate cu capitolul respectiv este amânată până în 2028 în temeiul articolului 30k din directiva respectivă, cuantumul maxim disponibil pentru execuția fondului ar trebui să fie de 54 600 000 000 EUR. Respectivul cuantum și cuantumurile anuale reflectă o nevoie mai mare de finanțare la începutul fondului. Alocarea financiară maximă ar trebui calculată pentru fiecare stat membru în conformitate cu o metodologie de alocare care oferă, în special, sprijin suplimentar statelor membre afectate în măsură mai mare de includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. Având în vedere că veniturile alocate externe urmează să fie puse la dispoziție în urma licitării certificatelor în temeiul articolului 10a alineatul (8b), al articolului 30d alineatul (3) și al articolului 30d alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE, este necesar să se prevadă o derogare de la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (16) pentru a permite Uniunii să angajeze în fiecare an cuantumurile necesare efectuării plăților către statele membre în conformitate cu prezentul regulament în scopul de a include creditele corespunzătoare veniturilor alocate.
(31) Statele membre ar trebui să contribuie cu cel puțin 25 % din costurile totale estimate ale planurilor lor.
(32) Angajamentele bugetare ar trebui să poată fi defalcate în tranșe anuale, după caz. Acordurile cu statele membre care constituie angajamente juridice individuale ar trebui să țină seama, printre altele, de evenimentul menționat la articolul 30k din Directiva 2003/87/CE, care ar putea determina o întârziere de un an a începerii comercializării certificatelor de emisii pentru clădiri, transportul rutier și sectoare suplimentare. Acordurile respective ar trebui, de asemenea, să țină seama de orice risc financiar potențial pentru Uniune, ceea ce ar putea necesita o modificare a angajamentelor juridice individuale, având în vedere particularitățile finanțării temporare și excepționale a fondului din veniturile alocate externe generate de certificatele din cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii.
(33) Pentru a asigura resurse suplimentare pentru fond, statele membre ar trebui să poată solicita un transfer de resurse către fond din programele politicii de coeziune care fac obiectul gestiunii partajate, instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1060, sub rezerva condițiilor prevăzute în regulamentul respectiv. Pentru a oferi statelor membre suficientă flexibilitate în execuția alocărilor lor în cadrul fondului, ar trebui să fie posibil să se transfere resurse din alocarea lor financiară anuală către fondurile care fac obiectul gestiunii partajate prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060, până la un plafon de 15 %. În vederea reducerii sarcinii administrative care rezultă din transferuri succesive de resurse din alocarea lor financiară anuală din fond către fondurile care fac obiectul gestiunii partajate care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2021/1060, modificarea corespunzătoare a unuia sau mai multor programe ar trebui, în principiu, să fie necesară o singură dată, sub rezerva anumitor condiții pentru a asigura un control financiar eficace. Ar trebui să fie posibil să se efectueze transferuri suplimentare în anii următori prin notificarea tabelelor financiare către Comisie, cu condiția ca modificările să se refere exclusiv la o creștere a resurselor financiare, fără alte schimbări ale programului în cauză.
(34) Fondul ar trebui să sprijine măsuri care respectă principiul adiționalității fondurilor Uniunii. Fondul nu ar trebui să înlocuiască cheltuielile naționale recurente, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, inclusiv pentru plata costurilor pentru acțiunile de asistență tehnică indicate în planuri.
(35) Pentru a se asigura alocarea eficientă, transparentă și coerentă a fondurilor și pentru a se respecta principiul bunei gestiuni financiare, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie în concordanță cu programele Uniunii, precum și cu programele naționale și, după caz, regionale aflate în curs și complementare acestora, evitându-se totodată dubla finanțare din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii a acelorași cheltuieli. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure o coordonare eficace în toate etapele procesului, în vederea asigurării consecvenței, coerenței, complementarității și sinergiei între sursele de finanțare. În acest scop, atunci când transmit Comisiei planurile lor, statele membre ar trebui să aibă obligația de a prezenta informațiile relevante privind finanțarea existentă sau planificată acordată de Uniune. Sprijinul acordat în cadrul fondului ar trebui să se adauge sprijinului furnizat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii. Măsurile și investițiile finanțate în cadrul fondului ar trebui să poată beneficia de finanțare din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.
(36) Plățile ar trebui efectuate pe baza unei decizii a Comisiei de autorizare a plății către statul membru în cauză. Prin urmare, este necesar să se deroge de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, astfel încât termenul de plată să poată începe să curgă de la data la care statului membru în cauză i s-a comunicat de către Comisie decizia respectivă, și nu de la data primirii unei cereri de plată.
(37) După analizarea tuturor cererilor de plată primite într-o anumită rundă și în cazul în care veniturile alocate fondului în conformitate cu articolul 30d alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE nu sunt suficiente pentru a acoperi cererile de plată transmise de statele membre, Comisia ar trebui să efectueze plățile către statele membre pe bază proporțională, pentru a asigura un tratament egal al statelor membre. În următoarea rundă de cereri de plată, Comisia ar trebui să acorde prioritate statelor membre cu plăți întârziate din runda anterioară de cereri de plată și abia apoi să plătească noile cereri de plată transmise.
