Recitale
(1) În scopul de a garanta libera circulație a produselor în Uniune, este necesar să se asigure că acestea respectă legislația de armonizare a Uniunii și, prin urmare, îndeplinesc cerințe care garantează un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, precum sănătatea și siguranța în general, sănătatea și siguranța la locul de muncă, protecția consumatorilor, protecția mediului, a siguranței publice și a oricăror alte interese publice protejate de legislația respectivă. Asigurarea aplicării cu strictețe a unor astfel de cerințe este esențială pentru protecția adecvată a acestor interese și pentru a crea condiții în care să fie stimulată concurența loială pe piața mărfurilor din Uniune. Prin urmare, sunt necesare norme pentru această asigurare a aplicării a legislației, indiferent dacă produsele sunt introduse pe piață prin mijloace offline sau online și indiferent dacă ele sunt fabricate în Uniune sau nu.
(2) Legislația de armonizare a Uniunii acoperă o mare parte din produsele fabricate. Produsele neconforme și nesigure pun în pericol cetățenii și ar putea denatura concurența cu operatorii economici care vând produse conforme pe teritoriul Uniunii.
(3) Consolidarea pieței unice a mărfurilor prin îmbunătățirea continuă a eforturilor de a elimina produsele neconforme de pe piața Uniunii a fost identificată ca prioritate în comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2015 intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi”. Acest lucru va fi realizat prin consolidarea supravegherii pieței, prin furnizarea de norme clare, transparente și cuprinzătoare operatorilor economici, prin intensificarea controalelor de conformitate și prin promovarea unei cooperări transfrontaliere mai strânse între autoritățile de asigurare a aplicării legislației, inclusiv prin cooperarea cu autoritățile vamale.
(4) Cadrul pentru supravegherea pieței stabilit prin prezentul regulament ar trebui să completeze și să consolideze dispozițiile existente în legislația de armonizare a Uniunii referitoare la asigurarea conformității produselor și la cadrul de cooperare cu organizațiile care reprezintă operatorii economici sau utilizatorii finali, supravegherea pieței în ceea ce privește produsele și controlul produselor care intră pe piața Uniunii. Cu toate acestea, în conformitate cu principiul lex specialis, prezentul regulament ar trebui să se aplice numai în măsura în care nu există dispoziții specifice cu același obiectiv, de aceeași natură sau cu aceleași efecte în legislația de armonizare a Uniunii. Dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament nu ar trebui, prin urmare, să se aplice în domeniile reglementate de astfel de dispoziții specifice, de exemplu cele stabilite în Regulamentele (CE) nr. 1223/2009 (3), (UE) 2017/745 (4) și (UE) 2017/746 (5), inclusiv utilizarea Bazei europene de date referitoare la dispozitivele medicale (Eudamed), precum și (UE) 2018/858 (6) ale Parlamentului European și ale Consiliului.
(5) Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) stabilește cerințele generale de siguranță pentru toate produsele de consum și prevede obligațiile și prerogativele specifice ale statelor membre în ceea ce privește produsele periculoase, precum și schimbul de informații în acest sens prin intermediul sistemului de schimb rapid de informații (RAPEX). Autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să aibă posibilitatea de a lua acele măsuri mai specifice disponibile în conformitate cu directiva respectivă. Pentru a atinge un nivel de siguranță mai ridicat în cazul produselor de consum, ar trebui crescută eficiența mecanismelor pentru schimburi de informații și situații de intervenție rapidă prevăzute în Directiva 2001/95/CE.
(6) Dispozițiile privind supravegherea pieței prevăzute în prezentul regulament ar trebui să se aplice produselor care fac obiectul legislației de armonizare a Uniunii, enumerate în anexa I referitoare la produsele fabricate, altele decât produsele alimentare, hrana pentru animale, produsele medicamentoase de uz uman și veterinar, plantele și animalele vii, produsele de origine umană și produsele de origine vegetală și animală care sunt direct legate de reproducerea lor viitoare. Acest lucru va asigura un cadru uniform pentru supravegherea pieței produselor respective la nivelul Uniunii și va contribui la creșterea încrederii consumatorilor și a altor utilizatori finali în produsele introduse pe piața Uniunii. În cazul în care, în viitor, se adoptă noi acte legislative de armonizare ale Uniunii, va fi necesar ca această legislație să stipuleze dacă prezentul regulament se aplică, de asemenea, legislației respective.
(7) Articolele 15-29 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (8) de stabilire a cadrului de supraveghere a pieței comunitare și a controalelor privind produsele care intră pe piața comunitară ar trebui eliminate, iar dispozițiile respective ar trebui înlocuite de prezentul regulament. Cadrul respectiv include la articolele 27, 28 și 29 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008, dispozițiile privind controalele produselor care intră pe piața comunitară, care se aplică nu numai produselor ce fac obiectul cadrului de supraveghere a pieței, ci tuturor produselor în măsura în care alte dispoziții din dreptul Uniunii nu conțin dispoziții specifice referitoare la organizarea controalelor privind produsele care intră pe piața Uniunii. Prin urmare, este necesar ca domeniul de aplicare al dispozițiilor prezentului regulament referitoare la produsele care intră pe piața Uniunii să fie extins la toate produsele.
(8) Pentru a raționaliza și a simplifica cadrul legislativ general, urmărind în același timp obiectivele unei mai bune legiferări, normele aplicabile controalelor privind produsele care intră pe piața Uniunii ar trebui să fie revizuite și integrate într-un singur cadru legislativ pentru controalele produselor la frontierele externe ale Uniunii.
