Articolul text
Text integral
RECOMANDAREA (UE) 2024/1722 A COMISIEI
din 17 iunie 2024
de stabilire a orientărilor pentru interpretarea articolului 4 din Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește obiectivele în materie de eficiență energetică și contribuțiile naționale
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,
întrucât:
ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:
Statele membre ar trebui să urmeze orientările interpretative din anexa la prezenta recomandare atunci când transpun articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 în legislația lor națională.
Adoptată la Bruxelles, 17 iunie 2024.
Pentru Comisie
Kadri SIMSON
Membră a Comisiei
(1) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2012/27/oj).
(2) Directiva (UE) 2023/1791 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 septembrie 2023 privind eficiența energetică și de modificare a Regulamentului (UE) 2023/955 (reformare) (JO L 231, 20.9.2023, p. 1, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2023/1791/oj?locale=ro).
(3) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2018/1999/oj).
ANEXĂ
1. INTRODUCERE
Prezentele orientări servesc la ghidarea statelor membre cu privire la modul de interpretare a articolului 4 din Directiva (UE) 2023/1791 atunci când îl transpun în legislația lor națională.
În comparație cu Directiva 2012/27/UE, Directiva (UE) 2023/1791 introduce o serie de dispoziții noi:
Cu toate acestea, interpretarea obligatorie a legislației Uniunii este de competența exclusivă a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
2. CONTEXTUL JURIDIC ȘI POLITIC
Prin stabilirea obiectivului general obligatoriu al Uniunii privind eficiența energetică, articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 este strâns legat de alte articole din Directiva (UE) 2023/1791 care contribuie la acest obiectiv.
În plus, articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 se bazează pe Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în ceea ce privește:
În fine, Regulamentul (CE) 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2) privind statisticile în domeniul energiei formează baza pentru raportarea anuală a PEC și FEC de către statele membre.
3. TERMENI-CHEIE UTILIZAȚI ÎN PREZENTELE ORIENTĂRI
Următorii termeni-cheie sunt cei mai relevanți în contextul interpretării domeniului de aplicare al obligațiilor prevăzute la articolul 4.
Consumul de energie primară
Termenul „consum de energie primară” sau „PEC” este definit la articolul 2 punctul 5 din Directiva (UE) 2023/1791 ca însemnând energia disponibilă brută, cu excepția buncherajului maritim internațional, a consumului final neenergetic și a energiei ambientale.
Consumul final de energie
Termenul „consum final de energie” sau „FEC” este definit la articolul 2 punctul 6 din Directivei (UE) 2023/1791 ca însemnând toată energia furnizată industriei, transporturilor, inclusiv consumul de energie din sectorul aviației internaționale, gospodăriilor, serviciilor publice și private, agriculturii, silviculturii, pescuitului și altor sectoare ale utilizatorilor finali, excluzând consumul de energie din sectorul buncherajului maritim internațional, energia ambientală și livrările către sectorul de transformare și sectorul energetic, precum și pierderile cauzate de transport și de distribuție, astfel cum sunt definite în anexa A la Regulamentul (CE) nr. 1099/2008.
Energia ambientală
Termenul „energie ambientală” este definit la articolul 2 punctul 7 din Directiva (UE) 2023/1791 ca însemnând energia ambientală astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Directiva (UE) 2018/2001.
Eficiența energetică
Termenul „eficiență energetică” este definit la articolul 2 punctul 8 din Directiva (UE) 2023/1791 ca însemnând raportul dintre rezultatul constând în performanță, servicii, bunuri sau energie și energia folosită în acest scop.
Economiile de energie
Termenul „economii de energie” este definit la articolul 2 punctul 9 din Directiva (UE) 2023/1791 ca însemnând o cantitate de energie economisită, determinată prin măsurarea sau estimarea consumului sau prin ambele, înainte și după punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, asigurând în același timp normalizarea condițiilor externe care afectează consumul de energie.
Îmbunătățirea eficienței energetice
Termenul „îmbunătățire a eficienței energetice” este definit la articolul 2 punctul (10) din Directiva (UE) 2023/1791 ca însemnând o creștere a eficienței energetice ca urmare a oricăror schimbări tehnologice, comportamentale sau economice.
