Recitale
(1) La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale (denumit în continuare „pilonul”) a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele 20 de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condiții de muncă echitabile; și protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele 20 de principii ale pilonului. Pentru a contribui la implementarea pilonului, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
(2) La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice (denumit în continuare „semestrul european”) este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare din partea Uniunii sau prin finanțare națională. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune, după caz, în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și al Fondului de coeziune, ale căror obiective și domenii de aplicare a sprijinului sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1058 al Parlamentului European și al Consiliului (4), al FSE+, al Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) instituit prin Regulamentul , al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și al Programului InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (6) (Programul InvestEU).
(3) Prin Decizia (UE) 2020/1512 a Consiliului (7) au fost adoptate orientări revizuite pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre. Textul respectivelor orientări a fost aliniat la principiile pilonului, în vederea îmbunătățirii competitivității Europei și a transformării acesteia într-un loc mai bun pentru investiții, pentru crearea de locuri de muncă și pentru stimularea coeziunii sociale. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE+ la obiectivele acestor orientări, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația, formarea și combaterea excluziunii sociale, a sărăciei și a discriminării, FSE+ ar trebui să sprijine statele membre prin luarea în considerare a orientărilor integrate relevante și a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări adoptate în temeiul articolului 121 alineatul (2) și al articolului 148 alineatele (2) și (4) din TFUE, precum și, dacă este cazul, a programelor naționale de reformă susținute de strategii naționale. De asemenea, FSE+ ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale implementării unor inițiative și activități importante ale Uniunii, în special comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „Noua agendă pentru competențe în Europa”, comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Spațiul european al educației” și Comunicarea Comisiei din 7 octombrie 2020 intitulată „O Uniune a egalității: cadrul strategic al UE pentru egalitatea, incluziunea și participarea romilor”, precum și Recomandarea Consiliului din 15 februarie 2016 privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă, Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor, Recomandarea Consiliului din 30 octombrie 2020 privind „O punte către locuri de muncă – consolidarea Garanției pentru tineret” și Recomandarea Consiliului din 12 martie 2021 privind egalitatea, incluziunea și participarea romilor.
(4) La 20 iunie 2017, Consiliul a adoptat concluziile intitulate „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”. Consiliul a subliniat importanța obținerii dezvoltării durabile în toate cele trei sfere (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în toate domeniile de politică internă și externă ale Uniunii și ca Uniunea să adopte politici ambițioase atunci când abordează problemele globale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (denumite în continuare „ODD”) ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare. FSE+ ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a ODD, printre altele, prin eradicarea formelor extreme de sărăcie (ODD nr. 1); promovarea unui învățământ de calitate, favorabil incluziunii (ODD nr. 4); promovarea egalității de gen (ODD nr. 5); promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a unei ocupări integrale și productive a forței de muncă și a unor condiții de muncă decente pentru toți (ODD nr. 8) și reducerea inegalităților (ODD nr. 10).
(5) Evoluțiile recente și cele aflate în curs au agravat provocările structurale generate de globalizarea economică, de inegalitățile sociale, de gestionarea fluxurilor de migrație și de amenințările tot mai mari la adresa securității, de tranziția către o energie curată, de schimbările tehnologice, de declinul demografic, de șomaj, în special șomajul în rândul tinerilor, de îmbătrânirea din ce în ce mai accentuată a forței de muncă, precum și provocările ce decurg din discrepanțele tot mai mari dintre cererea și oferta de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile). Este probabil ca tranziția către o economie verde și tranziția digitală, precum și transformarea ecosistemelor industriale europene să genereze multe oportunități noi, dacă sunt însoțite de un set adecvat de competențe și de măsuri și de politici sociale și în domeniul ocupării forței de muncă. Ținând seama de realitățile în schimbare din lumea muncii, Uniunea ar trebui să fie pregătită pentru provocările actuale și viitoare, investind în competențe relevante, în educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, promovând o creștere cât mai favorabilă incluziunii și îmbunătățind politicile sociale și din domeniul ocupării forței de muncă, ținând seama în același timp de sustenabilitatea economică și industrială, de mobilitatea forței de muncă și vizând instituirea unei piețe a muncii echilibrată din perspectiva genului.
