Recitale
(1) Politica și legislația Uniunii în domeniul mediului și al climei au adus îmbunătățiri substanțiale stării mediului. Cu toate acestea, continuă să existe provocări majore în materie de mediu și climă, iar nesoluționarea lor va avea consecințe semnificative pentru Uniune.
(2) Abordarea acestor provocări în materie de mediu și climă, dată fiind amploarea și complexitatea lor, ar trebui finanțată în principal prin intermediul programelor majore de finanțare ale Uniunii. În comunicarea sa din 29 iunie 2011 întitulată „Un buget pentru Europa 2020”, recunoscând provocarea pe care o reprezintă schimbările climatice, Comisia a declarat că intenționează să majoreze la cel puțin 20 % proporția din bugetul Uniunii alocată chestiunilor de ordin climatic, cu ajutorul contribuției din partea diferitelor politici. Prezentul regulament ar trebui să contribuie la atingerea acestui obiectiv.
(3) Respectivele programe de finanțare ale Uniunii nu pot răspunde tuturor necesităților specifice în materie de mediu și politici climatice. În aceste domenii sunt necesare abordări specifice, care să răspundă unor probleme precum integrarea neuniformă a obiectivelor din domeniile respective în practicile statelor membre, punerea în aplicare neuniformă și inadecvată a legislației în statele membre, precum și diseminarea insuficientă de informații privind obiectivele de politică și promovarea insuficientă a acestora. Este oportun să se asigure continuarea programului instituit prin Regulamentul (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și să se adopte un nou regulament. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să instituie un program special de finanțare pentru mediu și politici climatice. („programul LIFE”). Pentru ca finanțarea din partea Uniunii să aibă un impact substanțial, ar trebui dezvoltate sinergii strânse între programul LIFE și alte programe de finanțare ale Uniunii și ar trebui asigurată complementaritatea acestora.
(4) Activele de mediu sunt distribuite inegal pe teritoriul Uniunii, însă beneficiile pe care le generează sunt resimțite la nivelul întregii Uniuni și privesc Uniunea ca întreg. Obligația Uniunii de a conserva activele respective impune aplicarea coerentă a principiului solidarității și al partajării responsabilităților, ceea ce necesită ca unele probleme legate de mediu și de climă cu care se confruntă Uniunea să fie abordate mai bine la nivel regional sau local. Începând cu 1992, programele LIFE au jucat un rol esențial în repartizarea mai eficientă a solidarității și a responsabilităților partajate în ceea ce privește conservarea binelui comun în contextul mediului și al climei Uniunii. Programul LIFE ar trebui să continue să joace acest rol.
(5) Date fiind caracteristicile și amploarea sa, programul LIFE nu poate soluționa toate problemele legate de mediu și de climă. Obiectivul acestui program ar trebui să fie mai degrabă de a acționa ca un catalizator pentru introducerea unor schimbări la nivelul elaborării și al punerii în aplicare a politicilor, prin furnizarea și diseminarea de soluții și a celor mai bune practici în vederea atingerii obiectivelor în materie de mediu și de climă, precum și prin promovarea unor tehnologii inovatoare în domeniul mediului și al schimbărilor climatice. În acest demers, programul LIFE ar trebui să sprijine punerea în aplicare a Programului general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2002 „O viață bună, în limitele planetei noastre” instituit prin Decizia Parlamentului European și a Consiliului (5) („al șaptelea program de acțiune pentru mediu al Uniunii”).
(6) Prezentul regulament stabilește un pachet financiar de 3 456 655 milioane EUR în prețuri curente, care reprezintă 0,318 % din suma totală a creditelor de angajament astfel cum se specifică în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 (6), pentru întreaga durată a programului LIFE, constituind principala valoare de referință, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (7), pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.
(7) În concordanță cu concluziile Consiliului European de la Luxemburg din decembrie 1997 și ale Consiliului European de la Salonic din iunie 2003, țările candidate și țările din Balcanii de Vest care participă la Procesul de Stabilizare și Asociere, precum și țările la care se aplică politica europeană de vecinătate, ar trebui să fie eligibile pentru a participa la programele Uniunii, în conformitate cu condițiile stabilite în acordurile bilaterale sau multilaterale relevante încheiate cu țările respective.
