Recitale
(1) Orientarea spre o societate digitală oferă utilizatorilor noi posibilități de accesare a informațiilor și a serviciilor. Furnizorii de informații și servicii, cum ar fi organismele din sectorul public, se bazează din ce în ce mai mult pe internet pentru producerea, colectarea și furnizarea unei game variate de informații și servicii online, care sunt esențiale pentru public.
(2) În contextul prezentei directive, accesibilitatea ar trebui să fie înțeleasă ca principii și tehnici care trebuie respectate la proiectarea, construirea, întreținerea și actualizarea site-urilor web și a aplicațiilor mobile pentru a le face mai accesibile pentru utilizatori, în special pentru persoanele cu dizabilități.
(3) Piața facilitării accesului la produse și servicii digitale, care cunoaște o creștere rapidă, cuprinde o serie de operatori economici, cum ar fi dezvoltatorii de site-uri web sau de instrumente software necesare pentru crearea, gestionarea și testarea paginilor web sau a aplicațiilor mobile, dezvoltatorii de agenți utilizator, cum ar fi browsere web și tehnologii conexe de asistare, cei care pun în aplicare serviciile de certificare și formatorii.
(4) Astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei din 19 mai 2010 intitulată „Agenda digitală pentru Europa”, autoritățile publice ar trebui să își aducă propria contribuție la promovarea piețelor de conținut online. Guvernele pot stimula piețele de conținut prin punerea la dispoziție a informațiilor din sectorul public în temeiul unor condiții transparente, eficace și nediscriminatorii. Aceasta reprezintă o importantă sursă de creștere potențială pentru serviciile online inovatoare.
(5) Mai multe state membre au adoptat o serie de măsuri bazate pe orientările utilizate la nivel internațional în ceea ce privește proiectarea de site-uri web accesibile, însă măsurile respective fac deseori trimitere la versiuni sau niveluri diferite de respectare a orientărilor respective, sau au introdus diferențe tehnice cu privire la site-uri web accesibile la nivel național.
(6) Furnizorii de site-uri web, de aplicații mobile, de produse software și tehnologii conexe accesibile includ numeroase întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Astfel de furnizori, în special IMM-urile, sunt descurajați să caute oportunități de afaceri în afara piețelor naționale. Din cauza diferențelor dintre statele membre referitoare la specificațiile și reglementările privind accesibilitatea, competitivitatea și creșterea furnizorilor sunt împiedicate de costurile suplimentare pe care ar trebui să le suporte pentru dezvoltarea și comercializarea produselor și serviciilor legate de accesibilitatea web transfrontalieră.
(7) Din cauza concurenței limitate, cumpărătorii de site-uri web, de aplicații mobile și de produse și servicii conexe se confruntă cu prețuri ridicate în ceea ce privește furnizarea de servicii sau cu dependența de un singur furnizor. De multe ori, furnizorii favorizează variații ale „standardelor” brevetate, limitând astfel posibilitățile ulterioare de interoperabilitate a agenților utilizator, precum și accesul universal la conținutul site-urilor web și al aplicațiilor mobile pe întreg teritoriul Uniunii. Fragmentarea reglementărilor naționale reduce beneficiile care ar putea rezulta în urma împărtășirii experiențelor cu omologii de la nivel național și internațional ca răspuns la progresele societale și tehnologice.
(8) Într-un cadru armonizat, sectorul conceperii și dezvoltării de site-uri web și de aplicații mobile ar trebui să întâmpine mai puține piedici în funcționarea pe piața internă, în timp ce costurile suportate de organismele din sectorul public și de alte entități în achiziționarea de produse și servicii legate de accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ar trebui să fie reduse.
(9) Prezenta directivă vizează asigurarea unei accesibilități sporite a site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public pe baza unor cerințe comune privind accesibilitatea. Pentru a pune capăt fragmentării pieței interne, este necesară apropierea măsurilor naționale la nivelul Uniunii, pe baza cerințelor convenite privind accesibilitatea care vizează site-urile web și aplicațiile mobile ale organismelor din sectorul public. Aceasta ar reduce incertitudinea pentru dezvoltatori și ar stimula interoperabilitatea. Utilizarea cerințelor privind accesibilitatea care sunt neutre din punct de vedere tehnologic nu va ridica piedici în calea inovării, putând chiar să o stimuleze.
