Recitale
(1) Principiile orizontale prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la articolele 9 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității prevăzute la articolul 5 din TUE, trebuie să fie respectate la execuția fondurilor Uniunii, ținând seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În temeiul articolelor 8 și 10 din TFUE, Uniunea urmărește eliminarea inegalităților și promovarea egalității dintre bărbați și femei, precum și combaterea discriminării pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Comisia și statele membre ar trebui să urmărească integrarea perspectivei de gen în execuția fondurilor. Obiectivele fondurilor Uniunii ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și în cadrul obiectivelor Uniunii de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, astfel cum este prevăzut la articolul 11 și la articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținând seama de principiul „poluatorul plătește”.
(2) La 17 noiembrie 2017, ca răspuns la provocările sociale din Europa, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat în comun Pilonul european al drepturilor sociale (denumit în continuare „pilonul”). Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața forței de muncă, este necesar ca Uniunea să fie pregătită pentru provocările actuale și viitoare generate de globalizare și digitalizare, prin sporirea caracterului incluziv al creșterii și îmbunătățind politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale. Cele 20 de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în trei categorii: egalitate de șanse și accesul la piața muncii; condiții de muncă echitabile; precum și protecție socială și incluziune socială. Pilonul acționează ca un cadru director general pentru Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizați (FEG) instituit prin prezentul regulament, permițând Uniunii să pună în practică principiile relevante în cazul unor evenimente majore de restructurare.
(3) La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii la Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru dezvoltare durabilă. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni – economică, socială și de mediu – într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în cadrul de politici al Uniunii și ca Uniunea să fie ambițioasă în politicile pe care le aplică pentru a aborda provocările mondiale. Consiliul a salutat comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare.
(4) În februarie 2018, Comisia a adoptat o comunicare intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020”. Comunicarea subliniază faptul că bugetul Uniunii sprijină economia socială de piață a Europei, care este unică în lume. Este extrem de important să se îmbunătățească șansele de angajare și să se abordeze provocările în materie de competențe, în special cele legate de digitalizare, automatizare și tranziția către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și sustenabilă, cu respectarea deplină a Acordului de la Paris, adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (denumit în continuare „Acordul de la Paris”). Flexibilitatea bugetară va fi un principiu-cheie în cadrul financiar multianual 2021-2027 (CFM 2021-2027) instituit prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (4). Mecanismele de flexibilitate vor rămâne în vigoare pentru ca Uniunea să poată reacționa mai prompt și pentru a se asigura faptul că resursele bugetare sunt utilizate acolo unde sunt necesare cel mai urgent.
(5) În „Cartea albă privind viitorul Europei” din 1 martie 2017, Comisia își exprimă preocupările cu privire la mișcările izolaționiste și la intensificarea îndoielilor față de beneficiile comerțului deschis și economia socială de piață a Uniunii în general.
(6) În „Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților legate de globalizare” din 10 mai 2017, Comisia identifică efectul corelat al globalizării comerțului și al evoluției tehnologice ca factori principali ai creșterii cererii de mână de lucru calificată și ai scăderii numărului de locuri de muncă accesibile persoanelor cu un nivel mai scăzut de calificare. Deși se recunosc avantajele unui comerț mai deschis, Comisia consideră că sunt necesare mijloace corespunzătoare pentru abordarea efectelor secundare negative conexe. Întrucât beneficiile actuale ale globalizării sunt deja distribuite în mod inegal în rândul cetățenilor și al regiunilor, având un impact puternic asupra celor expuși efectelor sale negative, există pericolul ca schimbările din domeniul tehnologiei și al mediului să adâncească în continuare aceste efecte. Prin urmare, în conformitate cu principiile solidarității și sustenabilității, va fi necesar să se asigure faptul că beneficiile globalizării sunt împărțite mai echitabil prin concilierea creșterii economice și a progresului tehnologic cu o protecție socială adecvată și cu un sprijin activ pentru accesul la șanse de angajare și de desfășurare a unei activități independente.
