Recitale
(1) Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (3) a fost adoptat în contextul pieței interne, pentru a armoniza condițiile de comercializare a produselor pentru construcții și pentru a elimina obstacolele din calea comerțului cu produse pentru construcții între statele membre.
(2) În temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011, pentru ca un produs pentru construcții reglementat de o specificație tehnică armonizată să fie introdus pe piață, producătorul este obligat să întocmească o declarație de performanță pentru un astfel de produs. Producătorul își asumă responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu performanța declarată și cu cerințele aplicabile. Producătorii sunt exceptați de la această obligație în cazul anumitor produse.
(3) Experiența în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011, evaluarea efectuată de Comisie în 2019, precum și raportul privind Organizația Europeană pentru Agremente Tehnice au indicat performanța insuficientă a cadrului produselor pentru construcții în diverse privințe, inclusiv în ceea ce privește elaborarea de standarde și supravegherea pieței. În plus, feedbackul primit în cursul evaluării a evidențiat necesitatea de a reduce suprapunerile, de a elimina contradicțiile și cerințele repetitive, inclusiv prin raportare la alte acte legislative ale Uniunii, pentru a oferi mai multă claritate juridică și a limita sarcina administrativă care revine operatorilor economici. Prin urmare, este necesar să se actualizeze și să se alinieze obligațiile juridice ale operatorilor economici la cele prevăzute în alte acte legislative ale Uniunii, precum și să se adauge noi dispoziții, inclusiv în ceea ce privește supravegherea pieței, astfel încât să se sporească gradul de securitate juridică și să se evite interpretările divergente.
(4) Este necesar să se stabilească fluxuri de informații funcționale, inclusiv prin mijloace electronice și într-un format prelucrabil automat, pentru a se asigura disponibilitatea, de-a lungul lanțului de aprovizionare, a unor informații coerente și transparente cu privire la performanțele produselor pentru construcții. Se preconizează că acest lucru va spori transparența și va îmbunătăți eficiența în ceea ce privește transferul de informații. Asigurarea accesului digital la informații cuprinzătoare cu privire la produsele pentru construcții ar contribui la digitalizarea sectorului construcțiilor în ansamblu, pregătind cadrul pentru era digitală. În plus, acordarea accesului la informații fiabile și durabile ar însemna, de asemenea, că operatorii economici și alți actori nu ar contribui la nerespectarea cerințelor de către ceilalți.
(5) Rezoluția Parlamentului European din 10 martie 2021 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții (Regulamentul privind produsele pentru construcții) (4) a considerat binevenit obiectivul Comisiei de a crește sustenabilitatea sectorului construcțiilor prin tratarea performanței în materie de sustenabilitate a produselor pentru construcții în cadrul revizuirii Regulamentului (UE) nr. 305/2011, astfel cum s-a anunțat în Comunicarea Comisiei din 11 martie 2020 intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară. Pentru o Europă mai curată și mai competitivă”. În concluziile Consiliului privind economia circulară în sectorul construcțiilor din 28 noiembrie 2019, Comisia este îndemnată să faciliteze circularitatea produselor pentru construcții în cadrul revizuirii Regulamentului (UE) nr. 305/2011. În Comunicarea sa din 10 martie 2020 intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa”, Comisia a subliniat necesitatea de a aborda sustenabilitatea produselor pentru construcții și a subliniat că un mediu construit mai sustenabil va fi esențial pentru tranziția Europei către neutralitatea climatică. În Comunicarea sa din 5 mai 2021 intitulată „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei”, Comisia a identificat construcțiile ca fiind unul dintre ecosistemele prioritare care se confruntă cu cele mai importante provocări în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor climatice și de sustenabilitate și adoptarea transformării digitale, și de care depinde competitivitatea sectorului pentru construcții. Prin urmare, este oportun să se stabilească norme pentru declararea performanței în materie de sustenabilitate din perspectiva mediului a produselor pentru construcții, inclusiv posibilitatea de a stabili niveluri-prag și clase relevante. Clasele de performanță de mediu a produselor ar trebui să reflecte cu exactitate diversitatea produselor și stadiul tehnologiei aferent acestora și să dea posibilitatea de a identifica cu precizie cele mai ecologice produse. În plus, atunci când se face referire la impactul asupra mediului, aceste clase de performanță ar trebui să fie ușor de înțeles, să nu inducă în eroare și nici să nu permită transferul responsabilităților.
(6) În mod similar, strategia UE privind standardizarea din 2022, prevăzută în Comunicarea Comisiei din 2 februarie 2022 intitulată „O strategie a UE privind standardizarea – Stabilirea unor standarde globale în sprijinul unei piețe unice a UE reziliente, verzi și digitale” a identificat construcțiile ca fiind unul dintre cele mai relevante domenii în care standardele armonizate ar putea îmbunătăți competitivitatea și ar putea reduce obstacolele de pe piață.
(7) Urmărirea obiectivelor de mediu, inclusiv combaterea schimbărilor climatice și tranziția către economia circulară, face necesară stabilirea unor noi obligații de mediu și punerea bazelor pentru elaborarea și aplicarea unei metode de evaluare pentru calcularea sustenabilității din punctul de vedere al mediului a produselor pentru construcții, fără a spori disproporționat birocrația și costurile pentru operatorii economici, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Calculele ar trebui să acopere ciclul de viață al produsului, folosind metodele stabilite prin standardizare. În cazul produselor noi, ciclurile de viață calculate ar trebui să includă toate etapele vieții unui produs, de la achiziția materiilor prime sau producerea lor din resurse naturale până la eliminarea sa finală, inclusiv eventualele avantaje și eventualele sarcini ce depășesc limitele. În cazul produselor folosite și refabricate, ciclul de viață calculat ar trebui să înceapă cu dezinstalarea dintr-o construcție și ar trebui să includă toate etapele următoare până la eliminarea finală. Comisia ar trebui să pună la dispoziție software pentru efectuarea calculului, mai ales factorii de caracterizare aplicabili în conformitate cu standardul european EN 15804 sau cu viitoarele standarde aplicabile. Orice actualizare a acestui software ar trebui comunicată și ar trebui să declanșeze actualizarea calculelor relevante în termen de un an.
(8) Pentru a garanta siguranța și funcționalitatea produselor pentru construcții și, prin extensie, a construcțiilor, precum și siguranța lucrătorilor și a consumatorilor, este necesar să se asigure că anumiți prestatori de servicii, cum ar fi furnizorii de servicii de logistică, piețele online și actorii care prestează servicii intermediare, nu contribuie la neconformitatea altor actori. Prin urmare, este necesar ca dispozițiile relevante să fie aplicabile și acestor servicii și prestatorilor acestora.
(9) Pentru a crea legătura necesară între produsele pentru construcții și construcțiile, inclusiv clădirile, în care acestea ar putea fi încorporate, conceptul de construcții ar trebui definit numai în sensul prezentului regulament și fără a aduce atingere competențelor statelor membre de a defini și reglementa construcțiile și clădirile.
(10) Pentru a evita utilizarea unor modele de distribuție inovatoare în scopul eludării obligațiilor prevăzute în prezentul regulament, ar trebui să se clarifice faptul că orice furnizare a unui produs în cadrul unei activități comerciale, inclusiv atunci când proprietatea sau posesia produselor este transferată în cadrul prestării unui serviciu, ar fi considerată drept punere la dispoziție pe piață a produsului.
(11) Asigurarea liberei circulații a seturilor de produse pentru construcții pe piața internă ar ajuta acest sector să fie competitiv. Această abordare ar spori gradul de acoperire a pieței, ar raționaliza procesele de producție pentru întreprinderi și ar îmbunătăți confortul atât pentru consumatori, cât și pentru întreprinderi.
(12) Conformitatea produselor pentru construcții cu legislația Uniunii depinde adesea de conformitatea componentelor principale ale acestora cu legislația respectivă. Cu toate acestea, întrucât componentele principale sunt adesea integrate în diferite produse pentru construcții, asigurarea siguranței și a protecției mediului, inclusiv a climei, s-ar realiza mai bine dacă respectivele componente principale ar fi evaluate în amonte, și anume dacă performanța și conformitatea lor ar fi evaluate în prealabil și independent de evaluarea produsului final pentru construcții în care acestea sunt integrate. În mod similar, supravegherea pieței ar fi mai eficientă dacă ar putea fi identificate și vizate componente principale neconforme. Prin urmare, este necesar să se stabilească norme obligatorii aplicabile componentelor principale ale produselor pentru construcții. Aceeași abordare ar trebui aplicată în cazul componentelor sau al materialelor menite a fi utilizate în produsele pentru construcții care ar beneficia de aplicarea voluntară a regulamentului.
(13) Articolele precum produsele pentru construcții, componentele principale ale acestora sau alte componente sau materiale pot fi introduse pe piață ca atare sau ca un set de componente separate menite să fie folosite împreună și ar trebui să facă obiectul unor specificații tehnice armonizate exprese. Pentru a simplifica aplicarea prezentului regulament, articolele și componentele care intră în domeniul său de aplicare ar trebui să fie clar identificate. Cu toate acestea, identificarea respectivă nu ar trebui să excludă posibilitatea de a comercializa componentele ca produse pentru construcții atunci când aceste componente sunt introduse separat pe piață, drept componente principale sau în alt mod.
(14) Deși domeniul de aplicare al prezentului regulament rămâne larg, ar trebui să se excludă aplicarea sa în cazul anumitor produse deja armonizate prin alte acte juridice ale Uniunii, pentru a se evita suprapunerea reglementărilor. În același scop, este important și să se diferențieze aspectele acelorași produse care sunt reglementate de prezentul regulament de aspectele care sunt reglementate de alte acte legislative sectoriale. Acesta ar fi cazul produselor de iluminat și al produselor electrice și electronice, de exemplu, care fac obiectul Directivelor 2014/35/UE (5), 2014/30/UE (6), 2014/53/UE (7) și 2001/95/CE (8) ale Parlamentului European și ale Consiliului. Cu toate acestea, domeniul larg de aplicare al prezentului regulament nu ar trebui interpretat ca o intenție de armonizare a tuturor produselor ce pot fi introduse pe piață pentru a fi încorporate în construcții. Produsele care nu sunt adecvate pentru armonizare, de exemplu, din cauza legăturii acestora cu patrimoniul cultural, a utilizării de materiale specifice care pot proveni numai din anumite locuri sau a condițiilor care diferă de la un stat membru la altul, nu ar trebui supuse efectului de armonizare al prezentului regulament. Acest lucru s-ar putea realiza dacă se optează activ ca produsele respective să nu fie reglementate prin specificații tehnice armonizate.
