Recitale
(1) Economiile și societățile noastre depind tot mai mult de funcționarea internetului și a conectivității internaționale pentru a realiza digitalizarea competitivă a Uniunii și a economiei sale. În acest context, infrastructura de cabluri submarine este un element semnificativ în ecosistemul mai larg al internetului pentru obținerea suveranității digitale europene, având în vedere că majoritatea covârșitoare a traficului internațional de date se realizează prin cabluri submarine. Multe insule din Uniune, inclusiv cele trei state membre insulare, precum și regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale UE depind aproape în totalitate de astfel de cabluri submarine pentru comunicațiile în interiorul Uniunii. În contextul actual al intensificării riscurilor și a amenințărilor antagoniste provocate de om la adresa securității, dat fiind caracterul interconectat și transnațional al acestor infrastructuri, guvernele din toate regiunile lumii acordă o atenție deosebită dependenței lor potențiale de aceste cabluri esențiale, deoarece perturbările sistemice și generalizate ale comunicațiilor prin cabluri submarine ar putea conduce la consecințe deosebit de grave în cazul unor atacuri coordonate.
(2) Statele membre au confirmat necesitatea unei acțiuni la nivelul Uniunii. Apelul de la Nevers din 9 martie 2022 (1) a recunoscut importanța strategică a infrastructurii critice, cum ar fi rețelele de telecomunicații și serviciile digitale pentru multe funcții critice din societățile noastre, precum și faptul că aceste infrastructuri reprezintă o țintă principală a atacurilor cibernetice.
(3) Pentru a da curs apelului de la Nevers, Grupul de cooperare NIS, cu sprijinul Comisiei și al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA) și în consultare cu Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC), a efectuat o evaluare a riscurilor de nivel înalt privind infrastructurile și rețelele de comunicații, inclusiv cablurile submarine. Potrivit acestei evaluări a riscurilor, printre principalele amenințări se numără atacurile fizice asupra cablurilor submarine sau sabotarea acestora și întreruperile de curent electric care afectează cablurile submarine ce se bazează pe repetoare. Pornind de la aceste amenințări și de la cele câteva vulnerabilități identificate, statele membre au elaborat un set de scenarii de risc de importanță strategică din perspectiva UE. Printre scenariile identificate se numără, în special, riscul de interferență din partea unei țări terțe asupra unui furnizor, a unui furnizor de servicii de securitate gestionate sau a unor cabluri submarine și riscul de atac fizic sau de sabotaj coordonat asupra infrastructurii digitale, inclusiv asupra cablurilor submarine.
(4) Recomandarea Consiliului din decembrie 2022 privind o abordare coordonată la nivelul Uniunii în vederea consolidării rezilienței infrastructurii critice (2) („Recomandarea privind reziliența infrastructurii critice”) stabilește acțiuni specifice la nivelul Uniunii și la nivel național pentru îmbunătățirea gradului de pregătire, consolidarea răspunsului și cooperarea internațională. Acțiunile se axează în mod specific pe infrastructura critică cu relevanță transfrontalieră semnificativă în sectoarele-cheie identificate, precum energia, transporturile, spațiul și infrastructura digitală.
(5) În recomandare, Consiliul a invitat Comisia să efectueze un studiu cuprinzător privind reziliența cablurilor de comunicații submarine și să se consulte cu părțile interesate relevante și cu experții pentru a defini măsuri adecvate în privința eventualelor incidente semnificative care afectează infrastructura submarină. Comisia a efectuat studii în acest sens și va comunica statelor membre, la nivelul adecvat de confidențialitate, concluziile obținute. Prezenta recomandare urmărește să completeze și să sprijine punerea în aplicare a Recomandării privind reziliența infrastructurii critice.
