Recitale
(1) Scopul prezentei directive este de a contribui la buna funcționare a pieței interne prin apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește cerințele de accesibilitate aplicabile anumitor produse și servicii, în special prin eliminarea și prevenirea barierelor din calea liberei circulații a anumitor produse și servicii accesibile, bariere care decurg din cerințe de accesibilitate divergente ale statelor membre. Acest lucru ar spori disponibilitatea, în cadrul pieței interne, a produselor și serviciilor accesibile și ar îmbunătăți accesibilitatea informațiilor relevante.
(2) Cererea de produse și servicii accesibile este ridicată și se preconizează că numărul de persoane cu dizabilități va crește semnificativ. Un mediu în care produsele și serviciile sunt mai accesibile contribuie la o societate mai favorabilă incluziunii și facilitează o viață independentă pentru persoanele cu dizabilități. În acest context, ar trebui să se țină seama de faptul că prevalența dizabilității în Uniune este mai mare în rândul femeilor decât în rândul bărbaților.
(3) Prezenta directivă definește persoanele cu dizabilități în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la 13 decembrie 2006 (CNUDPD), la care Uniunea este parte începând cu 21 ianuarie 2011 și pe care au ratificat-o toate statele membre. CNUDPD stabilește că persoanele cu dizabilități „includ acele persoane care au deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți”. Prezenta directivă promovează participarea egală, deplină și efectivă, prin îmbunătățirea accesului la principalele produse și servicii care, prin concepția lor inițială sau prin adaptarea ulterioară, abordează nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilități.
(4) Alte persoane care se confruntă cu limitări funcționale, precum persoanele în vârstă, femeile gravide sau persoanele care călătoresc cu bagaje, ar avea și ele de câștigat de pe urma prezentei directive. Conceptul de „persoane cu limitări funcționale” la care face trimitere prezenta directivă include persoanele care au deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale, deficiențe legate de vârstă sau provocate de alte cauze legate de funcționarea corpului uman, permanente sau temporare, care, în interacțiune cu diferite bariere, pot limita accesul la produse și la servicii și pot conduce la o situație ce impune adaptarea respectivelor produse și servicii la nevoile lor specifice.
(5) Disparitățile dintre actele cu putere de lege și actele administrative ale statelor membre referitoare la accesibilitatea produselor și a serviciilor pentru persoanele cu dizabilități creează obstacole în calea liberei circulații a produselor și serviciilor și denaturează concurența efectivă pe piața internă. În cazul unor produse și servicii, se preconizează că disparitățile respective vor crește în Uniune după intrarea în vigoare a CNUDPD. Operatorii economici, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile), sunt cu deosebire afectați de aceste obstacole.
(6) Din cauza diferențelor naționale în ceea ce privește cerințele de accesibilitate, profesioniștii independenți, IMM-urile și microîntreprinderile, în special, sunt descurajați de la a valorifica oportunități de afaceri în afara piețelor lor naționale. Cerințele de accesibilitate naționale, sau chiar regionale și locale, instituite de statele membre diferă în prezent în ceea ce privește atât domeniul de aplicare, cât și nivelul detaliilor. Aceste diferențe afectează negativ competitivitatea și creșterea, din cauza costurilor suplimentare suportate pentru elaborarea și comercializarea unor produse și servicii accesibile pentru fiecare piață națională.
(7) Consumatorii de produse și servicii accesibile și de tehnologii de asistare se confruntă cu un nivel ridicat al prețurilor din cauza concurenței limitate între furnizori. Fragmentarea reglementărilor naționale reduce beneficiile care ar putea rezulta în urma împărtășirii experiențelor cu omologii de la nivel național și internațional ca răspuns la progresele societale și tehnologice.
(8) Apropierea măsurilor naționale la nivelul Uniunii este, prin urmare, necesară pentru buna funcționare a pieței interne, cu scopul de a pune capăt fragmentării pieței de produse și servicii accesibile, de a crea economii de scară, de a facilita comerțul transfrontalier și mobilitatea, precum și de a ajuta operatorii economici să își concentreze resursele asupra inovării, în loc să utilizeze aceste resurse pentru acoperirea cheltuielilor generate de legislația fragmentată din Uniune.
(9) Beneficiile armonizării cerințelor de accesibilitate pentru piața internă au fost demonstrate prin aplicarea Directivei 2014/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3) privind ascensoarele și a Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4) în domeniul transporturilor.
(10) În conformitate cu Declarația nr. 22 privind persoanele cu dizabilități anexată la Tratatul de la Amsterdam, la Conferința reprezentanților guvernelor statelor membre s-a convenit asupra faptului că, la elaborarea de măsuri în temeiul articolului 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), instituțiile Uniunii urmează să țină seama de nevoile persoanelor cu dizabilități.
(11) Obiectivul general al comunicării Comisiei din 6 mai 2015„O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” este de a genera beneficii economice și sociale durabile cu ajutorul unei piețe unice digitale conectate, facilitând astfel comerțul și promovând ocuparea forței de muncă în interiorul Uniunii. Consumatorii Uniunii nu beneficiază încă de toate avantajele în materie de prețuri și de opțiuni pe care le poate oferi piața unică, deoarece tranzacțiile transfrontaliere online sunt, în continuare, foarte limitate. Fragmentarea limitează, de asemenea, cererea de tranzacții comerciale electronice transfrontaliere. Totodată, sunt necesare acțiuni concertate pentru a se garanta că conținutul electronic, serviciile de comunicații electronice și accesul la serviciile mass-media audiovizuale, sunt disponibile pe deplin pentru persoanele cu dizabilități. Prin urmare, este necesar să se armonizeze cerințele de accesibilitate la nivelul întregii piețe unice digitale și să se garanteze că toți cetățenii Uniunii, indiferent de abilitățile lor, pot să se bucure de avantajele acesteia.
(12) Din momentul în care Uniunea a devenit parte la CNUDPD, dispozițiile acesteia au devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii și sunt obligatorii pentru instituțiile Uniunii și pentru statele sale membre.
(13) CNUDPD prevede că părțile la aceasta iau măsuri adecvate pentru a garanta că persoanele cu dizabilități au acces, în condiții de egalitate cu ceilalți, la mediul fizic, la transporturi, la informații și comunicații, inclusiv la sisteme și tehnologii ale informației și comunicațiilor, precum și la alte facilități și servicii deschise sau furnizate publicului, atât în zonele urbane, cât și în zonele rurale. Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a identificat necesitatea de a se crea un cadru legislativ cu repere concrete, executorii și cu termene precise pentru monitorizarea punerii în aplicare treptate a cerințelor de accesibilitate.
(14) CNUDPD solicită părților la aceasta să întreprindă sau să sprijine cercetarea și dezvoltarea în domeniul noilor tehnologii, precum și să promoveze disponibilitatea și utilizarea acestora, inclusiv a tehnologiilor informației și comunicațiilor, a echipamentelor de mobilitate, a dispozitivelor și tehnologiilor de asistare, adecvate pentru persoanele cu dizabilități. În CNUDPD se solicită, de asemenea, să se acorde prioritate tehnologiilor cu prețuri accesibile.