(15) În lipsa unor norme speciale pentru produsele utilizate anterior, produsele utilizate anterior care fac obiectul prezentului regulament și sunt importate din țări terțe ar trebui să facă obiectul acelorași norme precum cele aplicabile produselor pentru construcții noi.
(16) Produsele pentru construcții introduse pe piață în regiunile ultraperiferice ale Uniunii sunt adesea importate din țările învecinate și, prin urmare, nu fac obiectul cerințelor stabilite de dreptul Uniunii. Respectarea de către aceste produse pentru construcții a unor astfel de cerințe ar fi disproporționat de costisitoare. În același timp, produsele pentru construcții fabricate în regiunile ultraperiferice circulă foarte puțin în alte state membre. Așadar, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a excepta de la aceste cerințe produsele pentru construcții introduse pe piață în regiunile ultraperiferice ale Uniunii.
(17) Pentru a se asigura că se menține o legătură solidă între standarde și necesitățile în materie de reglementare ale statelor membre, un grup de experți ar trebui să sprijine Comisia în pregătirea solicitărilor de standardizare și a altor specificații tehnice armonizate. Activitatea grupului de experți ar trebui să urmeze un plan de lucru stabilit pe baza contribuțiilor statelor membre, pe lângă prioritățile generale ale Uniunii, cum ar fi obiectivele UE privind clima și economia circulară. Atunci când stabilește prioritățile planului de lucru, Comisia acordă o atenție deosebită înlocuirii specificațiilor tehnice armonizate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011. Comisia ar trebui să informeze anual Parlamentul European și statele membre despre cum avansează punerea în practică a planului de lucru, inclusiv despre solicitările de standardizare prezentate, numărul de standarde propuse de organizațiile de standardizare europene, timpul mediu necesar pentru evaluarea standardelor de către Comisie și raportul dintre standardele acceptate și cele respinse de Comisie.
(18) Potrivit principiului proporționalității, este necesar și oportun ca realizarea obiectivului fundamental de armonizare a pieței interne a produselor pentru construcții să răspundă necesităților în materie de reglementare ale statelor membre, definind doar acele caracteristici esențiale necesare pentru evaluarea performanței produsului. Prin definirea acestor caracteristici esențiale și a metodelor de evaluare care li se aplică ar trebui să se asigure o abordare mai puțin împovărătoare, care să fie suficient de fiabilă și grație căreia să se evite suprapunerile și neconcordanțele. Prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).
(19) Pentru a asigura un nivel maxim de coerență în materie de reglementare, prezentul regulament ar trebui, în măsura posibilului, să se bazeze pe cadrul juridic orizontal, în acest caz pe Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (9). Acesta urmează tendința recentă din legislația în materie de produse de a dezvolta o soluție alternativă în cazul în care organizațiile de standardizare europene nu furnizează standarde armonizate valabile. Atunci când o organizație de standardizare europeană emite, în conformitate cu solicitarea de standardizare, un standard armonizat care include elemente care nu satisfac necesitățile în materie de reglementare ale statelor membre sau care nu sunt aliniate la obiectivele Uniunii în materie de siguranță, mediu, circularitate și climă, Comisia ar trebui să revizuiască solicitarea de standardizare sau să facă standardul armonizat să devină obligatoriu cu limitări. Ar trebui să se poată aplica o soluție alternativă standardelor armonizate care nu respectă solicitarea de standardizare și care se referă la o familie sau la o categorie de produse care fie nu era reglementată anterior de un standard armonizat, fie este deja reglementată de un standard armonizat aplicabil de peste cinci ani, fie este reglementată de un standard armonizat aplicabil cu limitări.
(20) În cazul în care standardele armonizate stabilesc normele de evaluare a performanțelor în ceea ce privește caracteristicile esențiale relevante pentru codurile statelor membre privind construcțiile, standardele respective ar trebui să devină obligatorii ca standarde armonizate de performanță în scopul aplicării prezentului regulament, deoarece numai astfel de standarde obligatorii ating obiectivul de a permite libera circulație a produselor, asigurând în același timp capacitatea statelor membre de a solicita caracteristici ale produselor ce țin de cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor, având în vedere situația lor națională specifică, cum ar fi diferențele de climă, geologie și geografie și alte condiții. Atunci când sunt urmărite împreună, aceste două obiective impun ca produsele să fie evaluate printr-o singură metodă de evaluare, prin urmare, metoda trebuie să fie obligatorie. Cu toate acestea, standardele voluntare pot fi utilizate pentru a face ca cerințele referitoare la produse, specificate pentru familia de produse sau categoria de produse relevantă prin acte delegate, să fie și mai concrete, urmând calea Deciziei nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10). În conformitate cu Decizia nr. 768/2008/CE, standardele respective ar trebui să fie în măsură să ofere o prezumție de conformitate cu cerințele pe care le reglementează.
(21) Evaluarea performanței în ceea ce privește caracteristicile esențiale poate necesita stabilirea unor niveluri-prag. În cazul anumitor utilizări, trebuie să fie atinse niveluri-prag voluntare. Nivelurile-prag obligatorii trebuie să fie atinse ca o condiție pentru introducerea produsului pe piața internă, indiferent de utilizarea acestuia.
(22) Pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor Pactului verde european prevăzute în Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 intitulată „Pactul verde european”, a obiectivelor Planului de acțiune privind economia circulară și a obiectivelor Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării stabilite în Comunicarea Comisiei din 12 mai 2021 intitulată „Calea către o planetă sănătoasă pentru toți. Plan de acțiune al UE: «Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului»” și pentru a asigura siguranța produselor pentru construcții, siguranța fiind unul dintre obiectivele care trebuie urmărite în legislația întemeiată pe articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), sunt necesare cerințe referitoare la produse care să fie legate de funcționalitate, siguranță și protecția mediului, inclusiv de climă. Atunci când stabilește aceste cerințe, Comisia ar trebui să abordeze riscurile la adresa siguranței și să țină seama de contribuția potențială a produsului la realizarea obiectivelor Uniunii în materie de climă, mediu și eficiență energetică pe durata ciclului de viață al acestuia. Cerințele respective nu se referă la performanța produselor pentru construcții. Spre deosebire de Directiva 89/106/CEE (11) a Consiliului, anterioară Regulamentului (UE) nr. 305/2011, regulamentul menționat nu prevede posibilitatea de a stabili astfel de cerințe referitoare la produse. Cu toate acestea, anumite standarde armonizate pentru produsele pentru construcții conțin astfel de cerințe referitoare la produse. Standardele respective demonstrează că există o nevoie practică de astfel de cerințe privind funcționalitatea, siguranța și protecția mediului. Articolul 114 din TFUE, ca temei juridic al prezentului regulament, impune, de asemenea, urmărirea unui nivel ridicat în ceea ce privește sănătatea, securitatea și protecția mediului. Astfel, prezentul regulament ar trebui să reintroducă sau să valideze cerințele referitoare la produse. Prin urmare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în vederea specificării cerințelor respective în funcție de familia de produse sau de categoria de produse.
(23) Fabricarea și distribuția de produse pentru construcții devin tot mai complexe, conducând la apariția unor noi operatori specializați, cum ar fi furnizorii de servicii de logistică. Din motive de claritate, anumite obligații generice, inclusiv cele privind cooperarea cu autoritățile, ar trebui să se aplice tuturor celor implicați în lanțul de aprovizionare.
(24) Pentru a promova practici armonizate în rândul statelor membre, chiar și în cazul în care nu s-a ajuns la un consens cu privire la aceste practici, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte, în ceea ce privește o gamă limitată de aspecte, acte de punere în aplicare a prezentului regulament. Respectivele delegări de competențe ar trebui să vizeze obligațiile și drepturile operatorilor economici, precum și obligațiile organismelor notificate.
(25) Pentru a îmbunătăți securitatea juridică și pentru a atenua fragmentarea pieței produselor pentru construcții a Uniunii, este necesar să se definească în mod clar domeniul reglementat la nivelul Uniunii, așa-numitul „domeniu armonizat”, spre deosebire de elementele care rămân de competența statelor membre. Statele membre își păstrează competența de a stabili dispoziții privind construcțiile, inclusiv privind proiectarea și dimensionarea acestora. Stabilirea domeniului armonizat nu ar trebui să aducă atingere dreptului statelor membre de a specifica cerințe naționale privind construcțiile și nici să reducă nivelul de protecție care există deja în statele membre și care este justificat. Politicile naționale de mediu aplicabile construcțiilor nu ar trebui să fie considerate drept interdicții sau bariere pentru punerea la dispoziție a produselor pe piață, atât timp cât respectă domeniul armonizat.
(26) Statele membre stabilesc nivelul de siguranță pentru construcții pe baza responsabilităților față de cetățenii lor, în timp ce Uniunea stabilește condițiile-cadru pentru piața internă. Competența de a adopta dispoziții privind construcțiile revine în continuare statelor membre. Cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute în prezentul regulament ar trebui să stabilească acele legături cu produsele pentru construcții care sunt necesare din punct de vedere tehnic și care servesc drept bază pentru emiterea de solicitări de standardizare către organizațiile de standardizare europene, în vederea elaborării unor standarde armonizate pentru produsele pentru construcții, a actelor delegate corespunzătoare, precum și în vederea elaborării documentelor de evaluare europene.
(27) Domeniul armonizat ar trebui să se aplice și contractelor publice, granturilor sau altor stimulente pozitive, cu excepția stimulentelor fiscale.
