REGRA
REGRA
Începe proba gratuită

Directiva 2014/29 · CELEX 32014L0029

Directiva 2014/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a recipientelor simple sub presiune (reformare) Text cu relevanță pentru SEE

Data act
26.02.2014
Intrare in vigoare
18.04.2014
Jurnalul Oficial UE
oj:JOL_2014_096_R_0045_01
Status
In vigoare
armonizare legislativă echipament sub presiune marcaj de conformitate CE norme de comercializare norme de securitate standard tehnic supravegherea pieței

Recitale

(1) Directiva 2009/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 referitoare la recipientele simple sub presiune (3) a fost modificată în mod substanțial (4). Deoarece urmează să fie efectuate modificări suplimentare, directiva respectivă ar trebui să fie reformată din motive de claritate.

(2) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor (5) stabilește normele privind acreditarea organismelor de evaluare a conformității, oferă un cadru pentru supravegherea pieței produselor și pentru controlul produselor provenite din țările terțe și prevede principiile generale privind marcajul CE.

(3) Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor (6) stabilește principii comune și dispoziții de referință concepute pentru a fi aplicate întregii legislații sectoriale cu scopul de a oferi o bază coerentă revizuirilor și reformărilor legislației respective. Directiva 2009/105/CE ar trebui să fie adaptată la decizia menționată.

(4) Prezenta directivă se referă la recipientele simple sub presiune care sunt noi pe piața Uniunii când sunt introduse pe piață; aceasta înseamnă că sunt fie recipiente simple sub presiune noi, fabricate de un producător stabilit în Uniune, fie recipiente simple sub presiune, noi sau la mâna a doua, importate dintr-o țară terță.

(5) Prezenta directivă ar trebui să se aplice în cazul tuturor formelor de aprovizionare, inclusiv vânzării la distanță.

(6) Statele membre ar trebui să asigure, pe teritoriul lor, protecția sănătății și siguranței persoanelor și protecția animalelor domestice și a bunurilor față de riscurile ce decurg din scurgerile din recipientele simple sub presiune sau din explodarea acestora.

(7) În funcție de rolul care le revine în lanțul de aprovizionare, operatorii economici ar trebui să fie răspunzători pentru conformitatea recipientelor simple sub presiune cu prezenta directivă, astfel încât să asigure un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, cum ar fi sănătatea și siguranța persoanelor și protecția animalelor domestice și a bunurilor, și să garanteze o concurență loială pe piața Uniunii.

(8) Toți operatorii economici care intervin în lanțul de aprovizionare și de distribuție ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că pun la dispoziție pe piață numai recipiente simple sub presiune care sunt în conformitate cu prezenta directivă. Este necesar să se prevadă o distribuție clară și proporțională a obligațiilor care corespund rolului deținut de fiecare operator economic în lanțul de aprovizionare și distribuție.

(9) Pentru a facilita comunicarea între operatorii economici, autoritățile de supraveghere a pieței și consumatorii finali, statele membre ar trebui să încurajeze operatorii economici să includă și o adresă de internet în afară de adresa poștală.

(10) Producătorul, fiind persoana cu cele mai detaliate cunoștințe privind procesul de proiectare și de producție, este cel mai în măsură să efectueze procedura de evaluare a conformității pentru recipientele simple sub presiune. Evaluarea conformității ar trebui, așadar, să rămână exclusiv obligația producătorului.

(11) Este necesar să se asigure că recipientele simple sub presiune din țările terțe care intră pe piața Uniunii respectă prezenta directivă, în special că producătorii au aplicat procedurile de evaluare a conformității adecvate pentru recipientele simple sub presiune în cauză. Prin urmare, ar trebui să se prevadă dispoziții care să impună importatorilor obligația de a se asigura că recipientele simple sub presiune pe care le introduc pe piață respectă cerințele prezentei directive și de a nu introduce pe piață recipiente simple sub presiune care nu îndeplinesc cerințele respective sau prezintă riscuri. De asemenea, ar trebui să se adopte dispoziții prin care să se impună importatorilor obligația de a se asigura că au fost aplicate procedurile de evaluare a conformității și că marcajul recipientelor simple sub presiune și documentația elaborată de producători sunt disponibile pentru a fi inspectate de autoritățile naționale competente.

(12) Atunci când introduce un recipient simplu sub presiune pe piață, fiecare importator ar trebui să indice pe recipientul simplu sub presiune numele său, denumirea sa comercială înregistrată sau marca sa înregistrată și adresa poștală la care poate fi contactat. Ar trebui prevăzute excepții pentru cazurile în care proprietățile recipientului simplu sub presiune nu permit acest lucru.

(13) Distribuitorul pune la dispoziție pe piață un recipient simplu sub presiune după ce acesta a fost introdus pe piață de producător sau de importator și ar trebui să acționeze cu grija cuvenită pentru a se asigura că prin operațiunile sale de manipulare a recipientelor simple sub presiune nu influențează negativ conformitatea recipientului simplu sub presiune.

(14) Orice operator economic care introduce pe piață un recipient simplu sub presiune sub denumirea sau marca sa sau care modifică un recipient simplu sub presiune într-un mod care poate afecta respectarea prezentei directive ar trebui să fie considerat ca fiind producător și, prin urmare, ar trebui să își asume obligațiile producătorului.

(15) Distribuitorii și importatorii, având în vedere proximitatea lor față de piață, ar trebui să fie implicați în sarcinile de supraveghere a pieței desfășurate de autoritățile naționale competente și ar trebui să fie pregătiți să participe activ, furnizând autorităților respective toate informațiile necesare referitoare la recipientul simplu sub presiune vizat.

(16) Asigurarea trasabilității unui recipient simplu sub presiune pe tot parcursul lanțului de aprovizionare contribuie la simplificarea și la eficientizarea supravegherii pieței. Un sistem de trasabilitate eficient facilitează sarcina autorităților de supraveghere a pieței de a identifica operatorii economici care au pus la dispoziție pe piață recipiente simple sub presiune neconforme. În ceea ce privește actualizarea informațiilor necesare în temeiul prezentei directive pentru identificarea altor operatori economici, operatorii economici nu ar trebui să aibă obligația de a actualiza aceste informații cu privire la alți operatori economici care le-au furnizat un recipient simplu sub presiune sau cărora aceștia le-au furnizat un recipient simplu sub presiune.

(17) Prezenta directivă ar trebui să se limiteze la exprimarea cerințelor esențiale de siguranță. Pentru a înlesni evaluarea conformității cu cerințele respective este necesar să se prevadă o prezumție de conformitate pentru recipientele simple sub presiune care sunt în conformitate cu standardele armonizate care se adoptă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană (7) în scopul exprimării specificațiilor tehnice detaliate ale cerințelor respective.

(18) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 prevede o procedură pentru formularea de obiecții la standardele armonizate în cazul în care standardele respective nu îndeplinesc în totalitate cerințele prezentei directive.

(19) Pentru a permite operatorilor economici să demonstreze că recipientele simple sub presiune puse la dispoziție pe piață respectă cerințele esențiale de siguranță și autorităților competente să se asigure de acest lucru, este necesar să se prevadă proceduri de evaluare a conformității. Decizia nr. 768/2008/CE stabilește module pentru procedurile de evaluare a conformității, care includ proceduri de la cea mai puțin strictă până la cea mai strictă, proporțional cu nivelul de risc implicat și cu nivelul de siguranță impus. Cu scopul de a asigura coerența intersectorială și de a evita variantele ad-hoc, se recomandă ca procedurile de evaluare a conformității să fie alese dintre aceste module.

(20) Producătorii ar trebui să elaboreze o declarație UE de conformitate pentru a oferi informațiile necesare conform prezentei directive cu privire la conformitatea unui recipient simplu sub presiune cu prezenta directivă și cu alte acte legislative relevante de armonizare ale Uniunii.

(21) Pentru a asigura accesul efectiv la informații în scopul supravegherii pieței, informațiile necesare pentru identificarea tuturor actelor aplicabile ale Uniunii ar trebui să fie disponibile într-o declarație UE de conformitate unică. Pentru a reduce sarcina administrativă pentru operatorii economici, declarația UE de conformitate unică poate fi un dosar care să cuprindă declarațiile de conformitate individuale relevante.

(22) Marcajul CE, ca indicație a conformității unui recipient simplu sub presiune, este consecința vizibilă a unui întreg proces cuprinzând evaluarea conformității în sens larg. Principiile generale care reglementează marcajul CE și raportul său cu alte marcaje sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008. Normele care reglementează aplicarea marcajului CE ar trebui prevăzute în prezenta directivă.

(23) Este necesară o verificare privind conformitatea cu cerințele esențiale de siguranță relevante pentru a asigura o protecție eficientă a utilizatorilor finali și a părților terțe.

(24) Procedurile de evaluare a conformității prevăzute în prezenta directivă necesită intervenția organismelor de evaluare a conformității, care sunt notificate Comisiei de către statele membre.