(15) Intrarea în vigoare a CNUDPD în cadrul ordinii juridice a statelor membre atrage după sine necesitatea de a adopta dispoziții naționale suplimentare privind accesibilitatea produselor și a serviciilor. Fără o acțiune a Uniunii, respectivele dispoziții ar duce la accentuarea în continuare a diferențelor dintre actele cu putere de lege și actele administrative ale statelor membre.
(16) Prin urmare, este necesar să se faciliteze punerea în aplicare în Uniune a CNUDPD prin prevederea de norme comune la nivelul Uniunii. De asemenea, prezenta directivă sprijină statele membre în eforturile lor de a își îndeplini, în mod armonizat, atât angajamentele lor naționale, cât și obligațiile care le revin în temeiul CNUDPD, în ceea ce privește accesibilitatea.
(17) Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2010 intitulată „Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități – un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere”, în conformitate cu CNUDPD, identifică accesibilitatea drept unul dintre cele opt domenii de acțiune ale sale, precizând că aceasta este o condiție prealabilă de bază pentru participarea în societate, și urmărește să asigure accesibilitatea produselor și serviciilor.
(18) Stabilirea produselor și a serviciilor care intră sub incidența prezentei directive se bazează pe un exercițiu de examinare, care a fost efectuat în timpul pregătirii evaluării de impact, care a permis identificarea produselor și serviciilor relevante pentru persoanele cu dizabilități și pentru care statele membre au adoptat sau probabil vor adopta cerințe de accesibilitate naționale divergente care perturbă funcționarea pieței interne.
(19) În vederea asigurării accesibilității serviciilor care intră sub incidența prezentei directive, pentru produsele utilizate pentru furnizarea serviciilor cu care interacționează consumatorul ar trebui, de asemenea, să se solicite respectarea cerințelor de accesibilitate aplicabile prevăzute de prezenta directivă.
(20) Chiar dacă un serviciu, sau o parte a unui serviciu, este subcontractat unei părți terțe, accesibilitatea respectivului serviciu nu ar trebui să fie compromisă, iar furnizorii de servicii ar trebui să respecte obligațiile prevăzute în prezenta directivă. Furnizorii de servicii ar trebui, de asemenea, să asigure formarea adecvată și continuă a angajaților lor, pentru a garanta că aceștia cunosc modul de utilizare a produselor și serviciilor accesibile. Formarea respectivă ar trebui să includă aspecte precum furnizarea de informații, consilierea și publicitatea.
(21) Cerințele de accesibilitate ar trebui introduse în modul cel mai puțin împovărător cu putință pentru operatorii economici și statele membre.
(22) Este necesar să se precizeze cerințele de accesibilitate aplicabile în cazul introducerii pe piață a produselor și a serviciilor care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, pentru a asigura libera lor circulație pe piața internă.
(23) Prezenta directivă ar trebui să prevadă obligativitatea cerințelor de accesibilitate funcționale și acestea ar trebui să fie prezentate sub forma unor obiective generale. Respectivele cerințe ar trebui să fie suficient de precise pentru a fi obligatorii din punct de vedere juridic și suficient de detaliate pentru a permite evaluarea conformității, cu scopul de a asigura buna funcționare a pieței interne pentru produsele și serviciile vizate de prezenta directivă, precum și să lase un anumit grad de flexibilitate cu scopul de a permite inovarea.
(24) Prezenta directivă conține un număr de criterii de performanță funcțională legate de modurile de operare ale produselor și serviciilor. Criteriile respective nu sunt destinate să reprezinte o alternativă generală la cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, ci ar trebui să fie folosite numai în circumstanțe foarte specifice. Respectivele criterii ar trebui să se aplice unor funcții sau caracteristici specifice ale produselor sau serviciilor respective, pentru a le face accesibile, atunci când cerințele de accesibilitate din prezenta directivă nu abordează una sau mai multe dintre aceste funcții sau caracteristici specifice. În plus, în cazul în care o cerință de accesibilitate conține cerințe tehnice specifice și produsul sau serviciul oferă o soluție tehnică alternativă pentru respectivele cerințe tehnice, această soluție tehnică alternativă ar trebui să respecte, și ea, cerințele de accesibilitate aferente și ar trebui să conducă la un grad echivalent sau superior de accesibilitate, prin aplicarea criteriilor de performanță funcțională relevante.
(25) Prezenta directivă ar trebui să vizeze sistemele hardware de uz general destinate consumatorilor. Pentru ca respectivele sisteme să funcționeze în mod accesibil ar trebui ca și sistemele lor de operare să fie accesibile. Astfel de sisteme hardware sunt caracterizate prin natura lor multifuncțională și prin capacitatea lor de a efectua, cu software-ul adecvat, cele mai frecvente sarcini informatice solicitate de consumatori și sunt destinate folosirii de către consumatori. Calculatoarele personale, inclusiv calculatoarele de birou, calculatoarele portabile, telefoanele inteligente și tabletele, sunt exemple de astfel de sisteme hardware. Calculatoarele specializate integrate în produse electronice destinate consumatorilor nu constituie sisteme hardware de uz general destinate consumatorilor. Prezenta directivă nu ar trebui să vizeze în mod individual componentele individuale cu funcții specifice, cum ar fi o placă de bază sau un cip de memorie, care sunt utilizate sau care ar putea fi utilizate într-un astfel de sistem.
(26) Prezenta directivă ar trebui, de asemenea, să includă în domeniul său de aplicare terminale de plată, atât hardware cât și software, și anumite terminale pentru autoservire interactive, atât hardware cât și software, destinate a fi utilizate pentru furnizarea de servicii reglementate de prezenta directivă: de exemplu, bancomatele; automatele pentru bilete care emit bilete fizice garantând accesul la servicii, cum ar fi distribuitoarele de bilete de călătorie, automatele de bonuri de ordine din oficiile bancare; automatele de check-in; și terminalele pentru autoservire interactive care oferă informații, inclusiv ecranele de informare interactive.
(27) Cu toate acestea, anumite terminale pentru autoservire interactive care oferă informații, instalate drept componente integrate ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive, deoarece acestea constituie părți componente ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant care nu sunt reglementate de prezenta directivă.
(28) Prezenta directivă ar trebui să vizeze și serviciile de comunicații electronice, inclusiv comunicațiile de urgență, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (5). În prezent, măsurile luate de statele membre pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilități sunt divergente și nu sunt armonizate la nivelul întregii piețe interne. Asigurarea faptului că în întreaga Uniune se aplică aceleași cerințe de accesibilitate va duce la realizarea unor economii de scară pentru operatorii economici care își desfășoară activitatea în mai mult de un stat membru și va facilita accesul efectiv al persoanelor cu dizabilități, atât în propriile state membre și cât și atunci când călătoresc între statele membre. Pentru ca serviciile de comunicații electronice, inclusiv comunicațiile de urgență, să fie accesibile, furnizorii ar trebui, pe lângă funcția vocală, să ofere funcția de tip text în timp real, precum și servicii de conversație totală în cazul în care oferă funcția de tip video, asigurând sincronizarea tuturor aceste mijloace de comunicare. Statele membre, în plus față de cerințele prevăzute în prezenta directivă, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/1972, ar trebui să poată stabili un furnizor de servicii de retransmisie la care ar putea recurge persoanele cu dizabilități.