(6) În Comunicarea comună din iunie 2023 privind Strategia europeană pentru securitate economică (3) s-a propus ca riscurile legate de securitatea fizică și cibernetică a infrastructurii critice să fie evaluate în continuare în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 8 decembrie 2022, iar cablurile submarine să fie considerate infrastructură critică în contextul acestor riscuri. În Raportul privind stadiul evoluției deceniului digital 2023 (4), Comisia a recomandat statelor membre „să își intensifice eforturile, inclusiv prin investițiile necesare, pentru a se asigura că infrastructurile digitale europene sunt sigure și reziliente, în special infrastructura de bază și cablurile submarine”.
(7) Concluziile Consiliului European din 27 octombrie 2023 au subliniat „necesitatea unor măsuri eficace de consolidare a rezilienței și de asigurare a securității infrastructurii critice”, precum și „importanța unei abordări cuprinzătoare și coordonate”. În acest context, este important ca Uniunea să răspundă rapid chestiunilor menționate.
(8) Atunci când iau măsuri în temeiul prezentei recomandări, dacă este aplicabil și adecvat, statele membre ar trebui să acționeze în conformitate cu dispozițiile, obligațiile și mecanismele respective prevăzute în Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului (5) (denumită în continuare „CECE”), în Directiva (UE) 2022/2555 a Parlamentului European și a Consiliului (6) (denumită în continuare „Directiva NIS 2”) și în Directiva (UE) 2022/2557 a Parlamentului European și a Consiliului (7) (denumită în continuare „Directiva REC”).
(9) Directiva NIS 2, care înlocuiește dispozițiile respective din CECE referitoare la securitatea rețelelor și a serviciilor, precum și punerea în aplicare și asigurarea respectării acestora (articolele 40 și 41 din CECE) mandatează statele membre să adopte politici legate de menținerea disponibilității, a integrității și a confidențialității generale a nucleului public al internetului deschis, inclusiv a securității cibernetice a cablurilor de comunicații submarine, după caz. În temeiul articolului 23 din Directiva NIS 2, incidentele care afectează cablurile de comunicații submarine trebuie raportate echipei relevante de intervenție în caz de incidente de securitate informatică („CSIRT”) sau autorității competente relevante. Strategia națională a statelor membre în materie de securitate cibernetică ar trebui, după caz, să țină seama de securitatea cibernetică a cablurilor de comunicații submarine și să includă o inventariere a riscurilor potențiale în materie de securitate cibernetică și măsuri de atenuare pentru a asigura cel mai înalt nivel de protecție a acestora.
(10) Directiva REC urmărește să asigure faptul că serviciile esențiale pentru menținerea funcțiilor societale sau a activităților economice vitale sunt furnizate pe piața internă fără a fi neobstrucționate în cele unsprezece sectoare reglementate de directivă. Acest lucru înseamnă, printre altele, consolidarea rezilienței fizice a entităților critice care furnizează astfel de servicii. Directiva REC vizează sectorul infrastructurii digitale în ceea ce privește identificarea entităților critice din acest sector, adoptarea de strategii naționale, evaluările riscurilor efectuate de statele membre și măsurile de sprijin adoptate de statele membre în favoarea entităților pe care le identifică drept critice.
(11) Strategia UE în materie de securitate maritimă (8) subliniază riscul crescut de atacuri din partea actorilor răuvoitori asupra infrastructurii maritime critice, inclusiv a cablurilor submarine, și propune acțiuni de consolidare a rezilienței și a protecției acestei infrastructuri.
(12) Astfel cum s-a subliniat în cel de Al șaselea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a Strategiei UE privind uniunea securității, UE a elaborat o legislație de referință în toate domeniile, de la protecția entităților critice la consolidarea rezilienței cibernetice. Cu toate acestea, între timp, situația amenințărilor la adresa securității din Europa și din vecinătatea noastră continuă să evolueze, ceea ce ilustrează necesitatea unei vigilențe continue și a unui nivel ridicat de pregătire pentru a face față noilor provocări în materie de securitate a infrastructurii critice, atât online, cât și offline.
