Recomandarea (UE) 2024/2476 a Comisiei din 13 septembrie 2024 de stabilire a orientărilor pentru interpretarea articolului 29 din Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește serviciile energetice

Articolul text

Text integral

RECOMANDAREA (UE) 2024/2476 A COMISIEI din 13 septembrie 2024 de stabilire a orientărilor pentru interpretarea articolului 29 din Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește serviciile energetice COMISIA EUROPEANĂ, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292, întrucât: ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE: Statele membre ar trebui să urmeze orientările interpretative din anexa la prezenta recomandare atunci când transpun [cerințele introduse prin] articolul 29 din Directiva (UE) 2023/1791 în legislația lor națională. Adoptată la Bruxelles, 13 septembrie 2024. Pentru Comisie Kadri SIMSON Membră a Comisiei (1) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2012/27/oj). (2) Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (JO L 231, 20.9.2023, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2023/1791/oj). ANEXĂ 1. INTRODUCERE Prezentele orientări servesc la ghidarea statelor membre cu privire la modul de interpretare a articolului 29 din Directiva (UE) 2023/1791 atunci când îl transpun în legislația națională. În comparație cu Directiva 2012/27/UE, Directiva (UE) 2023/1791 consolidează măsurile legate de sprijinul acordat pentru dezvoltarea pieței serviciilor energetice în statele membre. Cu toate acestea, interpretarea obligatorie a legislației Uniunii este de competența exclusivă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. 2. CONTEXTUL JURIDIC ȘI CONTEXTUL POLITICII Directiva (UE) 2023/1791 recunoaște rolul important pe care serviciile energetice îl pot juca în îmbunătățirea eficienței energetice și în stimularea decarbonizării. Serviciile energetice pot mobiliza capacitățile tehnice și financiare ale părților terțe, de obicei furnizori specializați de servicii energetice, pentru a realiza economii de energie și financiare într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, prin îmbunătățiri ale performanței energetice la sediul consumatorului de energie. Serviciile energetice ar putea fi deosebit de utile atunci când punerea în aplicare la nivel intern a măsurilor de eficiență energetică de către consumatorul însuși este dificilă sau chiar imposibilă, indiferent de motiv. În ultimele decenii, în statele membre a apărut o mare eterogenitate a diferitelor forme de servicii energetice (1). Definiția serviciilor energetice din Directiva (UE) 2023/1791 este foarte cuprinzătoare și acoperă toate formele diferite de servicii energetice. Contractele de performanță energetică pot fi considerate o formă specifică și extrem de vastă de servicii energetice. Utilizarea contractelor de performanță energetică ca modalitate de îmbunătățire a eficienței energetice prezintă trei avantaje principale: investițiile în îmbunătățirea eficienței energetice sunt finanțate direct din economiile de costuri ale energiei; Articolul 29 are două obiective: facilitarea dezvoltării pieței serviciilor energetice prin stabilirea condițiilor favorizante pentru operatorii de pe piață (1) și promovarea adoptării serviciilor energetice de către sectorul public. Acest din urmă obiectiv urmează logica Directivei (UE) 2023/1791, conferind sectorului public rolul de lider în domeniul eficienței energetice. Cerința de a utiliza contractele de performanță energetică pentru renovarea clădirilor organismelor publice vizează crearea de sinergii cu dispozițiile relevante prevăzute la articolul 6 și facilitarea aplicării acestora în practică. Articolul 29 trebuie coroborat cu următoarele articole din Directiva (UE) 2023/1791: 3. DEFINIȚII FORMULATE ÎN DIRECTIVA (UE) 2023/1791 Definițiile următorilor termeni, prevăzute la articolul 2 punctele 11, 29 și 33 din Directiva (UE) 2023/1791, prezintă cea mai mare relevanță pentru interpretarea articolului 29: Serviciu energetic „Serviciu energetic” înseamnă beneficiu fizic, utilitate sau bun obținut dintr-o combinație de energie cu o tehnologie sau acțiune eficientă din punct de vedere energetic care poate include activitățile de exploatare, întreținere și control necesare pentru prestarea serviciului, care este furnizat pe baza unui contract și care, în condiții normale, s-a dovedit că duce la o îmbunătățire a eficienței energetice sau la economii de energie primară, în condiții verificabile și măsurabile sau estimabile. Furnizor de servicii energetice „Furnizor de servicii energetice” înseamnă o persoană fizică sau juridică ce furnizează servicii energetice sau măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice către instalația sau sediul clientului final. Contract de performanță energetică „Contract de performanță energetică” înseamnă un acord contractual între beneficiarul și furnizorul unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, verificată și monitorizată pe toată perioada contractului, prin care investițiile (lucrările, aprovizionarea sau serviciile) incluse în măsura respectivă sunt plătite proporțional cu un nivel al îmbunătățirii eficienței energetice convenit prin contract sau cu un alt criteriu convenit privind performanța energetică, cum ar fi economiile financiare. Termenul „SSE” nu este definit la articolul 2; cu toate acestea, se fac trimiteri la termenul „SSE-uri” în mai multe dispoziții și considerente din Directiva (UE) 2023/1791, termenul „SSE” fiind înțeles ca o abreviere comună pentru societățile de servicii energetice. În considerentul 46 se susține o astfel de interpretare prin redarea termenului complet și prin includerea abrevierii sale între paranteze: „societăți de servicii energetice (SSE)”. 