(29) Prezenta directivă armonizează cerințele de accesibilitate pentru servicii de comunicații electronice și produse conexe și completează Directiva (UE) 2018/1972, care stabilește cerințe privind accesul echivalent și posibilitatea de alegere în condiții de echivalență de către utilizatorii finali cu dizabilități. Directiva (UE) 2018/1972 stabilește, de asemenea, cerințe în temeiul obligațiilor de serviciu universal privind accesibilitatea tarifelor aferente serviciilor de acces la internet și comunicațiilor de vocale, precum și privind disponibilitatea și accesibilitatea tarifelor aferente echipamentelor terminale conexe, a echipamentelor specifice și a serviciilor pentru consumatorii cu dizabilități.
(30) Prezenta directivă ar trebui să reglementeze și echipamentele terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, preconizate a fi utilizate în primul rând pentru accesarea serviciilor de comunicații electronice. În sensul prezentei directive ar trebui să se considere că respectivele echipamente includ echipamente care fac parte din configurația utilizată la accesarea serviciilor de comunicații electronice, precum un router sau un modem.
(31) În sensul prezentei directive, accesul la serviciile mass-media audiovizuale ar trebui să însemne că accesul la conținutul audiovizual este accesibil, precum și că există mecanisme care să le permită persoanelor cu dizabilități să utilizeze tehnologiile de asistare. Serviciile care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale pot include site-uri web, aplicații online, aplicații bazate pe set-top boxuri, aplicații care pot fi descărcate, servicii integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicații mobile și playere media conexe, precum și servicii de televiziune conectată. Accesibilitatea serviciilor mass-media audiovizuale este reglementată de Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6), cu excepția accesibilității grilelor electronice de programe (EPG), care sunt incluse în definiția serviciilor care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale cărora li se aplică prezenta directivă.
(32) În contextul serviciilor de transport aerian, feroviar, maritim și cu autobuzul pentru pasageri, prezenta directivă ar trebui să reglementeze și furnizarea de informații privind serviciul de transport, puse la dispoziție prin site-uri web, servicii integrate pe dispozitive mobile, ecrane de informare interactive și terminale pentru autoservire interactive, necesare pasagerilor cu dizabilități în scopul efectuării unei călătorii, inclusiv informațiile de călătorie în timp real. Aceasta ar putea include, de exemplu, informațiile prealabile călătoriei, informațiile din timpul călătoriei și informațiile furnizate în cazul anulării serviciului sau al producerii unei întârzieri la plecare. Alte tipuri de informații ar putea include, de exemplu, informațiile privind prețurile și ofertele.
(33) Prezenta directivă ar trebui să vizeze și site-urile web, serviciile integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicațiile mobile create sau furnizate de operatorii de servicii de transport de călători care fac parte din domeniul de aplicare al prezentei directive, sau în numele acestora, cum ar fi serviciile electronice de emitere a biletelor, biletele electronice, precum și furnizarea de informații despre produsele și serviciile de transport de persoane ale furnizorului de servicii, inclusiv furnizarea de informații de călătorie în timp real.
(34) Stabilirea domeniului de aplicare al prezentei directive în ceea ce privește serviciile de transport aerian, cu autobuzul, feroviar și naval pentru pasageri ar trebui să se bazeze pe legislația sectorială existentă privind drepturile pasagerilor. Acolo unde prezenta directivă nu se aplică anumitor tipuri de servicii de transport, statele membre ar trebui să încurajeze furnizorii de servicii să aplice cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.
(35) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului (7) prevede deja obligații pentru organismele din sectorul public care furnizează servicii de transport, inclusiv servicii urbane și suburbane de transport și servicii regionale de transport, de a-și face site-urile web accesibile. Prezenta directivă conține scutiri pentru microîntreprinderile care furnizează servicii, inclusiv servicii urbane și suburbane de transport și servicii regionale de transport. Pe lângă acestea, prezenta directivă include obligații pentru a se garanta accesibilitatea site-urilor web de comerț electronic. Deoarece prezenta directivă cuprinde obligații pentru marea majoritate a furnizorilor de servicii private de transport să își facă site-urile web accesibile, atunci când vând bilete online, nu este necesar să se introducă în prezenta directivă cerințe suplimentare pentru site-urile web ale furnizorilor de servicii urbane și suburbane de transport și ale furnizorilor de servicii regionale de transport.
(36) Anumite elemente ale cerințelor de accesibilitate, în special în ceea ce privește furnizarea de informații, astfel cum se precizează în prezenta directivă, sunt deja reglementate în dreptul Uniunii din domeniul transporturilor de pasageri. Sunt incluse elemente ale Regulamentului (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (8) în ceea ce privește drepturile persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului, ale Regulamentului (CE) nr. 1107/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (9), ale Regulamentului (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului (10), ale Regulamentului (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (11) în ceea ce privește transportul maritim și pe căi navigabile interioare și ale Regulamentului (UE) nr. 181/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (12) în ceea ce privește transportul cu autobuzul și autocarul. Sunt incluse de asemenea acte relevante adoptate în temeiul Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13). Pentru a garanta coerența în materie de reglementare, cerințele de accesibilitate prevăzute în regulamentele respective și respectivele acte ar trebui să se aplice în continuare ca și înainte. Cu toate acestea, cerințele suplimentare prevăzute în prezenta directivă ar completa cerințele existente, îmbunătățind funcționarea pieței interne în domeniul transporturilor și acționând în beneficiul persoanelor cu dizabilități.
(37) Anumite elemente ale serviciilor de transport nu ar trebui să facă obiectul prezentei directive atunci când sunt furnizate în afara teritoriului statelor membre, chiar dacă serviciul a fost destinat pieței Uniunii. În ceea ce privește aceste elemente, un operator de servicii de transport de persoane ar trebui să fie obligat să se asigure că cerințele prevăzute în prezenta directivă sunt îndeplinite numai în ceea ce privește partea de serviciu oferită pe teritoriul Uniunii. Cu toate acestea, în cazul transportului aerian, transportatorii aerieni din Uniune ar trebui să se asigure că cerințele aplicabile prevăzute în prezenta directivă sunt, de asemenea, îndeplinite în cazul zborurilor care pleacă de pe un aeroport situat într-o țară terță și care zboară către un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru. În plus, toți transportatorii aerieni, inclusiv cei care nu sunt autorizați în Uniune ar trebui să se asigure că cerințele aplicabile prevăzute în prezenta directivă sunt respectate în cazurile în care zborurile pleacă de pe teritoriul Uniunii către o țară terță.
(38) Autoritățile urbane ar trebui încurajate să integreze accesibilitatea fără obstacole la serviciile de transport urban în planurile lor de mobilitate urbană sustenabilă (PMUS) și să publice cu regularitate liste cu cele mai bune practici privind accesibilitatea fără obstacole la transportul public urban și la mobilitatea urbană.