(25) Experiența a demonstrat că criteriile care sunt stabilite în Directiva 2009/105/CE și care trebuie să fie îndeplinite de organismele de evaluare a conformității pentru ca acestea să poată fi notificate Comisiei nu sunt suficiente pentru a asigura un nivel ridicat uniform de performanță în rândul organismelor notificate în cadrul Uniunii. Cu toate acestea, este esențial ca toate organismele notificate să își îndeplinească funcțiile la același nivel și în condiții de concurență echitabilă. Aceasta necesită stabilirea unor cerințe obligatorii pentru organismele de evaluare a conformității care doresc să fie notificate pentru a furniza servicii de evaluare a conformității.

(26) În cazul în care un organism de evaluare a conformității își demonstrează conformitatea cu criteriile prevăzute în standardele armonizate, ar trebui să se considere că acesta îndeplinește cerințele corespunzătoare prevăzute în prezenta directivă.

(27) Pentru a se asigura un nivel coerent al calității în ceea ce privește evaluarea conformității, este necesar, de asemenea, să se stabilească cerințe pentru autoritățile de notificare și alte organisme implicate în evaluarea, notificarea și monitorizarea organismelor notificate.

(28) Sistemul stabilit în prezenta directivă ar trebui completat de sistemul de acreditare prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 765/2008. Deoarece reprezintă un mijloc esențial de verificare a competenței organismelor de evaluare a conformității, acreditarea ar trebui să fie utilizată și în scopurile notificării.

(29) Acreditarea transparentă, astfel cum este prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 765/2008, garantând nivelul necesar de fiabilitate a certificatelor de conformitate, ar trebui să fie considerată de către autoritățile publice naționale din întreaga Uniune ca fiind modalitatea preferată de a demonstra competența tehnică a organismelor de evaluare a conformității. Cu toate acestea, autoritățile naționale pot considera că dispun de mijloacele adecvate pentru a realiza ele însele această evaluare. În astfel de cazuri, pentru a asigura un nivel adecvat de credibilitate al evaluărilor realizate de alte autorități naționale, acestea ar trebui să prezinte Comisiei și celorlalte state membre documentele justificative necesare pentru a dovedi că organismele de evaluare a conformității care au fost evaluate îndeplinesc cerințele de reglementare relevante.

(30) Organismele de evaluare a conformității subcontractează deseori părți ale activităților lor legate de evaluarea conformității sau recurg la o filială. În vederea asigurării nivelului de protecție solicitat pentru recipientele simple sub presiune care urmează să fie introduse pe piața Uniunii, este esențial ca subcontractanții și filialele de evaluare a conformității să îndeplinească aceleași cerințe ca organismele notificate în ceea ce privește executarea sarcinilor de evaluare a conformității. Prin urmare, este important ca evaluarea competenței și a funcționării organismelor care urmează să fie notificate, precum și monitorizarea organismelor notificate deja să acopere și activitățile executate de subcontractanți și filiale.

(31) Este necesar ca eficiența și transparența procedurii de notificare să fie sporite și, în special, să fie adaptate la noi tehnologii, astfel încât să fie posibilă notificarea on-line.

(32) Deoarece organismele notificate își pot oferi serviciile în întreaga Uniune, este adecvat să se acorde celorlalte state membre și Comisiei oportunitatea de a ridica obiecții cu privire la un organism notificat. Prin urmare, este important să se acorde o perioadă de timp în care orice îndoieli sau preocupări privind competența organismelor de evaluare a conformității să poată fi clarificate, înainte ca acestea să înceapă să funcționeze ca organisme notificate.

(33) Din rațiuni de competitivitate, este fundamental ca organismele notificate să aplice procedurile de evaluare a conformității, fără a crea sarcini inutile pentru operatorii economici. Pentru același motiv și pentru a asigura egalitatea de tratament al operatorilor economici, este nevoie să fie asigurată consecvența în aplicarea tehnică a procedurilor de evaluare a conformității. Acest lucru se poate realiza cel mai bine printr-o coordonare și cooperare adecvate între organismele notificate.

(34) Pentru a asigura certitudinea juridică, este necesar să se clarifice faptul că normele privind supravegherea pieței Uniunii și controlul produselor care intră pe piața Uniunii prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică recipientelor simple sub presiune. Prezenta directivă nu ar trebui să împiedice statele membre să aleagă autoritățile competente pentru îndeplinirea sarcinilor respective.

(35) Statele membre ar trebui să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că recipientele simple sub presiune pot fi introduse pe piață numai dacă, atunci când sunt depozitate în mod corespunzător și utilizate în scopul pentru care au fost concepute, sau în condiții de utilizare care pot fi prevăzute în mod rezonabil, nu pun în pericol sănătatea și siguranța persoanelor. Ar trebui să se considere că recipientele simple sub presiune nu îndeplinesc cerințele esențiale de siguranță prevăzute în prezenta directivă numai în condiții de utilizare care pot fi prevăzute în mod rezonabil, adică în cazul în care utilizarea respectivă ar putea fi rezultatul unui comportament uman legal și previzibil.

(36) Directiva 2009/105/CE prevede deja o procedură de salvgardare care permite Comisiei să examineze justificarea unei măsuri luate de către un stat membru împotriva recipientelor simple sub presiune pe care acesta le consideră necorespunzătoare. Pentru a spori transparența și a reduce timpul de prelucrare, este necesar să se îmbunătățească procedura de salvgardare în vigoare, cu scopul de a-i spori eficiența și de a utiliza expertiza disponibilă în statele membre.

(37) Sistemul existent ar trebui să fie completat printr-o procedură în baza căreia părțile interesate să fie informate cu privire la măsurile preconizate în legătură cu recipientele simple sub presiune care prezintă riscuri pentru sănătatea sau siguranța persoanelor sau cu privire la animale domestice sau bunurile. De asemenea, acest sistem ar trebui să permită autorităților de supraveghere a pieței ca, în cooperare cu operatorii economici relevanți, să acționeze din timp cu privire la astfel de recipiente simple sub presiune.

(38) În cazul în care statele membre și Comisia sunt de acord cu privire la justificarea unei măsuri luate de un stat membru, nu ar trebui să mai fie necesară intervenția ulterioară a Comisiei, cu excepția cazurilor în care neconformitatea poate fi atribuită unor deficiențe ale unui standard armonizat.

(39) Pentru a asigura condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (8).

(40) Procedura de consultare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare prin care se solicită statului membru notificator să ia măsurile corective necesare cu privire la organismele notificate care nu respectă sau au încetat să respecte cerințele notificării.

(41) Procedura de examinare ar trebui utilizată pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind recipientele simple sub presiune conforme care prezintă riscuri pentru sănătatea sau siguranța persoanelor sau cu privire la alte aspecte ale protecției interesului public.

(42) Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare cu aplicabilitate imediată atunci când există motive de maximă urgență care impun acest lucru, în cazuri justificate în mod corespunzător referitoare la recipientele simple sub presiune conforme care prezintă riscuri pentru sănătatea sau siguranța persoanelor, pentru animale sau bunuri.

(43) Conform practicii consacrate, comitetul înființat prin prezenta directivă poate avea un rol util în ceea ce privește examinarea chestiunilor legate de aplicarea prezentei directive care pot fi aduse în discuție fie de președintele acestuia, fie de un reprezentant al unui stat membru în conformitate cu regulamentul de procedură al respectivului comitet.

(44) Atunci când chestiuni referitoare la prezenta directivă, altele decât cele privind punerea în aplicare sau încălcările acesteia, sunt examinate, de exemplu într-un grup de experți al Comisiei, Parlamentul European ar trebui să primească, în conformitate cu practicile curente, informații și documente complete și, după caz, o invitație de a participa la astfel de reuniuni.

(45) Comisia ar trebui, prin acte de punere în aplicare, și dată fiind natura specială a acestora, fără aplicarea Regulamentului (UE) nr. 182/2011, să determine dacă măsurile luate de statele membre în privința recipientelor simple sub presiune neconforme sunt sau nu justificate.

(46) Statele membre ar trebui să stabilească regimul sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive și să asigure asigurarea respectării acestora. Sancțiunile prevăzute ar trebui să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare.

(47) Este necesar să se prevadă dispoziții tranzitorii rezonabile care să permită punerea la dispoziție pe piață și punerea în funcțiune a recipientelor simple sub presiune care au fost deja introduse pe piață în conformitate cu Directiva 2009/105/CE, fără a fi nevoie ca acestea să respecte și alte cerințe în materie de produse, înainte de data aplicării măsurilor naționale de transpunere a prezentei directive. Distribuitorii ar trebui astfel să poată furniza recipiente simple sub presiune care au fost introduse pe piață, adică stocurile care se află deja în lanțul de distribuție, înainte de data aplicării măsurilor naționale de transpunere a prezentei directive.

(48) Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume asigurarea faptului că recipientele simple sub presiune de pe piață îndeplinesc cerințele care oferă un nivel ridicat de protecție a sănătății și siguranței persoanelor, precum și protecția animalelor domestice și a bunurilor, garantând, în același timp, funcționarea pieței interne, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre și, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(49) Obligația de a transpune prezenta directivă în dreptul intern ar trebui să se limiteze la dispozițiile care reprezintă o modificare de fond în raport cu directiva anterioară. Obligația de a transpune dispozițiile neschimbate a rezultat din Directiva anterioară.