4. OBLIGAȚII PREVĂZUTE LA ARTICOLUL 29 Articolul 29 prevede obligația statelor membre de a pune în aplicare un anumit număr de măsuri de politică menite să sporească gradul de utilizare a serviciilor energetice de către consumatorii de energie din toate sectoarele. Definiția serviciilor energetice din Directiva (UE) 2023/1791 este una cuprinzătoare, ea acoperind toate formele diferite de servicii energetice de pe piața europeană. Dispozițiile de la articolul 29 pe care statele membre trebuie să le pună în aplicare sunt enumerate în tabelul 1. Tabelul 1 Prezentare generală a dispozițiilor de la articolul 29 pe care statele membre trebuie să le pună în aplicare 4.1. Obligații legate de stabilirea unui cadru favorabil pentru piețele de servicii energetice Cea mai mare parte a cerințelor de la articolul 29 se referă la măsuri de politică care au scopul de a îmbunătăți transparența pieței și de a facilita accesul potențialilor consumatori de energie la serviciile energetice, eliminând în același timp barierele din calea dezvoltării pieței serviciilor energetice (2). La alineatul (1) se subliniază faptul că îmbunătățirea accesului la informații privind piața este deosebit de important pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) în ceea ce privește obținerea de oferte de servicii energetice (3). În plus, articolul 29 alineatul (5) prevede măsuri suplimentare destinate în mod specific sectorului public (a se vedea punctul 4.2 din prezentele orientări). 4.1.1. Măsuri eficace de informare și diseminare a informațiilor 4.1.1.1. Cadrul juridic Articolul 29 alineatele (1), (3) și (6) prevăd obligația statelor membre de a pune la dispoziția publicului prin intermediul unor site-uri web, orientări sau manuale specifice informații ușor accesibile referitoare la contractele de servicii energetice, instrumentele financiare, furnizorii de servicii energetice calificați sau certificați, metodologiile de măsurare și verificare, organismele consultative și etichetele de calitate. 4.1.1.2. Orientări Pentru a îmbunătăți eficacitatea acestor dispoziții, ar putea fi prevăzute măsuri de politică suplimentare care să faciliteze accesul la aceste informații pentru grupurile-țintă, atunci când acestea decid efectiv cu privire la realizarea de investiții în economisirea de energie. Printre astfel de măsuri se numără, de exemplu: 4.1.2. Servicii specifice de facilitare și consiliere 4.1.2.1. Cadrul juridic Spre deosebire de Directiva 2012/27/UE, articolul 29 alineatul (6) litera (c) din Directiva (UE) 2023/1791 întărește cerința ca statele membre să instituie și să promoveze organisme consultative și intermediari independenți de pe piață cu scopul de a stimula dezvoltarea piețelor de servicii energetice. Organismele consultative și intermediarii independenți pot facilita utilizarea serviciilor energetice, de exemplu prin elaborarea unor modele de punere în aplicare sau prin furnizarea de asistență pentru pregătirea și desfășurarea procedurilor de achiziții publice (4). Cerința prevăzută la articolul 29 alineatul (6) litera (c) se bazează pe observația confirmată de cel mai recent raport al JRC (5) potrivit căreia statele membre sau segmentele de piață în care serviciile de facilitare sunt bine stabilite și ușor accesibile demonstrează o mai bună dezvoltare a piețelor de servicii energetice (6). 4.1.2.2. Orientări În continuare sunt prezentate exemple de modalități în care statele membre ar putea îndeplini cerința privind instituirea și promovarea organismelor consultative și a intermediarilor independenți de pe piață: 4.1.3. Calificare, asigurarea calității și certificare 4.1.3.1. Cadrul juridic Articolul 29 alineatul (2) prevede că statele membre trebuie să încurajeze dezvoltarea etichetelor de calitate, pe baza standardelor europene sau internaționale, acolo unde este relevant (10). În plus, în temeiul articolului 29 alineatul (3), statele membre trebuie să disemineze informații privind furnizorii de servicii energetice calificați, punând la dispoziția publicului și actualizând periodic o listă a furnizorilor de servicii energetice disponibili, inclusiv a calificărilor sau certificărilor acestora, în conformitate cu articolul 28 din Directiva (UE) 2023/1791. Ca alternativă, statele membre pot pune la dispoziție o interfață cu ajutorul căreia furnizorii de servicii energetice să poată furniza ei înșiși informațiile respective. Aceste dispoziții abordează bariera observată a lipsei de încredere în eficacitatea serviciilor energetice (11). Numeroși consumatori de energie încă nu au încredere în promisiunile serviciilor energetice, dar, în același timp, nu doresc sau nu au capacitatea de a pune în aplicare prin investiții proprii măsuri de eficiență energetică fezabile din punct de vedere economic. 