(10) De asemenea, apropierea măsurilor naționale ar trebui să permită organismelor din sectorul public și întreprinderilor din cadrul Uniunii să obțină beneficii economice și sociale de pe urma extinderii furnizării serviciilor online sau mobile în vederea includerii mai multor cetățeni și clienți. Aceasta ar crește potențialul pieței interne pentru produsele și serviciile legate de accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile. Creșterea implicită a pieței ar trebui să le permită întreprinderilor să contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în cadrul Uniunii. Consolidarea pieței interne ar trebui să sporească atractivitatea investițiilor în Uniune. Organismele din sectorul public ar trebui să beneficieze de pe urma unei furnizări mai puțin costisitoare a produselor și serviciilor legate de accesibilitatea site-urilor web.
(11) Cetățenii ar putea beneficia de un acces mai extins la serviciile sectorului public prin intermediul site-urilor web și al aplicațiilor mobile și ar putea primi servicii și informații care să le ușureze viața de zi cu zi și să le faciliteze exercitarea drepturilor pe teritoriul Uniunii, în special dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul Uniunii, precum și dreptul de stabilire și de furnizare de servicii.
(12) Majoritatea statelor membre și Uniunea, prin ratificarea și, respectiv, încheierea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la 13 decembrie 2006 (denumită în continuare „Convenția ONU”), s-au angajat să adopte măsuri corespunzătoare pentru a asigura accesul persoanelor cu dizabilități, în condiții de egalitate cu celelalte persoane, între altele la tehnologiile și sistemele informației și comunicațiilor, pentru a elabora, a promova și a monitoriza punerea în aplicare a unor standarde minime și a unor orientări privind accesibilitatea resurselor și a serviciilor deschise sau furnizate publicului și pentru a promova accesul persoanelor cu dizabilități la noile tehnologii și sisteme ale informației și comunicațiilor, inclusiv la internet, și s-au angajat să se abțină de la orice act sau practică incompatibilă cu convenția respectivă și să garanteze că autoritățile și instituțiile publice acționează în conformitate cu aceasta. Convenția ONU prevede, de asemenea, că proiectarea produselor, a mediilor, a programelor și a serviciilor ar trebui să permită utilizarea lor de către toți, în cea mai mare măsură posibilă, fără să fie nevoie de adaptare sau de o proiectare specializată. O astfel de „proiectare universală” nu ar trebui să excludă dispozitivele de asistare pentru grupuri specifice de persoane cu dizabilități, dacă acestea sunt necesare. În conformitate cu Convenția ONU, persoanele cu dizabilități sunt acele persoane care au deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung care, coroborate cu alte obstacole, pot împiedica participarea lor deplină și efectivă la viața socială în condiții de egalitate cu ceilalți.
(13) Comunicarea Comisiei din 15 noiembrie 2010 intitulată Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere are la bază Convenția ONU și urmărește să înlăture barierele care împiedică persoanele cu dizabilități să participe la viața socială în condiții de egalitate. Aceasta prevede luarea de măsuri în diferite domenii prioritare, inclusiv accesibilitatea tehnologiilor și a sistemelor informației și comunicațiilor, cu scopul de „a asigura accesibilitatea persoanelor cu dizabilități la bunuri și servicii, inclusiv la servicii publice și la dispozitive de asistare”.
(14) Regulamentele (UE) nr. 1303/2013 (3) și (UE) nr. 1304/2013 (4) ale Parlamentului European și ale Consiliului conțin dispoziții referitoare la accesibilitate, inclusiv în ceea ce privește tehnologia informațiilor și a comunicațiilor (TIC). Acestea nu abordează însă aspecte specifice privind accesibilitatea site-urilor web sau a aplicațiilor mobile.
(15) Orizont 2020 – Programul-cadru pentru cercetare și inovare, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1291/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5), sprijină cercetarea referitoare la problemele legate de accesibilitate, precum și găsirea unor soluții tehnologice la acestea.