(39) Dreptul Uniunii privind serviciile bancare și financiare urmărește să protejeze consumatorii acestor servicii și să le furnizeze informații pe întreg teritoriul Uniunii, dar nu include cerințe de accesibilitate. Pentru a le permite persoanelor cu dizabilități să utilizeze aceste servicii pe întreg teritoriul Uniunii, inclusiv atunci când sunt furnizate prin site-uri web și servicii integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicații mobile, să ia decizii în cunoștință de cauză și să aibă încredere că sunt protejate în mod adecvat, la fel ca ceilalți consumatori, precum și pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru furnizorii de servicii, prezenta directivă ar trebui să instituie cerințe de accesibilitate comune pentru anumite servicii bancare și financiare furnizate consumatorilor.
(40) Cerințele de accesibilitate corespunzătoare ar trebui să se aplice și metodelor de identificare, semnăturii electronice și serviciilor de plată, întrucât acestea sunt necesare pentru încheierea de tranzacții bancare destinate consumatorilor.
(41) Fișierele cărților electronice sunt bazate pe o reprezentare electronică ce permite circulația și consultarea unor opere intelectuale în principal textuale și grafice. Gradul de precizie al acestei reprezentări determină accesibilitatea fișierelor de cărți electronice, în special în ceea ce privește adecvarea diferitelor elemente constitutive ale operei și descrierea standardizată a structurii sale. Interoperabilitatea în termeni de accesibilitate ar trebui să optimizeze compatibilitatea acestor fișiere cu agenții utilizatori și cu actualele și viitoarele tehnologii de asistare. Caracteristicile specifice ale volumelor speciale, cum ar fi benzile desenate, cărțile pentru copii și cărțile de artă, ar trebui avute în vedere din perspectiva tuturor cerințelor de accesibilitate aplicabile. Existența unor cerințe divergente de accesibilitate în statele membre ar face ca editorii și alți operatori economici să beneficieze cu greu de avantajele pieței interne, ar putea crea probleme de interoperabilitate cu e-readerele și ar limita accesul pentru consumatorii cu dizabilități. În contextul cărților electronice, conceptul de furnizor de servicii poate include editorii și alți operatori economici implicați în distribuția acestora. Este recunoscut faptul că persoanele cu dizabilități continuă să se confrunte cu obstacole în calea accesului la conținut care este protejat prin drepturi de autor și drepturi conexe și că au fost deja luate anumite măsuri pentru a remedia această situație, de exemplu prin adoptarea Directivei (UE) 2017/1564 a Parlamentului European și a Consiliului (14) și a Regulamentului (UE) 2017/1563 al Parlamentului European și al Consiliului (15) și că în viitor ar putea fi luate măsuri suplimentare în acest sens la nivelul Uniunii.
(42) Prezenta directivă definește serviciile de comerț electronic drept serviciu furnizat la distanță, prin intermediul site-urilor web și al serviciilor integrate pe dispozitive mobile, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a unui consumator în vederea încheierii unui contract de consum. În sensul respectivei definiții, „la distanță” înseamnă că serviciul este furnizat fără ca părțile să fie prezente simultan; „prin mijloace electronice” înseamnă că serviciul este inițial transmis și primit la destinație prin intermediul unui echipament electronic pentru prelucrarea (inclusiv arhivarea digitală) și stocarea datelor și este transmis, transferat și recepționat, în integralitatea sa, prin cablu, prin unde radio, prin mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice; „la solicitarea individuală a unui consumator” înseamnă că serviciul este furnizat în urma unei cereri individuale. Având în vedere importanța tot mai mare a serviciilor de comerț electronic, precum și caracterul lor tehnologic pronunțat, este important să existe cerințe armonizate pentru accesibilitatea acestora.
(43) Obligațiile în materie de accesibilitate privind serviciile de comerț electronic prevăzute în prezenta directivă ar trebui să se aplice vânzării online a oricărui produs sau serviciu și ar trebui, prin urmare, să se aplice și vânzării unui produs sau serviciu care intră de drept în domeniul de aplicare al prezentei directive.
(44) Măsurile referitoare la accesibilitatea preluării comunicațiilor de urgență ar trebui adoptate fără a aduce atingere și fără a avea vreun impact asupra organizării serviciilor de urgență, ce rămâne în competența exclusivă a statelor membre.
(45) În conformitate cu Directiva (UE) 2018/1972, statele membre urmează să se asigure că accesul utilizatorilor finali cu dizabilități la serviciile de urgență este posibil prin intermediul comunicațiilor de urgență și că este echivalent cu cel de care beneficiază alți utilizatori finali în conformitate cu dreptul Uniunii care armonizează cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor. Comisia și autoritățile naționale de reglementare și alte autorități competente urmează să ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că utilizatorii finali cu dizabilități pot apela serviciile de urgență în mod echivalent cu celelalte persoane, atunci când călătoresc în alt stat membru, fără vreo înregistrare prealabilă, în cazul în care acest lucru este fezabil. Respectivele măsuri urmăresc garantarea interoperabilității între statele membre și se bazează în cea mai mare măsură cu putință pe standardele sau specificațiile europene publicate în conformitate cu articolul 39 din Directiva (UE) 2018/1972. Respectivele măsuri nu împiedică statele membre să adopte cerințe suplimentare în vederea urmăririi obiectivelor stabilite în directiva respectivă. Ca alternativă la respectarea cerințelor de accesibilitate în ceea ce privește preluarea comunicațiilor de urgență pentru utilizatorii cu dizabilități prevăzută de prezenta directivă, statele membre ar trebui să poată să stabilească un furnizor terț de servicii de retransmisie prin intermediul căruia persoanele cu dizabilități să comunice cu centrul de preluare a apelurilor de urgență, până când respectivele centre de preluare a apelurilor de urgență sunt capabile să utilizeze servicii de comunicații electronice prin protocoale internet pentru garantarea accesibilității privind preluarea comunicațiilor de urgență. În orice caz, obligațiile prevăzute în prezenta directivă nu ar trebui înțelese în sensul restrângerii sau diminuării oricărei obligații prevăzute în beneficiul utilizatorilor finali cu dizabilități, inclusiv accesul echivalent la servicii de comunicații electronice și la servicii de urgență și obligațiile de accesibilitate astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2018/1972.
(46) Directiva (UE) 2016/2102 definește cerințele de accesibilitate pentru site-uri web și aplicații mobile ale organismelor din sectorul public și alte aspecte conexe, în special cerințe referitoare la conformitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile relevante. Directiva respectivă cuprinde însă o listă specifică de excepții. Există excepții similare relevante pentru prezenta directivă. Anumite activități care au loc prin intermediul site-urilor web și al aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, cum ar fi serviciile de transport de persoane sau serviciile de comerț electronic, care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, ar trebui, în plus, să respecte cerințele de accesibilitate aplicabile prevăzute în prezenta directivă în vederea asigurării faptului că vânzarea online de produse și servicii este accesibilă persoanelor cu dizabilități, indiferent dacă vânzătorul este un operator economic public sau privat. Cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar trebui aliniate la cerințele Directivei (UE) 2016/2102, în pofida diferențelor în ceea ce privește, de exemplu, monitorizarea, raportarea și asigurarea respectării normelor.