4.1.3.2. Orientări Deși cerințele de la articolul 29 alineatele (2) și (3) au fost prevăzute anterior la articolul 18 din Directiva 2012/27/UE, nu există aproape nicio etichetă de calitate pentru serviciile energetice. În plus, acolo unde există deja etichete de calitate, nivelul de cunoștințe cu privire la acestea în rândul consumatorilor și al furnizorilor de energie este scăzut (12). Pentru a asigura dezvoltarea și utilizarea cu succes a etichetelor de calitate pe piață, statele membre ar putea lua în considerare punerea în aplicare a unei serii de măsuri care să conțină în special următoarele elemente: 4.2. Obligații legate de sporirea gradului de utilizare și îmbunătățirea utilizării serviciilor energetice de către organismele publice 4.2.1. Cadrul juridic În temeiul articolului 29 alineatul (4), statele membre trebuie să promoveze și să asigure, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, utilizarea contractelor de performanță energetică sau a altor servicii energetice bazate pe performanță pentru renovarea clădirilor de mari dimensiuni (peste 750 m2) care sunt deținute de organisme publice (14). Prin urmare, statele membre trebuie să se asigure că organismele publice evaluează fezabilitatea serviciilor energetice bazate pe performanță pentru proiectele preconizate de renovare a clădirilor nerezidențiale. În plus, statele membre pot încuraja organismele publice să combine contractele de performanță energetică cu servicii energetice extinse, inclusiv răspunsul la cerere și stocarea. De asemenea, articolul 29 alineatul (5), al cărui conținut a fost deja inclus în Directiva 2012/27/UE, prevede obligația statelor membre de a acorda sprijin sectorului public în ceea ce privește solicitarea de oferte de servicii energetice prin furnizarea de contracte-tip conforme cu Ghidul Eurostat (15) și prin schimbul de informații cu privire la proiectele de servicii energetice implementate sau în curs din sectorul public. 4.2.2. Evaluarea fezabilității utilizării serviciilor energetice bazate pe performanță Punerea în aplicare a articolului 29 alineatul (4) va contribui la realizarea obiectivului organismelor publice de reducere a consumului final de energie prevăzut la articolul 5 și la îndeplinirea obligației de renovare a clădirilor organismelor publice pentru a atinge nivelul de consum de energie aproape egal cu zero, prevăzută la articolul 6 din Directiva (UE) 2023/1791. Totuși, în acest scop, va fi necesară o extindere a eforturilor de la activitatea economică curentă la domeniul în care experiența dobândită în ceea ce privește utilizarea modelului SSE (renovare aprofundată, tipul de lucrări de anvelopare a clădirilor) este mai redusă. Prin urmare, dispozițiile articolului 29, dacă sunt aplicate în mod eficace în practică, ar trebui să faciliteze această dezvoltare a întreprinderilor mai riscantă și mai complexă. Acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic și economic, serviciile energetice bazate pe performanță, cum ar fi contractele de performanță energetică, ar trebui utilizate pentru a se realiza renovări la nivelul întregului parc de clădiri publice. Studiul de fezabilitate prevăzut la articolul 29 alineatul (4) pentru clădirile nerezidențiale ar fi instrumentul preferat pentru selectarea cazurilor viabile dintre cazurile neviabile. Efectuarea unei evaluări obligatorii a fezabilității utilizării contractelor de performanță energetică în cazul clădirilor nerezidențiale este justificată de faptul că astfel de clădiri sunt predominante în cadrul parcului imobiliar deținut de organismele publice, în timp ce posibilitatea excluderii locuințelor sociale de sub incidența obligației de renovare prevăzută la articolul 6 ar conduce la neaplicarea în fapt a evaluării obligatorii în cazul locuințelor sociale publice. 4.2.3. Orientări Evaluarea fezabilității pentru serviciile energetice bazate pe performanță ar putea fi inclusă în instrumentele de planificare pe termen lung, cum ar fi planurile de decarbonizare sau cele privind energia durabilă, care trebuie elaborate de autoritățile regionale și locale în conformitate cu articolul 5 alineatul (6) din Directiva (UE) 2023/1791. Aceste planuri ar trebui să includă o analiză a portofoliului și o foaie de parcurs privind renovările parcului de clădiri publice, care să acopere nu numai investiții în renovări profunde, ci și investițiile în reparații și îmbunătățiri continue, necesare pentru clădirile individuale. Domeniul de aplicare al foii de parcurs privind renovările ar trebui, desigur, să vizeze realizarea obiectivelor de politică în ceea ce privește economiile de energie [articolul 5 din Directiva (UE) 2023/1791], rata renovărilor [articolul 6 din Directiva (UE) 2023/1791] și reducerea emisiilor. Toate acestea ar trebui, de asemenea, să fie incluse în planurile naționale de renovare a clădirilor, astfel cum se prevede la articolul 3 și în anexa II la Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului (16). Figura 1 prezintă modul în care o foaie de parcurs privind renovările ar putea servi drept bază pentru evaluarea fezabilității serviciilor energetice bazate pe performanță. Într-o primă etapă, organismul public ar putea să recurgă la realizarea renovărilor cu resurse