(9) Responsabilitatea pentru asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii ar trebui să revină statelor membre, iar autoritățile lor de supraveghere a pieței ar trebui să se asigure că legislația este respectată pe deplin. De aceea, statele membre ar trebui să stabilească abordări sistematice pentru a asigura eficiența supravegherii pieței și a altor activități de asigurare a aplicării legislației. În acest sens, metodologia și criteriile de evaluare a riscurilor ar trebui armonizate într-o mai mare măsură în toate statele membre în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile pentru toți operatorii economici.
(10) Pentru a asista autoritățile de supraveghere a pieței să îmbunătățească coerența activităților lor în ceea ce privește aplicarea prezentului regulament, ar trebui instituit un sistem eficient de evaluare la nivel de omologi pentru autoritățile de supraveghere a pieței care doresc să participe.
(11) Anumite definiții prevăzute în prezent în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 ar trebui să fie aliniate cu definițiile prevăzute în alte acte juridice ale Uniunii și, după caz, să reflecte arhitectura lanțurilor de aprovizionare moderne. Definiția „producătorului” din prezentul regulament nu ar trebui să scutească producătorii de niciuna dintre obligațiile pe care le-ar putea avea în temeiul legislației de armonizare a Uniunii unde se aplică definiții specifice ale producătorului, care ar putea include orice persoană fizică sau juridică care modifică un produs deja introdus pe piață într-o manieră care ar putea afecta conformitatea cu legislația de armonizare a Uniunii aplicabilă și care îl introduce pe piață sau orice altă persoană fizică sau juridică care introduce un produs pe piață sub numele sau marca sa.
(12) Operatorii economici de-a lungul întregului lanț de aprovizionare ar trebui să acționeze în mod responsabil și în deplină conformitate cu cerințele legale aplicabile atunci când introduc sau pun la dispoziție produse pe piață, astfel încât să asigure respectarea legislației de armonizare a Uniunii privind produsele. Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor care corespund rolurilor deținute de fiecare dintre operatorii economici în procesul de aprovizionare și de distribuție în temeiul unor dispoziții specifice din legislația de armonizare a Uniunii, iar producătorului ar trebui să îi revină responsabilitatea finală pentru conformitatea produsului cu cerințele legislației de armonizare a Uniunii.
(13) Provocările pieței mondiale și complexitatea din ce în ce mai mare a lanțurilor de aprovizionare, precum și creșterea numărului de produse oferite spre vânzare online utilizatorilor finali în cadrul Uniunii fac necesară consolidarea măsurilor de asigurare a aplicării legislației, pentru a asigura siguranța consumatorilor. În plus, experiența practică în materie de supraveghere a pieței a arătat că astfel de lanțuri de aprovizionare implică uneori operatori economici cu o formă nouă care nu se încadrează adecvat în lanțurile de aprovizionare tradiționale, în conformitate cu cadrul juridic existent. Acesta este în special cazul furnizorilor de servicii de logistică, care îndeplinesc multe dintre aceleași funcții ca și importatorii, dar care ar putea să nu corespundă întotdeauna definiției tradiționale a importatorului din dreptul Uniunii. Pentru a asigura că autoritățile de supraveghere a pieței își pot îndeplini în mod eficace responsabilitățile și pentru a evita o lacună în sistemul de asigurare a aplicării legislației, este oportun ca furnizorii de servicii de logistică să fie incluși pe lista operatorilor economici împotriva cărora autoritățile de supraveghere a pieței pot lua măsuri de asigurare a aplicării legislației. Prin includerea furnizorilor de servicii de logistică în domeniul de aplicare al prezentului regulament, autoritățile de supraveghere a pieței vor fi în măsură să gestioneze mai bine noi forme de activitate economică pentru a garanta siguranța consumatorilor și buna funcționare a pieței interne, inclusiv în cazul în care operatorul economic acționează atât ca importator în ceea ce privește anumite produse, cât și ca furnizor de servicii de logistică în ceea ce privește alte produse.
(14) Lanțurile de aprovizionare moderne cuprind o gamă largă de operatori economici, care ar trebui să fie toți obligați să asigure aplicarea legislației de armonizare a Uniunii, ținând seama în mod corespunzător de rolurile lor respective în cadrul lanțului de aprovizionare, precum și de măsura în care contribuie la punerea la dispoziție a produselor pe piața Uniunii. Prin urmare, este necesar ca prezentul regulament să se aplice operatorilor economici care sunt direct vizați de legislația de armonizare a Uniunii menționată în anexa I la prezentul regulament, cum ar fi fabricantul unui articol și utilizatorul din aval, astfel cum sunt definiți în Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (9) și în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (10), instalatorul, astfel cum este definit în Directiva 2014/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului (11), furnizorul, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (12) sau comerciantul, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 2017/1369 al Parlamentului European și al Consiliului (13).
(15) Un produs oferit spre vânzare online sau prin alte mijloace de vânzare la distanță ar trebui considerat ca fiind pus la dispoziție pe piață în cazul în care oferta de vânzare este destinată utilizatorilor finali din Uniune. În conformitate cu normele aplicabile ale Uniunii privind dreptul internațional privat, ar trebui să se efectueze o analiză de la caz la caz pentru a se stabili dacă o ofertă se adresează utilizatorilor finali din Uniune. O ofertă de vânzare ar trebui considerată destinată utilizatorilor finali din Uniune dacă operatorul economic relevant își direcționează activitățile, prin orice mijloace, către un stat membru. Pentru analizele de la caz la caz, trebuie luați în considerare factorii relevanți, cum ar fi zonele geografice către care este posibilă expedierea, limbile disponibile utilizate pentru ofertă sau pentru comenzi sau mijloacele de plată. În cazul vânzărilor online, simplul fapt că site-ul de internet al operatorilor economici sau al intermediarilor este accesibil în statul membru în care utilizatorul final își are sediul sau domiciliul este insuficient.