(7) În „Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor Uniunii” din 28 iunie 2017, Comisia subliniază necesitatea de a reduce divergențele economice și sociale între statele membre, și în interiorul fiecărui stat membru și, prin urmare, consideră că o prioritate-cheie o reprezintă investițiile în dezvoltare durabilă, egalitate, incluziune socială, educație și formare, precum și în sănătate.
(8) Este probabil ca globalizarea, evoluția tehnologică și schimbările climatice să sporească și mai mult gradul de interconectare și interdependență a economiilor mondiale. Realocarea forței de muncă reprezintă o componentă integrantă și inevitabilă a acestor schimbări economice. Dacă se dorește ca beneficiile schimbării să fie distribuite în mod echitabil, este extrem de important să se acorde asistență lucrătorilor disponibilizați și persoanelor amenințate de disponibilizare. Principalele instrumente ale Uniunii prin care se acordă asistență lucrătorilor afectați sunt Fondul social european Plus (FSE+), care urmează a fi instituit print-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului și care este conceput să ofere sprijin într-un mod anticipativ, și FEG, care este menit să ofere sprijin într-un mod reactiv la eventuale evenimente majore de restructurare. Comunicarea Comisiei intitulată „Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și restructurare” din 13 decembrie 2013 este instrumentul de politică al Uniunii care stabilește cadrul pentru bunele practici în materie de anticipare și gestionare a restructurării întreprinderilor. Acesta oferă un cadru cuprinzător cu privire la modul în care provocările aferente ajustării și restructurării economice și impactul social și în domeniul ocupării forței de muncă generat de respectivele provocări urmează să fie abordate cu ajutorul unor mijloace adecvate în materie de politici. De asemenea, acesta invită statele membre să utilizeze fondurile Uniunii și fondurile naționale într-un mod care să permită atenuarea cu mai multă eficacitate a impactului social al restructurării, în special a efectelor negative asupra ocupării forței de muncă.
(9) Fondul european de ajustare la globalizare, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (5) pentru CFM 2007-2013 (denumit în continuare „fondul”), a fost creat pentru a permite Uniunii să își dovedească solidaritatea cu lucrătorii care au fost disponibilizați ca urmare a modificărilor structurale majore ale configurației comerțului mondial generate de globalizare.
(10) Domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 a fost extins în 2009 prin Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (6), ca parte a planului european de redresare economică, prevăzut în comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2008, pentru a-i include pe lucrătorii care au fost disponibilizați ca o consecință directă a crizei financiare și economice mondiale.
(11) Pe durata CFM 2014-2020, Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7) a extins domeniul de aplicare al fondului pentru a acoperi nu doar disponibilizările rezultate în urma unei perturbări economice grave provocate de o continuare a crizei financiare și economice mondiale abordate în Regulamentul (CE) nr. 546/2009, ci și cele rezultate în urma oricărei noi crize financiare și economice mondiale. În plus, Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (8) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) a modificat Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 pentru a introduce, printre altele, norme care să permită fondului să acopere, în mod excepțional, cererile colective care implică întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) situate într-o regiune care își desfășoară activitatea în sectoare economice diferite definite la nivelul de diviziune NACE Rev. 2, atunci când statul membru solicitant demonstrează că IMM-urile sunt principalele sau singurele tipuri de întreprinderi din regiunea respectivă.
(12) Ca răspuns la posibila retragere a Regatului Unit din Uniune fără un acord de retragere, Regulamentul (UE) 2019/1796 al Parlamentului European și al Consiliului (9) a modificat Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 pentru a preciza că concedierile rezultate în urma unei astfel de retrageri ar intra în domeniul de aplicare al fondului. Ca urmare a retragerii Regatului Unit cu un acord de retragere, regulamentul respectiv nu s-a aplicat.