(6) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (8) stabilește cadrul de acțiune pentru FEDR, FSE+, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (9), FEAMPA, Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate prin gestiune partajată. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.
(7) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) stabilește normele privind execuția bugetului general al Uniunii (denumit în continuare „bugetul Uniunii”), inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi. Cofinanțarea pentru granturi poate fi asigurată din resursele proprii ale beneficiarilor, din veniturile generate de proiect sau din contribuțiile financiare sau în natură din partea unor terți. Pentru a se asigura implementarea coerentă a programelor Uniunii, Regulamentul financiar urmează să se aplice acțiunilor care vor fi executate prin gestiune directă sau indirectă în temeiul FSE+.
(8) Formele de finanțare din partea Uniunii și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de integrarea socio-economică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 94 din Regulamentul (UE) 2021/1060, Comisia poate asigura rambursarea pentru statele membre care utilizează opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.
(9) Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (11), și de Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12), ar trebui să fie integrate în FSE+. FSE+ ar trebui să cuprindă două componente: componenta cu gestiune partajată (denumită în continuare „componenta FSE+ cu gestiune partajată”), care urmează să fie executată prin gestiune partajată, și componenta Ocuparea forței de muncă și inovare socială (denumită în continuare „componenta „EaSI”) care urmează să fie executată prin gestiune directă și indirectă. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre și beneficiari, menținându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau de asistență materială de bază.
(10) Având în vedere domeniul de aplicare mai larg al FSE+, este oportun ca obiectivele de a spori eficacitatea piețelor muncii, de a promova accesul egal la locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți calitatea educației și formării și accesul egal la acestea pentru a ajuta la reintegrarea în sistemele de învățământ, de a promova incluziunea socială, de a facilita accesul la asistență medicală pentru persoanele vulnerabile și de a contribui la eradicarea sărăciei să nu fie implementate numai prin gestiune partajată în temeiul componentei FSE+ cu gestiune partajată, ci și, pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii, prin gestiune directă și indirectă, în cadrul componentei EaSI.
(11) Prezentul regulament prevede un pachet financiar pentru întreaga durată a FSE+, care urmează să constituie principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (13), pentru Parlamentul European și Consiliu pe parcursul procedurii bugetare anuale. Acesta ar trebui să specifice alocarea pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată și alocarea pentru acțiunile care urmează să fie implementate în cadrul componentei EaSI.
(12) Pentru a facilita implementarea obiectivelor specifice și operaționale ale componentei EaSI, FSE+ ar trebui să sprijine activități legate de asistența tehnică și administrativă, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, iar activitățile de comunicare și diseminare ar trebui să facă parte din acțiunile eligibile în cadrul componentei EaSI.
(13) FSE+ ar trebui să urmărească promovarea ocupării forței de muncă prin intervenții active care să permită integrarea și reintegrarea pe piața muncii, în special a tinerilor, îndeosebi prin implementarea Garanției pentru tineret consolidate, a șomerilor de lungă durată, a grupurilor defavorizate pe piața muncii și a persoanelor inactive, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale. FSE+ ar trebui să vizeze îmbunătățirea funcționării piețelor muncii prin sprijinirea modernizării instituțiilor implicate, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a furniza consiliere și orientare specifică intensificată pe parcursul căutării unui loc de muncă și al tranziției către încadrarea în muncă, precum și de a spori mobilitatea lucrătorilor. FSE+ ar trebui să promoveze o participare de gen echilibrată la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, condiții de muncă egale, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces mai bun la serviciile de îngrijire a copiilor, inclusiv la educație și îngrijire timpurie. FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire.