(28) Pentru a stabili un echilibru între atenuarea fragmentării pieței și interesele legitime ale statelor membre de a reglementa construcțiile, este necesar să se prevadă un mecanism care să reflecte mai bine necesitățile statelor membre în procesul de elaborare a specificațiilor tehnice armonizate. Din același motiv, ar trebui instituit un mecanism suplimentar de autorizare prealabilă, care să permită statelor membre să stabilească, pe baza unor motive imperative de sănătate și siguranță a persoanelor sau de protecție a mediului, alte cerințe decât cele prevăzute în specificațiile tehnice armonizate pentru produsele care intră în domeniul armonizat. Acest mecanism ar trebui să ofere statelor membre posibilitatea ca, în așteptarea unor specificații tehnice armonizate actualizate care să răspundă necesităților lor în materie de reglementare, să notifice și să ceară autorizarea măsurilor naționale care afectează performanța unei caracteristici esențiale netratate în specificația tehnică armonizată. Acest mecanism ar trebui să vină în completarea posibilității unui stat membru de a notifica Comisia, în conformitate cu articolul 114 din TFUE, atunci când consideră că este necesar să introducă dispoziții naționale bazate pe noi dovezi științifice referitoare la protecția mediului sau a mediului de lucru din cauza unei probleme caracteristice statului membru respectiv, în contradicție cu specificațiile tehnice armonizate. Pentru a se asigura că măsurile naționale autorizate rămân doar abateri temporare de la domeniul armonizat, este important să se ofere posibilitatea de a se face consultări rapide cu privire la necesitatea de a actualiza specificațiile tehnice armonizate având în vedere aceste necesități în materie de reglementare, inclusiv prin solicitări de standardizare, dacă este necesar, cu termene stabilite expres pentru a trata urgența în cauză.
(29) Economia circulară, elementul-cheie al Planului de acțiune privind economia circulară, poate fi promovată prin sisteme obligatorii de restituire a garanției și prin obligația producătorilor de a redobândi proprietatea asupra produselor nefabricate la comandă noi, excedentare sau nevândute. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să ia astfel de măsuri și să stabilească obligații privind colectarea și tratarea produselor care trebuie aruncate. Proprietarul produsului ar trebui să fie responsabil de transportul înapoi la distribuitor, importator sau producător.
(30) Pentru a spori claritatea juridică și a reduce sarcina administrativă pentru operatorii economici, este necesar să se evite ca produsele pentru construcții să facă obiectul mai multor evaluări cu privire la același aspect legat de sănătatea și securitatea persoanelor sau de protecția mediului, inclusiv de climă, în temeiul unor acte juridice diferite ale Uniunii. Acest lucru a fost confirmat de platforma REFIT, instituită prin Decizia C(2015) 3261 a Comisiei, care recomandă Comisiei să acorde prioritate abordării problemelor legate de suprapuneri și cerințe repetitive. Fără a reduce sau a compromite nivelul de protecție care există deja în domeniul construcțiilor în statele membre și care este justificat, Comisia ar trebui să fie în măsură să stabilească condițiile în care anumite obligații prevăzute în prezentul regulament pot fi îndeplinite prin îndeplinirea obligațiilor prevăzute în alte acte juridice ale Uniunii, dacă, în caz contrar, același aspect legat de sănătatea și siguranța persoanelor sau de protecția mediului, inclusiv de climă, ar fi evaluat în paralel în temeiul prezentului regulament și al altor dispoziții de drept al Uniunii.
(31) Mai mult, pentru a evita practicile divergente ale statelor membre și ale operatorilor economici, competența de a adopta acte de punere în aplicare în conformitate cu articolul 291 din TFUE ar trebui acordată Comisiei pentru a stabili dacă anumite articole se încadrează în definiția produsului.
(32) Întrucât prezentul regulament este elaborat în conformitate cu cadrul Regulamentului (UE) 2024/1781 al Parlamentului European și al Consiliului (12), dar dispozițiile sale sunt adaptate la particularitățile sectoriale ale produselor pentru construcții, acesta va fi, cu excepții limitate, actul juridic folosit pentru armonizarea tuturor aspectelor relevante ale produselor pentru construcții, inclusiv a aspectelor ce țin de sustenabilitate, chiar dacă acestea ar putea fi abordate și de Regulamentul (UE) 2024/1781. Dacă se identifică orizontal o necesitate ce ține de politici în cadrul Regulamentului (UE) 2024/1781, Comisia ar trebui să folosească în primul rând prezentul regulament pentru a răspunde acestei necesități în ceea ce privește produsele pentru construcții. Numai în cazuri excepționale în care cerințele prezentului regulament sunt insuficiente și nu pot fi modificate sau completate într-un termen rezonabil, Regulamentul (UE) 2024/1781 ar trebui să se poată aplica produselor pentru construcții în mod complementar, cu condiția să se demonstreze că sunt rezonabile costurile administrative asociate, inclusiv ca urmare a faptului că operatorii economici pot fi supuși la două proceduri de evaluare a conformității. Cu titlu de excepție, în cazul în care produsele cu impact energetic incluse în planurile de lucru privind proiectarea ecologică sunt și produse pentru construcții, precum și în cazul produselor intermediare în sensul Regulamentului (UE) 2024/1781, cu excepția cimentului, regulamentului respectiv i se va acorda prioritate pentru stabilirea cerințelor de sustenabilitate. Acest lucru va fi valabil, de exemplu, în cazul încălzitoarelor, al cazanelor, al pompelor de căldură, al aparatelor de încălzire a apei și a spațiilor, al ventilatoarelor, al sistemelor de răcire și ventilație și al produselor fotovoltaice, cu excepția panourilor fotovoltaice integrate în clădiri. Prezentul regulament s-ar aplica în continuare în mod complementar, atunci când este necesar, în special în ceea ce privește aspectele legate de siguranță, ținând seama, de asemenea, de alte acte legislative ale Uniunii privind produsele, cum ar fi cele referitoare la aparatele consumatoare de combustibili gazoși, tensiunea joasă și utilajele. În cazul unui conflict de norme între prezentul regulament și Regulamentul (UE) 2024/1781, dispozițiile relevante din prezentul regulament ar trebui să prevaleze. Pentru alte produse, pentru a evita o sarcină inutilă pentru operatorii economici, poate apărea necesitatea de a stabili condițiile în care anumite obligații prevăzute în prezentul regulament pot fi îndeplinite prin îndeplinirea obligațiilor în temeiul altor dispoziții de drept al Uniunii. Așadar, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a stabili aceste condiții.
(33) Pentru a crea un stimulent pentru conformitate, producătorul de produse pentru construcții ar trebui să fie răspunzător pentru declarațiile incorecte de performanță și de conformitate.
(34) Reutilizarea sporită a produselor pentru construcții face parte dintr-o tranziție către o economie mai circulară și o reducere a amprentei de mediu și de carbon a produselor pentru construcții. Piața produselor pentru construcții la mâna a doua nu este în prezent foarte dezvoltată, iar cerințele pentru produsele pentru construcții care au fost folosite anterior variază foarte mult de la un stat membru la altul. Prin urmare, produsele pentru construcții utilizate, inclusiv alte articole utilizate care fac obiectul prezentului regulament, ar trebui să fie supuse unei armonizări pe termen lung prin crearea posibilității de a elabora specificații tehnice armonizate specifice în temeiul prezentului regulament. Aceste specificații tehnice armonizate ar trebui să se aplice produselor utilizate anterior și atât timp cât produsul utilizat anterior nu este deșeu sau a încetat să fie deșeu. Adoptarea unor specificații tehnice armonizate specifice pentru produsele utilizate anterior nu ar trebui să aducă atingere domeniului de aplicare și definiției deșeurilor în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13). Cu toate acestea, produsele reutilizate direct într-o construcție nu ar trebui să fie considerate ca fiind reintroduse pe piață și nu ar trebui deci să facă obiectul niciunei măsuri prevăzute în prezentul regulament.
(35) Pentru a clarifica care este sfera de cuprindere a domeniului armonizat, este important ca toate specificațiile tehnice armonizate să precizeze dacă includ produsele utilizate anterior în domeniul lor de aplicare sau le exclud din acesta. Totuși, excluderea produselor utilizate anterior din domeniul de aplicare al unei specificații tehnice armonizate nu ar trebui să împiedice operatorii economici să opteze pentru aplicarea prezentului regulament, ca și cum produsul utilizat anterior ar fi nou.
(36) În conformitate cu definiția produselor utilizate anterior, specificațiile tehnice armonizate care includ explicit produsele utilizate anterior în domeniul lor de aplicare ar trebui să se aplice și produselor utilizate anterior care au fost supuse unui proces de transformare care depășește operațiunile de verificare, curățare sau reparare în scopul recuperării care sunt definite de specificația tehnică armonizată ca procese transformatoare neesențiale pentru performanța produsului. Indiferent de specificația tehnică armonizată, produsele refabricate ar trebui să beneficieze de faptul că evenimentele anterioare ultimei lor dezinstalări nu trebuie luate în considerare la calcularea impactului pe care îl au asupra mediului pe parcursul ciclului lor de viață. Produsele refabricate ar trebui să beneficieze și de cerințe sau stimulente care promovează conținutul ridicat de materiale reciclate.
(37) Pentru a îmbunătăți accesul la informații ușor accesibile și cuprinzătoare privind produsele pentru construcții, contribuind astfel la siguranța, funcționalitatea și sustenabilitatea acestora, ar trebui să se asigure faptul că declarația de performanță și de conformitate furnizează toate informațiile necesare utilizatorilor și autorităților. Având în vedere utilitatea acestora pentru utilizatori, producătorii ar trebui să poată include în declarația respectivă informații suplimentare, cu condiția ca declarațiile de performanță și de conformitate să rămână uniforme și ușor de citit și să nu fie utilizate în mod abuziv ca publicitate.
(38) Pentru a reduce sarcina care revine operatorilor economici, în special producătorilor, operatorii economici care emit declarații de performanță și de conformitate ar trebui să fie autorizați să furnizeze prin mijloace electronice copii ale declarațiilor respective și să le pună la dispoziție pe site-uri web, cu condiția să nu poată fi modificate, să poată fi citite de om și să fie prelucrabile automat, precum și să fie disponibile, accesibile și legate evident de produs. Pentru a simplifica comunicarea în cadrul lanțului de aprovizionare, declarațiile de performanță și de conformitate ar trebui să îi permită utilizatorului să verifice cu ajutorul unei aplicații informatice conformitatea cu normele de aplicare ale statului membru în care se folosește produsul. O condiție prealabilă importantă pentru declarațiile prelucrabile automat este un format informatic standardizat, care este necesar pentru fiecare specificație tehnică armonizată.