(13) Comisia a efectuat o evaluare intermediară a fondului pentru a analiza cum și în ce măsură și-a realizat obiectivele. Fondul s-a dovedit a fi eficace, atingând o rată mai ridicată de reintegrare a lucrătorilor disponibilizați decât în perioada de programare anterioară. Evaluarea a constatat, de asemenea, că fondul a generat valoare adăugată pentru Uniune. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește efectele sale în materie de volum, ceea ce înseamnă că asistența fondului nu a sporit doar numărul și diversitatea serviciilor oferite, ci și nivelul de intensitate al respectivelor servicii. În plus, intervențiile fondului au avut o vizibilitate ridicată și au demonstrat în mod direct publicului valoarea adăugată pentru Uniune. Cu toate acestea, au fost identificate o serie de provocări. Procedura de mobilizare a fost considerată prea lungă. În plus, multe state membre au raportat probleme privind elaborarea analizei ample a contextului în care a avut loc evenimentul care a declanșat concedierile. Motivul principal pentru care statele membre au fost descurajate să solicite sprijin din partea fondului a fost legat de probleme în materie de capacitate financiară și instituțională. Ar putea fi vorba doar de o lipsă a personalului necesar: în prezent, statele membre pot solicita asistență tehnică doar începând cu momentul în care implementează sprijinul din partea a fondului. Întrucât concedierile pot interveni în mod neașteptat, este important să se asigure faptul că statele membre sunt pregătite să reacționeze imediat și că pot înainta o cerere fără întârziere. În plus, în anumite state membre ar putea fi necesare eforturi mai susținute de consolidare a capacităților instituționale pentru a asigura implementarea eficientă și eficace a intervențiilor FEG. În plus, pragul de 500 de locuri de muncă desființate a fost criticat ca fiind prea ridicat, în special în regiunile mai puțin populate.
(14) Rolul FEG continuă să fie important ca instrument flexibil menit să îi sprijine pe lucrătorii care își pierd locul de muncă în cursul unor evenimente de restructurare de mare amploare și să îi ajute să găsească un alt loc de muncă cât mai repede posibil. Uniunea ar trebui să furnizeze în continuare un sprijin specific, cu caracter excepțional, pentru a facilita reintegrarea într-un loc de muncă decent și durabil a lucrătorilor disponibilizați în domenii, sectoare, teritorii sau piețe ale muncii care sunt afectate de șocul unei perturbări economice grave. Având în vedere efectele reciproce ale comerțului deschis și ale evoluțiilor economice și financiare, precum șocurile economice asimetrice, ale evoluției tehnologice, ale digitalizării, ale modificărilor semnificative în relațiile comerciale ale Uniunii sau în structura pieței interne, precum și ale altor factori, inclusiv tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, și interacțiunea dintre toți acești factori și având în vedere faptul că este din ce în ce mai dificil să se identifice un factor specific care cauzează disponibilizările, mobilizarea FEG ar trebui să se bazeze doar pe impactul puternic al unui eveniment de restructurare. Dat fiind obiectivul FEG de a furniza sprijin în situații de urgență, în completarea asistenței cu un caracter anticipativ mai pronunțat oferită de FSE+, FEG ar trebui să rămână un instrument flexibil și special în afara plafoanelor bugetare ale CFM, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei din 2 mai 2018 intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027” și în anexa la aceasta.
(15) Pentru a menține dimensiunea pan-europeană a FEG, o cerere de sprijin ar trebui să fie prezentată în cazul în care un eveniment major de restructurare are un impact puternic asupra economiei locale sau regionale. Un astfel de impact ar trebui determinat prin raportarea la număr minim de locuri de muncă desființate într-o anumită perioadă de referință. Luând în considerare constatările evaluării intermediară, pragul ar trebui fixat la 200 de locuri de muncă desființate într-o perioadă de referință de patru luni (sau de șase luni în cazuri sectoriale). Având în vedere că valurile de disponibilizări din sectoare diferite din aceeași regiune au un impact la fel de puternic asupra pieței locale a muncii, ar trebui să fie posibile și cereri regionale. În cazul piețelor muncii de dimensiuni reduse, cum ar fi statele membre mici sau regiunile îndepărtate, inclusiv regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE, ori în circumstanțe excepționale, ar trebui să fie posibilă înaintarea de cereri în cazul desființării unui număr mai mic de locuri de muncă. În general, statele membre nu ar trebui să își depună cererile de asistență din partea FEG mai târziu de 12 săptămâni de la încheierea perioadei de referință. Cu toate acestea, pentru a se evita un deficit de finanțare din cauza faptului că prezentul regulament va intra în vigoare după 1 ianuarie 2021 și pentru a asigura securitatea juridică, respectivul termen ar trebui suspendat între 1 ianuarie 2021 și intrarea în vigoare a prezentului regulament.