(16) Dezvoltarea comerțului electronic se datorează, de asemenea, în mare măsură proliferării furnizorilor de servicii ale societății informaționale, de obicei prin intermediul unor platforme și în schimbul unei remunerații, care propun servicii intermediare prin stocarea de conținut provenit de la terți, însă fără a exercita control asupra acestor conținuturi și, prin urmare, fără să acționeze în numele unui operator economic. Eliminarea conținutului în ceea ce privește produsele neconforme sau, atunci când acest lucru nu este fezabil, restricționarea accesului la produsele neconforme oferite prin serviciile lor nu ar trebui să aducă atingere normelor prevăzute de Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14). În special, nicio obligație generală nu ar trebui impusă furnizorilor de servicii ale societății informaționale pentru monitorizarea informațiilor pe care le transmit sau le stochează și nu ar trebui să li se impună o obligație generală de a căuta în mod activ fapte sau circumstanțe care să indice o activitate ilegală. În plus, furnizorii de servicii de găzduire nu ar trebui să fie răspunzători atât timp cât nu au efectiv cunoștință de activități sau informații ilegale și nu cunosc faptele sau circumstanțele din care să rezulte că activitățile sau informațiile sunt vădit ilegale.
(17) Deși prezentul regulament nu se referă la protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, ar trebui totuși avut în vedere faptul că, adesea, produsele contrafăcute nu îndeplinesc cerințele stabilite în legislația de armonizare a Uniunii, prezintă riscuri pentru sănătatea și siguranța utilizatorilor finali, denaturează concurența, pun în pericol interesele publice și sprijină alte activități ilegale. Statele membre ar trebui, prin urmare, să adopte în continuare măsuri eficace pentru a preveni intrarea pe piața Uniunii a produselor contrafăcute, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 608/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (15).
(18) O piață unică mai echitabilă ar trebui să asigure condiții egale de concurență pentru toți operatorii economici și protecție împotriva concurenței neloiale. În acest scop, este necesară consolidarea asigurării aplicării legislației de armonizare a Uniunii privind produsele. O bună cooperare între producători și autoritățile de supraveghere a pieței este un element esențial care permite intervenția imediată și luarea de măsuri corective legate de produs. Este important ca, pentru anumite produse, să existe un operator economic stabilit în Uniune, astfel încât autoritățile de supraveghere a pieței să aibă o persoană căreia să îi poată adresa cereri, inclusiv cereri pentru furnizarea de informații privind conformitatea produsului cu legislația de armonizare a Uniunii și care să poată coopera cu autoritățile de supraveghere a pieței pentru a se asigura că se iau imediat măsuri corective pentru a remedia cazurile de neconformitate. Operatorii economici care ar trebui să îndeplinească sarcinile respective sunt producătorul, sau importatorul atunci când producătorul nu este stabilit în Uniune sau un reprezentant autorizat mandatat de producător în acest scop sau un furnizor de servicii de logistică stabilit în Uniune pentru produsele gestionate de el în cazul în care niciun alt operator economic nu este stabilit în Uniune.
(19) Dezvoltarea comerțului electronic creează anumite probleme pentru autoritățile de supraveghere a pieței în ceea ce privește asigurarea conformității produselor oferite spre vânzare online și asigurarea efectivă a aplicării legislației de armonizare a Uniunii. Numărul operatorilor economici care oferă produse direct consumatorilor, prin mijloace electronice, este în creștere. Prin urmare, operatorii economici cu sarcini privind produsele care fac obiectul anumitor acte din legislația de armonizare a Uniunii joacă un rol esențial pentru a le permite autorităților de supraveghere a pieței să dispună de un interlocutor stabilit în Uniune, precum și pentru a îndeplini sarcini specifice în timp util pentru a se asigura că produsele sunt conforme cu cerințele prevăzute în legislația de armonizare a Uniunii, în beneficiul consumatorilor, al altor utilizatori finali și al întreprinderilor de pe teritoriul Uniunii.
(20) Obligațiile operatorului economic cu sarcini privind produsele care fac obiectul anumitor acte din legislația de armonizare a Uniunii nu ar trebui să aducă atingere actualelor obligații și responsabilități ale producătorului, importatorului și reprezentantului autorizat, prevăzute de legislația de armonizare a Uniunii relevante.
(21) Obligațiile prevăzute de prezentul regulament potrivit cărora un operator economic trebuie să fie stabilit în Uniune pentru a introduce produse pe piața Uniunii ar trebui să se aplice numai zonelor în care s-a identificat nevoia ca un operator economic să acționeze drept punct de legătură cu autoritățile de supraveghere a pieței, luând în considerare o abordare bazată pe riscuri, având în vedere principiul proporționalității și ținând seama de nivelul ridicat de protecție a utilizatorilor finali din Uniune.
(22) În plus, obligațiile respective nu ar trebui să se aplice în cazul în care cerințele specifice prevăzute de anumite acte juridice privind produsele produc același rezultat în practică, și anume Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (16), Regulamentul (CE) nr. 1223/2009, Regulamentul (UE) nr. 167/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (17), Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (18), Directiva 2014/28/UE a Parlamentului European și a Consiliului (19), Directiva 2014/90/UE a Parlamentului European și a Consiliului (20), Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului (21), Regulamentul (UE) 2017/745, Regulamentul (UE) 2017/746, Regulamentul (UE) 2017/1369 și Regulamentul (UE) 2018/858. De asemenea, ar trebui să se acorde atenție situațiilor în care potențiale riscuri sau cazuri de neconformitate sunt reduse sau în care produsele sunt comercializate în principal prin intermediul lanțurilor de aprovizionare tradiționale, lucru valabil, de exemplu, în cazul Directivei 2014/33/UE, al Regulamentului (UE) 2016/424 al Parlamentului European și al Consiliului (22) și al Directivei 2010/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului (23).