(14) FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și de formare, inclusiv prin promovarea învățării digitale, a validării învățării nonformale și informale și a dezvoltării profesionale a personalului didactic, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special în ceea ce privește competențele de bază, incluzând cunoștințele în materie de sănătate, educația în domeniul mass-mediei, aptitudinile antreprenoriale, competențele lingvistice, competențele digitale și competențele legate de dezvoltarea durabilă, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru incluziunea socială și pentru o cetățenie activă. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și de formare și la tranziția către un loc de muncă, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională, în vederea facilitării participării depline în cadrul societății pentru toți, precum și să contribuie la creșterea competitivității, inclusiv prin monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor sustenabile care pot fi aplicate la scară largă în aceste domenii și adaptate la diferite grupuri-țintă, precum persoanele cu handicap. Un astfel de ajutor, sprijin și contribuție s-ar putea realiza, de exemplu, prin învățarea on-line, prin formarea la locul de muncă, prin stagii, prin sisteme de educație și formare duale și ucenicii, astfel cum sunt definite în Recomandarea Consiliului din 15 martie 2018 privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace, prin orientarea pe tot parcursul vieții, prin anticiparea competențelor în strânsă cooperare cu industria, prin materiale de formare și metode de predare actualizate, prin previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, prin formarea cadrelor didactice, prin validarea rezultatelor învățării și prin recunoașterea calificărilor, precum și a certificărilor sectoriale.
(15) Sprijinul acordat din FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor defavorizate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii, începând de la educația și îngrijirea timpurie, acordând o atenție deosebită copiilor provenind din medii socio-economice defavorizate, prin educația și formarea generală și profesională, în special uceniciile, învățământul terțiar, precum și prin educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin activități sportive și culturale. FSE+ ar trebui să ofere sprijin special cursanților cu cerințe specifice și să reducă inegalitățile în materie de educație, inclusiv decalajul digital, să prevină și să reducă părăsirea timpurie a școlii, să încurajeze permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, să consolideze legăturile cu învățarea non-formală și informală și să faciliteze mobilitatea în scop educațional pentru toți și accesibilitatea pentru persoanele cu handicap. În acest context, ar trebui să fie sprijinite sinergiile cu Erasmus+, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/817 al Parlamentului European și al Consiliului (14), în special pentru a facilita participarea studenților defavorizați la mobilitatea în scopul învățării.
(16) FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare a competențelor și de dobândire a unor competențe noi și diferite pentru toți, în special competențe antreprenoriale și digitale, competențe pentru tehnologiile generice esențiale și competențe pentru economia verde și pentru ecosisteme industriale în conformitate cu Comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă strategie industrială pentru Europa”. În concordanță cu Agenda pentru competențe în Europa și cu Recomandarea Consiliului referitoare la parcursurile de actualizare a competențelor (15), FSE+ ar trebui să sprijine parcursuri flexibile, inclusiv cursuri de formare modulare speciale, accesibile și de scurtă durată care să conducă la acreditare, pentru a oferi persoanelor competențe adaptate la nevoile pieței muncii și ale ecosistemelor industriale, la tranziția digitală și la cea către o economie verde, la inovare și la schimbările sociale și economice, facilitând recalificarea, perfecționarea și capacitatea de inserție profesională, tranzițiile profesionale, mobilitatea geografică și sectorială și sprijinind, în special, persoanele cu handicap și adulții cu competențe reduse și slab calificați. De asemenea, FSE+ ar trebui să faciliteze furnizarea de sprijin în materie de competențe integrate persoanelor fizice, inclusiv salariaților, persoanelor care desfășoară o activitate independentă și șomerilor, prin intermediul unor instrumente precum conturile individuale de învățare.
(17) Sinergiile cu programul Orizont Europa – Programul-cadru pentru cercetare și inovare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (16) (denumit în continuare „Orizont Europa”) ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde la scară largă utilizarea programelor de învățământ inovatoare sprijinite de Orizont Europa, astfel încât persoanele să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru locurile de muncă ale viitorului.
(18) FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre de a contribui la eradicarea sărăciei în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, reducând obstacolele, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile în materie de sănătate. Un astfel de sprijin implică mobilizarea unei game de politici care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de sex, orientare sexuală, vârstă, religie sau convingeri, origine rasială sau etnică, în special comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, persoanele cu handicap sau cu boli cronice, persoanele fără adăpost, copiii și persoanele în vârstă. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socio-economică a acestora. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate care promovează accesul la locuințe și la îngrijire centrată pe individ, cum ar fi serviciile de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în familie și în comunitate. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, acordând o atenție deosebită copiilor și grupurilor defavorizate, mai ales în vederea promovării accesibilității unor astfel de sisteme, inclusiv pentru persoanele cu handicap.