(38) Pentru a facilita pregătirea planurilor și pentru a asigura norme transparente de monitorizare și evaluare, lista indicatorilor comuni și modelul pentru planuri ar trebui să fie incluse în anexele la prezentul regulament. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza indicatori comuni relevanți pentru a stabili jaloanele și țintele în planurile lor. Lista indicatorilor comuni ar trebui să conțină indicatorii comuni pentru raportarea progreselor înregistrate și în scopul monitorizării și al evaluării punerii în aplicare a planurilor și a execuției fondului.
(39) Fondul ar trebui executat în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, asigurând inclusiv prevenirea și urmărirea penală eficace a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a corupției și a conflictelor de interese. Fondul face obiectul unui regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în cazul încălcării principiilor statului de drept în statele membre, stabilit prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului (17).
(40) În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, cu respectarea caracterului bazat pe performanțe al fondului, ar trebui să se stabilească norme specifice privind angajamentele bugetare, plățile, suspendarea și recuperarea fondurilor, precum și privind încetarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar. Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de fond respectă dreptul aplicabil al Uniunii și cel intern. Statele membre ar trebui să se asigure că acest sprijin este acordat în conformitate cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat, dacă este cazul. În special, ele ar trebui să se asigure că frauda, corupția și conflictele de interese sunt prevenite, depistate și corectate și că finanțarea dublă din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii este evitată. Suspendarea și încetarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar, precum și reducerea și recuperarea contribuției financiare ar trebui să fie posibile atunci când planul de redresare și reziliență nu a fost implementat în mod satisfăcător de către statul membru în cauză sau în cazul unor nereguli grave, și anume fraudă, corupție și conflicte de interese în legătură cu măsurile sprijinite de fond sau o încălcare gravă a unei obligații în temeiul acordurilor referitoare la sprijinul financiar. În cazul încetării unui acord referitor la sprijinul financiar sau în cazul reducerii și recuperării unei alocări financiare, sumele respective ar trebui alocate statelor membre până la 31 decembrie 2033, în conformitate cu normele de distribuire a certificatelor prevăzute la articolul 30d alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE. Ar trebui să se stabilească proceduri contradictorii adecvate pentru a se asigura faptul că deciziile Comisiei în legătură cu suspendarea și recuperarea sumelor plătite sau cu încetarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar respectă dreptul statelor membre de a prezenta observații.
(41) Comisia ar trebui să se asigure că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace. Deși este în primul rând responsabilitatea statului membru să se asigure că fondul este executat în conformitate cu normele relevante din dreptul Uniunii și din dreptul intern, Comisia ar trebui să poată primi asigurări suficiente din partea statului membru în această privință. În acest scop, la execuția fondului, statele membre ar trebui să asigure funcționarea unui sistem de control intern concret și eficient și ar trebui să recupereze cuantumurile plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod abuziv. Statele membre ar trebui să se poată baza în acest sens pe propriile sisteme naționale de gestiune a bugetului. Statele membre ar trebui să colecteze, să înregistreze și să stocheze într-un sistem electronic categorii standardizate de date și informații care să le permită să prevină, să depisteze și să corecteze neregulile grave privitoare la măsurile și investițiile sprijinite de fond, și anume frauda, corupția și conflictele de interese. Comisia ar trebui să pună la dispoziție un sistem de informare și monitorizare, inclusiv un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru accesarea și analizarea acestor date și informații. Comisia ar trebui să încurajeze utilizarea sistemului de informare și monitorizare respectiv în vederea aplicării sale generalizate de către statele membre.
(42) Comisia, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi și, după caz, Parchetul European (EPPO) ar trebui să poată utiliza sistemul de informare și monitorizare în limitele competențelor și drepturilor lor.
(43) Statele membre și Comisia ar trebui să aibă dreptul de a prelucra date cu caracter personal numai în cazul în care acest lucru este necesar în vederea descărcării de gestiune, efectuării unui audit și a unui control, informării, comunicării și vizibilității în ceea ce privește utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile care se pun în aplicare în temeiul fondului. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European sau al Consiliului (18) sau cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (19), în funcție de care dintre cele două regulamente este aplicabil.
(44) În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (20), cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (21), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (22) și (UE) 2017/1939 (23) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese și, dacă este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă au avut loc o fraudă, un act de corupție, conflicte de interese sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. EPPO este împuternicit, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, să investigheze și să urmărească penal cazuri de fraudă, de corupție, de conflicte de interese și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (24). În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată, ai EPPO în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939 și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(45) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului Uniunii prin granturi, achiziții publice, premii și gestiune indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
(46) Regulamentul (UE) 2021/1060 ar trebui să fie modificat în consecință.
(47) Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume de a contribui la o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică prin abordarea impactului social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,