(8) În temeiul Deciziei 2001/822/CE a Consiliului (8) („Decizia de asociere peste mări”), persoanele fizice dintr-o țară sau teritoriu de peste mări (TTPM) și, dacă este cazul, publicul relevant și/sau organismele și instituțiile private dintr-un TTPM sunt eligibile să participe la programele Uniunii sub rezerva respectării normelor și obiectivelor programului respectiv, precum și a regimului aplicabil statului membru de care aparține TTPM.
(9) Pentru ca investițiile realizate pe teritoriul Uniunii în domeniul mediului și al climei să fie eficiente, unele activități trebuie să se desfășoare în afara granițelor acesteia. Este posibil ca investițiile respective să nu fie întotdeauna finanțate în cadrul instrumentelor financiare de acțiune externă ale Uniunii. Intervențiile în țările care nu participă direct la programul LIFE și participarea persoanelor juridice stabilite în țările respective la activități finanțate în cadrul programului LIFE ar trebui să fie posibile în mod excepțional, dacă sunt îndeplinite anumite condiții stabilite în prezentul regulament.
(10) De asemenea, prezentul regulament ar trebui să ofere un cadru de cooperare cu organizațiile internaționale relevante și de sprijinire a acestora, pentru a răspunde la necesitățile strategice în materie de mediu și climă care nu intră sub incidența instrumentelor financiare de acțiune externă, cum ar fi anumite studii.
(11) Cerințele în materie de mediu și climă ar trebui integrate în politicile și activitățile Uniunii. Prin urmare, programul LIFE ar trebui să fie complementar cu alte programe de finanțare ale Uniunii, inclusiv Fondul european de dezvoltare regională (9), Fondul social european (10), Fondul de coeziune (11), Fondul european de garantare agricolă (12), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (13), Fondul european pentru afaceri maritime și pescuit, și Programul cadru pentru cercetare și inovare (14) ("programul Orizont 2020"). Comisia și statele membre ar trebui să asigure această complementaritate la toate nivelurile. La nivelul Uniunii, complementaritatea ar trebui asigurată prin stabilirea unei cooperări structurate între programul LIFE și programele de finanțare ale Uniunii cu gestionare partajată din cadrul strategic comun stabilit prin Regulamentul Parlamentului european și al Consiliului (UE) nr. /2013 (15) (Regulamentul privind dispozițiile comune), în special pentru a promova finanțarea activităților care completează proiectele integrate sau pentru a sprijini utilizarea soluțiilor, metodelor și abordărilor elaborate în cadrul programului LIFE. De asemenea, programul LIFE ar trebui să încurajeze valorificarea rezultatelor cercetării și inovării în domeniul mediului și al climei, obținute în cadrul programului Orizont 2020. În acest context, programul LIFE ar trebui să ofere oportunități de cofinanțare pentru proiecte generatoare de beneficii în materie de mediu și de climă evidente, pentru a asigura crearea de sinergii între programul LIFE și programul Orizont 2020. Coordonarea este necesară pentru evitarea dublei finanțări. Comisia ar trebui să ia măsuri pentru a preveni suprapunerile și apariția unor sarcini administrative suplimentare pentru beneficiarii proiectului generate de obligațiile de raportare din diversele instrumente financiare. Pentru a asigura claritatea și fezabilitatea practică a proiectelor integrate din cadrul programului LIFE ar trebui să se stabilească potențiale modalități de cooperare într-o etapă timpurie. Statele membre ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a face referire la aceste modalități în cadrul acordurilor lor de parteneriat pentru a asigura că se poate ține seama de avantajele proiectelor integrate în cadrul elaborării programelor operaționale sau a programelor de dezvoltare rurală.
(12) Oprirea și inversarea tendinței de declin al biodiversității, precum și eficientizarea utilizării resurselor, alături de abordarea preocupărilor legate de mediu și de sănătate rămân provocări-cheie pentru Uniune. Aceste provocări necesită eforturi sporite, la nivelul Uniunii, pentru a furniza soluții și cele mai bune practici care să contribuie la atingerea obiectivelor prevăzute în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 întitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” (denumită în continuare „strategia Europa 2020”). În plus, guvernanța îmbunătățită, în special prin campanii de sensibilizare și prin implicarea părților interesate, este esențială pentru atingerea obiectivelor de mediu. Prin urmare, subprogramul pentru mediu ar trebui să aibă trei domenii prioritare de acțiune: „mediu și utilizarea eficientă a resurselor”, „natură și biodiversitate” și „guvernanță și informare în domeniul mediului”. Ar trebui ca proiectele finanțate in cadrul programului LIFE să poată contribui la atingerea obiectivelor specifice în cel puțin două dintre domeniile prioritare respective și să implice participarea a cel puțin două state membre.