(23) Datele de contact ale operatorilor economici cu sarcini în ceea ce privește produsele care fac obiectul anumitor acte din legislația de armonizare a Uniunii ar trebui să fie indicate împreună cu produsul, pentru a facilita controalele de-a lungul lanțului de aprovizionare.
(24) Operatorii economici ar trebui să coopereze pe deplin cu autoritățile de supraveghere a pieței și alte autorități competente pentru a asigura buna desfășurare a supravegherii pieței și pentru a permite autorităților să își îndeplinească sarcinile. Cooperarea include, la cererea autorităților, furnizarea datelor de contact ale operatorilor economici cu sarcini în ceea ce privește produsele care fac obiectul unei anumite legislații de armonizare a Uniunii, în cazul în care aceste informații se află la dispoziția lor.
(25) Operatorii economici ar trebui să aibă acces cu ușurință la informații complete și de înaltă calitate. Întrucât portalul digital unic înființat în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului (24) oferă un punct unic de acces online la informații, acesta poate fi utilizat pentru a le furniza operatorilor economici informații relevante privind legislația de armonizare a Uniunii. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să pună în aplicare proceduri pentru asigurarea accesului la punctele de informare despre produs înființate în temeiul Regulamentului (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului (25) pentru a asista operatorii economici să dea curs în mod corespunzător solicitărilor de informații. Obligațiile statelor membre atunci când furnizează astfel de informații nu includ consiliere privind specificațiile tehnice ori standardele armonizate sau proiectarea unui anumit produs.
(26) Autoritățile de supraveghere a pieței ar putea desfășura activități comune cu alte autorități sau organizații care reprezintă operatori economici sau utilizatori finali, în vederea promovării conformității, a identificării neconformității, a sensibilizării și a furnizării de orientări privind legislația de armonizare a Uniunii și privind anumite categorii de produse, inclusiv cele care sunt oferite spre vânzare online.
(27) Statele membre ar trebui să își desemneze propriile autorități de supraveghere a pieței. Prezentul regulament nu ar trebui să le interzică statelor membre să aleagă autoritățile competente pentru îndeplinirea sarcinilor de supraveghere a pieței. Pentru a facilita asistența și cooperarea administrativă, statele membre ar trebui, de asemenea, să desemneze un birou unic de legătură. Birourile unice de legătură ar trebui cel puțin să reprezinte poziția coordonată a autorităților de supraveghere a pieței și a autorităților responsabile de controlul produselor care intră pe piața Uniunii.
(28) Comerțul electronic prezintă anumite provocări pentru autoritățile de supraveghere a pieței în ceea ce privește protecția sănătății și siguranței utilizatorilor finali împotriva produselor neconforme. Statele membre ar trebui să se asigure, prin urmare, că activităților lor de supraveghere a pieței sunt organizate la fel de eficient pentru produsele puse la dispoziție online ca și pentru produsele puse la dispoziție offline.
(29) Atunci când efectuează activități de supraveghere a pieței în ceea ce privește produsele oferite spre vânzare online, autoritățile de supraveghere a pieței se confruntă cu numeroase dificultăți, cum ar fi localizarea produselor vândute online, identificarea operatorilor economici responsabili sau realizarea de evaluări ale riscurilor sau de teste din cauza imposibilității de a accede fizic la produse. În plus față de cerințele introduse prin prezentul regulament, statele membre sunt încurajate să utilizeze suplimentar orientări și cele mai bune practici pentru supravegherea pieței și pentru comunicarea cu întreprinderile și consumatorii.
(30) Ar trebui acordată o atenție deosebită tehnologiilor emergente, ținând seama de faptul că consumatorii folosesc din ce în ce mai mult în viața de zi cu zi dispozitive conectate la internet. Cadrul de reglementare al Uniunii ar trebui, prin urmare, să abordeze problema noilor riscuri pentru a se garanta siguranța utilizatorilor finali.
(31) Într-o epocă în care tehnologiile digitale sunt în continuă dezvoltare, ar trebui analizate noi soluții care să poată contribui la o supraveghere eficientă a pieței în cadrul Uniunii.
(32) Supravegherea pieței ar trebui să fie minuțioasă și eficientă, pentru a se asigura că legislația de armonizare a Uniunii privind produsele este aplicată în mod corect. Întrucât controalele oficiale pot reprezenta o povară pentru operatorii economici, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să organizeze și să efectueze activitățile de control printr-o abordare bazată pe factorii de risc, luând în considerare interesele operatorilor economici respectivi și limitând această povară la ceea ce este necesar pentru efectuarea unor controale eficiente și eficace. În plus, supravegherea pieței ar trebui să fie efectuată cu același nivel de diligență de către autoritățile competente ale statului membru, indiferent dacă neconformitatea produsului în cauză este relevantă pe teritoriul acelui stat membru sau dacă este susceptibilă să aibă un impact pe piața unui alt stat membru. În cazul în care produsele sau categoriile de produse prezintă riscuri specifice sau încalcă grav legislația de armonizare a Uniunii aplicabilă, ar putea fi stabilite de către Comisie condiții uniforme pentru anumite activități de inspecție desfășurate de autoritățile de supraveghere a pieței.