4. OBLIGAȚII LEGATE DE ARTICOLUL 4
Articolul 4 descrie succesiunea și calendarul măsurilor pe care statele membre și Comisia le vor lua pentru a stabili contribuțiile naționale orientative. Acestea sunt descrise în figura 1.
Figura 1
Calendarul articolului 4 (3)
4.1. STABILIREA ȘI NOTIFICAREA CONTRIBUȚIILOR NAȚIONALE
4.1.1. Stabilirea obiectivelor la articolul 4
În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2023/1791, fiecare stat membru trebuie să stabilească și să notifice o contribuție națională orientativă pentru FEC, împreună cu o traiectorie orientativă pentru realizarea acesteia, ca parte a proiectelor sale de planuri naționale (actualizate) privind energia și clima (având ca termen-limită de prezentare data de 30 iunie 2023). În plus, acestea ar fi trebuit să depună eforturi pentru a contribui la obiectivul orientativ al Uniunii privind PEC. În acest scop, statele membre ar fi trebuit să notifice o contribuție națională pentru PEC, împreună cu o traiectorie orientativă pentru atingerea acesteia (cea mai recentă oportunitate a fost inclusă în proiectele lor de PNEC actualizate).
Articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 prevede o listă a factorilor și a circumstanțelor naționale pe care statele membre le pot utiliza pentru a-și calcula contribuțiile. În special, factorii de la articolul 4 alineatul (3) litera (d) se reflectă în formula care este prevăzută în anexa I la Directiva (UE) 2023/1791 și care este explicată în detaliu în secțiunea 4.1.2 din prezenta anexă.
În conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din Directiva (UE) 2023/1791, la stabilirea contribuției sale naționale orientative în materie de eficiență energetică pentru FEC, fiecare stat membru trebuie să se asigure că contribuția sa în Mtep nu depășește cu mai mult de 2,5 % valoarea pe care ar fi avut-o dacă ar fi rezultat din formula stabilită în anexa I la Directiva (UE) 2023/1791. De exemplu, dacă formula din anexa I la directiva respectivă indică faptul că contribuția națională orientativă în materie de eficiență energetică a unui stat membru pentru FEC în 2030 ar trebui să fie de 10 Mtep (nivelul absolut al FEC în 2030), statul membru trebuie să notifice o valoare mai mică de 10,25 Mtep.
În fine, statele membre trebuie să furnizeze ponderile consumului de energie primară și ale consumului final de energie pentru diferitele sectoare de utilizare finală a energiei, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1099/2008. Obiectivul este de a colecta, în mod consecvent, proiecțiile pentru fiecare sector până în 2030 și de a evalua modul în care evoluează consumul de energie în diferite sectoare. Aceste sectoare includ cel puțin industria, sectorul rezidențial, serviciile și transporturile.
Statele membre trebuie, de asemenea, să indice, până în 2030, previziuni privind consumul total de energie al sectorului TIC.
4.1.2. Formula din anexa I la Directiva (UE) 2023/1791
Anexa I la Directiva (UE) 2023/1791 stabilește o formulă multifactorială care include toți factorii enumerați la articolul 4 alineatul (3) literele (d) și (e) din Directiva (UE) 2023/1791. Scopul formulei este de a permite statelor membre să își stabilească contribuțiile la obiectivul Uniunii într-un mod echitabil și fezabil.
Sunt luați în considerare patru factori care afectează eforturile în materie de eficiență energetică. Fiecare factor are aceeași pondere în calculul contribuțiilor naționale:
Factorul total pentru fiecare stat membru se calculează ca media celor patru factori menționați la punctele 1-4. Ulterior, obiectivul statului membru, exprimat în procente, se calculează prin înmulțirea factorului total cu obiectivul UE stabilit la articolul 4 alineatul (1) din Directiva (UE) 2023/1791, care este de cel puțin –11,7 %. Obiectivul statului membru, exprimat în Mtep, se calculează prin aplicarea obiectivului statului membru ca procent la valoarea sa de referință pentru 2030 în cadrul scenariului de referință pentru 2020. De exemplu, un stat membru aplică formula pentru FEC și obține un factor total de 85,45 %. Înmulțind cu –11,7 %, statul membru constată că obiectivul său, exprimat în procente, este de -10 %. Statul membru analizează scenariul său de referință FEC pentru 2030 în conformitate cu scenariul de referință din 2020 și constată că acesta este de 10 Mtep. Acesta își utilizează obiectivul în procente (-10 %) pentru a-și calcula obiectivul în Mtep, și anume 9 Mtep.