(13) Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 întitulată „Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” a propus etapele și acțiunile necesare pentru a orienta Uniunea către o creștere sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. Prin urmare, domeniul prioritar „mediu și utilizarea eficientă a resurselor” ar trebui să sprijine punerea în aplicare eficace a politicii de mediu a Uniunii de către sectoarele public și privat, în special în sectoarele de mediu reglementate de Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, prin facilitarea dezvoltării și a schimbului de noi soluții și bune practici. În acest context, Comisia ar trebui să asigure coerența cu programul Orizont 2020 și ar trebui să evite suprapunerile cu acesta.
(14) Comunicarea Comisiei din 3 mai 2011 întitulată „Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020” (denumită în continuare „strategia Uniunii în domeniul biodiversității pentru 2020”) a stabilit obiective specifice în vederea opririi și inversării tendinței de declin al biodiversității. Printre aceste obiective se numără punerea în aplicare integrală a Directivei 92/43/CEE (16) și a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17), precum și menținerea și refacerea ecosistemelor și a serviciilor ecosistemice. Programul LIFE ar trebui să contribuie la atingerea obiectivelor respective. Prin urmare, domeniul prioritar „natură și biodiversitate” ar trebui să se axeze pe punerea în aplicare și gestionarea rețelei Natura 2000, instituită prin Directiva 92/43/CEE a Consiliului, în special în ceea ce privește cadrele de acțiune prioritară elaborate în temeiul articolului 8 din directiva respectivă, pe dezvoltarea și diseminarea de bune practici cu privire la biodiversitate, pe Directivele 92/43/CEE și 2009/147/CE, precum și pe provocările mai ample în materie de biodiversitate, identificate în strategia Uniunii în domeniul biodiversității pentru 2020.
(15) Contribuția programului LIFE la nevoile anuale de finanțare a rețelei Natura 2000 ar trebui privită în contextul cheltuielilor cu biodiversitatea acoperite din alte fonduri ale Uniunii. Ar trebui să se acorde o importanță specială programelor integrate din cadrul programului LIFE ca mecanism coordonat de finanțare pentru rețeaua Natura 2000, având în vedere potențialul acestora de a mobiliza fonduri și de a crește capacitatea de absorbție pentru cheltuielile din domeniul „natură și biodiversitate” în cadrul altor fonduri ale Uniunii.
(16) Pădurile joacă un rol semnificativ pentru mediu și climă în ceea ce privește, de exemplu, biodiversitatea, apa, solul, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Pădurile și solurile contribuie la reglarea climei prin absorbirea dioxidului de carbon (CO2) din atmosferă și prin stocarea unor cantități enorme de carbon. Pentru optimizarea acestui rol, sunt necesare date și informații relevante și compatibile. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să reprezinte, de asemenea, un cadru pentru sprijinirea sinergiilor între acțiunile din domeniul mediului și al climei, asociate cu pădurile și solurile, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea acestor acțiuni. Alte domenii care se pretează la crearea unor sinergii mai mari sunt deficitul de apă și secetele, precum și gestionarea riscurilor de inundații.
(17) Pentru a optimiza utilizarea resurselor programului LIFE, ar trebui încurajate sinergiile între acțiunile efectuate în cadrul subprogramului pentru mediu, în special cele pentru protejarea biodiversității, și măsurile vizând reducerea impactului schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, luate în cadrul subprogramului pentru politici climatice.
(18) Comunicarea Comisiei din 15 decembrie 2011 întitulată „Foaie de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050” („Foaia de parcurs 2050”) a recunoscut faptul că testarea de noi abordări cu privire la atenuarea schimbărilor climatice va rămâne un factor esențial pentru trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. De asemenea, trebuie asigurată adaptarea la schimbările climatice, ca prioritate transsectorială a Uniunii. Mai mult decât atât, promovarea guvernanței și sensibilizarea sunt esențiale pentru obținerea de rezultate constructive și pentru asigurarea implicării părților interesate. Prin urmare, subprogramul pentru politici climatice ar trebui să sprijine eforturi prin care se aduc contribuții în trei domenii prioritare: „atenuarea schimbărilor climatice”, „adaptarea la schimbările climatice” și „guvernanța și informarea în domeniul climei”. Ar trebui ca proiectele finanțate in cadrul programului LIFE să poată contribui la atingerea obiectivelor specifice în cel puțin două dintre domeniile prioritare respective și să implice participarea a cel puțin două state membre.