(47) Cele patru principii ale accesibilității site-urilor web și a aplicațiilor mobile sunt: perceptibilitatea, care înseamnă că informațiile și componentele interfeței de utilizare trebuie să poată fi prezentate utilizatorilor în moduri pe care aceștia le pot percepe; operabilitatea, care înseamnă că componentele interfeței de utilizare și navigarea trebuie să poată fi utilizate; inteligibilitatea, care înseamnă că informațiile și exploatarea interfeței de utilizare trebuie să poată fi înțelese; și robustețea, care înseamnă că conținutul trebuie să fie suficient de robust încât să poată fi interpretat în mod fiabil de o gamă largă de agenți utilizatori, inclusiv de tehnologiile de asistare. Aceste principii sunt, de asemenea, utilizate în Directiva (UE) 2016/2102.
(48) Statele membre ar trebui să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că, în cazul în care produsele și serviciile reglementate de prezenta directivă sunt în conformitate cu cerințele de accesibilitate aplicabile, libera lor circulație în Uniune nu este împiedicată din motive legate de cerințe de accesibilitate.
(49) În anumite situații, cerințele comune în materie de accesibilitate a mediului construit ar facilita libera circulație a serviciilor conexe și a persoanelor cu dizabilități. Prin urmare, prezenta directivă ar trebui să permită statelor membre să includă mediul construit utilizat la furnizarea de servicii în domeniul de aplicare al prezentei directive, asigurând conformitatea cu cerințele în materie de accesibilitate prevăzute în anexa III.
(50) Accesibilitatea ar trebui să fie obținută prin eliminarea și prevenirea sistematică a barierelor, de preferință printr-o abordare care să ia în calcul proiectarea universală sau „proiectarea pentru toți”, care contribuie astfel la asigurarea, pentru persoanele cu dizabilități, a accesului în condiții de egalitate cu ceilalți. Potrivit CNUDPD, această abordare „înseamnă proiectarea produselor, mediului, programelor și serviciilor, astfel încât să poată fi utilizate de către toate persoanele, pe cât este posibil, fără să fie nevoie de o adaptare sau de o proiectare specializate”. În conformitate cu CNUDPD, „«proiectarea universală» nu exclude dispozitivele de asistare pentru anumite grupuri de persoane cu dizabilități, atunci când sunt necesare”. În plus, accesibilitatea nu ar trebui să excludă punerea la dispoziție a unor amenajări rezonabile, atunci când acest lucru este impus de dreptul național sau al Uniunii. Accesibilitatea și proiectarea universală ar trebui interpretate în conformitate cu comentariul general nr. 2 (2014) – articolul 9: Accesibilitate, astfel cum a fost redactat de Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.
(51) Produsele și serviciile care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive nu sunt automat incluse în domeniul de aplicare al Directivei 93/42/CEE a Consiliului (16). Cu toate acestea, unele tehnologii de asistare care constituie dispozitive medicale ar putea intra în domeniul de aplicare al respectivei directive.
(52) Cele mai multe locuri de muncă din Uniune sunt oferite de IMM-uri și de microîntreprinderi. Acestea au o importanță vitală pentru dezvoltarea viitoare, dar se confruntă foarte des cu piedici și obstacole în calea dezvoltării produselor sau a serviciilor lor, în special în context transfrontalier. Prin urmare, este necesar să se faciliteze activitatea IMM-urilor și a microîntreprinderilor prin armonizarea dispozițiilor naționale privind accesibilitatea, menținându-se, în același timp, garanțiile necesare.
(53) Pentru ca microîntreprinderile și IMM-urile să beneficieze de prezenta directivă, acestea trebuie să îndeplinească în mod autentic cerințele Recomandării 2003/361/CE a Comisiei (17) și jurisprudența relevantă, destinate să prevină eludarea normelor sale.
(54) Pentru a asigura coerența legislației Uniunii, prezenta directivă ar trebui să se întemeieze pe Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului (18), întrucât aceasta reglementează produse care fac deja obiectul altor acte ale Uniunii, recunoscând totodată caracteristicile speciale ale cerințelor de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.
(55) Toți operatorii economici care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive și intervin în lanțul de furnizare și de distribuție ar trebui să se asigure că pun la dispoziție pe piață numai produse care sunt în conformitate cu prezenta directivă. Același lucru ar trebui să se aplice operatorilor economici care furnizează servicii. Este necesar să se prevadă o distribuire clară și proporțională a obligațiilor care corespund rolului fiecărui operator economic în procesul de aprovizionare și de distribuție.
(56) Operatorii economici ar trebui să fie răspunzători pentru conformitatea produselor și a serviciilor, în ce privește rolul care le revine în lanțul de aprovizionare, astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecție a accesibilității și să garanteze o concurență loială pe piața Uniunii.
(57) Obligațiile prevăzute în prezenta directivă ar trebui să se aplice în egală măsură operatorilor economici din sectoarele public și privat.
(58) Producătorul, fiind persoana cu cele mai detaliate cunoștințe privind procesul de proiectare și de producție, este cel mai în măsură să efectueze evaluarea completă a conformității. Deși responsabilitatea pentru conformitatea produselor îi revine producătorului, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să joace un rol esențial în a verifica dacă produsele puse la dispoziție în Uniune sunt fabricate în conformitate cu dreptul Uniunii.
(59) Importatorii și distribuitorii ar trebui să fie implicați în sarcinile de supraveghere a pieței desfășurate de autoritățile naționale și ar trebui să participe activ, furnizând autorităților competente toate informațiile referitoare la produsul vizat.
(60) Importatorii ar trebui să se asigure că produsele din țările terțe care intră pe piața Uniunii respectă prezenta directivă, în special că producătorii au aplicat procedurile de evaluare a conformității adecvate pentru produsele în cauză.
(61) Atunci când introduce un produs pe piață, importatorii ar trebui să indice pe produs numele lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată, precum și adresa la care pot fi contactați.
(62) Distribuitorii ar trebui să se asigure că modul în care manipulează un produs nu afectează conformitatea acestuia cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă.
(63) Orice operator economic care introduce pe piață un produs sub numele sau marca sa sau care modifică un produs introdus deja pe piață astfel încât conformitatea acestuia cu cerințele aplicabile ar putea fi afectată, ar trebui să fie considerat ca fiind producător și, prin urmare, ar trebui să își asume obligațiile producătorului.
(64) Din motive de proporționalitate, cerințele de accesibilitate ar trebui să se aplice numai în măsura în care nu impun o sarcină disproporționată asupra operatorului economic în cauză sau în măsura în care nu necesită o modificare fundamentală a produselor și a serviciilor care ar conduce la modificarea fundamentală a acestora din perspectiva prezentei directive. Cu toate acestea, ar trebui să existe mecanisme de control pentru a verifica dacă exonerarea de la aplicabilitatea cerințelor de accesibilitate este justificată.