(33) Atunci când își îndeplinesc sarcinile, autoritățile de supraveghere a pieței se confruntă cu diferite deficiențe în ceea ce privește resursele, mecanismele de coordonare, precum și competențele legate de produsele neconforme. Aceste diferențe duc la o asigurare fragmentată a aplicării legislației de armonizare a Uniunii și la o supraveghere a pieței mai riguroasă în unele state membre decât în altele, ceea ce ar putea compromite condițiile de concurență echitabile dintre întreprinderi și ar putea crea, de asemenea, dezechilibre în ceea ce privește nivelul de siguranță a produselor în întreaga Uniune.
(34) Pentru a asigura faptul că legislația de armonizare a Uniunii privind produsele este aplicată în mod corect, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să dispună de un set comun de competențe investigative și de asigurare a aplicării, permițând consolidarea cooperării între autoritățile de supraveghere a pieței și având un efect mai puternic de descurajare pentru operatorii economici care încalcă cu bună știință legislația de armonizare a Uniunii. Aceste competențe ar trebui să fie suficient de solide pentru a face față problemelor de asigurare a aplicării legislației de armonizare a Uniunii, împreună cu provocările legate de comerțul electronic și de mediul digital, și pentru a împiedica operatorii economici să exploateze lacunele din sistemul de asigurare a aplicării prin relocarea în state membre ale căror autorități de supraveghere a pieței nu sunt echipate pentru a combate practicile ilegale. În special, competențele ar trebui să asigure faptul că informațiile și elementele de probă pot fi partajate între autoritățile competente, astfel încât asigurarea aplicării legislației să poată fi efectuată în același mod în toate statele membre.
(35) Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere libertății statelor membre de a alege sistemul de asigurare a aplicării legislației pe care îl consideră adecvat. Statele membre ar trebui să fie libere să aleagă dacă autoritățile lor de supraveghere a pieței își pot exercita competențele de investigare și de asigurare a aplicării legislației în mod direct, sub propria lor autoritate, recurgând la alte autorități publice sau făcând apel la instanțele judecătorești competente.
(36) Autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să fie în măsură să inițieze investigații din proprie inițiativă dacă iau cunoștință de existența unor produse neconforme introduse pe piață.
(37) Autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să aibă acces la toate elementele de probă, datele și informațiile necesare referitoare la obiectul unei investigații, pentru a determina dacă legislația de armonizare a Uniunii aplicabilă a fost încălcată și, în special, pentru a identifica operatorul economic responsabil, indiferent de cine deține elementele de probă, datele sau informațiile respective și indiferent de locul în care se află acestea și de formatul în care ele sunt păstrate. Autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să fie în măsură să solicite operatorilor economici, inclusiv celor din lanțul valoric digital, să furnizeze toate elementele de probă, datele și informațiile necesare.
(38) Autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să fie în măsură să efectueze inspecțiile necesare la fața locului și ar trebui să aibă dreptul de a pătrunde în orice sediu, pe orice teren sau în orice mijloc de transport pe care operatorul economic îl utilizează în scopuri legate de activitatea sa comercială, de afaceri, meșteșugărească sau profesională.
(39) Autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să fie în măsură să solicite unui reprezentant sau unui membru relevant al personalului operatorului economic în cauză să furnizeze explicații cu privire la fapte, informații sau documente legate de aspectele care fac obiectul inspecției și să înregistreze răspunsurile oferite de respectivul reprezentant sau membru relevant al personalului.
(40) Autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să fie în măsură să verifice conformitatea produselor care urmează a fie puse la dispoziție pe piață cu legislația de armonizare a Uniunii și să obțină dovezi de neconformitate. Prin urmare, acestea ar trebui să aibă competența de a achiziționa produse și, atunci când elementele de probă nu pot fi obținute prin alte mijloace, să achiziționeze produse sub o identitate falsă.
(41) În mediul digital, în special, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să aibă posibilitatea de a pune capăt neconformității în mod rapid și eficace, în special în cazul în care operatorul economic care vinde produsul își ascunde identitatea sau se mută într-un alt stat din Uniune sau într-o țară terță pentru a evita asigurarea aplicării legislației. În cazurile în care există un risc de prejudiciu grav și ireparabil pentru utilizatorii finali din cauza neconformității, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să poată lua măsuri, în cazul în care acest lucru este justificat în mod corespunzător și este proporțional și nu există alte mijloace disponibile pentru a preveni sau a reduce un astfel de prejudiciu, inclusiv, dacă este cazul, solicitând eliminarea conținutului de pe interfața online sau afișarea unui mesaj de avertizare. În cazul în care nu se dă curs unei astfel de solicitări, autoritatea relevantă ar trebui să aibă competența de a le solicita furnizorilor de servicii ale societății informaționale să restricționeze accesul la interfața online. Aceste măsuri ar trebui luate în conformitate cu principiile stabilite în Directiva 2000/31/CE.
(42) Punerea în aplicare a prezentului regulament și exercitarea competențelor în aplicarea acestuia ar trebui să respecte și alte acte din dreptul Uniunii și din dreptul intern, de exemplu Directiva 2000/31/CE, inclusiv în ceea ce privește garanțiile procedurale aplicabile și principiile drepturilor fundamentale. Respectiva punere în aplicare și respectiva exercitare a competențelor ar trebui, de asemenea, să fie proporționale și adecvate, ținând seama de natura și de prejudiciul general real sau potențial cauzat de încălcare. Autoritățile competente ar trebui să ia în considerare toate faptele și circumstanțele cazului și să aleagă cele mai adecvate măsuri, și anume acelea care sunt esențiale pentru a remedia încălcarea sancționată prin prezentul regulament. Măsurile respective ar trebui să fie proporționale, eficace și cu efect de descurajare. Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a stabili condițiile și limitele de exercitare a competențelor pentru îndeplinirea sarcinilor în dreptul intern. În cazul în care, de exemplu, în conformitate cu dreptul intern, este necesară o autorizație prealabilă din partea autorității judiciare a statului membru în cauză pentru a intra în sediile persoanelor fizice și juridice, competența de a intra în aceste sedii ar trebui să fie exercitată doar după ce această autorizație prealabilă a fost obținută.