(16) Fiind un fond conceput pentru evenimentele majore de restructurare, FEG nu ar trebui mobilizat în cazuri de concedieri în sectorul public, care reprezintă o consecință a reducerilor bugetare. Cu toate acestea, FEG ar trebui să poată sprijini lucrătorii disponibilizați din întreprinderile active pe o piață competitivă care livrează bunuri sau furnizează servicii unor entități finanțate din fonduri publice afectate de reduceri bugetare. De asemenea, FEG ar trebui să poată sprijini lucrătorii independenți a căror activitate a încetat în urma unor reduceri bugetare.
(17) Pentru a exprima solidaritatea Uniunii față de șomeri, rata de cofinanțare a FEG ca fond de reacție ar trebui să fie aliniată la cea mai înaltă rată de cofinanțare a FSE+ ca fond proactiv, în statul membru în cauză, dar, în orice caz, nu ar trebui să reprezinte mai puțin de 60 %.
(18) Partea din bugetul Uniunii alocată FEG ar trebui să fie executată de către Comisie în cadrul gestiunii partajate cu statele membre în înțelesul Regulamentului financiar. Prin urmare, atunci când execută FEG în cadrul gestiunii partajate, Comisia și statele membre ar trebui să respecte principiile prevăzute în Regulamentul financiar, cum ar fi buna gestiune financiară, transparența și nediscriminarea.
(19) Centrul European de Monitorizare a Schimbărilor, care are sediul în cadrul Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă din Dublin, acordă asistență Comisiei și statelor membre prin intermediul unor analize calitative și cantitative pentru a le ajuta să evalueze tendințele în materie de globalizare, evoluții tehnologice și de mediu, restructurare și utilizare a FEG. Observatorul european al restructurărilor, actualizat zilnic, urmărește raportarea evenimentelor de restructurare de amploare din întreaga Uniune, pe baza unei rețele de corespondenți naționali. Acesta ar putea contribui la identificarea potențialelor cazuri de intervenție într-un stadiu incipient.
(20) Lucrătorii disponibilizați și lucrătorii independenți a căror activitate a încetat ar trebui să beneficieze de un acces egal la FEG, indiferent de tipul contractului lor de muncă sau al raportului lor de muncă. Prin urmare, lucrătorii disponibilizați și lucrătorii independenți a căror activitate a încetat ar trebui să fie considerați ca posibili beneficiari ai FEG în sensul prezentului regulament.
(21) Contribuțiile financiare din partea FEG ar trebui să fie direcționate în primul rând către măsuri de politică activă pe piața muncii și servicii personalizate care vizează reintegrarea rapidă a beneficiarilor într-un loc de muncă decent și durabil în cadrul sau în afara sectorului lor inițial de activitate, pregătindu-i în același timp pentru o economie europeană mai verde și mai digitală. Sprijinul ar trebui să vizeze, de asemenea, promovarea activităților independente și a creării de întreprinderi, inclusiv prin înființarea de cooperative. Măsurile ar trebui să reflecte nevoile preconizate ale pieței muncii de la nivel local sau regional. Cu toate acestea, atunci când este relevant, ar trebui, de asemenea, să fie sprijinită mobilitatea lucrătorilor disponibilizați pentru a-i ajuta să își găsească un nou loc de muncă în altă parte. Ar trebui să se acorde o atenție specială diseminării competențelor necesare în era digitală și depășirii stereotipurilor de gen la locul de muncă, dacă este cazul. Includerea alocațiilor bănești în pachete coordonate de servicii personalizate ar trebui să fie restricționată. Măsurile care beneficiază de sprijin din partea FEG nu ar trebui să înlocuiască măsurile pasive de protecție socială. Angajatorii ar putea fi încurajați să participe la cofinanțarea națională a măsurilor sprijinite de FEG, în plus față de măsurile pe care sunt obligați să le prevadă în temeiul dreptului intern sau al contractelor colective de muncă.