(16) În comunicarea sa din 15 decembrie 2010 intitulată „Planul european de acțiune privind guvernarea electronică 2011-2015 – Exploatarea TIC pentru promovarea unei guvernări inteligente, sustenabile și inovatoare”, Comisia a solicitat să se ia măsuri de dezvoltare a serviciilor de guvernare electronică care să garanteze incluziunea și accesibilitatea. Aceste măsuri vizează, printre altele, reducerea decalajului în materie de utilizare a tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și promovarea utilizării TIC pentru eliminarea excluziunii, asigurându-se astfel că toți utilizatorii sunt capabili să beneficieze la maximum de oportunitățile oferite. În comunicarea sa din 19 aprilie 2016 intitulată „Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020 – Accelerarea transformării digitale a guvernării”, Comisia reiterează importanța incluziunii și a accesibilității.
(17) În Agenda digitală pentru Europa, Comisia a anunțat că site-urile web aparținând sectorului public ar trebui să fie complet accesibile până în 2015, reflectând astfel Declarația ministerială de la Riga din 11 iunie 2006.
(18) În Agenda digitală pentru Europa, Comisia a subliniat faptul că sunt necesare acțiuni concertate pentru a se garanta că noul conținut electronic este complet accesibil pentru persoanele cu dizabilități, cu scopul de a le oferi europenilor o mai bună calitate a vieții, de exemplu prin intermediul unui acces mai ușor la serviciile publice și la conținutul cultural. De asemenea, aceasta a încurajat facilitarea memorandumului de înțelegere privind accesul digital pentru persoanele cu dizabilități.
(19) Conținutul site-urilor web și al aplicațiilor mobile include atât informații sub formă de text, cât și informații sub alte forme, documente și formulare care pot fi descărcate, precum și interacțiunea bidirecțională, de exemplu prelucrarea formularelor digitale și efectuarea proceselor de autentificare, identificare și plată.
(20) Cerințele privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă nu se aplică conținutului care se găsește exclusiv pe dispozitive mobile sau agenților utilizator pentru dispozitive mobile care sunt concepute pentru grupuri închise de utilizatori sau pentru utilizări specifice în anumite medii și care nu sunt disponibile pentru segmente largi ale populației sau utilizate de către acestea.
(21) Prezenta directivă nu aduce atingere Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6), în special articolului 42 din aceasta, și nici Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7), în special articolului 60 din aceasta, care prevăd că specificațiile tehnice pentru toate achizițiile destinate utilizării de către persoane fizice, indiferent dacă este vorba de publicul larg sau de personalul autorității contractante, sunt redactate, cu excepția cazurilor bine justificate, astfel încât să ia în considerare criteriile de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități sau proiectarea pentru toate categoriile de utilizatori.
(22) Având în vedere lipsa unor mijloace automatizate sau eficiente și ușor de pus în aplicare pentru a facilita accesul la unele tipuri de conținut publicat și pentru a limita domeniul de aplicare al prezentei directive la conținutul, la site-urile web și la aplicațiile mobile care se află efectiv sub controlul organismelor din sectorul public, prezenta directivă prevede excluderea temporară sau permanentă din domeniul său de aplicare a anumitor tipuri de conținut, de site-uri web sau de aplicații mobile. Respectivele scutiri ar trebui să fie reanalizate în contextul examinării prezentei directive, prin prisma evoluțiilor tehnologice viitoare.
(23) Dreptul persoanelor cu dizabilități și al persoanelor în vârstă de a participa și de a fi integrate în viața socială și culturală a Uniunii este legat în mod indisolubil de furnizarea de servicii media audiovizuale accesibile. Cu toate acestea, acest drept poate fi mai bine dezvoltat în contextul legislației sectoriale sau al legislației referitoare la accesibilitate a Uniunii care se aplică, de asemenea, organismelor private de radiodifuziune, pentru a garanta condiții de concurență loială, fără a aduce atingere rolului de interes public jucat de serviciile mass-media audiovizuale. Prin urmare, prezenta directivă nu ar trebui să se aplice site-urilor web și aplicațiilor mobile ale serviciilor publice de radiodifuziune.