(50) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre privind termenele de transpunere în dreptul intern și de aplicare a directivelor menționate în anexa V partea B,

Articolul 1

Domeniul de aplicare

CAPITOLUL 1 DISPOZIȚII GENERALE

(1) Prezenta directivă se aplică recipientelor simple sub presiune (denumite în continuare „recipiente”) produse în serie cu următoarele caracteristici: (a) recipientele sunt sudate, proiectate pentru a fi supuse unei presiuni manometrice interioare mai mari de 0,5 bar și sunt destinate umplerii cu aer sau azot și nu sunt destinate expunerii la foc; (b) părțile și ansamblurile ce contribuie la rezistența recipientului sub presiune se realizează fie din oțel nealiat, fie din aluminiu nealiat, fie din aliaje de aluminiu necălite; (c) recipientele se compun din oricare dintre următoarele elemente: (i) o parte cilindrică cu secțiunea transversală circulară, închisă la capete, cu funduri bombate spre exterior și/sau plane, care au aceeași axă de revoluție ca și partea cilindrică; (ii) două funduri bombate, care au aceeași axă de revoluție; (d) presiunea maximă de lucru a recipientului este mai mică sau egală cu 30 bari și produsul dintre această presiune și capacitatea recipientului (PS × V) este mai mic sau egal cu 10 000 bar·l; (e) temperatura minimă de lucru nu este inferioară valorii de - 50 °C, iar temperatura maximă de lucru nu este superioară valorii de 300 °C pentru recipientele din oțel și 100 °C pentru recipientele din aluminiu sau aliaje de aluminiu. (2) Prezenta directivă nu se aplică: (a) recipientelor proiectate special pentru uz nuclear, a căror defectare poate să provoace o emisie radioactivă; (b) recipientelor destinate special pentru instalarea în nave și aeronave sau pentru propulsarea acestora; (c) stingătoarelor de incendiu.

Articolul 2

Definiții

CAPITOLUL 1 DISPOZIȚII GENERALE

În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiții: 1. „punere la dispoziție pe piață” înseamnă orice furnizare a unui recipient pentru distribuție sau uz pe piața Uniunii în cursul unei activități comerciale, contra cost sau gratuit; 2. „introducere pe piață” înseamnă prima punere la dispoziție a unui recipient pe piața Uniunii; 3. „producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care produce un recipient sau pentru care se proiectează sau se produce un recipient și care comercializează recipientul în cauză sub denumirea sau marca sa; 4. „reprezentant autorizat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune care a primit un mandat scris din partea unui producător de a acționa în numele acestuia în legătură cu sarcini specifice; 5. „importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită în Uniune și care introduce un recipient dintr-o țară terță pe piața Uniunii; 6. „distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanțul de aprovizionare, alta decât producătorul sau importatorul, care pune un recipient la dispoziție pe piață; 7. „operatori economici” înseamnă producătorul, reprezentantul autorizat, importatorul și distribuitorul; 8. „specificație tehnică” înseamnă un document care stabilește cerințele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească un recipient; 9. „standard armonizat” înseamnă standard armonizat astfel cum este definit la articolul 2 punctul 1 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012; 10. „acreditare” înseamnă acreditare astfel cum a fost definită la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008; 11. „organism național de acreditare” înseamnă organism național de acreditare astfel cum a fost definit la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008; 12. „evaluare a conformității” înseamnă procesul prin care se demonstrează dacă au fost îndeplinite cerințele esențiale de siguranță din prezenta directivă pentru un recipient; 13. „organism de evaluare a conformității” înseamnă un organism care efectuează activități de evaluare a conformității, inclusiv etalonare, testare, certificare și inspecție; 14. „rechemare” înseamnă orice măsură cu scopul de a returna un recipient care a fost pus deja la dispoziția utilizatorului final; 15. „retragere” înseamnă orice măsură cu scopul de a împiedica punerea la dispoziție pe piață a unui recipient din lanțul de aprovizionare; 16. „legislație de armonizare a Uniunii” înseamnă orice legislație a Uniunii care armonizează condițiile de comercializare a produselor; 17. „marcaj CE” înseamnă un marcaj prin care producătorul indică faptul că recipientul este în conformitate cu toate cerințele aplicabile stabilite în legislația de armonizare a Uniunii care prevede aplicarea respectivului marcaj pe produs;

Articolul 3

Punerea la dispoziție pe piață și punerea în funcțiune

CAPITOLUL 1 DISPOZIȚII GENERALE

(1) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că recipientele pot fi puse la dispoziție pe piață și puse în funcțiune numai dacă satisfac cerințele prezentei directive atunci când sunt instalate și întreținute corespunzător și utilizate conform destinației lor. (2) Dispozițiile prezentei directive nu trebuie să aducă atingere dreptului statelor membre de a specifica cerințele pe care le consideră necesare pentru asigurarea protecției lucrătorilor în timpul utilizării recipientelor, cu condiția ca aceasta să nu implice modificarea recipientelor într-un mod care nu este specificat în prezenta directivă.

Articolul 4

Cerințe esențiale

CAPITOLUL 1 DISPOZIȚII GENERALE

(1) Recipientele la care produsul PS × × V este mai mare de 50 bar·l respectă cerințele esențiale de siguranță specificate în anexa I. (2) Recipientele la care produsul PS × V este 50 bar·l sau mai puțin sunt proiectate și fabricate în conformitate cu cele mai bune practici dintr-unul dintre statele membre

Articolul 5

Libera circulație

CAPITOLUL 1 DISPOZIȚII GENERALE

Statele membre nu împiedică punerea la dispoziție pe piață și punerea în funcțiune pe teritoriul acestora a recipientelor care îndeplinesc cerințele prevăzute în prezenta directivă.

Articolul 6

Obligațiile producătorilor

CAPITOLUL 2 OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICE

(1) Atunci când introduc pe piață propriile recipiente la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l, producătorii trebuie să se asigure că ele au fost proiectate și fabricate în conformitate cu cerințele esențiale de siguranță prevăzute în anexa I. Atunci când introduc pe piață propriile recipiente la care produsul PS × V este 50 bar·l sau mai puțin, producătorii garantează că ele au fost proiectate și fabricate în conformitate cu cele mai bune practici tehnologice dintr-unul dintre statele membre. (2) Pentru recipientele la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l, producătorii întocmesc documentația tehnică menționată în anexa II și efectuează procedura relevantă de evaluare a conformității menționată la articolul 13 sau solicită efectuarea acesteia. În cazul în care s-a demonstrat conformitatea unui recipient la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l cu cerințele aplicabile prin procedura menționată, producătorii întocmesc o declarație UE de conformitate și aplică marcajul CE și inscripțiile prevăzute în anexa III punctul 1. Producătorii se asigură că recipientele la care produsul PS × V este 50 bar·l sau mai puțin poartă inscripțiile prevăzute în anexa III punctul 1. (3) Producătorii păstrează documentația tehnică și declarația UE de conformitate timp de 10 ani după introducerea pe piață a recipientului. (4) Producătorii se asigură că există proceduri care să garanteze conformitatea continuă a producției în serie cu prezenta directivă. Modificările în proiectare sau cele referitoare la caracteristicile recipientului și modificările standardelor armonizate sau ale altor specificații tehnice în raport cu care se declară conformitatea recipientului se iau în considerare în mod corespunzător. Ori de câte ori acest lucru este justificat de riscurile prezentate de un recipient, producătorii testează prin eșantionare recipientele puse la dispoziție pe piață, pentru a proteja sănătatea și siguranța utilizatorilor finali, investighează și, după caz, țin un registru de plângeri, recipiente neconforme și rechemări ale unor recipiente, și informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activități de monitorizare. (5) Producătorii se asigură că recipientele pe care le introduc pe piață poartă o mențiune a tipului și a seriei sau a lotului care permite identificarea acestora. (6) Producătorii indică pe recipient denumirea lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată, și adresa poștală la care pot fi contactați. Adresa indică un singur punct de contact pentru producător. Datele de contact sunt comunicate într-o limbă ușor de înțeles pentru utilizatorii finali și autoritățile de supraveghere a pieței. (7) Producătorii se asigură că recipientul este însoțit de instrucțiunile și informațiile privind siguranța menționate în anexa III punctul 2, într-o limbă ușor de înțeles pentru utilizatorii finali, după cum stabilește statul membru în cauză. Instrucțiunile și informațiile privind siguranța, precum și orice text imprimat pe etichete, trebuie să fie clare, ușor de înțeles și inteligibile. (8) Producătorii care consideră sau au motive să creadă că un recipient pe care l-au introdus pe piață nu este conform cu prezenta directivă iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul recipient în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. De asemenea, în cazul în care recipientul prezintă un risc, producătorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață recipientul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate. (9) Producătorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară, pe suport de hârtie sau în format electronic, pentru a demonstra conformitatea recipientului cu prezenta directivă, într-o limbă care poate fi ușor înțeleasă de către autoritatea în cauză. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la solicitarea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de recipientele pe care aceștia le-au introdus pe piață.