(39) Pentru ca producătorii să demonstreze că produsele pentru construcții care beneficiază de libera circulație a mărfurilor îndeplinesc cerințele relevante ale Uniunii, este necesar să se solicite o declarație de conformitate care să completeze declarația de performanță, aducând astfel și sistemul de reglementare pentru produsele pentru construcții mai aproape de Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (14). Cu toate acestea, pentru a reduce la minimum sarcina administrativă potențială, declarația de conformitate și declarația de performanță ar trebui să fie combinate. Sarcina administrativă asupra IMM-urilor ar trebui redusă la minimum prin dispoziții de simplificare specifice, inclusiv partajarea rezultatelor încercărilor, recunoașterea certificatelor, utilizarea în cascadă a documentației tehnice și declarațiile fără evaluare, care să permită microîntreprinderilor să utilizeze sistemul de evaluare și verificare mai indulgent și să reducă cerințele pentru produsele fabricate la comandă care nu sunt realizate într-un proces de producție în serie. Atunci când astfel de produse sunt instalate într-o singură construcție identificată, ar trebui să se poată acorda exceptări de la obligația de a întocmi o declarație de performanță și de conformitate. În cazurile în care un producător îndeplinește criteriile atât pentru aplicarea unei proceduri simplificate, cât și pentru acordarea unei exceptări de la obligația de a întocmi o declarație de performanță și de conformitate, acestuia ar trebui să i se ofere posibilitatea de a alege una dintre opțiuni sau de a transmite o declarație de performanță și de conformitate fără a se aplica procedura simplificată, astfel încât oferta sa să fie mai bine adaptată la nevoile potențialilor clienți.
(40) Pentru a se ajunge la o aliniere la alte acte legislative privind produsele și sub rezerva principiilor generale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 765/2008, marcajul CE ar trebui să se aplice numai pe produsele pentru construcții pentru care producătorul a întocmit o declarație de performanță și de conformitate. Producătorul își asumă astfel responsabilitatea pentru conformitatea produsului cu performanța declarată și cu cerințele aplicabile referitoare la produse.
(41) Drepturile procedurale ale tuturor operatorilor economici și ale persoanelor fizice și juridice care acționează în numele acestora în ceea ce privește măsurile, deciziile sau ordinele adoptate de autoritățile de supraveghere a pieței și de alte autorități naționale competente trebuie să fie garantate în concordanță cu Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului (15). Este necesar ca statele membre să asigure proceduri adecvate de apel împotriva unor astfel de măsuri, decizii sau ordine.
(42) Pentru a asigura funcționalitatea, siguranța și sustenabilitatea produselor pentru construcții și, prin extindere, a construcțiilor, toți operatorii economici care intervin în lanțul de aprovizionare și de distribuție ar trebui să ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura că introduc pe piață, pun la dispoziție pe piață sau ajută la punerea la dispoziție pe piață numai în ceea ce privește produsele pentru construcții care respectă cerințele obligatorii ale Uniunii. Pentru a îmbunătăți claritatea juridică, este necesar să se stabilească în mod explicit obligațiile operatorilor economici.
(43) Este necesar ca producătorii de produse pentru construcții să stabilească produsul-tip în mod precis și neechivoc, pentru a asigura o bază precisă pentru evaluarea conformității produsului respectiv cu cerințele Uniunii. În același timp, pentru a evita eludarea cerințelor aplicabile, producătorilor ar trebui să li se interzică să creeze noi produse-tip în cazul în care produsele în cauză sunt identice din punctul de vedere al caracteristicilor esențiale.
(44) Pe piața internă, marcajul CE ar trebui să fie singurul marcaj care să demonstreze conformitatea cu metodele de evaluare a caracteristicilor esențiale care fac obiectul specificațiilor tehnice armonizate. Pentru a evita fragmentarea pieței și afirmațiile înșelătoare care decurg din folosirea unor metode de evaluare diferite, marcajul CE ar trebui să fie singurul marcaj admis pe produsele care fac obiectul specificațiilor tehnice armonizate, indicând faptul că produsul în cauză a fost evaluat în raport cu caracteristicile esențiale care fac obiectul specificațiilor tehnice armonizate și este conform cu cerințele aplicabile referitoare la produse. Piața produselor pentru construcții se confruntă cu o proliferare a marcajelor care creează adesea confuzie și neîncredere în rândul actorilor de pe piață, dar induc în eroare și consumatorii. Utilizarea unor marcaje suplimentare influențează negativ forța probantă a marcajului CE atunci când se bazează pe metode de evaluare diferite de cele definite în specificațiile tehnice armonizate relevante. În plus, IMM-urile nu pot beneficia întotdeauna de astfel de marcaje, creând o denaturare în rândul actorilor de pe piață și putând împiedica accesul pe piață. Prin urmare, respectivele marcaje suplimentare nu ar trebui aplicate pe produse împreună cu marcajul CE. Totuși, această interdicție nu împiedică introducerea pe piața unică a produselor care poartă alte marcaje, cu condiția ca aceste marcaje să nu inducă în eroare consumatorul sau să nu poată fi confundate cu marcajul CE. În plus, marcajele nu ar trebui să afecteze vizibilitatea, lizibilitatea sau semnificația marcajului CE. Așadar, aceste marcaje nu ar trebui să afișeze nicio informație, niciun text și nicio afirmație referitoare la performanța produsului.
(45) Pentru a evita afirmațiile înșelătoare, orice afirmație făcută de producătorii de produse pentru construcții ar trebui să se bazeze pe o metodă de evaluare cuprinsă în specificațiile tehnice armonizate, în cazul în care este disponibilă.
(46) Documentația tehnică privind produsele pentru construcții, care este întocmită de producător, facilitează verificarea produselor respective de către autoritățile naționale competente și organismele notificate în raport cu cerințele Uniunii. Pentru a îmbunătăți accesul la informații cuprinzătoare, documentația tehnică respectivă ar trebui să includă informațiile necesare pentru a valida calculul pe care se bazează evaluarea sustenabilității din punctul de vedere al mediului a produsului pentru construcții.
(47) Pentru a crea transparență pentru utilizatorii de produse pentru construcții și pentru a evita utilizarea necorespunzătoare a produselor respective, produsele pentru construcții și utilizarea preconizată a acestora ar trebui să fie identificate cu precizie de către producător. Din același motiv, producătorul ar trebui să clarifice dacă produsele pentru construcții sunt destinate utilizării profesionale. Pentru a se asigura trasabilitatea produselor pentru construcții, producătorii ar trebui să indice pe produs codul unic de identificare al produsului-tip specific fiecărui producător sau, atunci când acest lucru nu este posibil, de exemplu, din cauza dimensiunii sau a suprafeței produsului, pe o etichetă aplicată pe ambalaj sau, atunci când nici acest lucru nu este posibil, într-un document de însoțire a produsului.
(48) Pentru a se asigura că cerințele prezentului regulament sunt îndeplinite, producătorii ar trebui să caute, să stocheze și să evalueze în mod activ informațiile și să ia măsurile corespunzătoare în cazul în care s-a confirmat neconformitatea sau performanța necorespunzătoare sau în cazul în care există un risc.
(49) Pentru a realiza obiectivele Pactului verde european și ale Planului de acțiune pentru economia circulară, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a specifica niveluri-prag minime pentru performanța de mediu a produselor pentru construcții și cerințe de mediu referitoare la produse, care să prevină și să reducă impactul pe care produsele pentru construcții îl au asupra mediului. Cu toate acestea, principiul „siguranța pe primul plan”, aplicabil atât în cazul produsului pentru construcții, cât și construcțiilor, ar trebui să fie respectat în toate cazurile și să includă protecția sănătății.
(50) În vederea asigurării sustenabilității și a durabilității produselor pentru construcții, producătorii ar trebui să se asigure că produsele pot fi utilizate o perioadă cât mai îndelungată posibil. O astfel de utilizare îndelungată necesită o proiectare adecvată, utilizarea unor piese fiabile, potențialul de reparare a produselor, disponibilitatea informațiilor privind repararea și accesul la piesele de schimb. În cazul în care piesele de schimb nu se găsesc de regulă pe piață, Comisia ar trebui să fie împuternicită să ceară producătorului să pună la dispoziție astfel de piese de schimb la un preț acceptabil și nediscriminatoriu pe o perioadă de 10 ani, care poate fi prelungită dacă se preconizează că disponibilitatea acestor piese pe o perioadă mai lungă ar determina creșterea duratei de viață a produsului.
(51) În vederea îmbunătățirii circularității produselor pentru construcții, în conformitate cu obiectivele Planului de acțiune privind economia circulară și cu ierarhia deșeurilor, cerințele referitoare la produse ar trebui și să poată îmbunătăți eficiența resurselor, să prevină generarea de deșeuri, să prioritizeze repararea, reutilizarea și refabricarea, să încurajeze utilizarea materialelor secundare și să ia în considerare reciclabilitatea și producția de subproduse. Pregătirea pentru reutilizare, reutilizarea, refabricarea și reciclarea necesită o anumită proiectare, și anume prin facilitarea separării produselor, a componentelor și a materialelor la dezinstalare, demontare și demolare și în etapa ulterioară a reciclării și, atunci când este posibil, evitarea materialelor mixte, amestecate sau complexe și a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare. Întrucât instrucțiunile obișnuite de utilizare și informațiile obișnuite privind siguranța nu vor ajunge neapărat la operatorii economici responsabili de pregătirea pentru reutilizare, reutilizare, refabricare și reciclare, informațiile necesare în acest sens ar trebui să fie puse la dispoziție în pașapoartele digitale ale produselor accesibile cu ajutorul suporturilor de date și pe site-urile web ale producătorului.