(24) Nicio dispoziție din prezenta directivă nu este destinată să restrângă libertatea de exprimare sau libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, astfel cum sunt garantate la nivelul Uniunii și în statele membre, în special în temeiul articolului 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).
(25) Unele organizații neguvernamentale (ONG-uri), care sunt organisme autonome voluntare înființate cu scopul de a urmări obiective în esență nelucrative, prestează servicii care nu sunt esențiale pentru public, cum ar fi servicii care nu sunt mandatate în mod direct de autoritățile de stat, de autoritățile regionale sau de cele locale sau servicii care nu se adresează concret nevoilor persoanelor cu dizabilități în mod special, și ar putea intra sub incidența prezentei directive. Pentru a evita impunerea unei sarcini disproporționate asupra acestor ONG-uri, prezenta directivă nu ar trebui să li se aplice acestora.
(26) Formatele de fișiere asociate activităților de birou ar trebui să fie înțelese ca fiind documentele care nu sunt destinate în principal utilizării pe internet și care sunt incluse în paginile web, precum Adobe Portable Document Format (PDF), documentele din gama Microsoft Office sau echivalentele acestora (cu sursă deschisă).
(27) Conținutul media cu dimensiune temporală în direct care este păstrat online sau republicat după transmisiunea în direct ar trebui să fie considerat drept conținut media cu dimensiune temporală preînregistrat, în cel mai scurt timp de la data transmisiunii inițiale sau de la data republicării conținutului media cu dimensiune temporală, fără a depăși timpul strict necesar pentru a face accesibil conținutul media cu dimensiune temporală, acordându-se prioritate informațiilor esențiale referitoare la sănătatea, la bunăstarea și la siguranța publicului. În principiu, această perioadă necesară ar trebui să nu depășească 14 zile. În cazuri justificate, de exemplu atunci când este imposibilă achiziționarea serviciilor relevante în timp util, această perioadă ar putea fi prelungită, în mod excepțional, cu durata minimă necesară pentru a face conținutul accesibil.
(28) Deși încurajează organismele din sectorul public să facă accesibil întregul conținut, prezenta directivă nu este menită să restrângă conținutul pe care organismele din sectorul public îl publică pe site-urile lor web sau în aplicațiile lor mobile exclusiv la conținutul accesibil. Ori de câte ori se adaugă conținut inaccesibil, organismele din sectorul public ar trebui, în măsura în care este posibil, să adauge alternative accesibile pe site-urile lor web sau în aplicațiile lor mobile.
(29) Atunci când hărțile sunt destinate navigării, și nu descrierii geografice, ar putea fi necesare informații accesibile pentru a veni în sprijinul persoanelor care nu pot folosi informațiile vizuale sau funcțiile de navigare complexe în mod corespunzător, de exemplu pentru localizarea sediului sau a zonelor în care sunt prestate serviciile. Prin urmare, ar trebui oferită o alternativă accesibilă, cum ar fi adresele poștale și stațiile de transport public din apropiere sau denumirile locurilor sau ale regiunilor care sunt, în multe cazuri, deja disponibile pentru organismul din sectorul public, într-o formă simplă și lizibilă pentru majoritatea utilizatorilor.
(30) Conținutul integrat, cum ar fi imaginile sau materialele video integrate, ar trebui să facă obiectul prezentei directive. Cu toate acestea, uneori sunt create site-uri web și aplicații mobile în care ulterior poate fi adăugat conținut suplimentar, ca de exemplu un program de e-mail, un blog, un articol care permite utilizatorilor să adauge comentarii sau aplicații care permit adăugarea de conținut de către utilizatori. Un alt exemplu ar fi o pagină, precum un portal sau un site de știri, compusă din conținut colectat de la mai mulți contribuitori, sau site-uri care în timp introduc în mod automat conținut din alte surse, cum ar fi în cazurile în care reclamele sunt inserate în mod dinamic. Un astfel de conținut provenit de la terți ar trebui să fie exclus din domeniul de aplicare al prezentei directive, în măsura în care conținutul respectiv nu este finanțat sau realizat de organismul din sectorul public și nici nu se află sub controlul acestuia. În principiu, un astfel de conținut nu ar trebui să fie utilizat dacă obstrucționează sau diminuează funcționalitatea serviciilor publice oferite pe site-ul web sau în cadrul aplicației mobile în cauză. În cazul în care scopul conținutului site-urilor web sau al aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public este de a organiza consultări sau un forum de discuții, conținutul respectiv nu poate fi considerat drept conținut al terților și, prin urmare, ar trebui să fie accesibil, cu excepția conținutului adăugat de utilizatori care nu se află sub controlul organismului din sectorul public în cauză.