(13) Prezenta recomandare urmărește să promoveze sinergiile la nivelul UE cu obiectivul de a spori securitatea și reziliența infrastructurilor de cabluri submarine. Sunt recomandate atât acțiuni specifice de evaluare și îmbunătățire a coordonării dintre Uniune și statele sale membre în ceea ce privește securitatea și reziliența infrastructurilor de cabluri submarine, atât acelor existente, cât și a celor noi, cât și în ceea ce privește sprijinul pentru implementarea în comun sau modernizarea semnificativă a acestor infrastructuri prin intermediul proiectelor de interes european privind cablurile („PIEC”).
(14) Infrastructurile de cabluri submarine includ nu numai cabluri, ci și orice infrastructură legată de construirea, exploatarea, întreținerea și repararea acestora, cum ar fi stațiile de debarcare și componentele terestre ale cablului submarin care se conectează la acestea (de exemplu, rutele terestre de la gura de vizitare de pe plajă la stația de debarcare, centrul de date sau punctul de prezență), centrele de reparații, precum și flota de nave de instalare, întreținere și reparații.
(15) Comisia instituie Grupul informal de experți privind infrastructura de cabluri submarine, în sensul Deciziei C(2016) 3301 a Comisiei din 30 mai 2016 (9), alcătuit din autoritățile statelor membre („grupul de experți”), care va oferi Comisiei consiliere și expertiză în ceea ce privește acțiunile întreprinse ca urmare a prezentei recomandări, în special în ceea ce privește următoarele aspecte: — facilitarea schimburilor rapide și eficace de informații între statele membre, Comisie și Serviciul de Acțiune Externă, prin menținerea unei legături strânse între aspectele legate de securitatea și reziliența infrastructurilor de cabluri submarine, precum și prin menținerea alocării de fonduri și a finanțării pentru acestea; — cartografierea infrastructurilor de cabluri submarine existente la nivelul UE, pe baza exercițiilor naționale de cartografiere, și actualizarea acestei cartografieri, cel puțin o dată pe an; — revizuirea cartografierii și a evaluărilor naționale ale riscurilor pentru a identifica informațiile lipsă; — propunerea de măsuri pentru completarea informațiilor lipsă și a unei metodologii de consolidare a informațiilor suplimentare cu evaluările existente, stabilirea scenariului de referință pentru o evaluare efectuată la nivelul Uniunii în ceea ce privește riscurile, vulnerabilitățile și dependențele; — efectuarea unor evaluări consolidate efective la nivelul Uniunii privind riscurile, vulnerabilitățile și dependențele infrastructurilor de cabluri submarine, urmând ca evaluările respective să conducă la propuneri de măsuri de atenuare; — prezentarea unui proiect de listă cu PIEC strategice care îndeplinesc criteriile enumerate în prezenta recomandare; — asigurarea unui forum de lucru în cadrul unei abordări coordonate în forurile multilaterale și multipartite; — discutarea posibilităților de adoptare și de implementare a unor soluții inovatoare pentru a detecta și a descuraja amenințările la adresa infrastructurilor de cabluri submarine, în special pe baza rezultatelor înregistrate de proiectele finanțate de UE, și — dezvoltarea capacității de întreținere și reparare a cablurilor submarine.
(16) Grupul de experți va reuni experții necesari, va servi drept platformă securizată de coordonare între statele membre și va oferi consiliere și asistență Comisiei, completând rolurile și sarcinile îndeplinite de Grupul de cooperare NIS, instituit prin Directiva NIS 2, și pe cele îndeplinite de Grupul REC, instituit prin Directiva REC. Grupul de experți ar trebui să faciliteze schimbul rapid și eficace de informații între statele membre și Comisie cu privire la aspectele care intră în domeniul de aplicare al prezentei recomandări. Pentru a menține o legătură strânsă între aspectele legate de securitatea și reziliența infrastructurilor de cabluri submarine, precum și alocarea de fonduri și finanțare pentru acestea, statele membre, în cadrul grupului de experți, ar trebui să consulte, să facă schimb de informații actualizate și să coopereze îndeaproape în mod regulat, după caz, cu Grupul de cooperare NIS și cu Grupul REC, cu comitetele statelor membre pentru programele de finanțare ale Uniunii, cu autoritățile din țări terțe, cu instituțiile publice de dezvoltare și cu instituțiile financiare publice, cu reprezentanții industriei de profil și cu alte părți interesate. O astfel de cooperare trebuie să aibă loc în cadrul mandatelor respective ale grupurilor, ale comitetelor și ale autorităților implicate. Consultarea comitetelor pentru programele de finanțare ale Uniunii, precum și a instituțiilor publice de dezvoltare și a instituțiilor financiare publice ar viza în special valorificarea sinergiilor, precum și punerea în comun a fondurilor alocate și a finanțării. Schimbul de informații ar trebui să aibă loc la nivelul de confidențialitate corespunzător.