(52) Informațiile generale despre produs, instrucțiunile de utilizare și informațiile privind siguranța reprezintă un instrument esențial pentru a transmite unui grup larg care ar putea avea nevoie de suficiente informații pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la achiziționarea, instalarea, utilizarea, întreținerea, demontarea, reutilizarea și reciclarea produsului. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să precizeze ce elemente trebuie incluse în informațiile generale despre produs, în instrucțiunile de utilizare și în informațiile privind siguranța și ar trebui să permită furnizarea de orientări cu privire la modul în care aceste elemente pot fi incluse în mod obișnuit în standardele armonizate de performanță. Astfel de orientări nu ar trebui însă să extindă sau să restrângă responsabilitatea producătorului de a furniza informații, astfel cum se prevede în regulament. Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate pentru a asigura punerea în aplicare adecvată și omogenă a obligației de a furniza informații generale despre produs, instrucțiuni de utilizare și informații privind siguranța pentru anumite familii de produse sau categorii de produse atunci când standardele armonizate de performanță nu pot face acest lucru.
(53) Unele produse pentru construcții devin deșeuri, deși nu au fost niciodată utilizate. Pentru a evita această risipă de resurse, regulamentul nu ar trebui să afecteze posibilitatea statelor membre de a obliga producătorii să accepte să redobândească, direct sau prin intermediul importatorilor și al distribuitorilor lor, dreptul de proprietate asupra produselor care, după livrarea pe un șantier sau către utilizator, nu au fost utilizate și se află într-o stare echivalentă cu cea în care au fost introduse pe piață.
(54) Pentru a putea alege în cunoștință de cauză, utilizatorii produselor pentru construcții ar trebui să fie suficient de bine informați cu privire la performanțele de mediu ale produselor, la conformitatea acestora cu cerințele de mediu și la gradul de îndeplinire a obligațiilor de mediu ale producătorului în această privință. Prin urmare, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a stabili cerințe specifice de etichetare.
(55) Reprezentanții autorizați sunt adesea singurele persoane care pot fi contactate în cazul produselor importate, în timp ce producătorii le atribuie deseori sarcini foarte limitate și nu le furnizează toate informațiile necesare pentru a reprezenta efectiv producătorii. Prin urmare, în prezentul regulament ar trebui să fie consolidate și stabilite clar rolul și responsabilitățile reprezentanților autorizați, cum ar fi sarcinile care trebuie incluse în mandatul producătorului. Mandatul reprezentantului autorizat nu ar trebui să includă întocmirea documentației tehnice. Cu toate acestea, producătorilor ar trebui să li se permită să încheie un contract separat cu reprezentantul lor autorizat în acest scop, în afara mandatului.
(56) Ar trebui să existe întotdeauna un producător atunci când regulamentul stabilește obligații referitoare la introducerea unui produs pe piață. În cazul în care nu există niciun producător în sensul prezentului regulament, distribuitorul sau importatorul ar trebui să aibă rolul de producător și să își asume responsabilitățile acestuia.
(57) Un operator economic care modifică un produs sau îl depozitează în așa fel încât performanța sau siguranța acestuia ar putea fi afectată ar trebui să se supună obligațiilor producătorilor, pentru a verifica dacă performanța sau siguranța produsului este în continuare identică. Totuși, această obligație nu ar trebui să fie impusă unui operator economic care reambalează produsele, deoarece, în caz contrar, comerțul secundar și, prin urmare, libera circulație a produselor ar fi împiedicate, iar reambalarea, în principiu, nu ar trebui să afecteze performanța sau siguranța produsului pentru construcții. Cu toate acestea, pentru a menține performanța și siguranța produselor, operatorul economic care efectuează reambalarea ar trebui să fie responsabil de executarea corectă a acestor operațiuni, pentru a se asigura că produsul nu este deteriorat și că utilizatorii sunt în continuare informați corect în limba stabilită de statul membru în care produsele sunt puse la dispoziție.
(58) Având în vedere efectele sale asupra mediului, calculul sustenabilității din punctul de vedere al mediului a unui produs pentru construcții ar trebui să includă și ambalajul folosit sau cel mai probabil să fie folosit. Ambalarea unui produs poate fi de importanță fundamentală și pentru păstrarea performanței sale de-a lungul lanțului de distribuție către utilizator. Chiar dacă ambalajul în sine nu este luat în considerare în alte evaluări ale performanței unui produs, toți operatorii economici ar trebui, ca parte a obligației lor de a lua măsurile necesare pentru a asigura conformitatea permanentă a produselor cu prezentul regulament, să fie responsabili de folosirea ambalajelor adecvate pentru păstrarea performanței și a conformității cu cerințele referitoare la produse. Ambalajul în sine ar putea prezenta un risc pentru utilizatori, iar obligația de a transmite informații despre riscurile asociate folosirii produsului ar trebui să țină seama de acest lucru.
(59) Pentru a spori respectarea de către producători a obligațiilor prevăzute în prezentul regulament și pentru a contribui la remedierea deficiențelor identificate și a îmbunătăți supravegherea pieței, prestatorii de servicii de logistică, piețele online și alți actori de pe piață ar trebui să contribuie în mod activ la asigurarea faptului că numai produsele conforme ajung la utilizatori.
(60) Pentru a evita eludarea obligațiilor care decurg din prezentul regulament atunci când tehnologia de producție implică mai mulți actori diferiți care contribuie la proiectarea și fabricarea unui produs pentru construcții, este necesar să se definească clar rolul producătorului atunci când persoana fizică sau persoana juridică care produce efectiv produsul pentru construcții își asumă responsabilitățile care decurg din prezentul regulament pentru întregul produs, cu excepția cazului în care există o altă persoană care introduce produsul pe piață sub numele sau marca sa sau care își asumă responsabilitatea pentru produs prin depunerea unei declarații de performanță și de conformitate. Acest lucru este deosebit de important în ceea ce privește imprimarea 3D, prin care o persoană fizică sau juridică imprimă 3D produse pentru construcții și le introduce pe piață. Persoana respectivă ar trebui să îndeplinească obligațiile care le revin producătorilor, inclusiv cele privind folosirea seturilor de date 3D corespunzătoare și folosirea de materiale care au fost supuse procedurilor aplicabile produselor, precum și cele privind conformitatea informațiilor transmise de producătorul setului de date 3D cu informațiile transmise de producătorul materialului de imprimare.
(61) În cazurile în care produsul nu este destinat utilizării pentru construcții, dar aspectul său poate determina consumatorii să îl folosească în construcții, acesta este însoțit de instrucțiuni de utilizare și informații privind siguranța în temeiul Regulamentului (UE) 2023/988 al Parlamentului European și al Consiliului (16) sau al unei alte reglementări aplicabile care să precizeze că, în pofida aspectului său, nu a fost proiectat ca produs pentru construcții. Autoritățile de supraveghere a pieței trebuie să ia măsurile corespunzătoare, printre care și posibilitatea de a retrage produsul de pe piață, dacă aspectul acestuia ar putea crea confuzie pentru consumator sau ar putea determina o utilizare necorespunzătoare.
(62) Pentru a clarifica aplicabilitatea prezentului regulament în cazul vânzărilor online și al altor tipuri de vânzare la distanță, ar trebui să se definească în ce condiții se consideră că un anumit produs este oferit clienților din Uniune. Întrucât comerțul online prezintă o probabilitate mai mare de neconformitate, statele membre ar trebui să depună un efort deosebit de a desemna o autoritate unică de supraveghere a pieței pentru a detecta ofertele de vânzare la distanță care vizează clienții de pe teritoriul lor, astfel încât autoritățile responsabile de supraveghere a pieței să poată lua măsurile corespunzătoare. Ar trebui să se considere că ofertele în moneda statelor membre, disponibile prin intermediul unui nume de domeniu de internet care este înregistrat în unul dintre statele membre sau care se referă la Uniune sau la unul dintre statele membre și trimise către orice stat membru, vizează clienții din Uniune. Alte elemente, cum ar fi utilizarea unei limbi oficiale a unui stat membru, pot fi considerate de către autoritățile de supraveghere a pieței drept un indiciu care permite să se stabilească dacă oferta vizează clienții din Uniune.
(63) Tehnologiile digitale, care oferă un potențial semnificativ de reducere a sarcinii administrative și a costurilor pentru operatorii economici și autorități, promovând în același timp oportunități și modele de afaceri noi și inovatoare, evoluează într-un ritm rapid. Adoptarea tehnologiilor digitale va contribui, de asemenea, în mod semnificativ la realizarea obiectivelor valului de renovări, inclusiv eficiența energetică și evaluarea și monitorizarea ciclului de viață, precum și ale parcului imobiliar.
(64) Pentru a asigura adoptarea în timp util a standardelor armonizate și a documentelor de evaluare europene, Comisia ar trebui să le poată conferi caracter obligatoriu, cu limitări asupra efectelor lor juridice care decurg din prezentul regulament. Astfel de limitări ar trebui să poată avea ca obiect, de exemplu, trimiteri depășite la alte standarde sau documente, dispoziții care contravin prezentului regulament sau altor dispoziții de drept al Uniunii, dispoziții care contravin altor standarde armonizate sau dispoziții care nu sunt în conformitate cu cerințele care trebuie îndeplinite în ceea ce privește principiile de bază și punctele de referință stabilite într-o solicitare de standardizare.
(65) Pentru a asigura coerența sistemului, prezentul regulament ar trebui să se bazeze pe cadrul juridic orizontal pentru standardizare. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 ar trebui să se aplice, în măsura posibilului, și standardelor care devin obligatorii în conformitate cu prezentul regulament. Astfel, Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 trebuie să prevadă, printre altele, o procedură pentru formularea de obiecții la standardele armonizate în cazul în care standardele respective nu respectă în totalitate cerințele legale aplicabile sau nu îndeplinesc în totalitate cerințele stabilite în solicitarea de standardizare relevantă sau alte cerințe din prezentul regulament.
(66) Comisia ar trebui să ajute organizațiile de standardizare europene să elaboreze ghiduri prin care se stabilește un set clar și stabil de norme pentru întregul proces de standardizare, care să reglementeze inclusiv rolurile, responsabilitățile, competențele și termenele procedurale generale pentru toate părțile interesate implicate, precum și modelele care trebuie utilizate. Comisia ar trebui să ofere sprijin și pentru a asigura coerența și conformitatea standardelor cu cerințele legale și să participe la discuțiile informale și formale ale organizațiilor de standardizare europene care elaborează documentele de standardizare europeană solicitate, în special pe teme legate de conformitatea documentelor de standardizare cu prezentul regulament și cu alte dispoziții de drept al Uniunii. Activitățile respective ar trebui să beneficieze de activitatea orizontală desfășurată în contextul punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1025/2012.