(65) Prezenta directivă ar trebui să urmeze principiul „a gândi mai întâi la scară mică” și ar trebui să țină seama de sarcinile administrative cu care se confruntă IMM-urile. Aceasta ar trebui să stabilească norme minime în ceea ce privește evaluarea conformității și să includă clauze de salvgardare pentru operatorii economici, mai degrabă decât să prevadă excepții și derogări generale pentru întreprinderile respective. În consecință, la elaborarea normelor de selecție și de punere în aplicare a celor mai adecvate proceduri de evaluare a conformității ar trebui să fie luată în considerare situația IMM-urilor, iar obligațiile de evaluare a conformității cu cerințele de accesibilitate ar trebui să fie limitate astfel încât acestea să nu reprezinte o sarcină disproporționată pentru IMM-uri. În plus, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să funcționeze în mod proporțional, în funcție de dimensiunea întreprinderilor, precum și de caracterul de serie sau de volum redus al producției în cauză, fără a crea obstacole inutile pentru IMM-uri și fără a compromite protecția interesului public.
(66) În cazuri excepționale, când conformitatea cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar constitui o sarcină disproporționată pentru operatorii economici, aceștia ar trebui să fie obligați să respecte cerințele respective doar în măsura în care acestea nu impun o sarcină disproporționată. În astfel de cazuri justificate corespunzător, nu ar fi posibil în mod rezonabil pentru un operator economic să aplice pe deplin una sau mai multe dintre cerințele de accesibilitate din prezenta directivă. Cu toate acestea, operatorul economic ar trebui să facă serviciul sau produsul care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive cât mai accesibil cu putință prin aplicarea respectivelor cerințe în măsura în care acestea nu impun o sarcină disproporționată. Cerințele de accesibilitate pe care operatorul economic nu le consideră ca impunând o sarcină disproporționată ar trebui să se aplice pe deplin. Exonerarea de la respectarea uneia sau mai multor cerințe de accesibilitate din cauza sarcinii disproporționate impuse de acestea nu ar trebui să depășească ceea ce este strict necesar pentru a limita sarcina respectivă în ceea ce privește produsul sau serviciul vizat de fiecare caz în parte. Măsurile care ar impune o sarcină disproporționată ar trebui înțelese ca fiind măsuri ce impun o sarcină suplimentară excesivă de natură organizatorică sau financiară pentru operatorul economic, luând în același timp în considerare posibilele beneficii aduse persoanelor cu dizabilități în conformitate cu criteriile stabilite în prezenta directivă. Ar trebui stabilite criterii bazate pe aceste considerații, pentru a permite atât operatorilor economici, cât și autorităților relevante să compare situații diferite și să evalueze în mod sistematic posibila prezență a unei sarcini disproporționate. Ar trebui luate în considerare numai elementele legitime în orice evaluare a măsurii în care cerințele de accesibilitate nu pot fi îndeplinite din cauza faptului că acestea ar impune o sarcină disproporționată. Lipsa priorității, a timpului sau a cunoștințelor nu ar trebui să constituie motive legitime.
(67) Evaluarea globală a existenței unei sarcini disproporționate ar trebui efectuată utilizând criteriile stabilite în anexa VI. Evaluarea existenței sarcinii disproporționate ar trebui documentată de către operatorul economic, luând în considerare criteriile relevante. Ulterior, furnizorii de servicii ar trebui să reînnoiască evaluarea existenței unei sarcini disproporționate cel puțin o dată la cinci ani.
(68) Operatorul economic ar trebui să informeze autoritățile competente că s-a prevalat de dispozițiile prezentei directive referitoare la modificare fundamentală și/sau sarcină disproporționată. Numai la cererea autorităților competente ar trebui ca operatorul economic să furnizeze o copie a evaluării, explicând de ce produsul sau serviciul său nu este pe deplin accesibil și oferind dovezi cu privire la sarcina disproporționată sau modificarea fundamentală sau cu privire la ambele.
(69) În cazul în care, pe baza evaluării solicitate, un furnizor de servicii conchide că cerința ca toate terminalele pentru autoservire utilizate pentru furnizarea serviciilor vizate de prezenta directivă să respecte cerințele de accesibilitate prevăzute de prezenta directivă ar constitui o sarcină disproporționată, acesta ar trebui totuși să aplice aceste cerințe în măsura în care acestea nu impun o astfel de sarcină disproporționată asupra sa. În consecință, furnizorii de servicii ar trebui să evalueze măsura în care un nivel limitat de accesibilitate în toate terminalele pentru autoservire sau într-un număr limitat de terminale pentru autoservire accesibile ar permite evitarea unei sarcini disproporționate care le-ar fi impusă altfel, cu scopul de a îndeplini cerințele de accesibilitate din prezenta directivă în această măsură.
(70) Microîntreprinderile se disting de toate celelalte întreprinderi prin faptul că resursele lor umane, cifra lor de afaceri anuală sau bilanțul lor anual sunt limitate. Prin urmare, pentru microîntreprinderi, sarcina de respectare a cerințelor de accesibilitate ocupă o parte mai mare din resursele lor umane și financiare decât pentru alte întreprinderi și este mai susceptibilă să reprezinte o cotă disproporționată din costuri. O proporție semnificativă a costurilor pentru microîntreprinderi rezultă din completarea sau păstrarea de documente și evidențe pentru a demonstra conformitatea cu diferitele cerințe stabilite în dreptul Uniunii. Deși toți operatorii economici care intră sub incidența prezentei directive ar trebui să fie în măsură să evalueze caracterul proporțional al respectării cerințelor de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă și ar trebui să le respecte numai în măsura în care acestea nu sunt disproporționate, solicitarea unei astfel de evaluări din partea microîntreprinderilor care furnizează servicii ar constitui, în sine, o sarcină disproporționată. Cerințele și obligațiile din prezenta directivă ar trebui, prin urmare, să nu se aplice microîntreprinderilor care furnizează servicii care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive.
(71) Pentru microîntreprinderile care lucrează cu produse care întră în domeniul de aplicare al prezentei directive, cerințele și obligațiile din prezenta directivă ar trebui să fie mai puțin stricte, în vederea evitării impunerii unei sarcini administrative disproporționate.
(72) Deși unele microîntreprinderi sunt exonerate de obligațiile prevăzute de prezenta directivă, toate microîntreprinderile ar trebui încurajate să fabrice, să importe sau să distribuie produse și să furnizeze servicii care respectă cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, cu scopul de a își spori competitivitatea, precum și potențialul de creștere pe piața internă. Prin urmare, statele membre ar trebui să ofere microîntreprinderilor orientări și instrumente care să faciliteze aplicarea măsurilor naționale ce transpun prezenta directivă.
(73) Toți operatorii economici ar trebui să acționeze în mod responsabil și în deplină conformitate cu cerințele legale aplicabile atunci când introduc sau pun la dispoziție produse pe piață sau atunci când furnizează servicii pe piață.