Articolul 7

Reprezentanți autorizați

CAPITOLUL 2 OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICE

(1) Un producător poate numi printr-un mandat scris un reprezentant autorizat. Obligațiile stabilite la articolul 6 alineatul (1) și obligația de a întocmi documentația tehnică menționată la articolul 6 alineatul (2) nu fac parte din mandatul reprezentantului autorizat. (2) Reprezentantul autorizat îndeplinește sarcinile prevăzute în mandatul primit de la producător. Mandatul permite reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puțin următoarele: (a) să mențină declarația UE de conformitate și documentația tehnică la dispoziția autorităților naționale de supraveghere a pieței timp de 10 ani după ce recipientul a fost introdus pe piață; (b) la cererea motivată a unei autorități naționale competente, să furnizeze acesteia toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea unui recipient; (c) să coopereze cu autoritățile naționale competente, la cererea acestora, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de recipientele care fac obiectul mandatului reprezentantului autorizat.

Articolul 8

Obligațiile importatorilor

CAPITOLUL 2 OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICE

(1) Importatorii introduc pe piață numai recipiente conforme. (2) Înainte de introducerea pe piață a unui recipient la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l, importatorii garantează că procedura corespunzătoare de evaluare a conformității prevăzută la articolul 13 a fost îndeplinită de către producător. Aceștia garantează că producătorul a întocmit documentația tehnică, că recipientul poartă marcajul CE și inscripțiile prevăzute în anexa III punctul 1 și este însoțit de documentele necesare și că producătorul a respectat cerințele prevăzute la articolul 6 alineatele (5) și (6). Dacă importatorul consideră sau are motive să creadă că un recipient la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l nu este conform cu cerințele esențiale de siguranță prevăzute în anexa I, acesta nu introduce recipientul pe piață înainte ca el să fie adus în conformitate. În plus, atunci când recipientul prezintă un risc, importatorul informează producătorul și autoritățile de supraveghere a pieței în acest sens. Înainte de a introduce pe piață un recipient la care produsul PS × V este 50 bar·l sau mai puțin, importatorii se asigură că el a fost proiectat și fabricat în conformitate cu cele mai bune practici tehnologice dintr-unul dintre statele membre, poartă inscripțiile prevăzute la punctul 1.2 din anexa III și că producătorul a respectat cerințele stabilite la articolul 6 alineatele (5) și (6). (3) Importatorii indică pe recipient denumirea lor, denumirea lor comercială înregistrată sau marca lor înregistrată și adresa poștală la care pot fi contactați sau, dacă acest lucru nu este posibil, într-un document care însoțește recipientul. Datele de contact sunt comunicate într-o limbă ușor de înțeles pentru utilizatorii finali și autoritățile de supraveghere a pieței. (4) Importatorii se asigură că recipientul este însoțit de instrucțiunile și informațiile de siguranță menționate în anexa III punctul 2, într-o limbă ușor de înțeles pentru utilizatorii finali, după cum stabilește statul membru în cauză. (5) Importatorii se asigură că, atât timp cât un recipient la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau transport al acestuia nu periclitează conformitatea sa cu cerințele esențiale de siguranță prevăzute în anexa I. (6) În cazul în care acest lucru este considerat adecvat în raport cu riscurile prezentate de un recipient, importatorii testează prin eșantionare recipientele puse la dispoziție pe piață, pentru a proteja sănătatea și siguranța utilizatorilor finali, investighează și, după caz, țin un registru de plângeri, recipiente neconforme și rechemări ale unor recipiente, și informează distribuitorii cu privire la orice astfel de activități de monitorizare. (7) Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un recipient pe care l-au introdus pe piață nu este conform cu prezenta directivă iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul recipient în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care recipientul prezintă un risc, importatorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață recipientul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate. (8) Pentru recipientele la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l, importatorii păstrează o copie a declarației UE de conformitate la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței pentru o perioadă de 10 ani după introducerea pe piață a recipientului și se asigură că documentația tehnică poate fi pusă la dispoziția acestor autorități, la cerere. (9) Importatorii, în urma unei cereri motivate din partea unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară, pe suport de hârtie sau în format electronic, pentru a demonstra conformitatea recipientului, într-o limbă ușor de înțeles de autoritatea în cauză. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de recipientele pe care aceștia le-au introdus pe piață.

Articolul 9

Obligațiile distribuitorilor

CAPITOLUL 2 OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICE

(1) În cazul în care pun la dispoziție un recipient pe piață, distribuitorii acționează cu grija cuvenită privind cerințele prezentei directive. (2) Înainte de a pune la dispoziție pe piață un recipient la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l, distribuitorii verifică dacă recipientul poartă marcajul CE și inscripțiile prevăzute în anexa III punctul 1, dacă acesta este însoțit de documentele necesare și de instrucțiunile și informațiile privind siguranța menționate la punctul 2 din anexa III, într-o limbă ușor de înțeles de către utilizatorii finali din statul membru în care recipientul urmează să fie pus la dispoziție pe piață și dacă producătorul și importatorul au respectat cerințele prevăzute la articolul 6 alineatele (5) și (6) și respectiv la articolul 8 alineatul (3). Dacă un distribuitor consideră sau are motive să creadă că un recipient care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l nu este conform cu cerințele esențiale de siguranță prevăzute în anexa I, acesta nu pune la dispoziție pe piață recipientul înainte ca el să fie adus în conformitate. Mai mult, atunci când recipientul prezintă un risc, distribuitorul informează producătorul sau importatorul în acest sens, precum și autoritățile de supraveghere a pieței. Înainte de a introduce pe piață un recipient la care produsul PS × V este 50 bar·l sau mai puțin, distribuitorii se asigură că acesta poartă inscripțiile prevăzute la punctul 1.2 din anexa III și este însoțit de și de instrucțiunile și informațiile privind siguranța menționate la punctul 2 din anexa III, într-o limbă ușor de înțeles de către utilizatorii finali din statul membru în care recipientul urmează să fie pus la dispoziție pe piață, și că producătorul și importatorul au respectat cerințele stabilite la articolul 6 alineatele (5) și (6) și respectiv la articolul 8 alineatul (3). (3) Distribuitorii se asigură că, atât timp cât un recipient la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l se află în responsabilitatea lor, condițiile de depozitare sau transport al acestuia nu periclitează conformitatea sa cu cerințele esențiale de siguranță prevăzute în anexa I. (4) Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un recipient pe care l-au pus la dispoziție pe piață nu este conform cu prezenta directivă iau de îndată măsurile corective necesare pentru a aduce respectivul recipient în conformitate, pentru a-l retrage sau pentru a-l rechema, după caz. În plus, în cazul în care recipientul prezintă un risc, distribuitorii informează imediat în acest sens autoritățile naționale competente din statele membre în care au pus la dispoziție pe piață recipientul, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate. (5) Distribuitorii, la cererea motivată a unei autorități naționale competente, furnizează acesteia toate informațiile și documentația necesară, pe suport de hârtie sau în format electronic, pentru a demonstra conformitatea recipientului. Aceștia cooperează cu autoritatea respectivă, la cererea acesteia, cu privire la orice acțiune întreprinsă pentru eliminarea riscurilor prezentate de recipientele pe care le-au pus la dispoziție pe piață.

Articolul 10

Situațiile în care obligațiile producătorilor se aplică importatorilor și distribuitorilor

CAPITOLUL 2 OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICE

Un importator sau un distribuitor este considerat producător în sensul prezentei directive și este supus obligațiilor ce revin producătorului în temeiul articolului 6 atunci când introduce pe piață un recipient sub denumirea sau marca sa sau modifică un recipient deja introdus pe piață într-o manieră care poate afecta conformitatea cu prezenta directivă.

Articolul 11

Identificarea operatorilor economici

CAPITOLUL 2 OBLIGAȚIILE OPERATORILOR ECONOMICE

Operatorii economici transmit, la cerere, către autoritățile de supraveghere a pieței datele de identificare ale: (a) oricărui operator economic care le-a furnizat un recipient; (b) oricărui operator economic căruia i-au furnizat un recipient. Operatorii economici trebuie să poată prezenta informațiile prevăzute la primul paragraf timp de 10 ani după ce le-a fost furnizat recipientul și timp de 10 ani după ce au furnizat recipientul.

Articolul 12

Prezumția de conformitate a recipientelor la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l

CAPITOLUL 3 CONFORMITATEA RECIPIENTELOR LA CARE PRODUSUL PS × V ESTE MAI MARE DE 50 bar.l

Recipientele la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l, care sunt conforme cu standardele armonizate sau cu părți ale acestora, ale căror referințe sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt considerate a fi în conformitate cu cerințele esențiale de siguranță prevăzute în anexa I vizate de acele standarde sau părți ale acestora.