(67) Atunci când Comisia aprobă prin intermediul unor acte delegate propunerile organizațiilor de standardizare europene referitoare la nivelurile-prag voluntare sau obligatorii și la clasele de performanță în ceea ce privește caracteristicile esențiale și acele caracteristici esențiale care trebuie întotdeauna să fie declarate de producători, aceste propuneri ar trebui să fie însoțite de o evaluare a impactului, atunci când este necesar în conformitate cu Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (17).
(68) Întrucât nu sunt acte cu aplicabilitate generală, ci prima etapă a unei proceduri administrative în două etape care conduce la marcajul CE, documentele de evaluare europene nu ar trebui să se califice drept specificații tehnice armonizate. Cu toate acestea, principiile de bază ale elaborării standardelor armonizate, cum ar fi transparența pentru concurenți, pot și ar trebui să se aplice și documentelor de evaluare europene. În plus, documentele de evaluare europene ar trebui să fie menționate în procesul de evaluare și verificare în același mod ca și standardele armonizate. Pentru a crea transparență pentru concurenți, documentele de evaluare europene ar trebui să fie puse la dispoziția publicului, iar referințele tuturor documentelor de evaluare europene ar trebui publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(69) În prezent, numărul tot mai mare de documente de evaluare europene greu de distins, care adesea au o valoare adăugată redusă în comparație cu altele sau cu standardele armonizate existente, riscă să încetinească publicarea acestora. Pentru a face față acestui risc într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, ar trebui instituite anumite principii pentru elaborarea și adoptarea documentelor de evaluare europene sau acestea ar trebui să devină mai concrete. În plus, ar trebui să se consolideze controlul exercitat de Comisie.
(70) În cazul în care organizația organismelor de evaluare tehnică (OET) consideră că elaborarea unui document de evaluare european este utilă chiar și fără nicio cerere din partea unui producător, organizația OET-urilor ar trebui să aducă chestiunea în atenția Comisiei, care ar trebui să decidă dacă să solicite sau nu elaborarea documentului de evaluare european, luând în considerare justificarea oferită de organizația OET-urilor și nevoile pieței.
(71) Cerințele aplicabile autorităților de desemnare ale OET-urilor nu ar trebui să rămână în urma celor aplicabile autorităților de notificare, având în vedere asemănările dintre rolurile lor. Din același motiv, OET-urile ar trebui să aibă același grad de independență și control al procesului decizional ca organismele notificate.
(72) Pentru a răspunde unui procent notabil de notificări bazate pe evaluări incomplete sau eronate, în special în cazul în care au fost notificate entități juridice fără competențe tehnice interne proprii, este necesar să se mărească gradul de precizie a cerințelor pentru organismele notificate, și anume în ceea ce privește independența acestora, delegarea către alte entități juridice și propria capacitate de a-și îndeplini obligațiile; să se solicite suficient personal calificat adecvat din partea organismelor notificate și să se verifice caracterul adecvat al personalului, pentru care o matrice a calificărilor poate fi un instrument eficient; să se asigure și să se verifice dacă organismul notificat deține efectiv controlul asupra personalului, a atribuirii de experți externi, a procedurilor, a criteriilor și a procesului decizional, și nu un subcontractant, o filială sau o altă societate care aparține aceleiași familii de întreprinderi; și să se extindă documentația care trebuie furnizată de organisme atunci când solicită desemnarea ca organism notificat, astfel încât să se ofere autorităților de notificare o bază de decizie mai aprofundată și comparativ mai echitabilă.
(73) Pentru a asigura punerea în aplicare corectă a prezentului regulament, este necesar să se asigure că organismele de acreditare iau drept bază pentru acreditare prezentul regulament, și nu standardele care se abat de la acesta. De asemenea, este important să se asigure că organismele de acreditare evaluează capacitatea organismului solicitant, iar nu a unui grup de întreprinderi, întrucât organismul solicitant însuși este cel care trebuie să dețină controlul asupra certificării viitoare.
(74) Pentru a se ajunge la condiții de concurență echitabile și pentru a se evita insecuritatea juridică, obligațiile organismelor notificate ar trebui să fie definite mai clar și prezentate mai explicit, atât în ceea ce privește activitățile lor de evaluare și verificare, cât și aspectele conexe.
(75) Pentru a nu se stabili legături între personalul organismelor notificate și producători, organismele notificate ar trebui să poată să permită rotația între membrii personalului care îndeplinesc diferite sarcini de evaluare a conformității.
(76) Autoritățile statelor membre ar putea avea întrebări la care poate răspunde doar un anumit organism notificat. Astfel, organismele notificate ar trebui să răspundă și la întrebările pe care le-ar putea adresa autoritățile din alte state membre.
(77) Pentru a permite autorităților să identifice cu mai mare ușurință cazurile de neconformitate a organismelor notificate, a producătorilor și a produselor și pentru a asigura condiții de concurență echitabile, organismele notificate ar trebui să fie împuternicite și, în cazul în care neconformitatea poate fi demonstrată în mod clar, chiar și obligate să transmită în mod proactiv informații privind cazurile de neconformitate către autoritățile naționale competente sau autoritățile de notificare competente. Cu toate acestea, organismele notificate nu ar trebui să încalce obligația de informare investigând alți operatori decât propriii clienți sau organismele omoloage.
(78) În vederea creării unor condiții de concurență echitabile pentru organismele notificate și producători, ar trebui îmbunătățită coordonarea între organismele notificate. Întrucât doar jumătate dintre organismele notificate actuale participă din proprie inițiativă la activitățile grupului de coordonare a organismelor notificate deja existent, participarea directă sau prin reprezentanți desemnați la acestea ar trebui, prin urmare, să devină obligatorie.
(79) Încercările de a institui proceduri simplificate pentru întreprinderile mici și mijlocii în Regulamentul (UE) nr. 305/2011 și, prin urmare, de a reduce sarcina și costurile pentru IMM-uri și microîntreprinderi nu au fost pe deplin eficace și au rămas adesea greșit înțelese sau neutilizate din cauza lipsei de conștientizare sau a lipsei de claritate în ceea ce privește aplicarea lor. Prin inițiativa de a remedia deficiențele identificate, pe baza normelor stabilite anterior, este necesar să se clarifice și să se faciliteze aplicarea acestora și, prin urmare, să se realizeze obiectivul de a sprijini IMM-urile, asigurând în același timp performanța, siguranța și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a produselor pentru construcții.
(80) Recunoașterea rezultatelor încercărilor obținute de un alt producător, prevăzută la articolul 36 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 305/2011, ar trebui să fie generalizată, pentru a reduce, în general, sarcina operatorilor economici, și anume a producătorilor. Un astfel de mecanism de recunoaștere este necesar în special pentru a evita evaluarea multiplă a sustenabilității din punctul de vedere al mediului a materiilor prime, a produselor intermediare și a produselor finale.
(81) Pentru a asigura securitatea juridică în cazul unor probleme de siguranță sau de performanță, o astfel de recunoaștere ar trebui să fie permisă numai în cazul în care operatorii economici evaluați și verificați convin să coopereze între ei și cu organismele notificate implicate, inclusiv să facă schimbul necesar de date.
(82) Evaluarea Regulamentului (UE) nr. 305/2011 a arătat că activitățile de supraveghere a pieței desfășurate la nivel național variază în mod considerabil în ceea ce privește calitatea și eficacitatea. Pe lângă măsurile prevăzute în prezentul regulament și cele care decurg din dispozițiile relevante de drept al Uniunii în favoarea unei mai bune supravegheri a pieței, ar trebui facilitată conformitatea operatorilor economici, a organismelor și a produselor cu prezentul regulament prin implicarea, de asemenea, a unor terți, cum ar fi posibilitatea oricărei persoane fizice sau juridice de a transmite informații cu privire la cazuri de neconformitate prin intermediul unui portal dedicat reclamațiilor înființat și întreținut de Comisie. Tratarea reclamațiilor respectă dreptul la bună administrare, astfel cum este prevăzut la articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Atunci când tratează reclamațiile, Comisia ar trebui să țină seama de caracterul relevant și justificat al reclamației, acordând prioritate reclamațiilor referitoare la chestiuni care au un impact negativ deosebit de amplu asupra cetățenilor sau a pieței interne. Pentru ca o reclamație să fie considerată justificată, Comisia ar trebui să verifice îndeosebi dacă aceasta reușește să prezinte o plângere sau dacă plângerea se raportează la o problemă în cazul căreia Comisia a adoptat o poziție clară, publică și coerentă, care a fost comunicată reclamantului. Comisia ar trebui să răspundă reclamantului fără întârzieri nejustificate și să transmită eficient reclamațiile statelor membre interesate, care ar trebui să trateze aceste reclamații rapid și eficace, în conformitate cu cadrele lor juridice și cu obligațiile legale care le revin.
(83) Pentru a remedia deficiențele identificate în ceea ce privește supravegherea pieței în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011, prezentul regulament ar trebui să cuprindă mai multe delegări justificate de competențe pentru autoritățile de supraveghere a pieței și pentru Comisie, care ar trebui să le permită autorităților să acționeze în toate circumstanțele problematice potențiale.
(84) Practica de supraveghere a pieței a demonstrat că, la evaluarea produselor, la un anumit moment există un risc de neconformitate dar nu și un caz efectiv de neconformitate, în timp ce, la un moment ulterior, se constată contrariul. În plus, sunt situații în care există un caz de neconformitate de alt tip decât cea formală care nu generează un risc. Din aceste motive, statele membre ar trebui să fie împuternicite să acționeze în toate cazurile de suspiciune de neconformitate sau de risc, în timp ce definiția pentru „produsul care prezintă un risc” trebuie să fie extinsă pentru a include riscul pentru mediu. Este necesar să se ofere statelor membre suficientă flexibilitate procedurală pentru a face distincția între cazurile de neconformitate cu prioritate ridicată și cele cu prioritate scăzută, în timp ce toate statele membre ar trebui, de asemenea, să fie informate cu privire la cazurile mai puțin importante.