Ca etapă finală, tuturor statelor membre li se aplică un factor de corecție pentru a calibra suma tuturor contribuțiilor naționale, în Mtep, la obiectivul UE pentru 2030, în Mtep. Factorul de corecție este menționat în anexa I la Directiva (UE) 2023/1791, iar metoda de calcul este descrisă în detaliu la punctul A.2.5 din prezenta anexă. Factorul de corecție se înmulțește cu fiecare contribuție națională individuală pentru a se ajunge la contribuția națională finală, corectată, în Mtep. Fiecare dintre factorii de corecție, unul pentru calculele FEC și unul pentru calculele PEC, este identic pentru toate statele membre.
În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2023/1791, atunci când calculează contribuțiile naționale (atât pentru CFE, cât și pentru PEC), un stat membru dispune de flexibilitate deplină în ceea ce privește modul în care se va realiza acest lucru. Articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2023/1791 enumeră cerințele și caracteristicile pe care un stat membru trebuie să le ia în considerare în acest calcul. Litera (d) de la alineatul respectiv se referă la factorii formulei prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2023/1791, în timp ce litera (e) de la alineatul respectiv adaugă elemente mai relevante („circumstanțe naționale”) pe care statele membre le pot utiliza pentru a-și justifica alegerea unei metodologii de calcul, precum și datele pe care le vor utiliza. Ar trebui menționat faptul că lista de la articolul 4 alineatul (3) litera (e) din Directiva (UE) 2023/1791 nu este exhaustivă. Articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 implică faptul că un stat membru care nu va utiliza formula prevăzută în anexa I la Directiva (UE) 2023/1791 trebuie să utilizeze cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) literele (a)-(e) din Directiva (UE) 2023/1791 pentru a-și calcula contribuțiile naționale.
În toate cazurile, statele membre au explicat modul în care au fost calculate contribuțiile naționale. În cazul în care un stat membru a utilizat exclusiv formula prevăzută în anexa I la Directiva (UE) 2023/1791 și a notificat rezultatul, ar fi suficient să se explice că a utilizat formula prevăzută în anexa I la Directiva (UE) 2023/1791. În toate celelalte cazuri, explicația trebuie să includă o descriere atât a metodologiei de calcul, cât și a datelor utilizate în această metodologie.
4.2. Scenariul de referință actualizat pentru 2020
În conformitate cu articolul 4 alineatul (5) din Directiva (UE) 2023/1791, Comisia a actualizat scenariul de referință pentru 2020 pe baza celor mai recente date furnizate de Eurostat. Întrucât contribuțiile naționale ar fi trebuit notificate în proiectele statelor membre de PNEC actualizate utilizând scenariul de referință actualizat pentru 2020 în locul celui existent, statele membre care doresc să le actualizeze, notifică respectiva contribuție actualizată cel târziu până la 1 februarie 2024.
Scenariul de referință actualizat pentru 2020 afectează calculul contribuțiilor naționale în toate etapele descrise mai sus și a condus la un al doilea set de rezultate ale formulelor pentru toate statele membre în comparație cu cele de care dispuneau la elaborarea proiectelor lor de PNEC (actualizate), atât pentru FEC, cât și pentru PEC:
În conformitate cu articolul 4 alineatul (5) din Directiva (UE) 2023/1791, statele membre care decid să utilizeze rezultatele scenariului de referință actualizat pentru 2020, trebuie să se asigure din nou că contribuția lor în Mtep nu depășește cu mai mult de 2,5 % valoarea pe care ar fi avut-o dacă ar fi rezultat din formula stabilită în anexa I la Directiva (UE) 2023/1791, atunci când utilizează scenariul de referință actualizat pentru 2020.