Articolul 13

Proceduri de evaluare a conformității

CAPITOLUL 3 CONFORMITATEA RECIPIENTELOR LA CARE PRODUSUL PS × V ESTE MAI MARE DE 50 bar.l

(1) Înainte de fabricarea lor, recipientele la care produsul PS × V este mai mare de 50 bar·l fac obiectul examinării UE de tip (modulul B) prevăzute la punctul 1 din anexa II, după cum urmează: (a) pentru recipientele fabricate în conformitate cu standardele armonizate prevăzute la articolul 12, la alegerea producătorului, prin oricare dintre următoarele două modalități: (i) evaluarea caracterului adecvat al proiectului tehnic al recipientului prin examinarea documentației tehnice și a documentelor justificative fără examinarea unui model (modulul B – tip de proiect); (ii) evaluarea caracterului adecvat al proiectului tehnic al recipientului prin examinarea documentației tehnice și a documentelor justificative, plus examinarea unui prototip, reprezentativ pentru producția preconizată, al recipientului complet (modulul B – tip de producție); (b) pentru recipientele nefabricate sau fabricate numai parțial în conformitate cu standardele armonizate prevăzute la articolul 12, producătorul prezintă în vederea examinării un prototip, reprezentativ pentru producția preconizată, al recipientului complet și documentația tehnică și documentele justificative pentru examinarea și evaluarea caracterului adecvat al proiectului tehnic al recipientului (modulul B – tip de producție). (2) Înainte de introducerea pe piață, recipientele sunt supuse următoarelor proceduri: (a) dacă produsul PS × V este mai mare de 3 000 bar·l, conformității cu tipul bazată pe controlul intern al producției plus verificării supravegheate a recipientului (modulul C1) prevăzut la punctul 2 din anexa II; (b) dacă produsul PS × V este mai mic sau egal cu 3 000 bar·l, dar mai mare de 200 bar·l, la alegerea producătorului, oricăruia dintre următoarele: (i) conformitatea cu tipul bazată pe controlul intern al producției plus verificări supravegheate ale recipientului (modulul C1) prevăzut la punctul 2 din anexa II; (ii) conformitatea cu tipul bazată pe controlul intern al producției plus verificări supravegheate ale recipientului la intervale aleatorii (modulul C2) prevăzut la punctul 3 din anexa II; (c) dacă produsul PS × V este mai mic sau egal cu 200 bar·l, dar mai mare de 50 bar·l, la alegerea producătorului, oricăruia dintre următoarele: (i) conformitatea cu tipul bazată pe controlul intern al producției plus verificări supravegheate ale recipientului (modulul C1) prevăzut la punctul 2 din anexa II; (ii) conformitatea cu tipul bazată pe controlul intern al producției (modulul C) prevăzut la punctul 4 din anexa II. (3) Documentația și corespondența referitoare la procedurile de evaluare a conformității prevăzute la alineatele (1) și (2) se redactează într-o limbă oficială a statului membru în care este stabilit organismul notificat sau într-o limbă acceptată de organismul respectiv.

Articolul 14

Declarația UE de conformitate

CAPITOLUL 3 CONFORMITATEA RECIPIENTELOR LA CARE PRODUSUL PS × V ESTE MAI MARE DE 50 bar.l

(1) Declarația UE de conformitate atestă faptul că îndeplinirea cerințelor esențiale de siguranță prevăzute în anexa I a fost demonstrată. (2) Declarația UE de conformitate se structurează după modelul prevăzut în anexa IV, conține elementele specificate în modulele relevante din anexa II și se actualizează constant. Aceasta se traduce în limba (limbile) impusă (impuse) de statul membru în care este introdus pe piață sau pus la dispoziție recipientul. (3) În cazul în care un recipient intră sub incidența mai multor acte ale Uniunii prin care se solicită o declarație UE de conformitate, se redactează o singură declarație UE de conformitate în temeiul tuturor acestor acte ale Uniunii. Declarația respectivă conține identificarea actelor în cauză ale Uniunii, inclusiv referințele de publicare ale acestora. (4) Prin redactarea declarației UE de conformitate, producătorul își asumă responsabilitatea pentru conformitatea recipientului cu cerințele stabilite în prezenta directivă.

Articolul 15

Principii generale ale marcajului CE

CAPITOLUL 3 CONFORMITATEA RECIPIENTELOR LA CARE PRODUSUL PS × V ESTE MAI MARE DE 50 bar.l

Marcajul CE este supus principiilor generale prevăzute la articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008.

Articolul 16

Norme și condiții pentru aplicarea marcajului CE și a altor inscripții

CAPITOLUL 3 CONFORMITATEA RECIPIENTELOR LA CARE PRODUSUL PS × V ESTE MAI MARE DE 50 bar.l

(1) Marcajul CE și inscripțiile menționate în anexa III punctul 1 se aplică în mod vizibil, lizibil și indelebil pe recipient sau pe plăcuța cu date a recipientului. (2) Marcajul CE se aplică înainte ca recipientul să fie introdus pe piață. (3) Marcajul CE este urmat de numărul de identificare al organismului notificat implicat în faza de control a producției. Numărul de identificare al organismului notificat se aplică chiar de către organismul respectiv sau, conform instrucțiunilor acestuia, de către producător sau reprezentantul său autorizat. (4) Marcajul CE și numărul de identificare al organismului notificat pot fi urmate de orice alt însemn care indică un risc special sau o utilizare specială. (5) Statele membre se bazează pe mecanismele existente pentru a asigura aplicarea corectă a regimului aplicabil marcajului CE și iau măsurile corespunzătoare în cazul utilizării inadecvate a respectivului marcaj.

Articolul 17

Notificarea

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

Statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre organismele autorizate pentru a efectua sarcinile de evaluare a conformității ca părți terțe în temeiul prezentei directive.

Articolul 18

Autoritățile de notificare

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

(1) Statele membre desemnează o autoritate de notificare căreia îi revine răspunderea pentru instituirea și îndeplinirea procedurilor necesare pentru evaluarea și notificarea organismelor de evaluare a conformității și pentru monitorizarea organismelor notificate, incluzând conformitatea cu dispozițiile articolului 23. (2) Statele membre pot decide ca evaluarea și monitorizarea menționate la alineatul (1) să fie efectuate de un organism național de acreditare în sensul și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 765/2008. (3) În cazul în care autoritatea de notificare deleagă sau încredințează în alt mod evaluarea, notificarea sau monitorizarea menționate la alineatul (1) unui organism care nu este entitate guvernamentală, respectivul organism este persoană juridică și îndeplinește, mutatis mutandis, cerințele prevăzute la articolul 19. În plus, el trebuie să prevadă modalități de acoperire a responsabilităților care decurg din activitățile desfășurate. (4) Autoritatea de notificare își asumă întreaga răspundere pentru sarcinile îndeplinite de organismul menționat la alineatul (3).

Articolul 19

Cerințe privind autoritățile de notificare

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

(1) Autoritatea de notificare este instituită în așa fel încât să nu existe conflicte de interese cu organismele de evaluare a conformității. (2) Autoritatea de notificare se organizează și funcționează astfel încât să garanteze obiectivitatea și imparțialitatea activităților sale. (3) Autoritatea de notificare se organizează astfel încât fiecare decizie cu privire la notificarea organismului de evaluare a conformității să fie luată de persoane competente, altele decât cele care au efectuat evaluarea. (4) Autoritatea de notificare nu oferă și nu prestează activități pe care le prestează organismele de evaluare a conformității și nici servicii de consultanță în condiții comerciale sau concurențiale. (5) Autoritatea de notificare garantează confidențialitatea informațiilor obținute. (6) Autoritatea de notificare dispune de suficient personal competent în vederea îndeplinirii corespunzătoare a atribuțiilor sale.

Articolul 20

Obligația de informare a autorităților de notificare

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

Statele membre informează Comisia în legătură cu procedurile lor de evaluare și notificare a organismelor de evaluare a conformității și de monitorizare a organismelor notificate și în legătură cu orice modificări ale acestora. Comisia pune la dispoziția publicului informațiile respective.

