Recitale
(1) Actele juridice ale Uniunii în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe asigură securitate juridică și un nivel ridicat de protecție a titularilor de drepturi și constituie un cadru juridic armonizat. Cadrul respectiv contribuie la funcționarea corectă a pieței interne și stimulează inovarea, creația, investițiile și producerea de conținut nou, inclusiv în mediul digital. De asemenea, acesta urmărește să promoveze accesul la cunoștințe și cultură prin protejarea operelor și a altor obiecte ale protecției, prevăzând în același timp excepții sau limitări de interes public. Ar trebui păstrat un echilibru just între drepturile și interesele titularilor de drepturi și cele ale utilizatorilor.
(2) Directivele 96/9/CE (3), 2001/29/CE (4), 2006/115/CE (5) și 2009/24/CE (6) ale Parlamentului European și ale Consiliului armonizează drepturile titularilor de drepturi în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe. Directivele menționate, împreună cu Directiva 2012/28/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7), prevăd o listă exhaustivă a excepțiilor și limitărilor referitoare la drepturile respective care permit utilizarea conținutului fără autorizarea titularilor de drepturi în anumite condiții, în vederea îndeplinirii anumitor obiective de politică.
(3) Persoanele nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate se confruntă în continuare cu numeroase obstacole care le împiedică să aibă acces la cărți și alte materiale imprimate protejate prin drept de autor și drepturi conexe. Având în vedere drepturile persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate, recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”) și în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRDP), ar trebui luate măsuri pentru a spori disponibilitatea cărților și a altor materiale imprimate în formate accesibile și pentru a îmbunătăți circulația acestora pe piața internă.
(4) Tratatul de la Marrakesh pentru facilitarea accesului la operele publicate al persoanelor nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate (denumit în continuare „Tratatul de la Marrakesh”) a fost semnat în numele Uniunii la 30 aprilie 2014 (8). Scopul său este să îmbunătățească disponibilitatea și schimburile transfrontaliere ale anumitor opere și ale altor obiecte ale protecției în formate accesibile pentru persoanele nevăzătoare, cu deficiențe de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate. Conform Tratatului de la Marrakesh, părțile contractante au obligația de a prevedea excepții sau limitări ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în cazul realizării și difuzării de exemplare în format accesibil ale anumitor opere și ale altor obiecte ale protecției și în cazul schimbului transfrontalier al respectivelor exemplare. Încheierea Tratatului de la Marrakesh de către Uniune îi impune acesteia să își adapteze dreptul prin instituirea unei excepții obligatorii și armonizate pentru utilizările, operele și persoanele beneficiare care intră sub incidența tratatului respectiv.
(5) În conformitate cu Avizul 3/15 al Curții de Justiție a Uniunii Europene (9), excepțiile la dreptul de autor și drepturile conexe sau limitările acestora, în cazul realizării și difuzării de exemplare în format accesibil ale anumitor opere și ale altor obiecte ale protecției, prevăzute de Tratatul de la Marrakesh va trebui să fie puse în aplicare în cadrul domeniului armonizat prin Directiva 2001/29/CE.
(6) Prezenta directivă pune în aplicare în mod armonizat obligațiile pe care Uniunea trebuie să le respecte în temeiul Tratatului de la Marrakesh, astfel încât măsurile corespunzătoare să fie aplicate în mod coerent pe întreaga piață internă. Prin urmare, prezenta directivă ar trebui să prevadă o excepție obligatorie de la drepturile care sunt armonizate prin dreptul Uniunii și care sunt relevante pentru utilizările și operele care fac obiectul Tratatului de la Marrakesh. Astfel de drepturi includ, în special, drepturile de reproducere, de comunicare către public, de punere la dispoziția publicului, de distribuție și de împrumut, astfel cum sunt prevăzute în Directivele 2001/29/CE, 2006/115/CE și 2009/24/CE, precum și drepturile corespunzătoare prevăzute în Directiva 96/9/CE. Deoarece domeniul de aplicare al excepțiilor sau al limitărilor impuse prin Tratatul de la Marrakesh include și operele în format audio, cum ar fi cărțile audio, excepția obligatorie prevăzută prin prezenta directivă ar trebui să se aplice și drepturilor conexe.