(74) Pentru a înlesni evaluarea conformității cu cerințele de accesibilitate aplicabile, este necesar să se prevadă prezumția de conformitate pentru produsele și serviciile care sunt în conformitate cu standardele armonizate voluntare adoptate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (19), în scopul redactării specificațiilor tehnice detaliate ale cerințelor respective. Comisia a emis deja o serie de solicitări de standardizare pentru organizațiile europene de standardizare privind accesibilitatea, cum ar fi mandatele de standardizare M/376, M/473 și M/420, care ar fi relevante pentru elaborarea de standarde armonizate.
(75) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 prevede o procedură pentru formularea de obiecții formale asupra standardelor armonizate despre care se consideră că nu respectă cerințele prevăzute în prezenta directivă.
(76) Standardele europene ar trebui să fie determinate de piață, să țină cont de interesul public, precum și de obiectivele politice specificate clar în cererea Comisiei către una sau mai multe organizații de standardizare europene de a redacta standarde armonizate, și să bazeze pe consens. În absența unor standarde armonizate și, dacă este necesar, în scopul armonizării pieței interne, Comisia ar trebui să poată adopta, în anumite cazuri, acte de punere în aplicare pentru stabilirea specificațiilor tehnice privind cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă. Recurgerea la specificații tehnice ar trebui să fie limitată la cazurile respective. Comisia ar trebui să poată adopta specificații tehnice în special atunci când procesul de standardizare este blocat întrucât părțile interesate nu reușesc să ajungă la un consens, sau când există întârzieri nedorite în stabilirea unei cerințe, de exemplu pentru că nu s-a atins calitatea necesară. Comisia ar trebui să lase o perioadă suficientă de timp între adoptarea unei cereri către una sau mai multe organizații de standardizare europene de a redacta standarde armonizate și adoptarea unei specificații tehnice legate de aceeași cerință de accesibilitate. Comisia nu ar trebui să aibă permisiunea de a adopta o specificație tehnică dacă nu a încercat în prealabil să acopere cerințele de accesibilitate prin intermediul sistemului european de standardizare, cu excepția cazului în care Comisia poate demonstra că specificațiile tehnice respectă cerințele stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.
(77) În scopul stabilirii, în modul cel mai eficace, a unor standarde armonizate și a unor specificații tehnice comune care să respecte cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă pentru produse și servicii, Comisia ar trebui să implice în acest proces, dacă este fezabil, organizațiile-umbrelă europene ale persoanelor cu dizabilități și toate celelalte părți interesate relevante.
(78) Pentru a asigura accesul eficient la informații în scopul supravegherii pieței, informațiile solicitate pentru declararea conformității cu toate actele aplicabile ale Uniunii ar trebui să fie puse la dispoziție într-o declarație de conformitate UE unică. În scopul reducerii sarcinii administrative pentru operatorii economici, aceștia ar trebui să aibă posibilitatea de a include, în declarația de conformitate UE unică, toate declarațiile de conformitate individuale relevante.
(79) Pentru evaluarea conformității produselor, prezenta directivă ar trebui să urmeze procedura de control intern al producției din „Modulul A”, prevăzută în anexa II la Decizia nr. 768/2008/CE, întrucât aceasta permite operatorilor economici să demonstreze, iar autorităților competente să garanteze, că produsele puse la dispoziție pe piață sunt conforme cu cerințele de accesibilitate, evitând, în același timp, impunerea unei sarcini disproporționate.
(80) Atunci când efectuează supravegherea pe piață a produselor și verifică conformitatea serviciilor, autoritățile ar trebui să verifice, de asemenea, evaluările conformității, inclusiv dacă evaluarea relevantă a modificării fundamentale sau a sarcinii disproporționate a fost făcută în mod corespunzător. În îndeplinirea sarcinilor lor, autoritățile ar trebui să coopereze cu persoanele cu dizabilități și cu organizațiile care le reprezintă și care le apără interesele.
(81) În ceea ce privește serviciile, informațiile necesare pentru a evalua conformitatea cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie furnizate în clauzele și condițiile generale sau în documentul echivalent, fără a aduce atingere Directivei 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului (20).
(82) Marcajul CE, ca indicație concretă a conformității unui produs cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, este consecința vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformității în sensul larg. Prezenta directivă ar trebui să respecte principiile generale care guvernează marcajul CE, prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (21) de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor. Pe lângă efectuarea declarației de conformitate UE, producătorul ar trebui să informeze consumatorii, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, în legătură cu caracteristicile de accesibilitate ale produselor sale.
(83) În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008, prin aplicarea marcajului CE pe un produs, producătorul declară că produsul este conform cu toate cerințele de accesibilitate aplicabile și că își asumă întreaga responsabilitate pentru aceasta.
(84) În conformitate cu Decizia nr. 768/2008/CE, statele membre au responsabilitatea de a asigura, pe teritoriile lor, o supraveghere temeinică și eficientă a pieței produselor și ar trebui să confere competențe și resurse suficiente autorităților lor de supraveghere a pieței.
(85) Statele membre ar trebui să verifice conformitatea serviciilor cu obligațiile prevăzute în prezenta directivă și ar trebui să gestioneze plângerile sau rapoartele referitoare la cazuri de neconformitate pentru a se asigura că au fost luate măsuri corective.
(86) După caz, Comisia ar putea să adopte orientări fără caracter obligatoriu, în consultare cu părțile interesate, pentru a sprijini coordonarea între autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile responsabile de verificarea conformității serviciilor. Comisia și statele membre ar trebui să poată lansa inițiative cu scopul de a pune în comun resursele și expertiza autorităților.
(87) Statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile de supraveghere a pieței și autoritățile responsabile de verificarea conformității serviciilor verifică îndeplinirea de către operatorii economici a criteriilor menționate în anexa VI în conformitate cu capitolele VIII și IX. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a desemna un organism specializat pentru îndeplinirea obligațiilor autorităților de supraveghere a pieței sau ale autorităților responsabile de verificarea conformității serviciilor în temeiul prezentei directive. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a decide că un astfel de organism specializat ar trebui să aibă competențe limitate la domeniul de aplicare al prezentei directive sau la anumite părți din acesta, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 765/2008.
(88) Ar trebui stabilită o procedură de salvgardare care să se aplice numai în cazul unui dezacord între statele membre asupra unor măsuri luate de către un stat membru, în baza căreia părțile interesate să fie informate cu privire la acțiunile preconizate în legătură cu produsele neconforme cu cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă. Procedura de salvgardare ar trebui să permită autorităților de supraveghere a pieței ca, în cooperare cu operatorii economici relevanți, să acționeze din timp cu privire la astfel de produse.
(89) În cazul în care statele membre și Comisia sunt de acord cu privire la faptul că măsura luată de un stat membru este justificată, nu ar trebui să mai fie necesară intervenția ulterioară a Comisiei, cu excepția cazurilor în care neconformitatea poate fi atribuită unor deficiențe ale standardului armonizat sau specificației tehnice.