(31) Unele cerințe privind accesibilitatea care vizează site-urile web sau aplicațiile mobile ar trebui în continuare respectate în ceea ce privește metadatele legate de reproducerea unor elemente din colecțiile de patrimoniu.
(32) Prezenta directivă ar trebui să nu impună statelor membre obligația de a face accesibil conținutul site-urilor web sau al aplicațiilor mobile arhivate în cazul în care acesta nu mai este actualizat sau modificat și dacă acesta nu este necesar pentru îndeplinirea procedurilor administrative. În sensul prezentei directive, întreținerea pur tehnică a unui site web sau a unei aplicații mobile nu ar trebui să fie considerată o actualizare sau o modificare a acestora.
(33) Ar trebui asigurat accesul la funcțiile administrative online esențiale ale școlilor, ale grădinițelor sau ale creșelor. În cazul în care conținutul esențial este furnizat de o manieră accesibilă pe un alt site web, ar trebui să nu mai fie necesar ca acest conținut să fie accesibil și pe site-ul web al instituției respective.
(34) Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a extinde aplicarea prezentei directive la alte tipuri de site-uri web și de aplicații mobile, în special la site-uri web de tip intranet sau extranet și la aplicații mobile care nu intră sub incidența prezentei directive și care sunt concepute pentru a fi utilizate de către un număr limitat de persoane la locul de muncă sau în domeniul educației, precum și de a menține sau de a introduce măsuri conforme cu dreptul Uniunii care depășesc cerințele minime privind accesibilitatea pentru site-uri web și aplicații mobile. De asemenea, statele membre ar trebui încurajate să extindă aplicarea prezentei directive la entitățile private care oferă resurse și servicii deschise sau furnizate publicului, inclusiv în domeniile sănătății, îngrijirii copiilor, incluziunii sociale și securității sociale și în sectorul transporturilor, precum și al utilităților, cum ar fi energia electrică, gazul, căldura, apa, comunicațiile electronice și serviciile poștale, acordând o atenție deosebită serviciilor menționate la articolele 8-13 din Directiva 2014/25/UE.
(35) Deși prezenta directivă nu se aplică site-urilor web și aplicațiilor mobile ale instituțiilor Uniunii, acestea din urmă sunt încurajate să respecte cerințele privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă.
(36) Cerințele privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă sunt destinate a fi neutre din punct de vedere tehnologic. Acestea descriu ceea ce trebuie realizat, astfel încât utilizatorul să poată percepe, opera, interpreta și înțelege un site web, o aplicație mobilă și conținutul conex. Ele nu precizează tehnologiile care ar trebui alese pentru un site web, o informație sau o aplicație mobilă online anume. Prin urmare, ele nu împiedică inovarea.