(43) Autoritățile de supraveghere a pieței acționează în interesul operatorilor economici, al utilizatorilor finali și al publicului, pentru a asigura că interesele publice care intră sub incidența legislației de armonizare a Uniunii relevante privind produsele sunt permanent menținute și protejate prin intermediul unor măsuri de asigurare a aplicării legislației adecvate, precum și că respectarea acestei legislații este asigurată de-a lungul lanțului de aprovizionare prin controale adecvate, ținându-se seama de faptul că, în multe cazuri, simplele controale administrative nu pot înlocui controalele fizice și de laborator pentru a verifica dacă produsele sunt conforme cu legislația de armonizare a Uniunii relevantă. Prin urmare, autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să asigure un nivel ridicat de transparență în desfășurarea activităților lor și să pună la dispoziția publicului toate informațiile pe care le consideră relevante pentru a proteja interesele utilizatorilor finali din Uniune.
(44) Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere funcționării RAPEX în conformitate cu Directiva 2001/95/CE.
(45) Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere procedurii clauzei de salvgardare prevăzute de legislația sectorială de armonizare a Uniunii, în conformitate cu articolul 114 alineatul (10) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În vederea asigurării unui nivel echivalent de protecție în întreaga Uniune, statele membre sunt autorizate să ia măsuri în ceea ce privește produsele care prezintă un risc pentru sănătate și siguranță sau alte aspecte de protecție a interesului public. Acestea sunt, de asemenea, obligate să notifice aceste măsuri celorlalte state membre și Comisiei, permițând Comisiei să adopte o poziție cu privire la faptul dacă măsurile naționale care restricționează libera circulație a produselor în vederea asigurării funcționării pieței interne sunt justificate.
(46) Schimbul de informații între autoritățile de supraveghere a pieței și utilizarea elementelor de probă și a rezultatelor investigațiilor ar trebui să respecte principiul confidențialității. Informațiile ar trebui gestionate în conformitate cu dreptul intern aplicabil, pentru a se asigura că investigațiile nu sunt compromise, iar reputația operatorilor economici nu este afectată.
(47) În cazul în care, în sensul prezentului regulament, este necesar să se prelucreze date cu caracter personal, acest lucru trebuie să se realizeze în conformitate cu dreptul Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal. Orice prelucrare a datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament este reglementată de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (26) și de Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (27), după caz.
(48) Pentru a asigura eficacitatea și consecvența testării în întreaga Uniune în cadrul de supraveghere a pieței în ceea ce privește produsele specifice sau o categorie specifică sau un grup specific de produse sau pentru riscurile specifice legate de o categorie sau grup de produse, Comisia poate să desemneze propriile instalații de testare sau instalațiile de testare publice ale unui stat membru ca instalații de testare ale Uniunii. Toate instalațiile de testare ale Uniunii ar trebui să fie acreditate în conformitate cu cerințele din Regulamentul (CE) nr. 765/2008. Pentru a evita conflictul de interesele, instalațiile de testare ale Uniunii ar trebui să ofere servicii exclusiv autorităților de supraveghere a pieței, Comisiei, rețelei Uniunii pentru conformitatea produselor („rețeaua”) și altor entități guvernamentale sau interguvernamentale.
(49) Statele membre ar trebui să asigure disponibilitatea permanentă a unor resurse financiare adecvate pentru a pune personalul și echipamentele necesare la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței. Supravegherea eficientă a pieței este solicitantă în ceea ce privește resursele și ar trebui să se asigure resurse stabile, la un nivel corespunzător nevoilor de asigurare a aplicării legislației în orice moment. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a suplimenta finanțarea publică prin recuperarea costurilor suportate de la operatorii economici relevanți atunci când se efectuează supravegherea pieței în legătură cu produsele care au fost găsite neconforme.
(50) Ar trebui instituite mecanisme de asistență reciprocă, întrucât este imperativ pentru piața Uniunii de bunuri ca autoritățile de supraveghere a pieței din statele membre să coopereze în mod eficace. Autoritățile ar trebui să acționeze cu bună-credință și, ca principiu general, să accepte cererile de asistență reciprocă, în special cele referitoare la accesul la declarația UE de conformitate, declarația de performanță și documentația tehnică.
(51) Este necesar ca statele membre să desemneze autoritățile responsabile pentru aplicarea legislației vamale și orice alte autorități responsabile, în temeiul dreptului intern, cu controlul produselor care intră pe piața Uniunii.