Articolul 21

Cerințe cu privire la organismele notificate

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

(1) Pentru a fi notificat, un organism de evaluare a conformității îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (2)-(11). (2) Organismul de evaluare a conformității este înființat în temeiul legislației naționale a unui stat membru și are personalitate juridică. (3) Organismul de evaluare a conformității este un organism terț, independent de organizația sau de recipientul pe care îl evaluează. Un organism care aparține unei asociații de întreprinderi sau unei federații profesionale care reprezintă întreprinderile implicate în proiectarea, fabricarea, furnizarea, asamblarea, utilizarea sau întreținerea recipientelor pe care le evaluează poate fi considerat a fi un astfel de organism, cu condiția să se demonstreze că este independent și că nu există conflicte de interese. (4) Organismul de evaluare a conformității, personalul de conducere și personalul responsabil cu îndeplinirea atribuțiilor de evaluare a conformității nu trebuie să acționeze ca proiectant, producător, furnizor, instalator, cumpărător, proprietar, utilizator sau operator de întreținere al recipientelor pe care le evaluează și nici ca reprezentanți ai vreuneia din aceste părți. Acest lucru nu împiedică utilizarea recipientelor evaluate care sunt necesare pentru operațiunile organismului de evaluare a conformității sau utilizarea unor astfel de recipiente în scopuri personale. Organismul de evaluare a conformității, personalul său de conducere și personalul responsabil cu îndeplinirea atribuțiilor de evaluare a conformității nu sunt direct implicați în proiectarea, fabricarea sau construcția, comercializarea, instalarea, utilizarea sau întreținerea recipientelor respective și nu reprezintă părțile angajate în acele activități. Aceștia nu se implică în activități care le-ar putea afecta imparțialitatea sau integritatea în ceea ce privește activitățile de evaluare a conformității pentru care sunt notificați. Aceste dispoziții se aplică în special serviciilor de consultanță. Organismele de evaluare a conformității se asigură că activitățile filialelor sau ale subcontractanților lor nu afectează confidențialitatea, obiectivitatea sau imparțialitatea activităților lor de evaluare a conformității. (5) Organismele de evaluare a conformității și personalul acestora îndeplinesc activitățile de evaluare a conformității la cel mai înalt grad de integritate profesională și de competență tehnică necesară în domeniul respectiv și trebuie să fie liberi de orice presiuni și stimulente, îndeosebi financiare, care le-ar putea influența aprecierea sau rezultatele activităților lor de evaluare a conformității, în special din partea persoanelor sau a grupurilor de persoane cu un interes pentru rezultatele acelor activități. (6) Organismul de evaluare a conformității are capacitatea să îndeplinească toate atribuțiile de evaluare a conformității care îi sunt atribuite prin punctul 3.2 din anexa I și prin anexa II și pentru care a fost notificat, indiferent dacă acele atribuții sunt îndeplinite chiar de către organismul de evaluare a conformității sau în numele și sub responsabilitatea acestuia. De fiecare dată și pentru fiecare procedură de evaluare a conformității și pentru fiecare tip de recipient pentru care a fost notificat, organismul de evaluare a conformității are la dispoziție: (a) personalul necesar având cunoștințe tehnice și experiență suficientă și corespunzătoare pentru a îndeplini atribuțiile de evaluare a conformității; (b) descrierile necesare ale procedurilor în conformitate cu care se realizează evaluarea conformității, asigurându-se transparența și posibilitatea de a reproduce procedurile în cauză. Acesta dispune de politici și proceduri adecvate care fac o distincție clară între atribuțiile îndeplinite ca organism notificat și orice alte activități; (c) procedurile necesare pentru a-și desfășura activitatea ținând seama în mod corespunzător de dimensiunea unei întreprinderi, de domeniul de activitate și structura acesteia, de gradul de complexitate a tehnologiei produsului în cauză, precum și de caracterul de serie sau de masă al procesului de producție. Organismul de evaluare a conformității trebuie să aibă mijloacele necesare pentru a îndeplini în mod corespunzător atribuțiile tehnice și administrative legate de activitățile de evaluare a conformității și are acces la toate echipamentele sau facilitățile necesare. (7) Personalul responsabil de îndeplinirea sarcinilor de evaluare a conformității trebuie să posede următoarele: (a) o pregătire tehnică și profesională solidă care acoperă toate activitățile de evaluare a conformității pentru care organismul de evaluare a conformității a fost notificat; (b) cunoștințe satisfăcătoare ale cerințelor evaluărilor pe care le realizează și autoritatea corespunzătoare pentru realizarea acestor evaluări; (c) cunoștințe și înțelegere corespunzătoare a cerințelor esențiale de siguranță prevăzute în anexa I, a standardelor armonizate aplicabile și a dispozițiilor relevante din legislația de armonizare a Uniunii și din legislația națională; (d) abilitatea necesară pentru a elabora certificate, evidențe și rapoarte pentru a demonstra că evaluările au fost îndeplinite. (8) Imparțialitatea organismelor de evaluare a conformității, a personalului de conducere și a personalului responsabil de îndeplinirea sarcinilor de evaluare a conformității din cadrul acestora trebuie să fie garantată. Remunerația personalului cu funcții superioare de conducere și a personalului responsabil de îndeplinirea sarcinilor de evaluare a conformității din cadrul organismului de evaluare a conformității nu depinde de numărul de evaluări realizate sau de rezultatele acestor evaluări. (9) Organismele de evaluare a conformității încheie o asigurare de răspundere în cazul în care răspunderea nu este asumată de stat în conformitate cu legislația națională sau în cazul în care statul membru nu este direct responsabil pentru evaluarea conformității. (10) Personalul organismului de evaluare a conformității păstrează secretul profesional referitor la toate informațiile obținute în îndeplinirea sarcinilor sale în temeiul punctului 3.2 din anexa I și al anexei II sau al oricărei dispoziții din legislația națională de punere în aplicare a acesteia, excepție făcând relația cu autoritățile competente ale statului membru în care își desfășoară activitățile. Drepturile de autor sunt protejate. (11) Organismele de evaluare a conformității participă la activitățile de standardizare relevante și la activitățile grupului de coordonare a organismelor notificate înființat în temeiul legislației de armonizare relevante a Uniunii sau se asigură că personalul responsabil de îndeplinirea sarcinilor de evaluare a conformității din cadrul acestora este informat în legătură cu aceste activități și pune în aplicare ca orientare generală deciziile și documentele administrative produse ca rezultat al activității acelui grup.

Articolul 22

Prezumția de conformitate a organismelor notificate

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

În cazul în care un organism de evaluare a conformității își demonstrează conformitatea cu criteriile prevăzute în standardele armonizate relevante sau în părți din acestea, ale căror referințe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se consideră că acesta este în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 21 în măsura în care standardele armonizate aplicabile vizează aceste cerințe.

Articolul 23

Filiale ale organismelor notificate și subcontractarea de către organismele notificate

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

(1) În cazul în care subcontractează anumite sarcini referitoare la evaluarea conformității sau recurge la o filială, un organism notificat se asigură că subcontractantul sau filiala îndeplinește cerințele stabilite la articolul 21 și informează autoritatea de notificare în acest sens. (2) Organismele notificate preiau întreaga responsabilitate pentru sarcinile îndeplinite de subcontractanți sau filiale, oriunde ar fi acestea stabilite. (3) Activitățile pot fi subcontractate sau realizate de o filială numai cu acordul clientului. (4) Organismele notificate pun la dispoziția autorității de notificare documentele relevante privind evaluarea calificărilor subcontractantului sau ale filialei și a activităților executate de către aceștia în temeiul punctului 3.2 din anexa I și al anexei II.

Articolul 24

Cererea de notificare

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

(1) Un organism de evaluare a conformității depune o cerere de notificare către autoritatea de notificare a statului membru în care este constituit. (2) Cererea de notificare este însoțită de o descriere a activităților de evaluare a conformității, a modulului sau modulelor de evaluare a conformității și a recipientului sau recipientelor pentru care organismul se consideră a fi competent, precum și de un certificat de acreditare, în cazul în care există, eliberat de un organism național de acreditare care să ateste că organismul de evaluare a conformității satisface cerințele prevăzute la articolul 21. (3) În cazul în care organismul respectiv de evaluare a conformității nu poate prezenta un certificat de acreditare, acesta prezintă autorității de notificare toate documentele justificative necesare pentru verificarea, recunoașterea și monitorizarea periodică a conformității acestuia cu cerințele prevăzute la articolul 21.

Articolul 25

Procedura de notificare

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

(1) Autoritățile de notificare pot notifica numai organismele de evaluare a conformității care au îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 21. (2) Acestea notifică Comisia și celelalte state membre folosind instrumentul de notificare electronică dezvoltat și gestionat de Comisie. (3) Notificarea include detalii complete ale activităților de evaluare a conformității, ale modulului sau modulelor de evaluare a conformității și ale recipientului sau recipientelor în cauză și atestarea relevantă de competență. (4) În cazul în care o notificare nu se bazează pe un certificat de acreditare menționat la articolul 24 alineatul (2), autoritatea de notificare prezintă Comisiei și celorlalte state membre documentele justificative care atestă competența organismului de evaluare a conformității și măsurile adoptate pentru a se asigura că organismul este monitorizat periodic și că va îndeplini în continuare cerințele prevăzute la articolul 21. (5) Organismul în cauză poate îndeplini activitățile unui organism notificat numai dacă Comisia și celelalte state membre nu au ridicat obiecții în termen de două săptămâni de la notificare în cazul în care se utilizează un certificat de acreditare, și de două luni de la notificare, în cazul în care nu se utilizează acreditarea. Numai un astfel de organism este considerat organism notificat în sensul prezentei directive. (6) Autoritatea de notificare notifică Comisia și celelalte state membre în legătură cu orice modificări ulterioare relevante aduse notificării.

Articolul 26

Numerele de identificare și listele organismelor notificate

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

(1) Comisia atribuie un număr de identificare organismului notificat. Comisia atribuie un singur astfel de număr, chiar dacă organismul este notificat în temeiul mai multor acte ale Uniunii. (2) Comisia pune la dispoziția publicului lista organismelor notificate în temeiul prezentei directive, inclusiv numerele de identificare care le-au fost alocate, precum și activitățile pentru care acestea au fost notificate. Comisia asigură actualizarea listei.