(37) Cele patru principii ale accesibilității sunt: perceptibilitatea, ceea ce înseamnă că informațiile și componentele interfeței de utilizare trebuie să poată fi prezentate utilizatorilor în moduri pe care aceștia le pot percepe; operabilitatea, ceea ce înseamnă că componentele interfeței de utilizare și navigarea trebuie să fie utilizabile; inteligibilitatea, ceea ce înseamnă că informațiile și exploatarea interfeței de utilizare trebuie să poată fi înțelese; și robustețea, ceea ce înseamnă că conținutul trebuie să fie suficient de robust, încât să poată fi interpretat în mod fiabil de o gamă largă de agenți utilizatori, inclusiv de tehnologiile de asistare. Aceste principii ale accesibilității sunt traduse în criterii de succes verificabile, precum cele care stau la baza standardului european EN 301 549 V1.1.2 „Cerințele privind accesibilitatea pentru achizițiile publice de produse și servicii TIC în Europa” (2015-04) [denumit în continuare „standardul european EN 301 549 V1.1.2 (2015-04)”], prin intermediul unor standarde armonizate și al unei metodologii comune pentru testarea conformității cu aceste principii a conținutului care figurează pe site-urile web și în aplicațiile mobile. Respectivul standard european a fost adoptat în temeiul mandatului M/376 emis de Comisie organismelor europene de standardizare. Până la publicarea referințelor standardelor armonizate sau a unor părți ale acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, clauzele relevante din standardul european EN 301 549 V1.1.2 (2015-04) ar trebui considerate drept mijloacele minime pentru punerea în practică a acestor principii.
(38) În cazul în care cerințele privind accesibilitatea din prezenta directivă nu sunt aplicabile, atunci, în conformitate cu Directiva 2000/78/CE a Consiliului (8), cu Convenția ONU și cu alte acte legislative relevante, cerințele de „amenajare corespunzătoare” se aplică în continuare și ar trebui să fie prevăzute acolo unde este nevoie, în special la locul de muncă și în educație.
(39) Organismele din sectorul public ar trebui să aplice cerințele privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă în măsura în care acestea din urmă nu le impun o sarcină disproporționată. Aceasta înseamnă că, în cazuri justificate, un organism din sectorul public s-ar putea afla în imposibilitatea de a face un anumit conținut pe deplin accesibil. Cu toate acestea, organismul din sectorul public respectiv ar trebui să facă acest conținut cât mai accesibil și să facă alte conținuturi pe deplin accesibile. Excepțiile de la respectarea cerințelor privind accesibilitatea din cauza sarcinii disproporționate pe care o impun nu ar trebui să depășească ceea ce este strict necesar pentru a limita sarcina respectivă în ceea ce privește conținutul specific din fiecare caz în parte. Măsurile care ar impune o sarcină disproporționată ar trebui înțelese ca fiind măsuri care ar impune o sarcină organizatorică sau financiară excesivă pentru un organism din sectorul public sau care ar pune în pericol capacitatea organismului de a-și îndeplini obiectivul sau de a publica informațiile necesare sau relevante pentru sarcinile și serviciile sale, luând în același timp în considerare posibilele beneficii rezultate sau prejudiciul care riscă să fie adus cetățenilor, în special persoanelor cu dizabilități. Ar trebui luate în considerare numai motivele legitime în orice evaluare a măsurilor în care cerințele privind accesibilitatea nu pot fi îndeplinite din cauza faptului că acestea ar impune o sarcină disproporționată. Lipsa priorității, a timpului sau a cunoștințelor nu ar trebui să constituie motive legitime. De asemenea, nu ar trebui să existe motive legitime pentru a nu achiziționa sau a nu dezvolta sisteme software de administrare a conținutului site-urilor web și al aplicațiilor mobile într-un mod accesibil, întrucât există tehnici suficiente și consultative pentru a face ca respectivele sisteme să respecte cerințele privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă.
(40) Interoperabilitatea legată de accesibilitate ar trebui să maximizeze compatibilitatea conținutului cu actualii și viitorii agenți utilizator și cu tehnologiile de asistare. Mai exact, conținutul site-urilor web și al aplicațiilor mobile ar trebui să ofere agenților utilizator un cod intern comun de limbaj natural, structuri, relații și secvențe, precum și date ale oricărei componente integrate ale interfeței de utilizare. Prin urmare, interoperabilitatea avantajează utilizatorii, permițându-le să recurgă oriunde la agenții utilizator pentru a accesa site-uri web și aplicații mobile; aceștia pot beneficia, de asemenea, de mai multe oportunități de selecție și de prețuri mai mici pe teritoriul Uniunii. Interoperabilitatea ar avantaja, în egală măsură, furnizorii și cumpărătorii de produse și servicii legate de accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile.