4.3. Mecanismul de reducere a decalajelor de ambiție: evaluarea de către Comisie și calendarul
Ca parte a evaluării proiectului de PNEC actualizat, efectuată în decembrie 2023, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia a evaluat dacă contribuția colectivă este cel puțin egală cu obiectivul obligatoriu al Uniunii privind consumul final de energie și dacă contribuția colectivă este cel puțin egală cu obiectivul orientativ al Uniunii privind consumul de energie primară.
Întrucât suma contribuțiilor naționale orientative pentru FEC nu este suficientă pentru a atinge obiectivul obligatoriu al Uniunii, Comisia a emis recomandări specifice fiecărei țări, în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) 2018/1999, inclusiv majorarea contribuției (contribuțiilor) naționale ale unui (unor) stat membru (membre).
Una dintre noile dispoziții de la articolul 4 din Directiva (UE) 2023/1791 este introducerea unui mecanism de reducere a decalajelor de ambiție pentru obiectivul Uniunii în materie de eficiență energetică. Acest mecanism trebuie să se bazeze pe evaluarea pe care Comisia o va efectua pentru a se asigura că contribuția colectivă a statelor membre este cel puțin egală cu obiectivul obligatoriu al Uniunii privind FEC prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din Directiva (UE) 2023/1791. Astfel, mecanismul de reducere a decalajelor de ambiție va fi aplicat numai dacă contribuțiile colective ale statelor membre nu se ridică la acest obiectiv al Uniunii, ca urmare a evaluării de către Comisie a proiectelor de PNEC actualizate.
Punctul de plecare pentru mecanismul de reducere a decalajelor de ambiție îl reprezintă contribuțiile naționale notificate de statele membre în cadrul proiectelor lor de PNEC actualizate și obiectivul Uniunii privind consumul final de energie (în Mtep) prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din Directiva (UE) 2023/1791.
Exclusiv în scopul evaluării decalajului de ambiție, Comisia va lua drept ipoteză, în temeiul articolului 31 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) 2018/1999, contribuțiile naționale pentru statele membre care nu au prezentat o contribuție națională ca parte a proiectului lor actualizat de PNEC sau până la 1 februarie 2024.
Ordinea de stabilire a contribuțiilor statelor membre se prezintă astfel:
Cel târziu până la 1 martie 2024, Comisia poate prezenta fiecărui stat membru o contribuție națională orientativă corectată în materie de eficiență energetică pentru FEC, ținând seama de scenariul de referință actualizat pentru 2020, în comparație cu contribuția prezentată de statele membre în proiectele lor de PNEC actualizate sau, în absența acesteia, cu cea luată drept ipoteză de către Comisie în evaluarea sa efectuată în decembrie 2023.
Comisia va evalua contribuțiile naționale notificate pentru toate statele membre, dar, în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) din Directiva (UE) 2023/1791, va corecta contribuțiile naționale numai atunci când suma contribuțiilor statelor membre este insuficientă pentru atingerea obiectivului obligatoriu al Uniunii; corecțiile se vor adresa numai statelor membre a căror contribuție notificată pentru FEC (în Mtep) este mai mare decât contribuția care rezultă din aplicarea formulei prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2023/1791.
Ulterior, statele membre vor trebui să includă contribuția lor națională finală, luând în considerare contribuția lor corectată, dacă este cazul, ca parte a PNEC final care urmează să fie prezentat în iunie 2024.
4.4. Calcularea contribuției naționale corectate
Articolul 4 alineatul (5) din Directiva (UE) 2023/1791 prevede obligația Comisiei de a prezenta fiecărui stat membru o contribuție națională orientativă corectată în materie de eficiență energetică pentru FEC pe baza a trei criterii:
Elementele articolului 4 alineatul (5) din Directiva (UE) 2023/1791 oferă câteva indicații cu privire la modul în care Comisia ar trebui să formuleze mecanismul de reducere a decalajelor de ambiție. Comisia va utiliza o nouă formulă pentru a calcula contribuțiile naționale corectate pentru FEC și pentru statele membre care intră sub incidența mecanismului de reducere a decalajelor de ambiție.
4.5. Mecanismul de reducere a decalajelor de realizare a contribuțiilor în materie de eficiență energetică: Monitorizarea progreselor și abordarea progreselor insuficiente
Articolul 4 alineatul (6) din Directiva (UE) 2023/1791 se referă la monitorizarea progreselor și la acțiunile suplimentare care trebuie întreprinse în cazul în care progresele statelor membre sunt considerate insuficiente.