(7) Prezenta directivă vizează persoanele nevăzătoare, persoanele care au deficiențe de vedere ce nu pot fi corectate astfel încât să obțină o funcție vizuală echivalentă în esență cu cea a unei persoane fără astfel de deficiențe sau persoanele care au un handicap de percepție sau dificultăți de citire, inclusiv dislexie sau orice alt fel de dizabilități de învățare, ce le împiedică să citească opere imprimate în aceeași măsură, în esență, ca persoanele fără aceste tipuri de handicap, sau care, din cauza unui handicap fizic, sunt incapabile să țină în mână ori să manipuleze o carte sau să își concentreze privirea ori să își miște ochii într-o măsură care ar fi acceptabilă în mod obișnuit pentru citire, în măsura în care, ca urmare a acestor tipuri de deficiențe sau dizabilități, persoanele respective nu pot citi opere imprimate în aceeași măsură, în esență, ca persoanele neafectate de aceste tipuri de deficiențe sau dizabilități. Prin urmare, prezenta directivă are drept obiectiv să îmbunătățească disponibilitatea cărților, inclusiv a cărților electronice, a publicațiilor periodice, a ziarelor, a revistelor și a altor tipuri de scrieri, a notațiilor, inclusiv partituri, și a altor materiale imprimate, inclusiv în format audio, indiferent dacă sunt digitale sau analogice, online sau offline, în formate care să facă aceste opere și alte obiecte ale protecției accesibile pentru persoanele menționate mai sus în aceeași măsură, în esență, ca pentru persoanele care nu sunt afectate de o deficiență sau un handicap. Printre formatele accesibile se numără, de exemplu, scrierea Braille, tipăriturile cu caractere de mari dimensiuni, cărțile electronice adaptate, cărțile audio și emisiunile de radio.
(8) Excepția obligatorie prevăzută de prezenta directivă ar trebui, de asemenea, să limiteze dreptul de reproducere astfel încât să permită orice act care este necesar pentru a modifica sau a converti ori a adapta o operă sau un alt obiect al protecției într-un mod care să permită realizarea unui exemplar într-un format accesibil care să le faciliteze persoanelor beneficiare accesul la respectiva operă sau la respectivul obiect al protecției. Acest lucru include furnizarea mijloacelor necesare pentru a parcurge informațiile într-un exemplar în format accesibil. De asemenea, include modificările care ar putea fi necesare atunci când formatul unei opere sau al unui alt obiect al protecției este deja accesibil pentru anumite persoane beneficiare, în timp ce ar putea să nu fie accesibil pentru alte persoane beneficiare, din cauza diferitelor deficiențe sau dizabilități sau a diferitelor grade ale respectivelor deficiențe sau dizabilități.
(9) Utilizările prevăzute în prezenta directivă ar trebui să includă realizarea de exemplare în format accesibil atât de către persoanele beneficiare, cât și de către entitățile autorizate care le deservesc nevoile, indiferent dacă respectivele entități autorizate sunt organizații publice sau private, în special bibliotecile, instituțiile de învățământ și alte organizații fără scop lucrativ, care au unul dintre principalele obiecte de activitate sau una dintre principalele obligații instituționale, sau ca parte a misiunilor lor de interes public, deservirea persoanelor cu dificultăți de citire a materialelor imprimate. Printre utilizările stabilite în prezenta directivă ar trebui să se numere și realizarea de exemplare în format accesibil pentru uzul exclusiv al persoanelor beneficiare, de către o persoană fizică care acționează în numele unei persoane beneficiare sau care acordă asistență persoanei beneficiare în realizarea exemplarelor respective. Nu ar trebui să se realizeze exemplare în format accesibil decât pentru operele și alte obiecte ale protecției la care persoanele beneficiare sau entitățile autorizate au acces în mod legal. Statele membre ar trebui să se asigure că orice dispoziție contractuală care are drept scop prevenirea sau limitarea în orice mod a aplicării excepției nu are niciun efect juridic.
(10) Excepția prevăzută în prezenta directivă ar trebui să permită entităților autorizate să realizeze și să difuzeze online și offline pe teritoriul Uniunii exemplarele în format accesibil ale operelor sau ale altor obiecte ale protecției care fac obiectul prezentei directive. Prezenta directivă nu ar trebui să impună nicio obligație entităților autorizate de a efectua și difuza astfel de copii.