(52) O modalitate eficace de a garanta că pe piața Uniunii nu sunt introduse produse nesigure sau neconforme ar fi aceea de a detecta astfel de produse, înainte ca acestea să fie puse în liberă circulație. Autoritățile, în calitate de autorități responsabile cu controalele asupra produselor care intră pe piața Uniunii, au o vedere de ansamblu completă asupra fluxurilor comerciale care traversează frontierele externe ale Uniunii și ar trebui, prin urmare, să fie obligate să efectueze controale adecvate pe baza unei evaluări a riscului, pentru a contribui la crearea unei piețe mai sigure, care să asigure un nivel ridicat de protecție a intereselor publice. Statelor membre le revine sarcina de a desemna autoritățile specifice care trebuie să fie responsabile cu verificările corespunzătoare ale documentelor și, în cazul în care este necesar, cu verificările fizice sau de laborator ale produselor înainte ca acestea să fie puse în liberă circulație. Asigurarea aplicării uniforme a legislației de armonizare a Uniunii privind produsele poate fi realizată doar prin intermediul cooperării sistematice și al schimbului de informații dintre autoritățile de supraveghere a pieței și alte autorități desemnate drept autorități responsabile cu controlul produselor care intră pe piața Uniunii. Aceste autorități ar trebui să primească în prealabil din partea autorităților de supraveghere a pieței toate informațiile necesare privind produsele neconforme sau informațiile privind operatorii economici care prezintă un risc mai ridicat de neconformitate. La rândul lor, autoritățile responsabile cu controlul produselor care intră pe piața Uniunii ar trebui să informeze autoritățile de supraveghere a pieței în timp util cu privire la punerea produselor în liberă circulație și la rezultatele controalelor, în cazul în care aceste informații sunt relevante pentru asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii privind produsele. În plus, în cazul în care Comisia constată existența unui risc major prezentat de un produs importat, aceasta ar trebui să informeze statele membre cu privire la riscul respectiv pentru a asigura un control mai coordonat și mai eficient al conformității și al asigurării aplicării legislației la primele puncte de intrare în Uniune.
(53) Importatorilor ar trebui să li se reamintească că articolele 220, 254, 256, 257 și 258 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (28) prevăd că produsele care intră pe piața Uniunii care necesită o prelucrare suplimentară pentru a fi în conformitate cu legislația de armonizare a Uniunii aplicabilă sunt plasate sub regimul vamal corespunzător care să permită prelucrarea respectivă de către importator. În general, punerea în liberă circulație nu ar trebui considerată ca fiind o dovadă a conformității cu dreptul Uniunii, deoarece aceasta nu include neapărat o verificare completă a conformității.
(54) Pentru a utiliza ghișeul unic al UE pentru vămi și, prin urmare, pentru a optimiza și fluidiza transferul de date între autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței, este necesar să se creeze interfețe electronice care să permită transferul automat de date. Autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței ar trebui să contribuie la stabilirea datelor care trebuie transmise. Sarcina suplimentară pentru autoritățile vamale ar trebui să fie limitată, iar interfețele ar trebui să fie foarte automatizate și ușor de utilizat.
(55) Este necesar să se instituie Rețeaua, găzduită de Comisie, care să vizeze coordonarea și cooperarea structurată între autoritățile de asigurare a aplicare a legislației statelor membre și Comisie, precum și raționalizarea practicilor de supraveghere a pieței în cadrul Uniunii, facilitând punerea în aplicare de către statele membre a unor activități comune de asigurare a aplicării legislației, cum ar fi investigațiile comune. Această structură administrativă de sprijin ar trebui să permită gruparea resurselor și menținerea unui sistem informatic și de comunicații între statele membre și Comisie, contribuind astfel la o mai bună asigurare a aplicării legislației de armonizare a Uniunii privind produsele și la descurajarea încălcărilor. Implicarea grupurilor de cooperare administrativă (ADCO) în cadrul Rețelei nu ar trebui să împiedice implicarea altor grupuri similare implicate în activități de cooperare administrativă. Comisia ar trebui să furnizeze Rețelei sprijinul administrativ și financiar necesar.
(56) Între statele membre și Comisie, ar trebui să existe un schimb de informații eficace, rapid și precis. O serie de instrumente existente, de exemplu, sistemul de informații și comunicare pentru supravegherea pieței (ICSMS) și RAPEX, care permit coordonarea între autoritățile de supraveghere a pieței din Uniune. Aceste instrumente, împreună cu interfața care permite transferul datelor de la ICSMS către RAPEX, ar trebui menținute și dezvoltate în continuare pentru a exploata pe deplin potențialul lor și pentru a contribui la intensificarea cooperării și a schimbului de informații între statele membre și Comisie.
(57) În acest context, în scopul colectării de informații referitoare la asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii privind produsele, ICSMS ar trebui să fie actualizat și să fie accesibil Comisiei, birourilor unice de legătură, autorităților vamale și celor de supraveghere a pieței. În plus, ar trebui elaborată o interfață electronică pentru a permite un schimb eficient de informații între sistemele vamale naționale și autoritățile de supraveghere a pieței. În ceea ce privește cazurile de cereri de asistență reciprocă, birourile unice de legătură ar trebui să ofere tot sprijinul necesar pentru cooperarea între autoritățile relevante. De aceea, ICSMS ar trebui să ofere funcții care permit semnalarea automată către birourile unice de legătură a nerespectării termenelor. Când legislația sectorială prevede deja sisteme electronice pentru cooperare și schimbul de date, așa cum este cazul, de exemplu, al EUDAMED pentru dispozitivele medicale, sistemele respective ar trebui să fie păstrate în uz atunci când este cazul.
(58) În general, ICSMS ar trebui utilizat pentru a face schimb de informații considerate utile de alte autorități de supraveghere a pieței. Acestea ar putea include controale efectuate în contextul proiectelor de supraveghere a pieței, indiferent de rezultatul testelor. Volumul de date care urmează să fie introduse în ICSMS ar trebui să fie echilibrat, în sensul a nu impune o povară excesivă, în cazul în care eforturile de introducere a datelor ar depăși activitatea desfășurată în cadrul controalelor efective, și a fi suficient de cuprinzător pentru a sprijini o mai mare eficiență și eficacitate din partea autorităților. Astfel, datele introduse în ICSMS ar trebui să acopere, de asemenea, verificări mai simple decât testele de laborator. Cu toate acestea, nu ar trebui să fie necesară includerea doar a unor scurte verificări vizuale. Cu titlu orientativ, controalele care sunt documentate individual, ar trebui, de asemenea, să fie introduse în ICSMS.