În conformitate cu articolul 29 din Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia trebuie să evalueze progresele înregistrate de statele membre în direcția îndeplinirii obiectivelor uniunii energetice și a obiectivului UE în materie de eficiență energetică, până la 31 octombrie 2021 și, ulterior, o dată la doi ani.
În temeiul noilor dispoziții ale articolului 4 alineatul (6) din Directiva (UE) 2023/1791, în cazul în care evaluarea menționată mai sus concluzionează că unul sau mai multe state membre înregistrează progrese insuficiente în ceea ce privește contribuțiile lor în materie de eficiență energetică, adică se situează deasupra traiectoriei lor orientative în materie de FEC pentru 2030, statele membre trebuie să pună în aplicare măsuri suplimentare pentru a reveni pe drumul cel bun. Aceste măsuri suplimentare și economiile de energie pe care se preconizează că le vor genera ar trebui să fie incluse în rapoartele lor naționale intermediare integrate privind energia și clima (PNEC) în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999, care sunt transmise o dată la doi ani (2025, 2027, 2029...).
Comisia va evalua apoi dacă consideră că aceste măsuri sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor Uniunii în materie de eficiență energetică. Dacă măsurile nu sunt suficiente, Comisia poate, după caz, să propună măsuri și să își exercite competența la nivelul Uniunii pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor pentru 2030 în materie de eficiență energetică.
Este important de subliniat faptul că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Directiva (UE) 2023/1791, statele membre se asigură că sunt puse în aplicare măsuri suplimentare în termen de un an de la data primirii evaluării Comisiei pentru a reveni pe calea cea bună în vederea atingerii contribuțiilor în materie de eficiență energetică.
Directiva (UE) 2023/1791 enumeră patru tipuri de acțiuni care pot fi întreprinse pentru a aborda progresele insuficiente:
5. CERINȚE DE RAPORTARE
5.1. Actualizarea planurilor naționale integrate privind energia și clima
În conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999, statele membre trebuie să prezinte, până la 30 iunie 2024, o actualizare a celui mai recent plan național integrat privind energia și clima (PNEC) notificat. Articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1999 impune statelor membre să furnizeze un proiect de actualizare a PNEC întotdeauna cu un an înainte de termenul de depunere prevăzut la articolul 14 alineatul (2) din regulamentul respectiv.
În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2023/1791, statele membre ar fi trebuit să includă contribuția lor orientativă în materie de eficiență energetică la nivel național și să o fi transmis până la 30 iunie 2023. Dacă doresc să utilizeze scenariul de referință actualizat, statele membre notifică contribuția lor națională orientativă actualizată în materie de eficiență energetică, pentru a ține seama de scenariul de referință actualizat pentru 2020 până la 1 februarie 2024, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (5) din Directiva (UE) 2023/1791. În fine, statele membre transmit o actualizare finală a PNEC, inclusiv contribuția națională orientativă în materie de eficiență energetică actualizată, după caz, respectând termenul de transmitere de 30 iunie 2024, astfel cum se prevede la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999.
Detalii suplimentare privind actualizarea planurilor naționale integrate privind energia și clima sunt furnizate în diferitele secțiuni ale capitolului 4 din prezenta anexă.
5.2. Raportarea progreselor înregistrate în ceea ce privește obiectivele în materie de eficiență energetică
Articolul 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999 prevede obligația statelor membre de a-și prezenta, la fiecare doi ani, rapoartele naționale intermediare privind energia și clima. În plus, articolul 21 din regulamentul respectiv extinde și mai mult cerințele de raportare ale statelor membre în materie de eficiență energetică. Astfel cum se prevede la articolul 21 din regulamentul respectiv, statele membre au obligația de a raporta anual cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește traiectoriile orientative pentru PEC și FEC naționale în perioada 2021-2030.
APENDICELE A
A.1. Coduri de date și indicatori
Implementarea formulei din anexa I se bazează pe statistici extrase din baza de date Eurostat. În această secțiune calculele necesare vor fi descrise pas cu pas, prin:
Pentru calcularea indicatorilor de energie, a fost utilizată actualizarea din martie 2023 a Eurostat „Complete_Energy_Balances”, NRG_BAL_C.