(90) Directivele 2014/24/UE (22) și 2014/25/UE (23) ale Parlamentului European și ale Consiliului privind achizițiile publice, care definesc proceduri pentru contractele de achiziții publice și pentru concursurile de proiecte pentru anumite bunuri (produse), servicii și lucrări, stabilesc că, pentru toate achizițiile destinate utilizării de către persoane fizice, indiferent dacă este vorba de publicul larg sau de personalul autorității sau entității contractante, specificațiile tehnice se redactează, cu excepția cazurilor bine justificate, astfel încât să ia în considerare criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori. În plus, directivele respective prevăd că, în cazul în care printr-un act juridic al Uniunii sunt adoptate cerințe de accesibilitate obligatorii, specificațiile tehnice se stabilesc, în ceea ce privește accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la acestea. Prezenta directivă ar trebui să stabilească cerințe obligatorii de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor care intră în domeniul său de aplicare. Pentru produsele și serviciile care nu intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă nu sunt obligatorii. Cu toate acestea, utilizarea acestor cerințe pentru a îndeplini obligațiile relevante stabilite în acte ale Uniunii, altele decât prezenta directivă, ar facilita punerea în aplicare a accesibilității și ar contribui la securitatea juridică și la armonizarea cerințelor de accesibilitate în întreaga Uniune. Autoritățile nu ar trebui să fie împiedicate să stabilească cerințe de accesibilitate suplimentare față de cerințele de accesibilitate prevăzute în anexa I la prezenta directivă.
(91) Prezenta directivă nu ar trebui să modifice caracterul obligatoriu sau voluntar al dispozițiilor legate de accesibilitate din alte acte ale Uniunii.
(92) Prezenta directivă ar trebui să se aplice numai procedurilor de achiziții pentru care a fost deschisă procedura de ofertare, sau, în cazul în care nu este prevăzută o procedură de ofertare, situațiilor în care autoritatea contractantă sau entitatea contractantă a început procedura de achiziții după data de aplicare a prezentei directive.
(93) Pentru a garanta aplicarea adecvată a prezentei directive, ar trebui să i se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE în ceea ce privește: specificarea mai detaliată a cerințelor de accesibilitate care, prin însăși natura lor, nu pot produce efectul vizat dacă nu fac obiectul unor specificări suplimentare în acte juridice obligatorii ale Uniunii; modificarea perioadei în care operatorii economici urmează să poată identifica orice alt operator economic care le-a furnizat un produs sau căruia i-au furnizat un produs; și adăugarea de precizări referitoare la criteriile relevante de care urmează să țină seama operatorul economic pentru a evalua dacă conformitatea cu cerințele de accesibilitate ar impune o sarcină disproporționată. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (24). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(94) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește specificațiile tehnice. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (25).
(95) Statele membre ar trebui să se asigure că există mijloace adecvate și eficace pentru a garanta conformitatea cu prezenta directivă și ar trebui așadar să instituie mecanisme de control corespunzătoare, precum controale a posteriori din partea autorităților de supraveghere a pieței, pentru a verifica dacă exonerarea de la îndeplinirea cerințelor de accesibilitate este justificată. Când tratează plângerile privind accesibilitatea, statele membre ar trebui să acționeze în conformitate cu principiul bunei administrări și îndeosebi cu obligația funcționarilor de a garanta, pentru fiecare plângere, luarea unei decizii în termen rezonabil.
(96) Pentru a facilita punerea în aplicare uniformă a prezentei directive, Comisia ar trebui să înființeze un grup de lucru care să reunească autoritățile competente și părțile interesate, cu scopul de a înlesni schimbul de informații și de bune practici și de a primi consiliere. Ar trebui stimulată cooperarea între autorități și părțile interesate relevante, inclusiv persoanele cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă, printre altele pentru a îmbunătăți coerența în aplicarea dispozițiilor prezentei directive în ceea ce privește cerințele de accesibilitate și pentru a monitoriza punerea în aplicare a dispozițiilor privind modificarea fundamentală și sarcina disproporționată.
(97) Având în vedere cadrul juridic existent privind căile de atac în domeniile reglementate de Directivele 2014/24/UE și 2014/25/UE, ar trebui ca dispozițiile prezentei directive referitoare la asigurarea respectării normelor și la sancțiuni să nu se aplice procedurilor de achiziții care fac obiectul obligațiilor impuse de prezenta directivă. O astfel de excludere nu aduce atingere obligațiilor statelor membre în temeiul tratatelor de a lua toate măsurile necesare pentru a garanta aplicarea și eficacitatea dreptului Uniunii.
(98) Sancțiunile ar trebui să fie adecvate în raport cu natura încălcărilor și cu circumstanțele, astfel încât să nu constituie o alternativă la îndeplinirea de către operatorii economici a obligației acestora de a face produsele sau serviciile lor accesibile.
(99) Statele membre ar trebui să se asigure că, în conformitate cu dreptul Uniunii în vigoare, există mecanisme alternative de soluționare a litigiilor care să permită soluționarea oricărui caz de neconformitate prezumată cu dispozițiile prezentei directive înainte de introducerea unei acțiuni în fața instanțelor sau a organismelor administrative competente.
(100) Potrivit Declarației politice comune din 28 septembrie 2011 a statelor membre și a Comisiei cu privire la documentele explicative (26), statele membre și-au luat angajamentul de a însoți, în cazuri justificate, notificarea măsurilor lor de transpunere cu unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele de transpunere naționale. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.
(101) Pentru a oferi furnizorilor de servicii timp suficient pentru a se adapta la cerințele prevăzute în prezenta directivă, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție de cinci ani de la data aplicării prezentei directive, pe parcursul căreia produsele utilizate pentru furnizarea unui serviciu care au fost introduse pe piață înainte de data respectivă nu trebuie să respecte cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă, cu excepția cazului în care sunt înlocuite de către furnizorii de servicii în timpul perioadei de tranziție. Având în vedere costul și ciclul de viață lung al terminalelor pentru autoservire, este oportun să se prevadă că, atunci când astfel de terminale sunt utilizate pentru furnizarea de servicii, acestea pot continua să fie utilizate până la finalul duratei lor de viață economică, atât timp cât nu sunt înlocuite în respectiva perioadă, dar nu mai mult de 20 de ani.
(102) Cerințele de accesibilitate prevăzute în prezenta directivă ar trebui să se aplice produselor introduse pe piață și serviciilor furnizate după data aplicării măsurilor naționale de transpunere a prezentei directive, inclusiv produselor folosite și de ocazie importate dintr-o țară terță și introduse pe piață după data respectivă.
(103) Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”). În special, prezenta directivă urmărește să asigure respectarea deplină a drepturilor persoanelor cu dizabilități de a beneficia de măsuri care să le asigure independența, integrarea socială și profesională și participarea la viața comunității, precum și să promoveze aplicarea articolelor 21, 25 și 26 din cartă.
(104) Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume eliminarea barierelor din calea liberei circulații a anumitor produse și servicii accesibile, pentru a contribui la buna funcționare a pieței interne, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre deoarece necesită armonizarea unor norme diferite existente în prezent în sistemele lor juridice respective, ci poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, prin definirea unor cerințe și norme comune de accesibilitate pentru funcționarea pieței unice, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivul respectiv,