(19) Domeniul prioritar „Atenuarea schimbărilor climatice” ar trebui să contribuie la elaborarea și la punerea în aplicare a politicii și legislației Uniunii în domeniul climei, în special în ceea ce privește monitorizarea și raportarea gazelor cu efect de seră, politicile legate de exploatarea terenurilor, de schimbarea destinației terenurilor și de silvicultură, conservarea rezervoarelor naturale de carbon, sistemul de comercializare a cotelor de emisii, eforturile statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, captarea și stocarea carbonului, energia din surse regenerabile, eficiența energetică, transporturile și combustibilii, stratul de ozon și gazele fluorurate. Se consideră că construcția proiectelor de infrastructură de capturare și stocare nu intră în domeniul de aplicare al programului LIFE și, prin urmare, nu este sprijinită.
(20) Primele consecințe ale schimbărilor climatice, cum sunt condițiile meteorologice extreme, generatoare de inundații și secete, precum și nivelurile mării și temperaturile ridicate, pot fi deja percepute în Europa și în întreaga lume. Domeniul prioritar „adaptarea la schimbările climatice” ar trebui, prin urmare, să ajute populațiile, sectoarele economice și regiunile în eforturile de adaptare la aceste efecte, prin măsuri și strategii de adaptare specifice, pentru a asigura o mai bună reziliență a Uniunii. Acțiunile din acest domeniu ar trebui să fie complementare cu acțiunile eligibile pentru finanțare în cadrul instrumentului financiar de protecție civilă instituit prin Decizia nr. /2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18). Se consideră că construcția proiectelor de infrastructură de anvergură nu intră în domeniul de aplicare al programului LIFE și, prin urmare, nu este sprijinită.
(21) Punerea în aplicare integrală a politicii și a legislației în domeniul mediului și al climei este legată inextricabil de îmbunătățirea guvernanței, de creșterea implicării părților interesate și de diseminarea informațiilor. Prin urmare, domeniile prioritare „guvernanță” și „informare” ar trebui să sprijine, în cazul ambelor subprograme, dezvoltarea de platforme și schimbul de bune practici în vederea unei mai bune conformități și a unei mai bune aplicări a legislației, inclusiv prin dezvoltarea de programe de formare pentru judecători și pentru procurorii publici, și ar trebui să genereze sprijin din partea publicului și al părților interesate pentru eforturile Uniunii de elaborare a politicilor în domeniul mediului și al climei. Concret, ar trebui ca acestea să sprijine realizarea de îmbunătățiri în ceea ce privește diseminarea bazei de cunoștințe, a celor mai bune practici și a modalităților de punere în aplicare a legislației Uniunii, precum și realizarea de îmbunătățiri în ceea ce privește sensibilizarea și participarea publicului, precum și accesul la informații și la justiție în probleme de mediu.
(22) În cadrul prezentului regulament, sprijinul ar trebui acordat în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (19). Proiectele finanțate în temeiul programului LIFE ar trebui să îndeplinească criteriile de eligibilitate și de acordare pentru a se asigura utilizarea optimă a fondurilor Uniunii și valoarea adăugată la nivel European. La evaluarea valorii adăugate a Uniunii, Comisia ar trebui să acorde o atenție specială, după cum este cazul în cadrul domeniilor prioritare, potențialului de replicare și de transferabilitate al proiectelor, sustenabilității rezultatelor acestora și contribuției pentru atingerea obiectivelor generale și specifice în domeniile prioritare, precum și priorităților tematice pute în aplicare prin subiectele proiectelor. Ar trebui încurajate proiectele cu impact transsectorial. Comisia ar trebui, de asemenea, să promoveze și să încurajeze utilizarea achizițiilor publice ecologice, în special în momentul punerii în aplicare proiectelor.
(23) În vederea menținerii unor condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile care își desfășoară activitatea în cadrul pieței interne și pentru a evita denaturarea nejustificată a concurenței, finanțarea acordată în cadrul programului LIFE a trebui să remedieze, acolo unde este necesar, disfuncționalitățile pieței. Mai mult decât atât, în cazurile în care finanțarea respectivă constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, aceasta ar trebui concepută de o manieră conformă cu normele privind ajutoarele de stat, astfel încât să se evite denaturări ale pieței cum ar fi excluderea (crowding-out) finanțării private, crearea unor structuri de piață ineficiente sau susținerea unor societăți ineficiente, și nu poate fi pusă în practică decât după aprobarea sa de către Comisie, în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din TFUE, cu excepția cazului în care finanțarea respectivă respectă un regulament adoptat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 994/98 al Consiliului (20).