(22) Atunci când pun în aplicare și elaborează un pachet coordonat de servicii personalizate, menit să faciliteze reintegrarea beneficiarilor vizați, statele membre ar trebui să abordeze obiectivele Agendei digitale și ale Strategiei privind piața unică digitală. O atenție deosebită ar trebui acordată diferenței de remunerare între femei și bărbați în sectoarele tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM), prin promovarea conversiei profesionale și a recalificării femeilor spre respectivele sectoare. Atunci când pun în aplicare și elaborează un pachet coordonat de servicii personalizate, statele membre ar trebui să vizeze creșterea reprezentării genului mai puțin reprezentat, contribuind astfel la reducerea diferenței de remunerare și a decalajului în materie de pensii între femei și bărbați.
(23) Având în vedere faptul că transformarea digitală a economiei necesită un anumit nivel de competențe digitale ale forței de muncă, diseminarea competențelor necesare în era digitală ar trebui să fie considerată ca fiind element orizontal al oricărui pachet coordonat de servicii personalizate oferite.
(24) La elaborarea măsurilor de politică activă pe piața muncii, statele membre ar trebui să acorde prioritate măsurilor care sporesc în mod semnificativ capacitatea de inserție profesională a beneficiarilor. Statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru reintegrarea în locuri de muncă durabile a unui număr cât mai mare de beneficiari care participă la aceste măsuri, cât mai curând posibil, în termen de șase luni de la încheierea perioadei de execuție. Structura pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să ia în considerare, dacă este cazul, motivele concedierilor și anticipeze perspectivele viitoare ale pieței muncii și competențele necesare. Pachetul coordonat de servicii personalizate ar trebui să fie compatibil cu tranziția către o economie eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor și durabilă.
(25) Atunci când elaborează măsurile de politică activă pe piața muncii, statele membre ar trebui să acorde o atenție specială beneficiarilor defavorizați, inclusiv persoanelor cu handicap, persoanelor care au rude în întreținere, tinerilor și persoanelor în vârstă fără loc de muncă, persoanelor cu un nivel scăzut de calificare, persoanelor provenite dintr-un context de migrație, precum și persoanelor expuse riscului de sărăcie, deoarece aceste grupuri se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce privește reintegrarea pe piața muncii. Cu toate acestea, principiile egalității de gen și nediscriminării, care se numără printre valorile de bază ale Uniunii și care sunt consacrate în cadrul pilonului, ar trebui să fie respectate și promovate în cadrul execuției FEG.
(26) În vederea sprijinirii eficace și rapide a beneficiarilor, statele membre ar trebui să facă tot posibilul pentru a înainta cereri complete atunci când solicită acordarea unei contribuții financiare din partea FEG. În cazul în care Comisia solicită informații suplimentare în vederea evaluării unei cereri, ar trebui să se prevadă un termen pentru furnizarea unor astfel de informații. Atât statele membre, cât și instituțiile Uniunii ar trebui să vizeze prelucrarea cererilor cât mai rapid posibil.
(27) În interesul beneficiarilor și al organismelor responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor, statul membru solicitant ar trebui să-i informeze pe toți actorii implicați în procedurile de depunere a cererii cu privire la evoluția acesteia și ar trebui să îi implice pe parcursul procesului de punere în aplicare a măsurilor.
(28) În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, contribuțiile financiare din FEG nu ar trebui să înlocuiască măsurile de sprijin care sunt disponibile pentru beneficiari în cadrul fondurilor Uniunii sau al altor politici ori programe ale Uniunii, ci să completeze astfel de măsuri, atunci când este posibil.