Articolul 27

Modificări ale notificărilor

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

(1) În cazul în care o autoritate de notificare a constatat sau a fost informată că un organism notificat nu mai respectă cerințele prevăzute la articolul 21 sau că acesta nu își îndeplinește obligațiile, autoritatea de notificare restricționează, suspendă sau retrage notificarea după caz, în funcție de gravitatea nerespectării cerințelor sau a neîndeplinirii obligațiilor. Aceasta informează de îndată Comisia și celelalte state membre în consecință. (2) În caz de restricționare, suspendare sau retragere a notificării sau în cazul în care organismul notificat și-a încetat activitatea, statul membru notificator ia măsurile adecvate pentru a se asigura că dosarele organismului respectiv sunt fie prelucrate de un alt organism notificat, fie sunt puse la dispoziția autorităților competente de notificare și de supraveghere a pieței, la cererea acestora.

Articolul 28

Contestarea competenței organismelor notificate

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

(1) Comisia investighează toate cazurile cu privire la care are îndoieli sau cu privire la care i se atrage atenția asupra unor îndoieli privind competența unui organism notificat sau privind îndeplinirea, în continuare, de către un organism notificat a cerințelor și a responsabilităților care îi revin. (2) Statul membru notificator prezintă Comisiei, la cerere, toate informațiile referitoare la temeiul notificării sau la menținerea competenței organismului notificat în cauză. (3) Comisia se asigură că toate informațiile sensibile obținute pe parcursul investigațiilor sale sunt tratate confidențial. (4) În cazul în care Comisia constată că un organism notificat nu respectă sau nu mai respectă cerințele pentru a fi notificat, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care solicită statului membru notificator să ia măsurile corective necesare, inclusiv retragerea notificării, dacă este necesar. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de consultare prevăzută în articolul 39 alineatul (2).

Articolul 29

Obligații operaționale în sarcina organismelor notificate

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

(1) Organismele notificate efectuează evaluări ale conformității în conformitate cu procedurile de evaluare a conformității prevăzute în anexa II. (2) Evaluările conformității sunt realizate în mod proporțional, evitând sarcinile inutile pentru operatorii economici. Organismele de evaluare a conformității își desfășoară activitatea ținând seama în mod corespunzător de dimensiunea unei întreprinderi, domeniul de activitate și structura acesteia, de gradul de complexitate a tehnologiei recipientului în cauză, precum și de caracterul de serie sau de masă al procesului de producție. În același timp, organismele de evaluare a conformității trebuie să respecte gradul de precizie și nivelul de protecție necesare pentru conformitatea recipientului cu prezenta directivă. (3) În cazul în care un organism notificat constată că cerințele esențiale de siguranță prevăzute în anexa I sau în standardele armonizate sau alte specificații tehnice corespunzătoare nu sunt îndeplinite de către un producător, acesta solicită producătorului să ia măsurile corective corespunzătoare și nu emite un certificat de conformitate. (4) În cazul în care, pe parcursul monitorizării conformității, ulterior eliberării certificatului, un organism notificat constată că un recipient nu mai este conform, acesta solicită producătorului să ia măsurile corective corespunzătoare și suspendă sau retrage certificatul, dacă este necesar. (5) În cazul în care nu se iau măsuri corective sau acestea nu au efectul necesar, organismul notificat restricționează, suspendă sau retrage orice certificat, după caz.

Articolul 30

Căi de atac împotriva deciziilor organismelor notificate

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

Statele membre se asigură că este disponibilă o cale de atac împotriva deciziilor organismelor notificate.

Articolul 31

Obligații de informare în sarcina organismelor notificate

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

(1) Organismele notificate informează autoritatea de notificare în legătură cu: (a) orice refuz, restricție, suspendare sau retragere a certificatelor; (b) orice circumstanțe care afectează domeniul de aplicare sau condițiile notificării; (c) orice cerere de informare cu privire la activitățile de evaluare a conformității, primită de la autoritățile de supraveghere a pieței; (d) la cerere, activitățile de evaluare a conformității realizate în limita domeniului de aplicare a notificării și în legătură cu orice altă activitate realizată, inclusiv activități transfrontaliere și subcontractare. (2) Organismele notificate oferă celorlalte organisme notificate în conformitate cu prezenta directivă care îndeplinesc activități similare de evaluare a conformității vizând aceleași recipiente informații relevante privind aspecte legate de rezultatele negative ale evaluărilor conformității și, la cerere, de rezultatele pozitive ale evaluărilor conformității.

Articolul 32

Schimbul de experiență

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

Comisia asigură organizarea unui schimb de experiență între autoritățile naționale ale statelor membre responsabile de politica privind notificarea.

Articolul 33

Coordonarea organismelor notificate

CAPITOLUL 4 NOTIFICAREA ORGANISMELOR DE EVALUARE A CONFORMITĂȚII

Comisia se asigură că sunt puse în aplicare și operate corect o coordonare și o cooperare corespunzătoare între organismele notificate în temeiul prezentei directive, sub forma unui grup sectorial sau a unor grupuri sectoriale ale organismelor notificate. Statele membre se asigură că organismele notificate de acestea participă la activitatea acelui grup sau a acelor grupuri, în mod direct sau prin intermediul unor reprezentanți desemnați.

Articolul 34

Supravegherea pieței Uniunii și controlul recipientelor care intră pe piața Uniunii

CAPITOLUL 5 SUPRAVEGHEREA PIEȚEI UNIUNII, CONTROLUL RECIPIENTELOR CARE INTRĂ PE PIAȚA UNIUNII ȘI PROCEDURILE DE SALVGARDARE ALE UNIUNII

Articolul 15 alineatul (3) și articolele 16-29 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică recipientelor menționate la articolul 1 din prezenta directivă.

Articolul 35

Procedura aplicabilă recipientelor care prezintă un risc la nivel național

CAPITOLUL 5 SUPRAVEGHEREA PIEȚEI UNIUNII, CONTROLUL RECIPIENTELOR CARE INTRĂ PE PIAȚA UNIUNII ȘI PROCEDURILE DE SALVGARDARE ALE UNIUNII

(1) În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru au suficiente motive să considere că un recipient care intră sub incidența prezentei directive prezintă un risc pentru sănătatea sau siguranța persoanelor sau pentru animale domestice sau bunuri, acestea efectuează o evaluare cu privire la recipientul în cauză, acoperind toate cerințele relevante stabilite în prezenta directivă. Operatorii economici relevanți cooperează cu autoritățile de supraveghere a pieței în acest scop, dacă este necesar. În cazul în care, pe parcursul evaluării menționate la primul paragraf, autoritățile de supraveghere a pieței constată că recipientul nu este conform cerințelor stabilite în prezenta directivă, ele solicită de îndată operatorului economic relevant să întreprindă toate măsurile corective adecvate pentru a aduce recipientul în conformitate cu acele cerințe sau să retragă recipientul de pe piață sau să îl recheme în decursul unei perioade rezonabile, proporțională cu natura riscului, pe care o stabilesc acestea. Autoritățile de supraveghere a pieței informează organismul notificat relevant în consecință. Articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 se aplică măsurilor menționate la al doilea paragraf de la prezentul alineat. (2) În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței consideră că neconformitatea nu se limitează la teritoriul lor național, acestea informează Comisia și celelalte state membre cu privire la rezultatele evaluării și la acțiunile pe care le-au solicitat din partea operatorului economic. (3) Operatorul economic se asigură că sunt întreprinse toate măsurile corective adecvate pentru toate recipientele vizate pe care acesta le-a pus la dispoziție pe piață în cadrul Uniunii. (4) În cazul în care operatorul economic relevant nu întreprinde măsurile corective adecvate în termenul menționat la alineatul (1) al doilea paragraf, autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile provizorii corespunzătoare pentru a interzice sau a restrânge punerea la dispoziție a recipientului pe piața națională sau pentru a retrage sau a rechema recipientul de pe piață. Autoritățile de supraveghere a pieței informează de îndată Comisia și celelalte state membre cu privire la astfel de măsuri. (5) Informațiile menționate la alineatul (4) al doilea paragraf includ toate detaliile disponibile, în special cu privire la datele necesare pentru a identifica recipientul neconform, originea recipientul, natura neconformității invocate și riscul implicat, natura și durata măsurilor naționale luate, precum și argumentele prezentate de operatorul economic relevant. Autoritățile de supraveghere a pieței indică, în special, dacă neconformitatea se datorează uneia dintre următoarele situații: (a) recipientul nu îndeplinește cerințele cu privire la sănătatea sau siguranța persoanelor, la protecția animalelor domestice sau a bunurilor; sau (b) există deficiențe ale standardelor armonizate menționate la articolul 12 care conferă prezumția de conformitate. (6) Statele membre, altele decât statul membru care a inițiat procedura în temeiul prezentului articol, informează de îndată Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile adoptate și informațiile suplimentare referitoare la neconformitatea recipientului în cauză, aflate la dispoziția lor, și cu privire la obiecțiile lor, în caz de dezacord cu măsura națională adoptată. (7) În cazul în care, în termen de trei luni de la primirea informațiilor menționate la alineatul (4) al doilea paragraf, niciun stat membru sau Comisia nu a ridicat obiecții cu privire la o măsură provizorie luată de un stat membru, măsura este considerată justificată. (8) Statele membre se asigură că se iau fără întârziere măsurile restrictive adecvate, cum ar fi retragerea recipientului de pe piață, în legătură cu recipientul în cauză.