(24) Pentru a îmbunătăți punerea în aplicare a politicii climatice și de mediu și pentru a spori gradul de integrare a obiectivelor climatice și de mediu în cadrul altor politici, programul LIFE ar trebui să susțină proiecte care sprijină abordări integrate cu privire la punerea în aplicare legislației și politicilor din domeniul mediului și al climei. Aceste proiecte integrate ar trebui să servească drept instrumente concrete pentru consolidarea integrării obiectivelor în materie de climă și de mediu în alte politici ale Uniunii și în cheltuielile globale ale Uniunii în conformitate cu Strategia Europa 2020. Ele ar trebui să furnizeze exemple de bune practici pentru punerea în aplicare eficientă și bine coordonată a politicii climatice și de mediu a Uniunii în statele membre și în regiuni. În cazul subprogramului pentru mediu, proiectele integrate respective ar trebui să se axeze în principal pe punerea în aplicare strategiei Uniunii în domeniul biodiversității pentru 2020, având în vedere în special gestionarea și consolidarea eficace a rețelei Natura 2000, instituită prin Directiva 92/43/CEE prin punerea în aplicare a cadrelor de acțiune prioritară elaborate în temeiul articolului 8 din directiva respectivă, a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (21), precum și a legislației din domeniul deșeurilor și al aerului.
(25) Deși se axează pe temele identificate, proiectele integrate ar trebui să fie mecanisme de execuție cu scopuri multiple (urmărind, de exemplu, obținerea unor beneficii de mediu și consolidarea capacităților) care să permită obținerea de rezultate în alte domenii de politică, în special politica privind mediul marin, în conformitate cu obiectivele stabilite prin Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (22). Proiectele integrate ar putea fi utilizate și în alte sectoare de mediu. În cazul subprogramului pentru politici climatice, proiectele respective ar trebui să vizeze, în special, strategii și planuri de acțiune pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.
(26) Proiectele integrate ar trebui să sprijine numai o serie de activități și măsuri specifice, în timp ce alte activități care le completează pe cele incluse în proiecte ar trebui finanțate din alte programe de finanțare ale Uniunii, precum și din fonduri naționale, regionale și din fonduri provenind din sectorul privat. Finanțarea prin intermediul programului LIFE ar trebui să valorifice sinergiile și să asigure coerența între diferitele surse de finanțare ale Uniunii prin imprimarea unei orientări strategice în materie de mediu și de climă, asigurând, totodată, simplificarea procedurilor.
(27) Proiectele integrate, a căror orientare strategică este punerea în aplicare a legislației și politicii Uniunii în materie de climă și mediu, prin abordări integrate, necesită acțiuni în întreaga Uniune și în toate sectoarele vizate de prezentul regulament. Aceasta necesită introducerea unui element de distribuție în procesul de selecție pentru a facilita asigurarea echilibrului geografic, fiind, de asemenea, necesar ca statele membre să încerce, dacă este necesar cu sprijinul unui proiect LIFE de asistență tehnică, să pregătească și să propună cel puțin un proiect integrat în timpul perioadei de programare LIFE.
(28) Având în vedere noutatea abordării pe bază de proiecte integrate, părțile implicate ar trebui să fie sprijinite, atunci când este necesar, cu asistență tehnică. O procedură de depunere a candidaturilor în două etape ar trebui să ușureze faza de aplicare. În prima etapă, un plan financiar ar trebui să indice sursele de finanțare ale Uniunii, naționale sau private care urmează să fie mobilizate și în ce măsură. Doar în a doua etapă ar trebui să se solicite scrisori de intenție din partea a cel puțin o altă sursă de finanțare pentru a asigura îndeplinirea cerinței de mobilizare a unei surse de finanțare suplimentare. În timpul fazei de atribuire ar trebui să se țină seama de măsura în care sunt mobilizate alte fonduri ale Uniunii.