(11) Ar trebui să fie posibil ca exemplarele în format accesibil realizate într-un stat membru să fie disponibile în toate statele membre, pentru a se asigura o mai mare disponibilitate a acestora pe piața internă. Acest lucru ar reduce cererea de suprapunere a eforturilor depuse pentru a realiza exemplare în format accesibil ale aceleiași opere sau ale acelorași alte obiecte ale protecției pe teritoriul Uniunii, generând astfel economii și câștiguri în materie de eficiență. Prin urmare, prezenta directivă ar trebui să garanteze că exemplarele în format accesibil realizate de entități autorizate în orice stat membru pot fi distribuite și sunt accesibile persoanelor beneficiare și entităților autorizate din întreaga Uniune. Pentru a promova aceste schimburi transfrontaliere și a facilita identificarea reciprocă a entităților autorizate și cooperarea între acestea, ar trebui încurajat schimbul voluntar de informații privind numele și datele de contact ale entităților autorizate stabilite în Uniune, inclusiv site-urile de internet, dacă sunt disponibile. Prin urmare, statele membre ar trebui să furnizeze Comisiei informațiile primite din partea entităților autorizate. Acest lucru nu ar trebui să implice obligația ca statele membre să verifice exhaustivitatea și exactitatea acestor informații sau conformitatea lor cu dreptul național de transpunere a prezentei directive. Comisia ar trebui să publice online astfel de informații într-un punct central de acces la informații de la nivelul Uniunii. De asemenea, acest lucru ar ajuta entitățile autorizate, precum și persoanele beneficiare și titularii de drepturi, să contacteze alte entități autorizate pentru a primi informații suplimentare, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în prezenta directivă și în Regulamentul (UE) 2017/1563 al Parlamentului European și al Consiliului (10). Punctul central de acces la informații menționat anterior ar trebui să fie complementar punctului de acces la informații care urmează să fie instituit de Biroul Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), astfel cum se prevede în Tratatul de la Marrakesh, pentru a facilita identificarea entităților autorizate și cooperarea între acestea la nivel internațional.
(12) Pentru a mări disponibilitatea exemplarelor în format accesibil și pentru a împiedica difuzarea neautorizată de opere sau alte obiecte ale protecției, entitățile autorizate care sunt implicate în distribuirea, comunicarea către public sau punerea la dispoziția publicului a exemplarelor în format accesibil ar trebui să respecte anumite obligații.
(13) Cerințele de autorizare sau de recunoaștere pe care statele membre le pot aplica entităților autorizate, cum ar fi cele legate de prestarea de servicii cu caracter general pentru persoanele beneficiare, nu ar trebui să aibă ca efect împiedicarea entităților care sunt incluse în definiția noțiunii de „entitate autorizată” în temeiul prezentei directive să utilizeze exemplarele în modurile permise în temeiul prezentei directive.
(14) Având în vedere caracterul specific al excepției prevăzute în prezenta directivă și domeniul său de aplicare specific, precum și necesitatea de a oferi securitate juridică beneficiarilor săi, statele membre nu ar trebui să fie autorizate să impună cerințe suplimentare, care nu sunt prevăzute în prezenta directivă, pentru aplicarea excepției, cum ar fi verificarea prealabilă a disponibilității comerciale a operelor în format accesibil. Statelor membre ar trebui să li se permită numai să instituie sisteme de compensare pentru utilizările permise ale operelor sau ale altor obiecte ale protecției de către entitățile autorizate. Pentru a evita sarcinile asupra persoanelor beneficiare, a preveni obstacolele din calea difuzării transfrontaliere a exemplarelor în format accesibil și cerințele excesive asupra entităților autorizate, este important să fie limitată posibilitatea statelor membre de a prevedea astfel de sisteme de compensare. În consecință, sistemele de compensare nu ar trebui să impună plăți din partea persoanelor beneficiare. Aceste sisteme ar trebui să se aplice numai utilizărilor de către entitățile autorizate stabilite pe teritoriul statului membru care prevede un astfel de sistem și nu ar trebui să impună plăți din partea entităților autorizate stabilite în alte state membre sau în țări terțe care sunt părți la Tratatul de la Marrakesh. Statele membre ar trebui să se asigure că nu există cerințe mai împovărătoare pentru schimbul transfrontalier de exemplare în format accesibil în cadrul unor astfel de sisteme de compensare, decât în cazul situațiilor care nu presupun un schimb transfrontalier, inclusiv în ceea ce privește forma și nivelul posibil al compensației. Atunci când se stabilește nivelul compensației, ar trebui să se țină cont în mod corespunzător de caracterul nelucrativ al activităților entităților autorizate, de obiectivele de interes public urmărite de directivă, de interesele beneficiarilor excepției, de prejudiciile pe care le-ar putea suferi titularii de drepturi și de necesitatea de a asigura difuzarea transfrontalieră de exemplare în format accesibil. De asemenea, ar trebui să se țină cont de circumstanțele specifice fiecărui caz, care decurg din realizarea unui exemplar particular în format accesibil. Atunci când prejudiciul suferit de un titular de drepturi este minim, nu ar trebui să poată da naștere unei obligații de plată a compensației.