(17) Având în vedere importanța atingerii unui nivel ridicat de securitate cibernetică și securitate fizică a infrastructurilor de cabluri submarine, indiferent de proprietarul acestora, prezenta recomandare invită statele membre să adopte măsuri pentru a se asigura că operatorii infrastructurilor de cabluri submarine îndeplinesc cele mai înalte standarde de securitate (inclusiv standardele la nivel de apărare, după caz).
(18) Pentru a atinge un nivel ridicat de securitate cibernetică și securitate fizică a infrastructurilor de cabluri submarine, statele membre ar trebui încurajate să colecteze informații relevante (10) de la organizațiile reprezentative ale întreprinderilor sau, dacă este necesar, de la întreprinderi individuale aflate sub jurisdicția lor. Aceste informații ar trebui utilizate pentru a stabili, a completa și a actualiza o cartografiere a infrastructurii naționale de cabluri submarine pentru toate statele membre în cauză. Atunci când se colectează sau se face schimb de informații ar trebui să se păstreze confidențialitatea respectivelor informații și să se protejeze securitatea și interesele comerciale ale entităților în cauză.
(19) Întrucât este un pas important în elaborarea unei evaluări consolidate la nivelul Uniunii, ar trebui efectuată și finalizată la nivel național o evaluare a riscurilor, a vulnerabilităților și a dependențelor care afectează infrastructurile de cabluri submarine. Aceasta ar trebui să țină seama, ca punct de plecare, de evaluările și analizele riscurilor existente la nivelul UE, în special de cele efectuate în urma „apelului de la Nevers”, a Concluziilor Consiliului privind dezvoltarea poziției cibernetice a UE și – pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G – în urma Recomandării (UE) 2019/534 a Comisiei (11). Evaluarea națională ar trebui să includă o cartografiere a infrastructurilor existente și a celor planificate. Statele membre ar trebui să consolideze în continuare obligațiile naționale care le revin furnizorilor și operatorilor de componente sensibile ale infrastructurii atunci când pun în aplicare Directiva NIS 2.
(20) Pentru a spori gradul de pregătire și pentru a contribui la viitoarele evaluări ale riscurilor coordonate și efectuate la nivelul Uniunii, statele membre ar trebui încurajate să supună entitățile care exploatează infrastructuri de cabluri submarine unor teste de rezistență periodice. Astfel de teste de rezistență ar contribui la evaluarea rezilienței entităților în diferite scenarii.
(21) Ar trebui să se considere necesară crearea, modernizarea și întreținerea cât mai rapidă a infrastructurilor de cabluri submarine, menținând în același timp la un nivel minim sarcina administrativă. Din acest motiv, statele membre ar trebui încurajate să prelucreze online și cât mai rapid posibil cererile legate de planificarea, achiziționarea, construirea, exploatarea, întreținerea și repararea acestor infrastructuri. Statele membre ar trebui să fie informate cu privire la utilitatea desemnării unei autorități care să faciliteze și să coordoneze procesele de acordare a autorizațiilor. Această autoritate ar putea numi un coordonator, care să servească drept punct unic de contact pentru proiect. În plus, în cazul în care este necesar pentru acordarea unei derogări în temeiul Directivei 92/43/CEE a Consiliului (12) și al Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (13), planificarea, achiziționarea, construirea, exploatarea, întreținerea și repararea infrastructurilor respective ar trebui considerate a fi de interes public major în sensul directivelor respective, cu condiția să fie îndeplinite celelalte condiții prevăzute în dispozițiile respective. Acest lucru nu aduce atingere aplicabilității sau punerii în aplicare a altor acte din dreptul Uniunii în domeniul mediului.