(19) FSE+ ar trebui să contribuie la eradicarea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea privațiunilor alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a celor mai defavorizate persoane. Având în vedere obiectivul global ca, la nivelul Uniunii, cel puțin 4 % din resursele alocate prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să sprijine cele mai defavorizate persoane, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 3 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a elimina formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și privațiunile alimentare. Furnizarea de alimente și/sau de asistență materială de bază celor mai defavorizate persoane nu ar trebui să înlocuiască prestațiile sociale existente care le sunt acordate în cadrul sistemelor sociale naționale sau în conformitate cu dreptul intern. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice norme mai simple în cazul sprijinului care vizează reducerea privațiunilor materiale ce afectează cele mai defavorizate persoane.
(20) Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socio-economică a resortisanților țărilor terțe, inclusiv migranți, care ar putea include inițiative la nivel local, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul FAMI, al FEDR și al altor fonduri ale Uniunii, care pot avea un efect pozitiv asupra incluziunii resortisanților țărilor terțe.
(21) Având în vedere importanța accesului la asistență medicală, FSE+ ar trebui să asigure sinergii și complementarități cu Programul „UE pentru sănătate”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/522 al Parlamentului European și al Consiliului (17), iar domeniul de aplicare al FSE+ ar trebui să includă accesul la asistență medicală pentru persoanele aflate în situații vulnerabile.
(22) FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și ale sistemelor din domeniul ocupării forței de muncă, al incluziunii sociale, al accesului la asistență medicală pentru persoanele vulnerabile, al îngrijirii pe termen lung, al educației și formării, contribuind la eradicarea sărăciei. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare recomandările relevante specifice fiecărei țări legate de provocările structurale care este oportun să fie abordate prin investiții multianuale ce intră în domeniul de aplicare al FSE+, ținând seama de pilon, de tabloul de bord al indicatorilor sociali astfel cum a fost revizuit în urma adoptării noilor obiective stabilite în cadrul planului de acțiune privind pilonul social, și de particularitățile regionale. Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, coordonarea și complementaritatea dintre componenta FSE+ cu gestiune partajată și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi FTJ, FEDR, Programul „UE pentru sănătate”, Mecanismul de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (18), Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/691 al Parlamentului European și al Consiliului (19), FEAMPA, Erasmus+, FAMI, Orizont Europa, FEADR, Programul „Europa digitală”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (20), Programul InvestEU, Programul „Europa creativă”, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/818 al Parlamentului European și al Consiliului (21), Corpul european de solidaritate, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/888 al Parlamentului European și al Consiliului (22) și Instrumentul de sprijin tehnic, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului (23). În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice acordate de acestea.
(23) Prin sprijinul acordat obiectivelor specifice prevăzute în prezentul regulament, printre altele, prin contribuția la obiectivul de politică „o Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale” astfel cum este menționat în Regulamentul (UE) 2021/1060, FSE+ va continua să contribuie la strategiile teritoriale și locale de dezvoltare, în scopul implementării pilonului. Acesta va sprijini instrumentele prevăzute la articolul 28 din respectivul regulament și, prin urmare, va contribui totodată la realizarea obiectivului de politică „o Europă mai aproape de cetățeni, prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a tuturor tipurilor de teritorii și de inițiative locale” astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2021/1060, inclusiv prin măsuri de reducere a sărăciei și de incluziune socială, ținând seama de particularitățile regiunilor urbane, rurale și de coastă, în vederea combaterii inegalităților socio-economice din orașe și regiuni.
(24) Pentru a se asigura că este promovată în mod corespunzător dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în pilon și că persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin le sunt destinate un minim de resurse, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 25 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru promovarea incluziunii sociale.