(29) Reușita proiectelor integrate depinde de colaborarea strânsă dintre autoritățile naționale, regionale și locale și actorii nestatali interesați de obiectivele programului LIFE. Prin urmare, ar trebui aplicate principiile transparenței și publicării deciziilor privind elaborarea, punerea în aplicare, evaluarea și monitorizarea proiectelor.
(30) În cazul proiectelor din cadrul subprogramului pentru mediu, altele decât proiectele integrate, ar trebui să se facă o distribuire proporțională a fondurilor între toate statele membre pe durata primului program de lucru multianual, în conformitate cu principiul solidarității și al partajării responsabilităților, prin instituirea unor alocări naționale orientative.
(31) Pentru a consolida capacitatea statelor membre de a participa la programul LIFE, ar trebui să se ofere statelor membre care îndeplinesc cerințele stabilite în prezentul regulament o finanțare garantată pentru proiectele de consolidare a capacității. Aceste fonduri ar trebui să fie disponibilizate pe baza unui plan convenit privind consolidarea capacității, care să descrie intervențiile și finanțarea necesare.
(32) Calitatea ar trebui să constituie criteriul general pentru evaluarea proiectului și procesul de atribuire în programul LIFE. Elementele de distribuție introduse pentru a reflecta echilibrul geografic sunt orientative și nu ar trebui să implice fonduri sau alocări garantate pentru fiecare stat membru.
(33) Uniunea este parte la Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE) privind accesul la informații, participarea publicului și accesul la justiție în probleme de mediu („Convenția de la Aarhus”). Prin urmare, ar trebui sprijinită activitatea organizațiilor neguvernamentale (ONG) și a rețelelor de entități non-profit care urmăresc obiective de interes general pentru Uniune, întrucât acestea sunt eficace pentru sprijinirea obiectivelor Convenției de la Aarhus prin faptul că susțin preocupările și opiniile cetățenilor Uniunii în cadrul procesului de elaborare a politicilor, precum și pentru sprijinirea punerii în aplicare convenției respective și pentru sensibilizarea publicului cu privire la problemele și la răspunsurile strategice legate de mediu și climă. Este oportun ca programul LIFE să sprijine o gamă largă de ONG-uri, precum și de rețele de entități non-profit care urmăresc obiective de interes general pentru Uniune și care își desfășoară activitatea, în principal, în domeniul protecției mediului și/sau al combaterii schimbărilor climatice, prin acordarea competitivă și transparentă a unor subvenții de funcționare, pentru a le permite să contribuie în mod eficace la politica Uniunii, precum și pentru a promova și consolida punerea în aplicare și asigurarea îndeplinirii obiectivelor Uniunii în materie de mediu și de climă, precum și prin crearea și consolidarea capacității lor, pentru a le permite să devină parteneri mai eficienți.
(34) Pentru a-și îndeplini rolul care îi revine în inițierea elaborării și a punerii în aplicare a politicii de mediu și climatice, Comisia ar trebui să utilizeze resurse din programul LIFE pentru a sprijini inițierea, punerea în aplicare și integrarea politicii și legislației Uniunii în domeniul mediului și al climei, inclusiv achiziționarea de servicii și de bunuri. Resursele financiare alocate activităților de comunicare în temeiul prezentului regulament ar trebui să acopere, de asemenea, comunicarea instituțională cu privire la prioritățile politice ale Uniunii, precum și la statutul punerii în aplicare și transpunerii tuturor principalelor acte legislative ale Uniunii în domeniul mediului și al climei.
(35) Decalajul actual de pe piață între cererea și oferta de împrumuturi, de acțiuni și de capital de risc sunt susceptibile să persiste în contextul crizei financiare și, prin urmare, este oportun să se permită utilizarea instrumentelor financiare pentru a sprijini proiectele cu capacitate de a genera venituri în domeniul mediului sau al climei. Instrumentele financiare sprijinite prin programul LIFE ar trebui să fie utilizate pentru a aborda necesitățile specifice ale pieței într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, în concordanță cu obiectivele programului, și ar trebui să nu determine scăderea finanțării private. Ar trebui să fie posibilă combinarea instrumentelor financiare cu subvenții finanțate din bugetul Uniunii, inclusiv în temeiul prezentului regulament.