Articolul 36

Procedura de salvgardare la nivelul Uniunii

CAPITOLUL 5 SUPRAVEGHEREA PIEȚEI UNIUNII, CONTROLUL RECIPIENTELOR CARE INTRĂ PE PIAȚA UNIUNII ȘI PROCEDURILE DE SALVGARDARE ALE UNIUNII

(1) În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 35 alineatele (3) și (4), se ridică obiecții la adresa unei măsuri luate de un stat membru sau în cazul în care Comisia consideră că o măsură națională contravine legislației Uniunii, Comisia inițiază de îndată consultări cu statele membre și operatorul (operatorii) economic(i) relevant (relevanți) și evaluează măsura națională. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește dacă măsura națională este justificată sau nu. Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică de îndată acestora și operatorului (operatorilor) economic(i) relevant (relevanți). (2) În cazul în care măsura națională este considerată justificată, toate statele membre iau măsurile care se impun pentru a se asigura că recipientul neconform este retras de pe piața lor națională și informează Comisia în consecință. În cazul în care măsura națională este considerată nejustificată, statul membru în cauză retrage măsura respectivă. (3) În cazul în care măsura națională este considerată justificată, iar neconformitatea recipientului este atribuită unor deficiențe ale standardelor armonizate menționate la articolul 35 alineatul (5) litera (b) din prezenta directivă, Comisia aplică procedura prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

Articolul 37

Recipiente conforme care prezintă un risc

CAPITOLUL 5 SUPRAVEGHEREA PIEȚEI UNIUNII, CONTROLUL RECIPIENTELOR CARE INTRĂ PE PIAȚA UNIUNII ȘI PROCEDURILE DE SALVGARDARE ALE UNIUNII

(1) În cazul în care, în urma efectuării unei evaluări în conformitate cu articolul 35 alineatul (1), un stat membru constată că, deși un recipient este în conformitate cu prezenta directivă, acesta prezintă un risc pentru sănătatea sau siguranța persoanelor, pentru animale domestice sau bunuri, acesta solicită operatorului economic respectiv să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că recipientul în cauză, în momentul introducerii pe piață, nu mai prezintă respectivul risc sau pentru a retrage recipientul de pe piață sau a-l rechema într-un termen rezonabil, proporțional cu natura riscului, indicat de statul membru în cauză. (2) Operatorul economic garantează că sunt întreprinse măsuri corective cu privire la toate recipientele vizate pe care le-a pus la dispoziție pe piață în cadrul Uniunii. (3) Statul membru informează de îndată Comisia și celelalte state membre. Informațiile includ toate detaliile disponibile, în special datele necesare pentru identificarea recipientului respectiv, originea și lanțul de aprovizionare aferent recipientului, natura riscului implicat, natura și durata măsurilor naționale luate. (4) Comisia inițiază fără întârziere consultări cu statele membre și cu operatorul (operatorii) economic(i) relevant (relevanți) și procedează la evaluarea măsurilor naționale luate. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia decide, prin intermediul actelor de punere în aplicare, dacă măsura națională este sau nu justificată, și, după caz, propune măsuri adecvate. Actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf de la prezentul alineat se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 39 alineatul (3). Din motive imperioase de urgență justificate în mod corespunzător referitoare la protecția sănătății și siguranței persoanelor sau a animalelor domestice sau a bunurilor, Comisia adoptă acte de punere în aplicare imediat aplicabile, în conformitate cu procedura menționată la articolul 39 alineatul (4). (5) Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică de îndată acestora și operatorului (operatorilor) economic(i) relevant (relevanți).

Articolul 38

Neconformitatea formală

CAPITOLUL 5 SUPRAVEGHEREA PIEȚEI UNIUNII, CONTROLUL RECIPIENTELOR CARE INTRĂ PE PIAȚA UNIUNII ȘI PROCEDURILE DE SALVGARDARE ALE UNIUNII

(1) Fără a aduce atingere articolului 35, un stat membru solicită operatorului economic vizat să pună capăt neconformității respective, în cazul în care constată una dintre situațiile următoare: (a) marcajul CE a fost aplicat prin încălcarea articolului 30 din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 sau a articolului 16 din prezenta directivă; (b) marcajul CE nu a fost aplicat; (c) numărul de identificare al organismului notificat implicat în etapa de control al producției a fost aplicat prin încălcarea articolului 16 sau nu a fost aplicat; (d) inscripțiile menționate în anexa III punctul 1 nu au fost aplicate sau au fost aplicate prin încălcarea articolului 16 sau a anexei III punctul 1; (e) declarația UE de conformitate nu a fost întocmită; (f) declarația UE de conformitate nu a fost întocmită corect; (g) documentația tehnică nu este disponibilă sau este incompletă; (h) informațiile menționate la articolul 6 alineatul (6) sau la articolul 8 alineatul (3) lipsesc, sunt false sau incomplete; (i) nu sunt îndeplinite orice alte cerințe administrative prevăzute la articolul 6 sau la articolul 8. (2) În cazul în care neconformitatea menționată la alineatul (1) se menține, statul membru în cauză ia toate măsurile corespunzătoare pentru a restricționa sau a interzice punerea la dispoziție pe piață a recipientului sau pentru a se asigura că acesta este rechemat sau retras de pe piață.

Articolul 39

Procedura comitetului

CAPITOLUL 6 DISPOZIȚII PRIVIND COMITETUL, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

(1) Comisia este asistată de Comitetul privind recipientele simple sub presiune. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011. (2) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. (3) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. (4) Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011, coroborat cu articolul 5 din respectivul regulament. (5) Comitetul este consultat de către Comisie cu privire la orice aspect pentru care se impune consultarea experților din domeniu în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1025/2012 sau al oricărui act legislativ al Uniunii. Comitetul poate, de asemenea, examina orice alt aspect privind punerea în aplicare a prezentei directive, semnalat fie de către președinte, fie de către un reprezentant al unui stat membru, în conformitate cu regulamentul său de procedură.

Articolul 40

Sancțiuni

CAPITOLUL 6 DISPOZIȚII PRIVIND COMITETUL, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Statele membre stabilesc norme privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării de către operatorii economici a dispozițiilor de drept intern adoptate în temeiul prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Pentru încălcările grave, aceste norme pot prevedea sancțiuni penale. Sancțiunile prevăzute sunt eficiente, proporționale și cu efect de descurajare.

Articolul 41

Dispoziții tranzitorii

CAPITOLUL 6 DISPOZIȚII PRIVIND COMITETUL, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Statele membre nu împiedică punerea la dispoziție pe piață și/sau punerea în funcțiune a recipientelor reglementate de Directiva 2009/105/CE care sunt în conformitate cu directiva respectivă și care au fost introduse pe piață înainte de 20 aprilie 2016. Certificatele eliberate de organismele de inspecție autorizate în temeiul Directivei 2009/105/CE sunt valabile în temeiul prezentei directive.

Articolul 42

Transpunerea

CAPITOLUL 6 DISPOZIȚII PRIVIND COMITETUL, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

(1) Statele membre adoptă și publică până la 19 aprilie 2016, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru respectarea articolului 2, a articolelor 6-41, a anexei II și a anexei IV. Ele comunică de îndată textele respectivelor măsuri Comisiei. Statele membre aplică măsurile în cauză de la 20 aprilie 2016. Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Acestea includ, de asemenea, o mențiune conform căreia trimiterile la directiva abrogată prin prezenta directivă, existente în actele cu putere de lege și actele administrative, se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și modul în care se formulează această mențiune. (2) Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 43

Abrogarea

CAPITOLUL 6 DISPOZIȚII PRIVIND COMITETUL, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Directiva 2009/105/CE, astfel cum a fost modificată prin regulamentul menționat în anexa V partea A, se abrogă de la 20 aprilie 2016, fără a aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere în dreptul intern și de aplicare a directivelor menționate în anexa V partea B. Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VI.

Articolul 44

Intrarea în vigoare și aplicarea

CAPITOLUL 6 DISPOZIȚII PRIVIND COMITETUL, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Articolele 1, 3, 4 și 5 și anexele I și III se aplică de la 20 aprilie 2016.

Articolul 45

Destinatari

CAPITOLUL 6 DISPOZIȚII PRIVIND COMITETUL, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Disponibil în Regra PRO

Încearcă gratuit toate instrumentele, 30 de zile

Creează-ți cont și deblochează , împreună cu toate funcțiile profesionale pentru cercetare juridică.

  • Versiunile istorice ale actelor
  • Fișa actului și legături legislative
  • Căutare rapidă în fiecare act
  • Workspace juridic într-un singur loc
Creează cont gratuit · 30 de zile

Ai acces gratuit timp de 30 de zile, ca să vezi cum se potrivește Regra în activitatea ta.