(41) Prezenta directivă stabilește cerințele privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public. Pentru a facilita conformitatea cu aceste cerințe a unor astfel de site-uri web și aplicații mobile, este necesar să se ofere prezumția de conformitate pentru site-urile web și aplicații mobile vizate care respectă standardele armonizate sau părți ale acestora, elaborate și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (9), cu scopul de a formula specificații tehnice detaliate în legătură cu cerințele respective. În temeiul regulamentului menționat, statele membre și Parlamentul European ar trebui să poată formula obiecții la orice standard armonizat despre care consideră că nu satisface în întregime cerințele privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă.
(42) Organizațiile europene de standardizare au adoptat standardul european EN 301 549 V1.1.2 (2015-04), care specifică cerințele funcționale privind accesibilitatea produselor și serviciilor TIC, inclusiv a conținutului web, care pot fi utilizate în cadrul achizițiilor publice sau pentru a sprijini alte politici și acte legislative. Prezumția de conformitate cu cerințele privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă ar trebui să se bazeze pe clauzele 9, 10 și 11 din standardul european EN 301 549 V1.1.2 (2015-04). Specificațiile tehnice adoptate în temeiul prezentei directive ar trebui să detalieze mai mult standardul european EN 301 549 V1.1.2 (2015-04) în ceea ce privește aplicațiile mobile.
(43) Mai mult, specificațiile tehnice și standardele elaborate în legătură cu cerințele privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă ar trebui să țină seama de caracteristicile specifice conceptuale și tehnice ale dispozitivelor mobile.
(44) Organismele din sectorul public ar trebui să dea o declarație privind accesibilitatea referitoare la conformitatea site-urilor lor web și a aplicațiilor lor mobile cu cerințele privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă. Respectiva declarație privind accesibilitatea ar trebui să includă, după caz, alternativele accesibile prevăzute.
(45) Aplicațiile mobile sunt disponibile din diverse surse, inclusiv în magazine private de aplicații. Informațiile referitoare la accesibilitatea aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public descărcate din surse terțe ar trebui să fie furnizate împreună cu descrierea aplicației mobile oferită utilizatorilor înaintea descărcării aplicației mobile. Aceasta nu necesită ca marii furnizori de platforme să își schimbe mecanismele de distribuție a aplicațiilor, ci impune obligația ca organismul din sectorul public să facă declarația privind accesibilitatea disponibilă cu ajutorul tehnologiilor existente sau viitoare.
(46) Ar trebui stabilit un mecanism de feedback pentru a permite oricărei persoane să informeze organismul din sectorul public în cauză cu privire la orice neconformitate a site-ului web sau a aplicației mobile cu cerințele privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă și să solicite informațiile excluse. Astfel de solicitări de informații ar putea viza tipuri de conținut care sunt excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive sau care sunt scutite de obligația respectării cerințelor privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă, cum ar fi formatele de fișiere asociate activităților de birou, conținutul media cu dimensiune temporală preînregistrat sau conținutul site-urilor web arhivate. Utilizând mecanismul de feedback legat de procedura de asigurare a punerii în aplicare, utilizatorii site-urilor web sau ai aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita informațiile necesare, inclusiv servicii și documente. Răspunzând unei cereri legitime și rezonabile, organismul din sectorul public în cauză ar trebui să furnizeze informațiile într-o manieră adecvată și corespunzătoare, într-un termen rezonabil.
(47) Statele membre ar trebui să adopte măsurile necesare pentru a spori nivelul de informare și a promova programe de formare cu privire la accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile pentru părțile interesate relevante și, în special, pentru personalul responsabil de accesibilitatea site-urilor web sau a aplicațiilor mobile. Părțile interesate relevante ar trebui consultate sau implicate în pregătirea conținutului cursurilor de formare și al programelor de sporire a nivelului de informare cu privire la accesibilitate.
(48) Este important ca statele membre, în strânsă cooperare cu Comisia, să promoveze utilizarea unor instrumente de creare de conținut care să permită o mai bună punere în aplicare a cerințelor privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă. O astfel de promovare ar putea îmbrăca forme pasive, cum ar fi publicarea unei liste de instrumente de creare de conținut compatibile fără obligația de a apela la aceste instrumente, sau forme active, cum ar fi obligația de a utiliza instrumente de creare de conținut compatibile sau de a finanța dezvoltarea acestora.