(29) Ar trebui să se includă dispoziții speciale pentru acțiuni de informare și comunicare privind intervențiile FEG și rezultatele acestora. Statele membre și părțile interesate de aplicarea FEG ar trebui să desfășoare acțiuni de sensibilizare privind realizările obținute ca urmare a finanțărilor din partea Uniunii prin informarea publicului. Transparența și activitățile de comunicare sunt esențiale pentru a da vizibilitate pe teren acțiunilor Uniunii și ar trebui să se bazeze pe informații adevărate, exacte și actualizate. Pentru a promova FEG și a-i demonstra valoarea adăugată în cadrul bugetului Uniunii, materialele de comunicare și vizibilitate elaborate de statele membre ar trebui puse la dispoziția instituțiilor, organelor sau agențiilor Uniunii, la cerere. Prin urmare, Uniunii ar trebui să i se acorde o licență scutită de redevențe, neexclusivă și irevocabilă de utilizare a acestor materiale, precum și orice drepturi preexistente aferente acestora.
(30) Pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului regulament, cheltuielile ar trebui să fie eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEG fie de la data la care un stat membru începe să furnizeze servicii personalizate, fie de la data la care un stat membru suportă cheltuieli administrative pentru execuția FEG.
(31) Pentru a acoperi nevoile care apar, în special pe durata primelor luni ale fiecărui an, atunci când posibilitățile de transfer de la alte linii bugetare sunt foarte limitate, în cadrul procedurii bugetare anuale ar trebui să se prevadă un volum adecvat de credite de plată la linia bugetară aferentă FEG.
(32) CFM 2021-2027 și Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii (10) determină cadrul bugetar al FEG.
(33) În interesul beneficiarilor, asistența ar trebui să fie pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil. Statele membre și instituțiile Uniunii implicate în procesul decizional privind FEG ar trebui să facă tot posibilul pentru a reduce timpul de prelucrare și pentru a simplifica procedurile, astfel încât să se asigure adoptarea fără sincope și rapidă a deciziilor privind mobilizarea FEG.
(34) IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei Uniunii. Prin urmare, promovarea spiritului antreprenorial și sprijinirea IMM-urilor sunt esențiale pentru asigurarea creșterii economice, a inovării, a creării de locuri de muncă și a integrării sociale. Uniunea promovează în mod activ spiritul antreprenorial, încurajând oamenii să își înceapă propria afacere. În cazul unor evenimente majore de restructurare, ar trebui să fie posibil ca lucrătorii disponibilizați să fie ajutați să își lanseze propria afacere. De asemenea, în cazul în care se închide o întreprindere, ar trebui să fie posibil ca lucrătorii disponibilizați să fie ajutați inclusiv să preia integral sau parțial activitățile fostului angajator.
(35) Din motive de transparență și informare, statele membre ar trebui să prezinte în rapoartele finale detalii privind orice ajutor de stat sau finanțare din partea Uniunii pe care întreprinderea care a concediat lucrătorii le-a primit în cei cinci ani anteriori raportului. Însă această cerință nu ar trebui să se aplice microîntreprinderilor sau IMM-urilor, în special întreprinderilor nou-înființate și celor în curs de extindere, pentru a evita orice sarcină administrativă disproporționată pentru statele membre, în special în cazul cererilor FEG sectoriale care implică mai multe microîntreprinderi sau IMM-uri.
(36) În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 pentru o mai bună legiferare (11), FEG ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințele de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, pe baza cărora să se evalueze efectele FEG la fața locului.
(37) Pentru a permite exercitarea controlului politic de către Parlamentul European și monitorizarea continuă de către Comisie a rezultatelor obținute cu ajutorul asistenței din partea FEG, statele membre vizate ar trebui să înainteze un raport final privind execuția FEG.
(38) Statele membre ar trebui să sprijine Comisia în efectuarea de evaluări, punându-i la dispoziție datele relevante de care dispun.