(15) Este esențial ca orice prelucrare a datelor cu caracter personal în temeiul prezentei directive să respecte drepturile fundamentale, inclusiv dreptul la respectarea vieții private și a celei de familie și dreptul la protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu articolele 7 și 8 din cartă, și este absolut necesar ca orice astfel de prelucrare să respecte de asemenea Directivele 95/46/CE (11) și 2002/58/CE (12) ale Parlamentului European și ale Consiliului, care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal, în măsura în care poate fi efectuată de către entități autorizate în cadrul prezentei directive și sub supravegherea autorităților competente din statele membre, în special a autorităților publice independente desemnate de statele membre.
(16) UNCRPD, la care Uniunea este parte, garantează persoanelor cu handicap dreptul de acces la informații și la educație și dreptul de a participa la viața culturală, economică și socială în condiții de egalitate cu ceilalți. UNCRPD prevede că părțile la convenție adoptă toate măsurile adecvate, în conformitate cu dreptul internațional, pentru a garanta că legile care protejează drepturile de proprietate intelectuală nu constituie o barieră abuzivă sau discriminatorie împotriva accesului persoanelor cu handicap la materialele culturale.
(17) Conform cartei, toate formele de discriminare, inclusiv pe motive de dizabilități, sunt interzise și dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială și profesională, precum și participarea la viața comunității este recunoscut și respectat de Uniune.
(18) Prin adoptarea prezentei directive, Uniunea își propune să garanteze că persoanele beneficiare au acces la cărți și la alte materiale imprimate în formate accesibile pe întreaga piață internă. În consecință, prezenta directivă reprezintă o primă etapă esențială în direcția îmbunătățirii accesului la opere al persoanelor cu handicap.
(19) Comisia ar trebui să evalueze situația sub aspectul disponibilității exemplarelor în format accesibil a operelor și a altor obiecte ale protecției, altele decât cele reglementate de prezenta directivă, precum și disponibilitatea operelor și a altor obiecte ale protecției în formate accesibile persoanelor cu alte tipuri de handicap. Este importantă reexaminarea cu atenție a acestei situații de către Comisie. Dacă acest lucru este necesar, s-ar putea studia posibilitatea de a aduce modificări domeniului de aplicare al prezentei directive, pe baza unui raport prezentat de Comisie.
(20) Statelor membre ar trebui să li se permită să continue să prevadă o excepție sau o limitare în beneficiul persoanelor cu handicap în cazuri care nu sunt reglementate de prezenta directivă, în special în ceea ce privește opere sau alte obiecte ale protecției și dizabilități care nu fac obiectul prezentei directive, în temeiul articolului 5 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2001/29/CE. Prezenta directivă nu le interzice statelor membre să prevadă excepții de la drepturile care nu sunt armonizate în cadrul Uniunii privind dreptul de autor sau limitări ale acestor drepturi.
(21) Prezenta directivă respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de cartă și de UNCRPD. Prezenta directivă ar trebui interpretată și aplicată în conformitate cu aceste drepturi și principii.
(22) Tratatul de la Marrakesh impune anumite obligații în ceea ce privește schimbul de exemplare în format accesibil între Uniune și țările terțe care sunt părți la tratatul respectiv. Măsurile luate de Uniune pentru a îndeplini aceste obligații sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1563, care ar trebui interpretat în coroborare cu prezenta directivă.
(23) Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume ameliorarea accesului la opere și alte obiecte ale protecției prin drept de autor și drepturi conexe pentru persoanele din Uniune care sunt nevăzătoare, afectate de deficiențe de vedere sau de dificultăți de citire a materialelor imprimate, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.
(24) În conformitate cu Declarația politică comună a statelor membre și a Comisiei din 28 septembrie 2011 privind documentele explicative (13), statele membre s-au angajat ca, în cazurile justificate, la notificarea măsurilor de transpunere să transmită, de asemenea, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că transmiterea unor astfel de documente este justificată,