Indicatorul CONSUM FINAL DE ENERGIE (FEC) utilizat în Directiva (UE) 2023/1791 poate fi calculat pe baza următoarelor date Eurostat:
Consumul final ar putea fi defalcat în funcție de consumul final – sectorul industrial – consumul de energie (FC_IND_E); Consumul final – sectorul transporturilor – consumul de energie (FC_TRA_E); Consumul final – alte sectoare – consumul de energie (FC_OTH_E). Alte sectoare includ serviciile comerciale și publice, gospodăriile, agricultura și silvicultura, pescuitul și sectoarele nespecificate în altă parte.
Indicatorul CONSUM PRIMAR DE ENERGIE (PEC) utilizat în Directiva (UE) 2023/1791 poate fi calculat pe baza următoarelor date Eurostat:
Indicatorul PRODUS INTERN BRUT PE CAP DE LOCUITOR (PIB/plafon) se calculează pe baza tabelelor de date NAMA_10_GDP ale Eurostat pentru PIB în standarde ale puterii de cumpărare (SPC), unitate de măsură: prețuri curente, milioane de standarde ale puterii de cumpărare (CP_MPPS_EU27_2020) și TPS00001 pentru populație, indicator demografic: Populația la 1 ianuarie (JAN).
Indicatorul INTENSITATE ENERGETICĂ este dat de următoarea ecuație:
În fine, sursa pentru scenariul PRIMES MIX 55 % și previziunile pentru 2020 pe baza scenariului de referință pentru 2030 este modelul PRIMES administrat de E3MLab al Universității Tehnice Naționale din Atena (NTUA).
A.2. Etapele implementării formulei
A.2.1. Factorul „acțiune timpurie”
FACTORUL „ACȚIUNE TIMPURIE” (Fearly action) include ca indicatori economiile de energie primară și finală generate în perioada 2007-2009 până în 2017-2019 și diferența de intensitate energetică înregistrată atunci când se compară aceleași perioade. Acesta este compus din doi subfactori:
SUBFACTORUL „ECONOMII” (% din reducerea din FEC și din PEC) se calculează după cum urmează:
Acest rezultat este ponderat cu valoarea UE respectivă:
Rezultatul trebuie corelat între limitele de 50 % -100 %. Dacă valoarea finală este negativă, valoarea calculată este 0 sau negativă (ceea ce înseamnă că nu există economii generate în intervalul de timp selectat), valoarea finală plafonată va fi egală cu 100 %.
Variația SUBFACTORULUI „INTENSITATE” (% din reducerea din FEI și din PEI) se calculează după cum urmează:
Acest rezultat este ponderat cu valoarea UE respectivă:
Rezultatul trebuie corelat între limitele de 50 % -100 %. Regulile de plafonare sunt aceleași ca în cazul subfactorului „economii”. Factorul „acțiune timpurie” este produsul dintre valorile finale ale subfactorului „economii” și variația subfactorului „intensitate”.
Acest produs trebuie corelat din nou între limitele de 50 % -100 %.
A.2.2. Factorul „bogăție”
FACTORUL „BOGĂȚIE” (Fwealth) include ca indicator principal PIB-ul pe cap de locuitor în paritățile puterii de cumpărare. Aceasta poate fi obținut prin următoarea formulă:
A.2.3. Factorul „intensitate energetică”
FACTORUL „INTENSITATE ENERGETICĂ” (Fintensity) include ca indicator principal intensitatea energetică primară și cea finală. Intensitatea energetică primară și intensitate energetică finală sunt egale cu raporturile PEC și FEC față de PIB în SPC. Acesta poate fi obținut prin următoarea formulă:
A.2.4. Factorul „potențial de economii”
FACTUL „POTENȚIAL DE ECONOMII” (Fpotential) include ca indicator principal economiile potențiale optime din punctul de vedere al costurilor calculate prin modelul PRIMES. Mai precis, economiile sunt calculate pe baza diferenței dintre proiecțiile de referință pentru 2030 ale scenariului de referință pentru 2020 (8) și ale scenariului PRIMES MIX de 55 %. Aceste economii sunt ponderate în funcție de nivelul de ambiție al UE (11,7 %). Acest factor ar putea fi calculat cu următoarea formulă:
Fwealth, Fintensity și Fpotential ar trebui plafonate la valori între 50 % și 150 %, pentru a se limita efectul valorilor extrem de mari sau extrem de mici.