(39) Pentru a facilita evaluările viitoare, ar trebui efectuată o anchetă în rândul beneficiarilor după execuția fiecărei contribuții financiare din partea FEG. Ancheta în rândul beneficiarilor ar trebui să fie deschisă participanților timp de cel puțin patru săptămâni și ar trebui să fie lansată în a șasea lună de la încheierea perioadei de execuție. Statele membre vor asista Comisia la efectuarea anchetei în rândul beneficiarilor, încurajând participarea beneficiarilor prin trimiterea invitației de participare și a cel puțin unui mesaj de aducere-aminte. Statele membre ar trebui să informeze Comisia cu privire la eforturile depuse pentru a contacta beneficiarii. Comisia ar trebui să utilizeze datele colectate în scopuri de evaluare. Pentru a asigura comparabilitatea cazurilor, Comisia ar trebui să conceapă modelul de anchetă în rândul beneficiarilor în strânsă cooperare cu statele membre și ar trebui să furnizeze traduceri în toate limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii.
(40) În conformitate cu obiectivul de eliminare a inegalităților și de promovare a egalității între bărbați și femei, analizele și rapoartele legate de FEG ar trebui să includă informații defalcate în funcție de gen.
(41) Într-o anexă la prezentul regulament ar trebui să se stabilească o listă de indicatori cu scopul monitorizării utilizării FEG și, în special, a progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor acestuia. Dacă este necesar, Comisia poate prezenta o propunere legislativă de modificare a indicatorilor respectivi.
(42) Statele membre ar trebui să rămână responsabile cu execuția contribuției financiare și cu gestionarea și controlul acțiunilor sprijinite prin finanțare din partea Uniunii, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Regulamentului financiar. Statele membre ar trebui să justifice modul în care au utilizat contribuția financiară primită din partea FEG. Având în vedere perioada scurtă de execuție a intervențiilor FEG, obligațiile de raportare ar trebui să reflecte natura specială a acestor intervenții.
(43) Statele membre ar trebui să prevină, să depisteze și să trateze cu eficacitate orice nereguli comise de beneficiari, inclusiv fraudele. În plus, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (12) și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (13) și (Euratom, CE) nr. 2185/96 (14) ale Consiliului, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (15), Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (16). Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare astfel încât orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO, și să se asigure că orice terți implicați în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să raporteze Comisiei neregulile depistate, inclusiv fraudele, și măsurile subsecvente luate cu privire la aceste nereguli și cu privire la investigațiile OLAF. Statele membre ar trebui să coopereze cu Comisia, cu OLAF, cu Curtea de Conturi și, după caz, cu EPPO, în conformitate cu articolul 63 alineatul (2) litera (d) din Regulamentul financiar, cu privire la toate aspectele legate de o suspiciune de fraudă sau de o fraudă confirmată.
(44) Pentru a asigura protecția bugetului Uniunii, Comisia ar trebui să pună la dispoziție un sistem de informare și monitorizare integrat și interoperabil, care va cuprinde un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru a accesa și analiza datele relevante, iar Comisia ar trebui să încurajeze utilizarea acestuia în vederea unei aplicări generalizate de către statele membre.
(45) Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.
(46) Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la atingerea unei ține globale reprezentate de alocarea a 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice și la realizarea obiectivului ambițios de a aloca 7,5 % din bugetul Uniunii pentru cheltuieli legate de biodiversitate în 2024 și 10 % în 2026 și în 2027, luând în considerare suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele legate de biodiversitate.
(47) Pentru a permite o mai bună monitorizare a utilizării FEG, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea criteriilor de determinare a neregulilor care trebuie raportate și a datelor care trebuie furnizate de statele membre în scopul prevenirii, depistării și corectării neregulilor, inclusiv a fraudei, și al recuperării cuantumurilor plătite în mod necuvenit, împreună cu dobânzile de întârziere. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(48) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament cu privire la efectuarea anchetelor în rândul beneficiarilor și formatul de raportare a neregulilor, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17).
(49) Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod suficient de către statele membre, dar, având în vederea amploarea și efectele acestora, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(50) Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite implementarea de la începutul CFM 2021-2027, este necesar să se prevadă aplicarea prezentului regulament de la începutul exercițiului financiar 2021. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să inițieze procedura bugetară numai după intrarea în vigoare a prezentului regulament.
(51) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 ar trebui abrogat,