(85) Pentru a asigura aplicarea eficientă a cerințelor și pentru a consolida supravegherea pieței în statele membre, Comisia ar trebui să emită orientări pentru aplicarea prezentului regulament, precum și practici și metodologii comune pentru supravegherea eficace a pieței, inclusiv, de exemplu, elemente precum numărul recomandat și tipul de controale care trebuie efectuate de autoritățile de supraveghere a pieței pentru o anumită categorie de produse sau familie de produse sau în legătură cu cerințe specifice. Este oportun ca aceste recomandări să se bazeze pe bunele practici create în cadrul supravegherii pieței.
(86) În plus, pentru a consolida, în medie, capacitățile slabe ale autorităților de supraveghere a pieței în ceea ce privește supravegherea pieței și pentru a se alinia în continuare la Regulamentul (UE) 2024/1781, este necesar să se ofere sprijin de coordonare administrativă mai detaliat și să li se acorde dreptul de a recupera costurile aferente inspecțiilor și încercărilor pentru produsele neconforme de la operatorii economici.
(87) Pentru a crea un stimulent în vederea creșterii capacităților autorităților de supraveghere a pieței în ceea ce privește supravegherea pieței și pentru a realiza alinierea la Regulamentul (UE) 2024/1781, statele membre ar trebui să prezinte un raport cu privire la activitățile lor de supraveghere a pieței în ceea ce privește produsele care fac obiectul prezentului regulament, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile impuse.
(88) Pentru a deservi mai bine operatorii economici, punctele de informare despre produse pentru construcții ar trebui să devină mai eficiente și, prin urmare, ar trebui să obțină mai multe resurse. Pentru a facilita activitatea operatorilor economici, sarcinile punctelor de informare despre produse pentru construcții ar trebui perfecționate și extinse astfel încât să includă informarea privind dispozițiile referitoare la produse din prezentul regulament și privind actele adoptate în conformitate cu acesta. Statele membre ar trebui și să informeze operatorii economici cu privire la punctele de informare despre produse pentru construcții de pe teritoriul lor.
(89) Este necesar să se instituie un mecanism de coordonare adecvat, eficace și eficient din punctul de vedere al costurilor pentru a asigura aplicarea consecventă a obligațiilor și cerințelor stabilite și pentru a consolida sistemul global, ținând seama, de asemenea, de faptul că pot apărea noi probleme de interpretare în legătură cu siguranța și sustenabilitatea produselor și a construcțiilor. Întrucât deciziile divergente creează condiții de concurență inechitabile, contribuie la creșterea complexității cadrului juridic, creează bariere în calea liberei circulații pe piața internă și sarcini administrative și costuri suplimentare pentru operatorii economici, astfel de decizii divergente ar trebui să fie prevenite prin mecanismul de coordonare respectiv.
(90) Prin urmare, ar trebui să fie instituit, în special, un sistem de informare și comunicare pentru a colecta întrebări legate de interpretare, pentru a găsi soluții comune adecvate și pentru a îmbunătăți schimbul de informații în acest sens. Pentru a facilita schimbul de informații, un astfel de sistem ar trebui să se bazeze pe sistemele naționale. Sistemele naționale respective ar trebui, de asemenea, să identifice cazurile de aplicare neuniformă a prezentului regulament, pentru a se asigura că practicile divergente nu devin o practică comună și permanentă. Sistemul de informare și comunicare ar trebui și să trateze problemele create ce țin de apariția unor noi produse sau modele de afaceri, de situațiile neprevăzute și de situațiile în care se aplică și alte dispoziții de drept al Uniunii.
(91) Digitalizarea și disponibilitatea informațiilor referitoare la produse sporește transparența în beneficiul siguranței produselor și al protecției mediului și a sănătății persoanelor, reducând, în același timp, sarcina administrativă și costurile pentru operatorii economici. În consecință, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a institui un sistem de pașapoarte digitale ale produselor pentru construcții aliniat pe cât posibil la pașaportul digital al produselor instituit în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1781.
(92) Pentru a se îmbunătăți lizibilitatea automată, este necesar să se creeze un dicționar comun de date bazat pe standarde europene, un instrument de reglementare și publicare a structurii datelor și a definițiilor și descrierilor relevante ale acestora pentru toate produsele de construcție în cauză. Pentru fiecare familie de produse sau categorie de produse, dicționarul de date ar trebui să conțină toate caracteristicile esențiale și alte proprietăți prevăzute în specificațiile tehnice armonizate, precum și alte informații necesare conform prezentului regulament. Un dicționar de date armonizat la nivelul Uniunii permite clasificarea și utilizarea definițiilor structurate atât de către autoritățile naționale competente, cât și în contextul digitalizării în continuare a sectorului construcțiilor, în special în cadrul modelării informațiilor privind clădirile, în registrele clădirilor, în pașapoartele digitale și în registre.
(93) Pentru a se îmbunătăți nivelul de competență, a se armoniza procesul decizional și a se crea condiții de concurență echitabile pentru operatorii economici, ar trebui organizate cursuri de formare pentru autoritățile de supraveghere a pieței, punctele de informare despre produse pentru construcții, autoritățile de desemnare, autoritățile de notificare și reprezentanții organismelor notificate și ai OET-urilor. Aceleași obiective ar trebui să fie urmărite și prin schimburi de personal între autoritățile de supraveghere a pieței, autoritățile de notificare și organismele notificate din două sau mai multe state membre.
(94) Statele membre nu au întotdeauna competența tehnică de a-și îndeplini toate obligațiile care le revin în conformitate cu legislația Uniunii în mod cumulativ pentru toate sectoarele de produse. Prin urmare, acestea obțin sprijin informal din partea altor state membre. Întrucât un astfel de sprijin este inevitabil în unele cazuri, prezentul regulament ar trebui să stabilească normele de bază pentru un astfel de sprijin, și anume să clarifice responsabilitățile.
(95) Comerțul cu produse pentru construcții devine încet, dar constant tot mai internațional. Prin urmare, apar situații în care trebuie combătută și neconformitatea operatorilor economici cu sediul în afara Uniunii. Așadar, prezentul regulament ar trebui să prevadă dispoziții privind cooperarea internațională.
(96) Un anumit număr de țări terțe aplică legislația Uniunii privind produsele sau cel puțin recunosc certificatele eliberate în conformitate cu aceasta, fie pe baza unor acorduri internaționale, fie unilateral, ambele fiind în interesul Uniunii. Pentru a încuraja aceste țări terțe să continue această practică și alte țări terțe să procedeze în același mod, ar trebui oferite anumite posibilități suplimentare, de la caz la caz, țărilor terțe care aplică legislația Uniunii privind produsele sau recunosc certificatele eliberate în conformitate cu aceasta. Din acest motiv, după consultarea cu statele membre, ar trebui să fie posibilă sprijinirea acestor țări terțe deosebit de cooperante, acordându-le permisiunea de a participa la anumite cursuri de formare și la sistemul de pașapoarte digitale ale produselor pentru construcții, la sistemul de informare pentru un proces decizional armonizat și la schimbul de informații între autorități. În plus, din același motiv, ar trebui să fie posibilă informarea acestor țări terțe deosebit de cooperante cu privire la produsele neconforme sau riscante.
(97) Pentru a stimula utilizarea produselor pentru construcții sustenabile, evitând, în același timp, denaturările pieței și pentru a rămâne în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1781, stimulentele pentru utilizarea produselor pentru construcții sustenabile furnizate de statele membre ar trebui să vizeze produsele cele mai sustenabile. În plus, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a coordona stimulentele statelor membre pentru a încuraja cererea de anumite produse sustenabile din punctul de vedere al mediului. De asemenea, statele membre ar putea oferi stimulente pentru a promova produse pentru construcții ecologice și sustenabile care nu fac obiectul specificațiilor tehnice armonizate în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.
(98) Achizițiile publice reprezintă 14 % din PIB-ul Uniunii. Pentru a spori utilizarea de produse sustenabile pentru construcții, ceea ce ar contribui la realizarea obiectivelor de atingere a neutralității climatice, de îmbunătățire a eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor și de tranziție către o economie circulară care protejează sănătatea publică și biodiversitatea, și pentru a realiza alinierea la Regulamentul (UE) 2024/1781, practicile statelor membre în materie de achiziții publice ar trebui să respecte cerințele minime obligatorii de performanță în materie de sustenabilitate din punctul de vedere al mediului ale produselor pentru construcții stabilite prin acte delegate. Comisia ar trebui să decidă caracteristicile esențiale care trebuie tratate și punerea lor în aplicare sub forma unuia sau mai multora dintre următoarele elemente: specificații tehnice, criterii de selecție, clauze de executare a contractului sau criterii de atribuire a contractului. Cerințele minime obligatorii de performanță privind sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului se referă numai la caracteristicile esențiale și nu împiedică statele membre să fie mai ambițioase în contractele lor, solicitând performanțe mai bune pentru caracteristicile esențiale relevante, respectând totodată domeniul armonizat.
(99) Autoritățile contractante și entitățile contractante ar trebui, după caz, să aibă obligația de a-și alinia achizițiile la anumite criterii pentru achiziții publice verzi, care urmează să fie stabilite în actele delegate menționate în prezentul regulament. Criteriile pentru anumite familii de produse sau categorii de produse ar trebui să fie respectate atunci când contractele impun o performanță minimă obligatorie în materie de sustenabilitate din punctul de vedere al mediului pentru produsele pentru construcții în ceea ce privește caracteristicile lor esențiale care fac obiectul specificațiilor tehnice armonizate. Cerințele minime respective ar trebui stabilite în conformitate cu criterii transparente, obiective și nediscriminatorii. Atunci când elaborează acte delegate referitoare la achizițiile publice verzi, Comisia ar trebui să țină seama corespunzător de circumstanțele geografice, sociale și economice diferite ale statelor membre. Atunci când analizează efectul asupra situației pieței, Comisia ar trebui să țină seama, printre altele, de efectele cerințelor asupra concurenței, a IMM-urilor, precum și a celor mai bune produse și soluții din punctul de vedere al mediului disponibile pe piață. Atunci când analizează fezabilitatea economică pentru autoritățile contractante și entitățile contractante, Comisia ar trebui să ia în considerare faptul că diferitele autorități contractante din diferite state membre ar putea avea capacități bugetare diferite. În cazuri justificate corespunzător, autoritățile contractante ar trebui să poată face derogare de la cerințe, de exemplu, atunci când există un singur furnizor, când nu există oferte adecvate sau când aplicarea acestora ar genera costuri disproporționate.