(25) În vederea abordării nivelului constant ridicat al sărăciei în rândul copiilor din Uniune și în conformitate cu principiul 11 al pilonului, conform căruia copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei și conform căruia copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse, statele membre ar trebui să programeze un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru implementarea Garanției pentru copii, pentru activități care abordează problema sărăciei în rândul copiilor, în concordanță cu obiectivele specifice ale FSE+ care permit programarea de resurse pentru acțiuni ce sprijină în mod direct accesul egal al copiilor la îngrijire, educație, asistență medicală, locuințe decente și o nutriție adecvată. Statele membre în care, în perioada 2017-2019, rata medie a copiilor cu vârsta sub 18 ani expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială a depășit media Uniunii pentru perioada respectivă, pe baza datelor Eurostat, ar trebui să aloce activităților respective cel puțin 5 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată. Operațiunile care contribuie la această cerință de concentrare tematică ar trebui să fie luate în considerare pentru cerința privind concentrarea tematică de 25 % pentru incluziunea socială atunci când sunt programate în cadrul obiectivelor specifice relevante.
(26) Pentru a facilita o redresare economică incluzivă în urma unei crize majore și pentru a sprijini ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor într-o lume a muncii în schimbare, precum și în contextul nivelurilor constant ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, este necesar ca statele membre să investească un cuantum adecvat din resursele lor provenind din FSE+ în măsuri de sprijinire a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și de dezvoltare a competențelor acestora, inclusiv prin implementarea unor scheme din cadrul Garanției pentru tineret. Pe baza acțiunilor sprijinite în perioada de programare 2014-2020 de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (24), care vizează persoanele individuale precum și pe baza învățămintelor desprinse, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de reintegrare pe baza unor locuri de muncă și a unor sisteme de educație de calitate, precum și să investească în măsuri timpurii de prevenire și de informare eficace, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, tinerilor inactivi și tinerilor defavorizați, inclusiv prin activități pentru tineret. De asemenea, statele membre ar trebui să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și în capacități adecvate ale serviciilor de ocupare a forței de muncă, pentru a oferi tinerilor sprijin personalizat și cuprinzător și oferte mai bine orientate. Prin integrarea deplină a inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” în FSE+, implementarea unor acțiuni specifice pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor va fi mai eficace și mai eficientă, iar domeniul de aplicare va fi extins la măsuri și reforme structurale, asigurând astfel o mai bună corelare între sprijinul din fondurile Uniunii și implementarea Garanției pentru tineret consolidate. Actualizarea competențelor și dobândirea de competențe noi și diferite ar trebui să îi ajute pe tineri să profite de oportunitățile oferite de sectoarele aflate în creștere și să îi pregătească să facă față caracterului schimbător al pieței muncii, valorificând în același timp oportunitățile care decurg din tranziția digitală și din cea către o economie verde, precum și din transformarea ecosistemelor industriale ale Uniunii. Prin urmare, statele membre în care, în perioada 2017-2019, rata medie a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani ce nu sunt încadrați profesional și nu urmează vreun program educațional sau de formare depășea media Uniunii pentru perioada respectivă, pe baza datelor Eurostat, ar trebui să aloce acțiunilor respective cel puțin 12,5 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată.
(27) În conformitate cu articolul 349 din TFUE și cu articolul 2 din Protocolul nr. 6 privind dispozițiile speciale pentru obiectivul 6 în cadrul fondurilor structurale din Finlanda, Norvegia și Suedia, anexat la Actul de aderare din 1994 (25), regiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populate au dreptul la măsuri specifice în cadrul politicilor comune și al programelor Uniunii. Din cauza constrângerilor permanente, cum ar fi depopularea, regiunile respective necesită un sprijin specific.
(28) Implementarea eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii de la nivelurile teritoriale relevante și actorii socio-economici, în special partenerii sociali și organizațiile societății civile. Prin urmare, este esențial ca statele membre să aloce un cuantum adecvat din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a asigura participarea semnificativă a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la execuția componentei FSE+ cu gestiune partajată. Această participare ar trebui să includă organismele relevante care reprezintă societatea civilă, cum ar fi partenerii din domeniul protecției mediului, organizațiile neguvernamentale și organismele responsabile de promovarea incluziunii sociale, a drepturilor fundamentale, a drepturilor persoanelor cu handicap, a egalității de gen și a nediscriminării. Statele membre care fac obiectul unei recomandări specifice fiecărei țări privind consolidarea capacităților partenerilor sociali sau ale organizațiilor societății civile ar trebui să aloce în acest scop cel puțin 0,25 % din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată, având în vedere nevoile specifice pe care le au în acest domeniu.