(49) Pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a prezentei directive și, în special, punerea în aplicare a normelor privind respectarea cerințelor privind accesibilitatea, este extrem de important ca statele membre și Comisia să se consulte cu părțile interesate relevante în mod regulat. În sensul prezentei directive, părțile interesate relevante ar trebui înțelese ca fiind inclusiv organizațiile care reprezintă interesele persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor în vârstă, partenerii sociali, sectorul implicat în crearea de sisteme software privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile, precum și societatea civilă.
(50) Conformitatea cu cerințele privind accesibilitatea prevăzute în prezenta directivă ar trebui să fie monitorizată periodic. O metodologie armonizată de monitorizare ar asigura o descriere a modalității de verificare, în mod uniform la nivelul tuturor statelor membre, a gradului de respectare a cerințelor privind accesibilitatea, incluzând totodată colectarea eșantioanelor reprezentative și periodicitatea monitorizării. Statele membre ar trebui să furnizeze rapoarte periodice privind rezultatele monitorizării și cel puțin un raport privind lista cu măsurile adoptate în vederea aplicării prezentei directive.
(51) Metodologia de monitorizare care urmează să fie elaborată de Comisie ar trebui să fie transparentă, transferabilă, comparabilă și reproductibilă. Reproductibilitatea metodei de monitorizare ar trebui să fie sporită la maximum, ținând totodată cont de faptul că factorii umani, cum ar fi testarea de către utilizatori, ar putea avea un impact asupra reproductibilității. Pentru a îmbunătăți comparabilitatea datelor între statele membre, metodologia de monitorizare ar trebui să descrie modul în care rezultatele diferitelor teste trebuie sau pot să fie prezentate. Pentru a nu deturna resurse de la sarcinile de sporire a accesibilității conținutului, metodologia de monitorizare ar trebui să fie ușor de utilizat.
(52) Pentru a nu împiedica inovarea privind modalitățile de măsurare a accesibilității site-urilor web și a aplicațiilor mobile și atât timp cât acest lucru nu afectează comparabilitatea datelor la nivelul Uniunii, statele membre ar trebui să poată utiliza tehnologii de monitorizare mai avansate, pe baza metodologiei de monitorizare stabilite de Comisie.
(53) Pentru a evita utilizarea sistematică a acțiunilor în justiție, ar trebui prevăzut dreptul de a recurge la o procedură adecvată și eficace pentru a garanta respectarea prezentei directive. Acest lucru nu aduce atingere dreptului la o cale de atac eficientă prevăzut la articolul 47 din cartă. Procedura respectivă ar trebui înțeleasă ca incluzând dreptul de a depune plângeri la orice autoritate națională existentă care are competența de a se pronunța cu privire la respectivele plângeri.
(54) Pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a prezumției de conformitate cu cerințele privind accesibilitatea din prezenta directivă, ar trebui să i se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea prezentei directive prin actualizarea trimiterilor la standardul european EN 301 549 V1.1.2 (2015-04). Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (10). În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(55) Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a dispozițiilor relevante ale prezentei directive, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru a stabili specificațiile tehnice pentru cerințele privind accesibilitatea, metodologia pe care statele membre ar trebui să o utilizeze în vederea monitorizării conformității site-urilor web și a aplicațiilor mobile în cauză cu cerințele respective, precum și modalitățile prin care statele membre transmit Comisiei rapoarte cu privire la rezultatele monitorizării. Procedura de consultare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind stabilirea unui model de declarație privind accesibilitatea, care nu are niciun impact asupra naturii și a sferei de aplicare a obligațiilor care decurg din prezenta directivă, ci are rolul de a facilita punerea în aplicare a normelor stabilite de aceasta. Competențele respective ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (11).
(56) Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume crearea unei piețe armonizate pentru accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, nu poate fi atins în mod satisfăcător de către statele membre, deoarece necesită armonizarea diferitelor norme prevăzute în prezent în sistemele lor juridice respective, dar poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,