interne prin intermediul unui contract obișnuit de servicii și lucrări, ceea ce implică deținerea de resurse financiare și umane interne suficiente. Cu toate acestea, numeroase organisme publice se confruntă cu un deficit de resurse umane, cu blocaje de natură organizatorică și constrângeri de natură financiară, care, în general, le îngreunează (sau chiar le fac imposibilă) punerea în aplicare a întregii liste de proiecte de renovare cu propriile resurse. În acest context, resursele de personal nu sunt doar experții din cadrul departamentului de planificare, ci și experți pentru exploatarea și întreținerea clădirilor la un nivel optim în vederea realizării în practică a economiilor de energie preconizate. Figura 1 Evaluarea fezabilității pentru proiectele de servicii energetice bazate pe performanță conform planificării pe termen lung a renovărilor Pentru evaluarea fezabilității contractelor de performanță energetică ar trebui luate în considerare următoarele aspecte: În general, sunt rare situațiile în care utilizarea contractelor de performanță energetică ar fi complet exclusă, acestea fiind cauzate în principal de bariere procedurale, de exemplu, în cadrul procedurilor de licitație [cu toate acestea, conform articolului 29 alineatul (6) litera (b) din Directiva (UE) 2023/1791, astfel de bariere ar trebui eliminate treptat] sau de o piață care nu este suficient de matură, ceea ce conduce la o procedură de licitație sau o cerere de oferte de proiecte care nu se materializează din cauza lipsei de pe piață a furnizorilor care să presteze servicii în temeiul unor contracte de performanță energetică. Cu toate acestea, complexitatea proiectului și o perioadă lungă de rambursare (de exemplu, în cazul renovării aprofundate a clădirilor pentru a atinge nivelul de consum de energie aproape egal cu zero) pot constitui, de asemenea, o barieră în calea utilizării contractelor de performanță energetică. Caietele de sarcini care nu conțin informații suficiente pentru a le permite ofertanților să depună oferte au fost frecvent menționate de către participanții de pe piață printre elementele care îi descurajează pe furnizorii ce prestează servicii în temeiul unor contracte de performanță energetică să participe la procedurile de licitație. Într-adevăr, elaborarea unui contract de performanță energetică necesită o analiză aprofundată a clădirii în cauză și a consumului său de energie. Prin urmare, ar fi nevoie de timp suficient și de un număr suficient de experți pentru pregătirea documentelor de achiziție, de recurgerea la experți externi sau de achiziții în comun (de exemplu, utilizarea organismelor centrale de achiziție), dacă este necesar. Chiar dacă nu există criterii tehnice sau economice stricte de excludere pentru utilizarea contractelor de performanță energetică pentru renovarea clădirilor publice, evaluarea fezabilității ar putea include în special următoarele întrebări orientative: Pe lângă întrebările legate de fezabilitate menționate mai sus la literele (a)-(e), care, în majoritatea cazurilor, sunt esențiale pentru punerea în aplicare a unui serviciu energetic bazat pe performanță, există și alți câțiva factori restrictivi. Acești factori nu împiedică în mod fundamental realizarea unui proiect de servicii energetice bazate pe performanță, însă trebuie luați în considerare. Ei nu ar trebui utilizați drept criterii de excludere în cadrul evaluării fezabilității, dar pot fi aplicați ca parametri suplimentari în scopul unei evaluări realiste a situației generale. Cei mai importanți factori restrictivi sunt următorii: În ansamblu, evaluarea fezabilității ar trebui să servească la selectarea cazurilor în care condițiile tehnice inițiale sau cadrul instituțional fac ca punerea în aplicare a unui proiect de servicii energetice bazate pe performanță să fie dezavantajoasă din punct de vedere economic. Proiectele de renovare care nu trec de evaluarea fezabilității ar trebui să fie realizate cu resurse interne, și anume prin utilizarea unei proceduri obișnuite de atribuire a unui contract de lucrări de construcții sau a unor lucrări de renovare. În schimb, proiectele care inițial au fost concepute pentru a fi realizate cu resurse interne pot fi redistribuite pentru a fi realizate prin utilizarea de servicii energetice bazate pe performanță. Pentru proiectele de renovare care trec de evaluarea fezabilității – și anume proiectele care au o anvergură suficient de mare, fie de sine stătătoare, fie incluse într-un pachet de proiecte, au perioade de utilizare preconizate suficient de mari, fără a afecta contractele de exploatare și întreținere în curs și pentru care se pot aplica metode de măsurare și verificare bine stabilite – organismul public ar trebui să pregătească un proiect adecvat de servicii energetice și să îl achiziționeze în conformitate cu normele aplicabile privind achizițiile publice (25). Dacă în cadrul procedurii de achiziții nu sunt primite oferte satisfăcătoare din partea furnizorilor de servicii energetice, este posibil ca serviciul energetic să nu fie fezabil din punct de vedere tehnic și economic. Cu toate acestea, motivul pentru care nu au fost primite oferte satisfăcătoare ar putea fi, de asemenea, faptul că domeniul de aplicare al proiectului de servicii energetice a fost conceput în mod necorespunzător sau că potențialii furnizori de servicii energetice nu dispuneau de capacități suficiente în regiunea respectivă sau la un moment dat. Pentru a atenua acest risc, statele membre trebuie să propună contracte-tip în temeiul articolului 29 alineatul (5) litera (a) și li se recomandă să adapteze procedurile de achiziții pentru a spori gradul de succes al procedurilor de licitație. 