(29) Pentru ca politicile să devină mai receptive la schimbările sociale, precum și pentru a încuraja și a sprijini soluțiile inovatoare, este esențial să se acorde sprijin inovării sociale. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt vitale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE+. Întreprinderile sociale ar putea juca un rol esențial în realizarea inovării sociale și în susținerea rezilienței economice și sociale. Definiția întreprinderii sociale ar trebui să fie în concordanță cu definițiile prevăzute de dreptul intern, precum și cu Concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa. Mai mult, în vederea consolidării învățării reciproce și a schimbului de cunoștințe și de practici, statele membre ar trebui să fie încurajate să își continue acțiunile de cooperare transnațională prin gestiune partajată în domeniile ocupării forței de muncă, educației și formării și incluziunii sociale, în concordanță cu obiectivele specifice ale FSE+.
(30) Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității între femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, termenele și condițiile de angajare în muncă și evoluția carierei. De asemenea, acestea ar trebui să se asigure că FSE+ promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare, în conformitate cu articolul 10 din TFUE, promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap adoptată la 13 decembrie 2006 la New York. FSE+ ar trebui să contribuie la promovarea accesibilității pentru persoanele cu handicap, cu scopul de a îmbunătăți integrarea pe piața muncii, în sistemul de educație și formare și, prin urmare, de a spori incluziunea acestora în toate sferele vieții. Promovarea unei astfel de accesibilități ar trebui să fie luată în considerare în toate sferele și în toate etapele de pregătire, monitorizare, implementare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității de gen și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată sau de tip rezidențial la îngrijirea în familie și în comunitate, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple. FSE+ nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială. Regulamentul (UE) 2021/1060 prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.
(31) Toate operațiunile ar trebui să fie selectate și implementate cu respectarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”). Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a se asigura că plângerile sunt evaluate în timp util, inclusiv plângerile legate de încălcări ale cartei, și ar trebui să informeze reclamantul cu privire la rezultatul evaluării sale, în concordanță cu Comunicarea Comisiei din 19 ianuarie 2017 intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”.
(32) Pentru a reduce sarcina administrativă aferentă colectării datelor, cerințele de raportare ar trebui să rămână cât mai simple posibil. În cazul în care astfel de date sunt disponibile în registre sau surse echivalente, statele membre ar trebui să poată permite autorităților de management să colecteze date din registre.
(33) În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul prezentului regulament, operatorii naționali de date ar trebui să își îndeplinească sarcinile care le revin în temeiul prezentului regulament în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (26). Ar trebui să fie garantate demnitatea și respectarea vieții private a destinatarilor finali ai operațiunilor din cadrul obiectivului specific „reducerea privațiunilor materiale prin furnizarea de alimente și/sau de asistență materială de bază celor mai defavorizate persoane, inclusiv copiilor, și aplicarea de măsuri auxiliare care să sprijine incluziunea socială a acestora”. Pentru a se evita orice stigmatizare, persoanele care primesc alimente și/sau asistență materială de bază nu ar trebui să aibă obligația de a se identifica atunci când primesc sprijin și atunci când participă la anchete care vizează cele mai defavorizate persoane care au beneficiat de FSE+.
(34) Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de probe privind fezabilitatea activităților de inovare socială. Ar trebui să fie posibilă și încurajată testarea ideilor la nivel local, urmând ca ideile fezabile să poată fi aplicate la scară mai largă sau, unde este cazul, transferate în alte contexte din diferite regiuni sau state membre cu sprijin financiar din partea FSE+ sau în combinație cu alte surse.
(35) FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile publice de ocupare a forței de muncă din statele membre, Comisie și partenerii sociali. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor, în special prin parteneriate transfrontaliere, și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Domeniul de aplicare al FSE+ ar trebui să includă elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii.