A.2.5. Factorul total
FACTORUL TOTAL (Ftotal) (punctul 9 și punctul 2 din anexa I) este egal cu suma ponderată a celor patru factori analizați anterior (factorul „acțiune timpurie”, factorul „bogăție”, factorul „intensitate” și factorul „potențial de economii”). Toți factorii au aceeași pondere în formulă (0,25 fiecare). Ca urmare a acestui fapt, factorul total poate fi calculat prin următoarea formulă:
TARGET (punctul 9 din anexa I) este egal cu produsul dintre factorul total și obiectivul UE. În consecință, acesta poate fi obținut prin următoarea formulă:
FACTORUL DE CORECȚIE (CEU) este calculat de Comisie, este identic pentru toate statele membre și poate fi obținut prin următoarea formulă:
Anexa I la Directiva (UE) 2023/1791 prevede următoarele formule orientative pentru calcularea contribuției naționale FEC și PEC la obiectivele Uniunii pentru 2030:
Indicatorii FECB2030 și PECB2030 sunt valorile FEC și PEC din 2030 calculate ca valori de referință pentru proiecțiile scenariului de referință pentru 2020.
A.3. Date pentru formulă
Următoarea secțiune furnizează tabele de date care pot fi utilizate de statele membre ca date de intrare atunci când pun în aplicare aceste formule pentru calcularea contribuțiilor lor.
A.3.1. Factorul „acțiune timpurie”
Tabelul 1
FEC, în Mtep
Tabelul 2
PEC, în Mtep
Tabelul 3
Intensitatea energetică finală (FEI), în ktep/milioane SPC
Tabelul 4
Intensitate energetică primară (PEI), în ktep/milioane SPC
Tabelul 5
Factorul „acțiune timpurie”
A.3.2. Factorul „bogăție”
Tabelul 6
Produs intern brut/populație (PIB/plafon), în mii SPC/persoană
A.3.3. Factorul „intensitate”
Tabelul 7
Intensitatea energetică finală (FEI), în ktep/milioane SPC
Tabelul 8
Intensitate energetică primară (PEI), în ktep/milioane SPC
A.3.4. Factorul „potențial de economii”
Tabelul 9
PRIMES MIX 55 și PRIMES Scenariul de referință al UE pentru 2020, în Mtep
Tabelul 10
PRIMES MIX 55 % și PRIMES Scenariul de referință actualizat al UE pentru 2020, în Mtep
A.3.5. Factorul total
Tabelul 11
Calcularea factorului total (scenariul de referință pentru 2020 al UE)
Tabelul 12
Calcularea factorului total (scenariul de referință actualizat pentru 2020 al UE)
Tabelul 13
Rezultatele formulei din anexa I (scenariul de referință pentru 2020 al UE și scenariul de referință actualizat pentru 2020 al UE), în Mtep
APENDICELE B
(1) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2018/1999/oj?locale=ro).
(2) Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei (JO L 304, 14.11.2008, p. 1, ELI: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2008/1099/oj?locale=ro).
(3) Toate etapele enumerate în calendarul până în martie 2024 au fost finalizate.
(4) Datele privind intensitatea energetică sunt utilizate pentru a calcula atât factorul „acțiune timpurie”, cât și factorul „intensitate energetică”. În primul caz se aplică îmbunătățirea intensității energetice istorice, adică se calculează valoarea medie între două perioade (2007-2009 și 2017-2019). Pentru factorul „intensitate energetică”, se ia în considerare numai media acestei din urmă perioade (2017-2019).
(5) Unitatea de măsură „Prețuri curente, milioane de standarde ale puterii de cumpărare/plafon” (CP_MPPS_EU27_2020) este utilizată de Eurostat.
(6) https://www.measures.odyssee-mure.eu/
(7) http://pam.apps.eea.europa.eu/
(8) Aceste valori se pot modifica în conformitate cu actualizările scenariului de referință 2020. A se vedea punctul 2.3.
ELI: http://data.europa.eu/eli/reco/2024/1722/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)