4.3. Contracte-tip pentru contractele de performanță energetică 4.3.1. Cadrul juridic Articolul 29 alineatul (5) litera (a) prevede obligația statelor membre de a furniza contracte-tip pentru contractele de performanță energetică în sectorul public. Pe lângă standardele relevante și orientările disponibile privind licitațiile, contractele-tip trebuie să țină seama, în special, de Nota orientativă a Eurostat privind înregistrarea contractelor de performanță energetică în conturile publice (26). 4.3.2. Orientări Nota de orientare a Eurostat privind înregistrarea contractelor de performanță energetică în conturile publice explică modul în care normele Sistemului european de conturi naționale și regionale (SEC 2010 (27)) ar trebui să se aplice contractelor de performanță energetică. Nota oferă autorităților publice posibilitatea de a realiza investiții în domeniul eficienței energetice utilizând tehnologie, know-how și finanțare din sectorul privat, fără un impact negativ asupra conturilor publice. În acest scop, nota enumeră condițiile în care contractele de performanță energetică pot fi înregistrate în afara bilanțurilor administrațiilor publice. Cele mai importante condiții sunt următoarele: În general, Nota de orientare a Eurostat are un impact pozitiv asupra actualizării contractelor de performanță energetică în sectorul public, deoarece permite înregistrarea extrabilanțieră în conturile publice a unor proiecte ale SEE-urilor. Cu toate acestea, unele condiții enumerate mai sus pot limita posibilitatea de a înregistra investiții publice în afara bilanțurilor administrației publice. În special pentru proiectele de renovare aprofundată, condițiile sunt dificil de îndeplinit din cauza duratei destul de lungi de execuție a contractului de performanță energetică impuse. Finanțarea din programele și investițiile europene, cum ar fi FEDR sau MRR, poate fi dedusă din investițiile de capital atunci când acestea sunt calculate în raport cu economiile. Elaborarea unor contracte-tip pentru utilizarea contractelor de performanță energetică în sectorul public, care să asigure respectarea orientărilor Eurostat, ar putea contribui la depășirea acestei bariere. Atunci când elaborează și furnizează contracte-tip conforme cu Nota orientativă a Eurostat, se recomandă ca statele membre să acorde o atenție deosebită următoarelor aspecte, astfel cum se prevede în Ghidul Eurostat-BEI (28): 4.4. Combinarea contractelor de performanță energetică cu servicii energetice extinse 4.4.1. Cadrul juridic Articolul 29 alineatul (4) al doilea paragraf prevede că statele membre pot încuraja organismele publice să combine contractele de performanță energetică cu servicii energetice extinse, inclusiv răspunsul la cerere și stocarea. Prin această dispoziție statele membre sunt invitate să încurajeze organismele publice să orienteze dezvoltarea pieței în direcția combinării elementelor de flexibilitate a cererii, cum ar fi serviciile de răspuns la cerere, cu proiectele de servicii energetice. 4.4.2. Orientări Pentru punerea în aplicare a articolului 29 alineatul (4) al doilea paragraf, una dintre opțiuni ar fi crearea posibilității unor oferte opționale în cadrul procedurilor de achiziții publice de servicii energetice, dându-le astfel posibilitatea ofertanților de a include serviciile de răspuns la cerere în ofertele lor. În acest mod, proiectele de servicii energetice ar contribui nu numai la îmbunătățirea eficienței energetice, ci și la un sistem de energie electrică mai eficient, care să permită o mai bună integrare a producției de energie electrică din surse regenerabile prin creșterea flexibilității cererii. Acest lucru ar aduce, de asemenea, fluxuri de venituri suplimentare furnizorilor de servicii, ar dezvolta piețe axate pe flexibilitatea cererii și ar oferi beneficii mai mari sectorului public și societății în general, inclusiv comunităților locale (30). Diverse proiecte finanțate de Uniune au explorat această direcție de dezvoltare comercială, iar rezultatele și constatările lor ar putea fi luate în considerare pentru abordarea punerii în aplicare a acestei dispoziții (31). 5. OBLIGAȚII PRIVIND ELIMINAREA BARIERELOR DE REGLEMENTARE ȘI DE ALTĂ NATURĂ 5.1. Cadrul juridic Articolul 29 alineatul (6) litera (b) prevede obligația ca statele membre să sprijine funcționarea adecvată a piețelor de servicii energetice prin eliminarea barierelor de reglementare, precum și a celor de altă natură. În plus, în temeiul articolului 29 alineatul (8), statele membre trebuie să se asigure că distribuitorii de energie, operatorii de distribuție și societățile de vânzare cu amănuntul a energiei se abțin de la orice activitate care împiedică furnizarea de servicii energetice. 