(59) Statele membre sunt încurajate să utilizeze ICSMS pentru interacțiunile dintre autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței, ca alternativă la sistemele naționale. Acesta nu ar trebui să înlocuiască sistemul comunitar de gestionare a riscurilor (CRMS) utilizat de autoritățile vamale. Aceste două sisteme ar putea funcționa în paralel, deoarece îndeplinesc roluri diferite, complementare, cu ICSMS care facilitează comunicarea dintre autoritățile vamale și autoritățile de supraveghere a pieței, pentru a permite gestionarea adecvată a declarațiilor vamale în domeniul de aplicare al cadrului de siguranță și conformitate a produselor, în timp ce CRMS servește la gestionarea și controlul comun al riscurilor în domeniul vamal.
(60) Vătămările cauzate de produsele neconforme sunt informații importante pentru autoritățile de supraveghere a pieței. Prin urmare, ICSMS ar trebui să prevadă câmpuri de date conexe, astfel încât autoritățile de supraveghere a pieței să poată introduce rapoarte ușor accesibile prevăzute în cursul investigațiilor lor, facilitând astfel evaluările statistice ulterioare.
(61) Comisia trebuie să fie în măsură să facă schimb de informații legate de supravegherea pieței cu autoritățile de reglementare din țări terțe sau cu organizațiile internaționale, în cadrul acordurilor încheiate între Uniune și țări terțe sau organizații internaționale, cu scopul de a asigura conformitatea produselor înainte de exportul acestora către piața Uniunii.
(62) Pentru a atinge un grad înalt de conformitate cu legislația aplicabilă de armonizare a Uniunii privind produsele, asigurând în același timp o alocare eficientă a resurselor și un control eficient din punctul de vedere al costurilor al produselor care intră pe piața Uniunii, Comisia ar trebui să fie în măsură să aprobe sisteme specifice de control anterior exportului. Produsele care fac obiectul unor astfel de sisteme aprobate ar putea, în cadrul evaluării riscurilor efectuate de autoritățile responsabile cu controlul produselor care intră pe piața Uniunii, să beneficieze de un nivel de încredere mai ridicat decât produsele comparabile care nu au fost supuse unui control anterior exportului.
(63) Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a acestui regulament în raport cu obiectivele urmărite de acesta și luând în considerare, de asemenea, noile evoluții tehnologice, economice, comerciale și juridice. În conformitate cu punctul 22 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (29), evaluarea, bazată pe eficiență, eficacitate, relevanță, coerență și valoare adăugată, ar trebui să constituie baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni, în special în ceea ce privește domeniul de aplicare al prezentului regulament, aplicarea și asigurarea aplicării dispozițiilor referitoare la sarcinile operatorilor economici care introduc produse pe piață și sistemul de controale anterioare exportului de produse.
(64) Interesele financiare ale Uniunii ar trebui să fie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, inclusiv prin prevenirea, depistarea și investigarea neregulilor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin sancțiuni administrative și financiare.
(65) Diversitatea sancțiunilor aplicate pe teritoriul Uniunii este unul dintre principalele motive pentru care efectul de descurajare este insuficient și nivelul de protecție este inegal. Normele privind stabilirea de sancțiuni, inclusiv sancțiuni pecuniare, sunt o chestiune care ține de competența națională și, prin urmare, ar trebui să fie stabilite prin dreptul intern.
(66) Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare în ceea ce privește: stabilirea condițiilor uniforme pentru controale, a criteriilor de stabilire a frecvenței controalelor și a cantității de eșantioane care trebuie controlate în legătură cu anumite produse sau categorii de produse, în cazul în care au fost identificate în mod continuu riscuri specifice sau încălcări grave ale legislației de armonizare a Uniunii; specificarea procedurilor de desemnare a instalațiilor de testare ale Uniunii; stabilirea criteriilor de referință și a tehnicilor pentru controale pe baza unei analize comune a riscurilor la nivelul Uniunii; stabilirea detaliilor privind datele statistice referitoare la controalele efectuate de autoritățile desemnate în ceea ce privește produsele care intră sub incidența dreptului Uniunii; specificarea detaliilor cu privire la modalitățile de punere în aplicare a sistemului de informații și comunicare și definirea datelor referitoare la plasarea produselor sub regimul vamal de „punere în liberă circulație” transmise de către autoritățile vamale; și aprobarea sistemelor specifice de controale anterioare exportului de produse și retragerea unor astfel de aprobări. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (30).
(67) Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume îmbunătățirea funcționării pieței interne prin consolidarea supravegherii pieței în ceea ce privește produsele care intră sub incidența legislației de armonizare a Uniunii, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dată fiind necesitatea unui grad foarte înalt de cooperare, interacțiune și acțiuni coerente din partea tuturor autorităților competente din toate statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele sale, acest obiectiv poate să fie realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.
(68) Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și care se regăsesc în tradițiile constituționale din statele membre. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să fie interpretat și aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii, inclusiv cu cele referitoare la libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă. În special, prezentul regulament urmărește să asigure respectarea deplină a dreptului de protecție a consumatorilor, libertatea de a desfășura o activitate comercială, libertatea de exprimare și de informare, dreptul la proprietate și dreptul la protecția datelor cu caracter personal,