(100) Pentru a asigura buna funcționare a pieței interne în cazul unei situații de urgență pe piața internă, astfel cum se menționează în Regulamentul (UE) 2024/2748 al Parlamentului European și al Consiliului (18), din motivele prevăzute în regulamentul respectiv, este necesar să se prevadă norme privind produsele pentru construcții desemnate drept bunuri relevante în situații de criză, privind prioritizarea evaluării și verificării produselor respective, evaluarea și declararea performanței pe baza standardelor și a specificațiilor comune, precum și privind prioritizarea activităților de supraveghere a pieței și asistența reciprocă între autorități, în cazul unui regim de urgență activ pe piața internă în temeiul regulamentului respectiv.
(101) Pentru a ține seama de progresul tehnic și de cunoașterea noilor dovezi științifice, pentru a asigura buna funcționare a pieței interne, pentru a facilita accesul la informații și pentru a asigura punerea în aplicare omogenă a normelor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexelor II, III, IV, V, VI, VII, IX și X și modificarea prezentului regulament pentru a detalia, a adăuga și a elimina anumite funcționalități și a revizui anumite dispoziții în vederea asigurării compatibilității și interoperabilității cu Regulamentul (UE) 2024/1781. Pentru rațiuni similare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește completarea prezentului regulament prin: stabilirea unor niveluri-prag voluntare sau obligatorii pentru caracteristicile esențiale, a claselor de performanță în raport cu caracteristicile esențiale și a caracteristicilor esențiale care trebuie întotdeauna declarate de către producători; stabilirea elementelor solicitărilor de standardizare și a condițiilor în care se consideră că un produs se încadrează într-un anumit nivel sau nivel-prag sau într-o clasă de performanță fără încercări sau fără încercări suplimentare; stabilirea cerințelor referitoare la produse în conformitate cu anexa III; stabilirea de norme pentru transmiterea informațiilor generale despre produs, a instrucțiunilor de utilizare și a informațiilor privind siguranța pentru respectiva familie de produse sau categorie de produse; determinarea, pentru fiecare familie de produse sau categorie de produse, a sistemului de evaluare și verificare aplicabil dintre cele prevăzute în anexa IX; stabilirea condițiilor în care obligațiile referitoare la evaluarea performanței unui produs sau la îndeplinirea anumitor cerințe referitoare la produse pot fi îndeplinite prin îndeplinirea obligațiilor prevăzute de alte acte juridice ale Uniunii; impunerea, pentru anumite familii de produse și categorii de produse, a obligației producătorilor de a pune la dispoziție pe piață anumite piese de schimb care nu se găsesc în mod obișnuit pentru produsele pe care le introduc pe piață; stabilirea unor cerințe speciale de etichetare privind sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului pentru anumite familii de produse și categorii de produse; crearea unui sistem de pașapoarte digitale ale produselor pentru construcții; și precizarea unor cerințe minime obligatorii de sustenabilitate din punctul de vedere al mediului pentru produsele pentru construcții. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. Atunci când elaborează actele respective Comisia ar trebui să urmărească să reducă sarcina administrativă a întreprinderilor și să țină seama de nevoile IMM-urilor.
(102) În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să fie conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (19).
(103) Comisia ar trebui să adopte acte de punere în aplicare imediat aplicabile atunci când, în cazuri justificate corespunzător, legate de sănătatea și siguranța persoanelor sau de protecția mediului, acestea sunt necesare din motive imperioase de urgență.
(104) Regulamentul (UE) 2019/1020 stabilește norme referitoare la un cadru orizontal pentru supravegherea pieței și controlul produselor care intră pe piața Uniunii. Pentru a se asigura că produsele reglementate de prezentul regulament, care beneficiază de libera circulație a mărfurilor în cadrul Uniunii, îndeplinesc cerințe care oferă un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, cum ar fi protecția sănătății și siguranței persoanelor și protecția mediului, regulamentul menționat ar trebui să se aplice și produselor reglementate de prezentul regulament, în măsura în care nu există dispoziții specifice cu același obiectiv, aceeași natură sau același efect în prezentul regulament.
(105) Pentru a eficientiza punerea în aplicare a prezentului regulament și pentru a reduce sarcina pentru operatorii economici, ar trebui să fie posibil să se formuleze cereri și să se ia decizii pe suport de hârtie sau într-un format electronic utilizat în mod curent. În vederea obținerii securității juridice, cererile și deciziile ar trebui să fie valabile numai în cazul în care semnătura electronică îndeplinește cerințele Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (20) și în care persoana semnatară este însărcinată să reprezinte organismul sau operatorul economic, în conformitate cu dreptul statelor membre sau, respectiv, cu dreptul Uniunii.
(106) Pentru a reduce și mai mult sarcina pentru operatorii economici, ar trebui să fie posibil să se furnizeze documentație într-un format electronic utilizat în mod curent și să se îndeplinească în mod implicit cerințele de informare pe cale electronică.
(107) Pentru a asigura un nivel ridicat de conformitate cu prezentul regulament, statele membre ar trebui să stabilească regimul sancțiunilor aplicabile în cazurile de neconformitate și să asigure respectarea acestui regim. Sancțiunile prevăzute ar trebui să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.
(108) În vederea creării securității juridice, ar trebui să se precizeze dacă și pentru cât timp desemnările punctelor de informare despre produse pentru construcții, ale OET-urilor sau ale organismelor notificate, precum și standardele armonizate, documentele de evaluare europene, evaluările tehnice europene și certificatele sau rapoartele de încercare ale organismelor notificate adoptate sau emise în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 își mențin efectele juridice în temeiul prezentului regulament. Perioadele de tranziție respective ar trebui să fie suficient de îndelungate pentru a evita blocajele în ceea ce privește desemnarea organismelor notificate și a OET-urilor și adoptarea sau emiterea documentelor de evaluare europene, a evaluărilor tehnice europene și a certificatelor sau rapoartelor de încercare ale organismelor notificate.
(109) În vederea creării securității juridice, ar trebui să se clarifice perioada în care produsele introduse pe piață pe baza evaluărilor tehnice europene emise în conformitate cu documentele de evaluare europene adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 pot fi introduse pe piață.
(110) Atât caracteristicile esențiale ale produselor pentru construcții, cât și metodele lor de evaluare pot fi stabilite numai prin specificații tehnice armonizate care urmează să fie elaborate pentru diferitele familii de produse și categorii de produse sau prin documente de evaluare europene. În consecință, cerințele și obligațiile care le revin operatorilor economici cu privire la o anumită familie de produse sau categorie de produse ar trebui să se aplice în mod obligatoriu numai după 12 luni de la intrarea în vigoare a specificației tehnice armonizate care reglementează respectiva familie de produse sau categorie de produse, cu excepția cazului în care la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a precizat o dată de aplicare ulterioară.
(111) Pentru a facilita introducerea treptată a viitoarelor specificații tehnice armonizate și ținând seama de timpul necesar pentru întocmirea declarației de performanță și de conformitate, operatorilor economici ar trebui să li se permită să opteze pentru aplicarea voluntară a prezentului regulament de la data intrării în vigoare a acestor specificații tehnice armonizate.
(112) Este necesar să se evite ca operatorii economici să poată eluda permanent aplicarea prezentului regulament prin aplicarea specificațiilor tehnice armonizate adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 305/2011. Din acest motiv, Comisia ar trebui să retragă din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene referințele la standardele armonizate și la documentele de evaluare europene publicate în sprijinul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 și care reglementează o anumită familie de produse sau categorie de produse până la punerea în aplicare a specificației tehnice armonizate adoptate în temeiul prezentului regulament care reglementează respectiva familie de produse sau categorie de produse.
(113) Deși conceptul de cerințe fundamentale aplicabile construcțiilor este menținut, ca legătură necesară din punct de vedere tehnic între construcții și produsele pentru construcții, ar trebui să se precizeze explicit că acestea nu constituie obligații care revin operatorilor economici sau statelor membre, deoarece dreptul de a reglementa construcțiile este o competență a statelor membre. Pentru a reglementa evaluarea de mediu a produselor pentru construcții, precum și cerințele referitoare la produse care există chiar și în actualele specificații tehnice armonizate, ar trebui să fie elaborată o anexă I mai cuprinzătoare, care să includă, de asemenea, o listă detaliată a caracteristicilor esențiale de mediu prestabilite legate de evaluarea ciclului de viață și un cadru pentru cerințele referitoare la produse. Cu această ocazie, ar trebui eliminate suprapunerile dintre cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor și ar trebui aduse clarificări.
(114) Pentru a atinge o intensitate minimă a controalelor în ceea ce privește evaluarea și verificarea producătorilor de către organismele notificate și pentru a crea condiții de concurență echitabile atât pentru producători, cât și pentru organismele notificate, anexa IX privind sistemele de evaluare și verificare ar trebui să stabilească într-un mod mai precis și mai cuprinzător sarcinile producătorilor și ale organismelor notificate în cadrul diferitelor sisteme posibile de evaluare și verificare. În plus, anexa respectivă ar trebui să stabilească evaluările și verificările care trebuie efectuate pentru a verifica sustenabilitatea din punctul de vedere al mediului a produselor, în ceea ce privește performanța produsului și cerințele referitoare la produse. Atunci când Comisia definește sistemul de evaluare și verificare aplicabil pentru o familie de produse sau categorie de produse, principiile directoare ar trebui să fie continuitatea cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 și coerența între familiile de produse.
(115) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume asigurarea liberei circulații pe piața internă a produselor pentru construcții sigure și durabile, contribuția la tranziția verde și digitală și protecția sănătății și siguranței persoanelor și a mediului, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, deoarece statele membre tind să stabilească cerințe foarte divergente pentru produsele pentru construcții, cu un nivel inegal de protecție a sănătății și siguranței persoanelor și a mediului, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii prin instituirea unui cadru armonizat de evaluare a performanței produselor pentru construcții și a anumitor cerințe referitoare la produse pentru protecția sănătății și siguranței persoanelor și a mediului, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor respective,