5.2. Orientări Pentru a înțelege mai bine barierele care împiedică dezvoltarea pozitivă a piețelor de servicii energetice, se recomandă în mod ferm ca statele membre să efectueze o analiză aprofundată a pieței care să implice părți interesate din diferite segmente ale pieței, inclusiv consumatorii de energie (publici, privați, IMM-uri, rezidențiali etc.), furnizorii de servicii energetice, instituțiile de finanțare și facilitatorii de piață. Această analiză ar oferi o bază solidă pentru stabilirea celor mai adecvate și mai avantajoase instrumente de politică pentru consolidarea piețelor serviciilor energetice (32). 6. CERINȚE PRIVIND PLANIFICAREA ȘI RAPORTAREA 6.1. Dispoziții aplicabile privind actualizarea planurilor naționale integrate privind energia și clima Articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (33) prevede obligația ca, până la 30 iunie 2024 și apoi până la 1 ianuarie 2034 și, ulterior, la fiecare 10 ani, statele membre să prezinte o actualizare a planurilor lor naționale integrate privind energia și clima (PNEC) care au fost notificate cel mai recent. Articolul 14 alineatul (1) din regulamentul respectiv prevede obligația statelor membre de a prezenta un proiect de actualizare a PNEC cu un an înainte de termenul prevăzut la articolul 14 alineatul (2). Cerințele de planificare în ceea ce privește serviciile energetice sunt menționate în partea 1 secțiunea A punctul 3.2 subpunctul (iii) din anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1999. Informațiile relevante care trebuie incluse în PNEC și care au legătură cu punerea în aplicare a articolului 29 din Directiva (UE) 2023/1791 ar trebui să cuprindă descrierea politicilor și a măsurilor de promovare a serviciilor energetice în sectorul public și a măsurilor de eliminare a barierelor de reglementare și de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanță energetică și a altor modele de servicii de eficiență energetică. 6.2. Raportarea progreselor înregistrate 6.2.1. Cadrul juridic Cerințele de raportare cu privire la politicile și măsurile de promovare a serviciilor energetice sunt prevăzute la articolul 21 litera (b) punctul 5 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și în partea 2 literele (a) și (k) din anexa IX la același regulament. Articolul 21 litera (b) punctul 5 din Regulamentul (UE) 2018/1999 impune statelor membre să includă în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima politicile și măsurile de promovare a serviciilor energetice în sectorul public și măsurile de eliminare a barierelor de reglementare și de altă natură care împiedică adoptarea practicii de a încheia contracte de performanță energetică și a altor modele de servicii de eficiență energetică. 6.2.2. Orientări În conformitate cu partea 2 literele (a) și (k) din anexa IX la Regulamentul (UE) 2018/1999, coroborată cu articolul 29 din Directiva (UE) 2023/1791, informațiile relevante care trebuie incluse în rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima și care au legătură cu punerea în aplicare a articolului 29 ar trebui să includă următoarele elemente: În plus, rapoartele ar putea cuprinde următoarele informații: (1) Informații suplimentare sunt disponibile la adresa https://e3p.jrc.ec.europa.eu/node/190 și în raportul: https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC118815. (2) Lista cu exemple de bariere poate fi consultată aici: https://doi.org/10.1016/j.enpol.2017.04.023. (3) Lipsa de transparență a pieței este considerată, în general, una dintre principalele bariere în calea dezvoltării serviciilor energetice în toate statele membre. În cadrul unui sondaj realizat în 2019 ca parte a proiectului QualitEE al UE, 55 % dintre respondenți au menționat complexitatea conceptului, precum și lipsa de informații ca fiind principalele bariere care îi împiedică pe clienți să utilizeze contractele de performanță energetică. Rezultatele sunt similare și în cazul pieței aprovizionării cu energie, 52 % dintre respondenți considerând că lipsa de informații este principala barieră în calea consolidării pieței [QualitEE-Project, Driving Investment in Energy Efficiency Services Through Quality Assurance (Proiectul QualitEE, Stimularea investițiilor în servicii de eficiență energetică prin asigurarea calității), Raport final, decembrie 2020]. Sondajul include rezultate din următoarele țări: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Regatul Unit. (4) Bleyl J. W. et al., 2014a: ESCo Project and Market Development: A Role for „Facilitators” to Play, Including national perspectives of Task 16 experts, IEA DSM Task 16 (Proiectul ESCo și dezvoltarea pieței: un rol pe care îl au de jucat „facilitatorii”, inclusiv perspectivele naționale ale experților responsabili pentru sarcina 16, Sarcina 16 din acordul privind DSM al AIE). (5) https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC133984. (6) Importanța accesului simplificat la servicii de facilitare pentru dezvoltarea piețelor de servicii energetice este confirmată de experiența mai multor țări din UE (de exemplu, Austria, Republica Cehă, Germania, Slovenia și Spania). În prezent, agențiile regionale, locale și naționale pentru energie sunt cele care acționează ca facilitatori, alături de organismele consultative mai mici în materie de eficiență energetică, de societățile de audit energetic sau de