(36) Experiența dobândită cu programele LIFE anterioare a evidențiat necesitatea de a concentra eforturile asupra unor priorități strategice concrete în domeniul mediului și al climei și asupra unor domenii concrete de acțiune. Ar trebui ca aceste priorități tematice să nu fie exhaustive, pentru a permite candidaților să prezinte propuneri și în alte domenii, precum și pentru a încorpora idei noi pentru a reacționa la noile provocări. De asemenea, programele de lucru multianuale ar trebui să fie flexibile pentru a atinge obiectivele generale și specifice ale programului LIFE, asigurând, în același timp, stabilitatea necesară a temelor de proiect care pun în aplicare prioritățile tematice pentru ca potențialii candidați să își poată planifica, elabora și prezenta propunerile. Primul program de lucru multianual ar trebui să fie valabil timp de patru ani, fiind apoi urmat de un al doilea program de lucru cu o durată de trei ani. Ambele programe de lucru ar trebui să conțină o listă neexhaustivă de teme de proiect care pun în aplicare prioritățile tematice.
(37) Experiența dobândită cu programele LIFE anterioare a subliniat importanța punctelor de contact naționale LIFE, în special pentru a acorda sprijin solicitanților și beneficiarilor, contribuind, astfel, la succesul punerii în aplicare a programelor. Sistemul de puncte de contact naționale și regionale LIFE ar trebui, prin urmare, continuat și, în măsura posibilului, consolidat, în special în statele membre cu un grad redus de absorbție a proiectelor, iar cooperarea dintre Comisie și punctele de contact naționale LIFE, precum și dintre punctele de contact naționale LIFE și punctele de contact regionale LIFE ar trebui consolidată. Experiența dobândită cu programele LIFE anterioare a evidențiat, de asemenea, importanța de a asigura diseminarea efectivă a rezultatelor proiectelor și a activităților de colaborare în rețea pentru a întări efectul de pârghie și valoarea adăugată a Uniunii a programului LIFE, în special prin organizarea de seminarii, ateliere și alte activități care să vizeze schimbul de experiență, de cunoștințe și de bune practici în cadrul Uniunii. Comisia ar trebui să continue și să consolideze activitățile de diseminare cu obiective specifice, inclusiv pe cele care vizează în mod special proiectele integrate, în special în statele membre cu un grad redus de absorbție a proiectelor, precum și în legătură cu sectoare specifice, precum și să faciliteze cooperarea și schimbul de experiență între beneficiarii programului LIFE și la scara largă. De asemenea, Comisia ar trebui să continue să publice periodic lista proiectelor finanțate prin intermediul programului LIFE, care să includă o scurtă descriere a obiectivelor și a rezultatelor obținute și un rezumat al fondurilor angajate, utilizând tehnologiile și mijloacele de comunicare în masă corespunzătoare.
(38) În vederea simplificării programului LIFE și a reducerii sarcinii administrative pentru solicitanți și beneficiari, ar trebui utilizate mai frecvent sume și rate forfetare, fără compromiterea eligibilității TVA-ului și a costurilor cu personalul permanent în conformitate cu condițiile stabilite în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012. Conform practicii curente, suma contribuțiilor la proiect a organizațiilor publice (în calitate de beneficiari coordonatori și/sau beneficiari asociați) ar trebui să depășească cu cel puțin 2 % suma cheltuielilor salariale pentru personalul administrațiilor naționale alocat proiectului. Fondurile Uniunii nu pot fi folosite pentru subvenționarea bugetelor naționale, de exemplu pentru a acoperi costurile TVA. Totuși, există doar informații limitate cu privire la suma la care se ridică fondurile Uniunii folosite pentru a acoperi TVA. Prin urmare, în evaluarea sa intermediară și în evaluarea ex-post a programului LIFE, Comisia ar trebui să furnizeze o situație pentru fiecare stat membru a rambursărilor TVA pe care beneficiarii proiectelor din cadrul programului LIFE le-au solicitat în etapa plății finale.
(39) Ratele maxime de cofinanțare ar trebui stabilite la nivelurile necesare pentru a menține nivelul eficient de sprijin acordat prin programul LIFE.