(36) Lipsa accesului la finanțare pentru microîntreprinderi, întreprinderi sociale și economia socială este unul dintre principalele obstacole în calea înființării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. În cadrul componentei EaSI, prezentul regulament ar trebui să stabilească dispoziții pentru a crea un ecosistem de piață care să sporească oferta de finanțare și accesul la aceasta pentru întreprinderile sociale, precum și să răspundă cererii din partea persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special șomerii, femeile și persoanele vulnerabile care doresc să înființeze sau să dezvolte o microîntreprindere. Acest obiectiv va beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare din cadrul componentei „Investiții sociale și competențe” a Fondului InvestEU. Întreprinderile sociale, atunci când sunt definite în dreptul intern, ar trebui să fie considerate întreprinderi sociale în contextul componentei EaSI, indiferent de statutul lor juridic, în măsura în care respectivele întreprinderi intră în definiția unei întreprinderi sociale prevăzută în prezentul regulament.
(37) Actorii de pe piața investițiilor sociale, inclusiv actorii din sfera caritativă, ar putea juca un rol important în atingerea mai multor obiective ale FSE+, deoarece aceștia oferă finanțare și propun abordări inovatoare și complementare pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, reducerea șomajului și contribuirea la îndeplinirea ODD. Prin urmare, actorii din sfera caritativă, precum fundațiile și donatorii, ar trebui să fie implicați în acțiuni FSE+, după caz și cu condiția ca aceștia să nu urmărească obiective politice sau sociale care sunt în contradicție cu idealurile Uniunii, în special în acele acțiuni care vizează dezvoltarea ecosistemului pieței investițiilor sociale.
(38) Sunt necesare orientări în cadrul componentei FSE+ în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurilor sociale și a serviciilor conexe, în special în ceea ce privește locuințele sociale, îngrijirea copiilor și educația, asistența medicală și îngrijirea pe termen lung, inclusiv facilități pentru a sprijini tranziția de la serviciile de îngrijire instituționalizată la cele de îngrijire în familie și în comunitate și ținând seama de cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu handicap.
(39) Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris, adoptat în baza Convenției-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice (27), și ODD, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și implementării, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării intermediare.
(40) În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului (28), persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentei EaSI și a mecanismelor aplicabile statului membru de care aparține țara sau teritoriul de peste mări respectiv.
(41) Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind Spațiul Economic European (29), care prevede implementarea programelor pe baza unei decizii adoptate în temeiul acordului menționat. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde drepturile și accesul necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.
(42) Este oportun să se stabilească indicatori în scopul raportării în cadrul componentei EaSI. Acești indicatori ar trebui să se bazeze pe rezultate, să fie obiectivi, ușor de extras și proporționali cu ponderea componentei EaSI în cadrul întregului FSE+. Aceștia ar trebui să acopere obiectivele operaționale și activitățile de finanțare din cadrul componentei FSE+, fără a impune stabilirea unor ținte corespunzătoare.
(43) În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (30) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (31), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (32) și (UE) 2017/1939 (33) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (34). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.
(44) Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, premii, achiziții publice și gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
(45) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității piețelor muncii, promovarea accesului egal la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației și formării și a accesului egal la acestea, promovarea incluziunii sociale și contribuția la eradicarea sărăciei, precum și obiectivele urmărite în cadrul componentei EaSI nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea sau efectele acțiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(46) În vederea modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea și completarea anexelor referitoare la indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (35). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(47) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Competențele de executare referitoare la modelul pentru ancheta structurată privind destinatarii finali ar trebui să fie exercitate în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (36), având în vedere natura acestui model.