anumiți consilieri juridici, care oferă o parte din serviciile lor în cooperare cu consultanți cu experiență în domeniul serviciilor energetice. (7) Pentru mai multe informații, a se vedea: https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC124675. (8) Programul ELENA a demonstrat că granturile de asistență tehnică pentru serviciile de facilitare reprezintă un mijloc bun pentru depășirea barierelor din calea dezvoltării proiectelor, care sunt deosebit de importante în etapa premergătoare investițiilor. Prin urmare, se recomandă reproducerea de către statele membre a abordării programului ELENA. O orientare detaliată referitoare la instrumentele de finanțare și la asistența tehnică care trebuie asigurate de statele membre este inclusă în Recomandarea privind articolul 30 (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32023H01553). (9) și (5) privind rolul organismelor publice în ceea ce privește stimularea piețelor de servicii energetice din statele membre. (10) Cele mai relevante standarde cu privire la asigurarea calității serviciilor energetice și calificarea furnizorilor de servicii energetice sunt următoarele: EN 17669:2022 (Contracte de performanță energetică. Cerințe minime); IPMVP (Protocolul internațional privind măsurarea și verificarea performanței) și ISO 50046 (măsurarea și verificarea economiilor de energie); EN 16247-1 și ISO 50002 (standarde de calitate pentru auditurile energetice). (11) Un sondaj realizat în 2019 în cadrul proiectului QualitEE indică faptul că 55 % dintre părțile interesate consideră că lipsa de încredere în industria furnizoare de servicii de eficiență energetică reprezintă o barieră importantă în calea aplicării practice a contractelor de performanță energetică. Potrivit aceluiași sondaj, majoritatea respondenților consideră că mai multe informații și o calitate mai bună a serviciilor ar putea spori încrederea clienților și, în consecință, ar duce la creșterea cererii. Toate părțile interesate intervievate au susținut ideea de a dezvolta și de a implementa sisteme de asigurare a calității pentru a depăși aparenta lipsă de încredere în prestatorii de servicii, combinată cu o cerere scăzută din partea clienților. (QualitEE-Project, Driving Investment in Energy Efficiency Services Through Quality Assurance, Raport final, decembrie 2020.) Sondajul include rezultate din următoarele țări: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Regatul Unit. (12) Experiența empirică în ceea ce privește impactul etichetelor de calitate asupra piețelor de servicii energetice este extrem de redusă. O prezentare generală a încercărilor din diferite țări de a introduce etichete de calitate fie pentru serviciile energetice, fie pentru furnizorii de servicii energetice poate fi găsită în rapoartele de țară ale proiectului QualitEE: https://qualitee.eu/publications/business-cases-for-national-quality-assurance-schemes-for-energy-efficiency-services/. (13) O sursă de inspirație pentru elaborarea unor criterii de calitate pentru serviciile energetice ar putea fi amplele lucrări pregătitoare conexe care au fost deja elaborate în cadrul mai multor proiecte ale UE, cum ar fi proiectul QualitEE, Guidelines for European Technical Quality Criteria for Energy Efficiency Services (Orientări privind criteriile tehnice europene de calitate pentru serviciile de eficiență energetică), martie 2020, https://qualitee.eu/publications/guidelines-of-european-quality-criteria/. (14) O descriere detaliată a termenului „organisme publice” este inclusă în Nota orientativă privind articolul 5. (15) Nota de orientare a Eurostat, The recording of energy performance contracts in government accounts (Înregistrarea contractelor de performanță energetică în conturile publice): https://ec.europa.eu/eurostat/documents/1015035/7959867/Eurostat-Guidance-Note-Recording-Energy-Perform-Contracts-Gov-Accounts.pdf/. (16) Directiva (UE) 2024/1275 a Parlamentului European și a Consiliului din 24 aprilie 2024 privind performanța energetică a clădirilor (JO L, 2024/1275, 8.5.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2024/1275/oj). (17) Nu există o valoare contractuală minimă exactă pentru serviciile energetice bazate pe performanță. În special pentru contractele de performanță energetică, uneori se raportează un interval minim cuprins între 300 000 EUR și 500 000 EUR. Valoarea contractuală reprezintă suma totală a remunerațiilor plătite furnizorului de servicii energetice pe întreaga perioadă contractuală și, prin urmare, depinde de cuantumul plății anuale, pe de o parte, și de durata contractului, pe de altă parte. Într-o anumită măsură, valoarea minimă a contractului poate rezulta din cuantumul total al facturii la energie a clientului, în care apar în mod repetat sume cuprinse între cel puțin 200 000 EUR și 300 000 EUR. (18) Termenele contractuale obișnuite variază între 7 ani și 15 ani. Cu toate acestea, în cazuri individuale, au fost deja implementate proiecte cu termene contractuale semnificativ mai lungi, de până la 30 de ani, în special în cazul proiectelor de renovare aprofundată. (19) În cazul contractelor de performanță energetică, cel mai important criteriu de performanță este economia de energie realizată. (20) Există numeroase exemple de