(40) Programul LIFE și subprogramele sale ar trebui monitorizate și evaluate periodic pe baza unor indicatori de performanță corespunzători, pentru a permite reajustări, inclusiv orice revizie a priorităților tematice care este necesară. Atunci când definește mai bine indicatorii de performanță pentru evaluarea programelor și a proiectelor, Comisia ar trebui să pună accentul pe monitorizarea calității pe baza indicatorilor de performanță și a impactului și rezultatelor preconizate. De asemenea, Comisia ar trebui să propună o metodă de monitorizare a succesului pe termen lung al proiectelor, în special în domeniul prioritar „natură și biodiversitate”. Pentru a oferi o dovadă a beneficiilor colaterale în materie de schimbări climatice și de biodiversitate pe care le pot aduce cele două subprograme, precum și pentru a furniza informații cu privire la nivelul cheltuielilor, în cadrul monitorizării programului LIFE ar trebui supravegheate cheltuielile legate de climă și cele legate de biodiversitate, astfel cum sunt definite în comunicarea „Un buget pentru Europa 2020”. Această supraveghere ar trebui să se bazeze pe o metodologie simplă, prin plasarea cheltuielilor într-una din următoarele trei categorii: cheltuieli legate exclusiv de climă/biodiversitate (contabilizate la 100 %), cheltuieli legate în mare parte de climă/biodiversitate (contabilizate la 40 %) și cheltuieli care nu sunt legate de climă/biodiversitate (contabilizate la 0 %). Ar trebui ca metodologia respectivă să nu excludă utilizarea unor metodologii mai precise, dacă este cazul.
(41) Având în vedere experiența de lungă durată a Comisiei în domeniul gestionării programului și proiectelor LIFE și experiența pozitivă a beneficiarilor programului LIFE cu echipele externe de monitorizare, gestionarea programului LIFE ar trebui să continue să fie asigurată de Comisie. Orice modificare a structurii de gestionare a programului LIFE și a proiectelor ar trebui să fie condiționată de efectuarea unei analize cost-beneficiu ex-ante și să acorde o atenție specială asigurării unei expertize adecvate și cuprinzătoare, în special în domeniul prioritar „natură și biodiversitate”.
(42) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului cheltuielilor, care să includă prevenirea, detectarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul, sancțiuni.
(43) Pentru a se asigura cea mai bună utilizare posibilă a fondurilor Uniunii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei cu privire la indicatorii de performanță aplicabili priorităților tematice pentru subprogramul pentru mediu și domeniilor tematice pentru subprogramul pentru politici climatice, precum și cu privire la modificarea priorităților tematice stabilite în anexa III și la modificarea procentului din buget alocat subvențiilor pentru proiecte care sprijină conservarea naturii și a biodiversității. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.
(44) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament cu privire la adoptarea programelor de lucru multianuale, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (23).
(45) În cazul în care Comitetul pentru programul LIFE pentru mediu și politici climatice nu emite niciun aviz cu privire la un proiect de act de punere în aplicare, Comisia ar trebui să nu adopte proiectul de act de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Recursul la această procedură ar trebui justificat, printre altele, de nevoia de a verifica repartizarea proporțională a fondurilor între proiectele integrate, în special suma maximă care poate fi primită de un singur proiect integrat.
(46) Pentru a se asigura o tranziție eficientă între măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 614/2007 și programul LIFE, este necesar să se continue monitorizarea, auditarea și evaluarea calitativă a activităților finanțate în temeiul respectivului regulament după data expirării acestuia.
(47) Valoarea adăugată a programului LIFE derivă din specificitatea abordării și a orientării sale, datorită căreia intervențiile sale sunt adaptate în mod special la necesitățile în materie de mediu și climă. Programul LIFE poate să contribuie la punerea în aplicare mai eficientă a politicilor de mediu comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre, datorită faptului că reunește mai multe resurse și mai multă expertiză. Programul oferă, de asemenea, platforma necesară pentru dezvoltarea și schimbul de bune practici și cunoștințe, pentru îmbunătățirea, catalizarea și accelerarea modificărilor în ceea ce privește punerea în aplicare acquis-ului și respectiv pentru consolidarea capacităților, sprijinirea actorilor din sectorul privat, în special a IMM-urilor, pentru testarea unor tehnologii și soluții la scară mică, și pentru a permite statelor membre și părților interesate să facă schimb de experiență. În plus, programul LIFE creează sinergii între fondurile Uniunii și cele naționale, mobilizând în același timp fonduri suplimentare din sectorul privat, mărind astfel coerența intervenției Uniunii și promovând o punere în aplicare mai omogenă a acquis-ului.
(48) Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume contribuția la punerea în aplicare și dezvoltarea politicii și legislației Uniunii în domeniul mediului și al climei, inclusiv integrarea obiectivelor de mediu și climatice în alte politici și promovarea unei guvernanțe mai bune, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele prezentului regulament, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.
(49) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 614/2007 ar trebui abrogat,