(48) Pentru a permite o reacție rapidă la circumstanțe excepționale sau neobișnuite, astfel cum sunt menționate în Pactul de stabilitate și de creștere, care pot apărea în timpul perioadei de programare, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta măsuri temporare cu scopul de a facilita utilizarea sprijinului din partea FSE+ ca răspuns la aceste circumstanțe, cu un termen maxim de 18 luni. Comisia ar trebui să adopte măsurile cele mai adecvate având în vedere circumstanțele excepționale sau neobișnuite cu care se confruntă un stat membru, menținând în același timp obiectivele FSE+, însă acest lucru nu ar trebui să includă modificări ale cerințelor privind concentrarea tematică. În plus, competențele de executare în ceea ce privește măsurile temporare de utilizare a sprijinului acordat din FSE+ ca răspuns la circumstanțe excepționale sau neobișnuite ar trebui să fie conferite Comisiei fără proceduri ale comitetului, având în vedere că domeniul de aplicare al acestor măsuri este determinat de Pactul de stabilitate și de creștere și se limitează la măsurile stabilite în prezentul regulament. Comisia ar trebui, de asemenea, să monitorizeze punerea în aplicare a măsurilor temporare și să evalueze caracterul adecvat al acestora. În cazul în care Comisia consideră că este necesar să modifice prezentul regulament din cauza circumstanțelor excepționale sau neobișnuite, domeniul de aplicare al modificării nu ar trebui să includă cerințele privind concentrarea tematică referitoare la ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și nici sprijinul acordat celor mai defavorizate persoane datorită faptului că tinerii și cele mai defavorizate persoane sunt adesea cel mai grav afectate de astfel de situații de criză. Prin urmare, este necesar să se asigure că aceste grupuri-țintă continuă să primească un sprijin adecvat.
(49) În administrarea FSE+, Comisia ar trebui să fie asistată de un comitet, astfel cum este prevăzut la articolul 163 din TFUE („Comitetul FSE+”). Pentru a permite Comitetului FSE+ să aibă la dispoziție toate informațiile necesare și să obțină o gamă largă de opinii de la părțile interesate relevante, Comitetul FSE+ ar trebui să poată invita reprezentanți fără drept de vot, cu condiția ca ordinea de zi a reuniunii să necesite participarea acestora, inclusiv reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții și ai Fondului European de Investiții și organizații relevante ale societății civile.
(50) Pentru a se asigura că vor fi abordate în continuare particularitățile fiecărei componente a FSE+, Comitetul FSE+ ar trebui să creeze grupuri de lucru pentru fiecare dintre componentele FSE+. Componența și sarcinile grupurilor de lucru respective urmează să fie stabilite de Comitetul FSE+. Grupurile de lucru ar trebui să aibă posibilitatea de a invita la reuniunile lor reprezentanți ai societății civile, precum și alte părți interesate. Sarcinile grupurilor de lucru pot include asigurarea coordonării și cooperării între autoritățile statelor membre și Comisie cu privire la execuția FSE+, inclusiv consultarea cu privire la programul de lucru aferent componentei EaSI, monitorizarea execuției fiecărei componente FSE+, schimbul de experiență și de bune practici în cadrul componentelor FSE+ și între acestea și promovarea sinergiilor potențiale cu alte programe ale Uniunii.
(51) Pentru a asigura o mai mare transparență în ceea ce privește punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să stabilească legăturile necesare cu comitetele în materie de politici relevante active în domeniul social și al ocupării forței de muncă, cum ar fi Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și Comitetul pentru protecție socială sau Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă.
(52) În conformitate cu articolul 193 alineatul (2) din Regulamentul financiar, un grant poate fi acordat pentru o acțiune care a început deja, cu condiția ca solicitantul să poată demonstra necesitatea începerii acțiunii înainte de semnarea acordului de grant. Cu toate acestea, costurile suportate înainte de data depunerii cererii de grant nu sunt eligibile decât în cazuri excepționale justificate în mod corespunzător. Pentru a se evita orice perturbare a sprijinului acordat de Uniune care ar putea aduce atingere intereselor Uniunii, ar trebui să fie posibil ca, pentru o durată limitată la începutul cadrului financiar multianual 2021-2027 și numai în cazuri justificate în mod corespunzător, să se prevadă, în decizia de finanțare, eligibilitatea activităților și a costurilor de la începutul exercițiului financiar 2021, chiar dacă acestea au fost implementate și, respectiv, suportate înainte de depunerea cererii de grant.
(53) Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 ar trebui în consecință abrogat.
(54) Pentru a garanta continuitatea furnizării de sprijin în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca execuția să înceapă de la debutul cadrului financiar multianual 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și ar trebui să se aplice cu efect retroactiv, în ceea ce privește componenta EaSI, de la 1 ianuarie 2021,