situații în care metodologiile de măsurare și verificare disponibile pot fi dificil de aplicat sau foarte costisitoare în comparație cu valoarea contractuală totală, cum ar fi proiectele de renovări foarte complexe (de exemplu, spitale) sau proiectele în cazul cărora scopul utilizării ulterior renovării diferă mult de cel anterior renovării. Cu toate acestea, nu există o regulă generală pentru această evaluare, astfel încât ar trebui efectuată o evaluare de la caz la caz de către un expert calificat. (21) Cu toate acestea, există numeroase exemple de situații în care serviciile energetice bazate pe performanță au fost aplicate pentru renovarea aprofundată, fiind utilizate în unele cazuri și subvențiile pentru investiții (a se vedea proiectul REFINE-, Raport final, iunie 2023, p. 29 și următoarele, https://refineproject.eu/refine-publications/). (22) Implementing Energy Efficiency projects via Energy Performance Contracting with support from ERDF financial instruments in Poland, https://www.fi-compass.eu/sites/default/files/publications/EPC_ERDF_Factsheet_RTW.pdf/. (23) Nota de orientare a Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/documents/1015035/7959867/Eurostat-Guidance-Note-Recording-Energy-Perform-Contracts-Gov-Accounts.pdf/. (24) Relevanța Notei orientative a Eurostat este prezentată în detaliu la punctul 4.2.3, unde sunt menționate și la cele mai importante surse. (25) Orientări pentru achizițiile publice de proiecte de servicii energetice au fost elaborate în cadrul unei serii de proiecte ale UE, de exemplu, proiectul QualitEE, Procurement handbook for energy efficiency services (Manual de achiziții publice pentru serviciile de eficiență energetică), noiembrie 2019: https://qualitee.eu/publications/procurement-handbook-for-energy-efficiency-services/. (26) Nota de orientare a Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/documents/1015035/7959867/Eurostat-Guidance-Note-Recording-Energy-Perform-Contracts-Gov-Accounts.pdf/. (27) Sistemul european de conturi - SEC 2010: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-manuals-and-guidelines/-/ks-02-13-269. (28) Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (în colaborare cu Eurostat), Ghidul privind tratamentul statistic al contractelor de performanță energetică, mai 2018. (29) În continuare sunt oferite două exemple de posibile abordări: potrivit Eurostat, pentru înregistrarea extrabilanțieră în evidențele contabile, remunerația furnizorului de servicii energetice trebuie să depindă de economiile de energie realizate și, prin urmare, să fie flexibilă. Totuși, aceasta nu înseamnă că nu este posibilă o împărțire a remunerației într-o parte fixă de cheltuieli de capital și o parte flexibilă de cheltuieli de funcționare, atât timp cât se garantează și compensarea integrală a clientului de către furnizorul de servicii energetice pentru deficitul de performanță, întrucât astfel se asigură în continuare transferul proprietății economice către furnizorul de servicii energetice. De asemenea, cerința ca partea de întreținere și reparații pe termen lung ale investițiilor să fie realizată de furnizorul de servicii energetice asigură transferul complet al proprietății economice. Totuși, această cerință nu exclude compensarea unei părți din costul aferent în cadrul părții fixe de cheltuieli de capital a remunerației. (30) Saviuc, I., Lopez, C., Puskas, A., Rollert, K. și Bertoldi, P., 2022: Explicit Demand Response for small end-users and independent aggregators (Răspunsul explicit la cerere pentru utilizatorii finali mici și agregatorii independenți), EUR 31190 EN, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, ISBN 978-92-76-55850-7, doi:10.2760/625919, JRC129745. (31) Exemple de proiecte finanțate din programul LIFE: INEXX (Modele de servicii inovatoare de eficiență energetică pentru integrarea sectorială prin intermediul tehnologiei blockchain – dezvoltarea unui concept timpuriu pentru a combina centralele electrice virtuale cu serviciile SSE-urilor); BungEES (dezvoltarea unui pachet integrat de servicii inteligente de eficiență energetică). (32) Cea mai recentă evaluare a UE privind piețele contractelor de performanță energetică din statele membre prezintă o imagine foarte eterogenă a celor mai importante bariere din calea pătrunderii pe piață și a evidențiat, de asemenea, unele bariere destul de surprinzătoare pentru piețele de servicii energetice din întreaga Europă. De exemplu, s-a observat că schemele de subvenții, atunci când nu au fost concepute în mod corespunzător, au reprezentat bariere importante în calea furnizării de servicii energetice. În special, această situație a fost raportată cu privire la utilizarea granturilor din PNRR; în acest caz, disponibilitatea tot mai mare a granturilor concurează cu contractele de performanță energetică, a se vedea Moles-Grueso, S., Bertoldi, P. și Boza-Kiss, B., Energy Performance Contracting in the EU – 2020-2021 (Contractele de performanță energetică în UE – 2020-2021), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2023, doi:10.2760/751957, JRC133984. (33) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1999/oj). ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2024/2476/oj ISSN 1977-0782 (electronic edition)