(22) Statele membre ar trebui încurajate să coopereze în vederea dezvoltării capacităților de întreținere și reparare a infrastructurilor de cabluri submarine.
(23) Ar trebui să se considere necesar ca evaluările de risc care se efectuează în prezent sau care sunt planificate și care vizează infrastructurile digitale și fizice ce stau la baza serviciilor digitale să fie completate cu evaluări ale riscurilor și diferite opțiuni pentru măsuri de atenuare specifice pentru infrastructura de cabluri submarine. Grupului de experți i se va solicita să ajute Comisia, în strânsă cooperare cu Grupul de cooperare NIS și cu Grupul CER și cu sprijinul ENISA, să efectueze, la nivelul Uniunii, o evaluare consolidată a riscurilor, a vulnerabilităților și a dependențelor care să acopere atât securitatea cibernetică, cât și securitatea fizică a infrastructurilor de cabluri submarine și a lanțurilor lor de aprovizionare. Această evaluare consolidată s-ar putea baza pe constatările evaluărilor riscurilor care au fost efectuate, în special pe evaluările naționale ale riscurilor privind securitatea cibernetică și securitatea fizică a infrastructurilor de cabluri submarine și a lanțurilor lor de aprovizionare, precum și pe cele din contextul „apelului de la Nevers” și al Concluziilor Consiliului privind dezvoltarea poziției cibernetice a UE și pentru rețelele 5G în urma Recomandării (UE) 2019/534. Evaluarea consolidată ar putea conduce la recomandări care să fie abordate la nivel național și/sau la nivelul Uniunii, inclusiv la propunerea unor măsuri de atenuare.
(24) Într-o primă etapă, grupul de experți ar putea ajuta Comisia să revizuiască evaluările naționale ale riscurilor pentru a identifica informațiile lipsă care ar împiedica o evaluare consolidată la nivelul Uniunii a riscurilor, a vulnerabilităților și a dependențelor, în special în ceea ce privește furnizorii cu grad ridicat de risc, și să revizuiască cartografierea efectuată la nivel național a infrastructurilor de cabluri submarine existente și planificate (inclusiv amplasarea, capacitatea, caracteristicile tehnice și deținerea infrastructurii de cablu), precum și interacțiunea dintre straturile fizice și cele logice. Grupul de experți ar putea ajuta Comisia să cartografieze infrastructurile de cabluri submarine existente la nivelul UE, pe baza exercițiilor naționale de cartografiere, și să actualizeze această cartografiere, cel puțin o dată pe an. Revizuirea ar trebui să țină seama de relațiile cu alte infrastructuri critice, în special cu cablurile de energie electrică, conductele de gaze și instalațiile de energie din surse regenerabile offshore, precum și cu alte infrastructuri de telecomunicații (14). Informațiile cartografiate nesensibile pot fi partajate cu punctele relevante de informare privind infrastructura, cum ar fi în contextul Directivei privind reducerea costurilor aferente tehnologiilor în bandă largă [Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului (15)] (Directiva privind reducerea costurilor de bandă largă) și al viitorului Act legislativ privind infrastructura gigabit.
(25) Într-o a doua etapă, grupul de experți este încurajat să propună măsuri pentru completarea informațiilor lipsă și o metodologie de consolidare a informațiilor suplimentare cu evaluările existente, stabilind scenariul de referință pentru o evaluare efectuată la nivelul Uniunii în ceea ce privește riscurile, vulnerabilitățile și dependențele.
(26) Într-o a treia etapă, grupul de experți este încurajat să utilizeze metodologia stabilită în etapa anterioară pentru a efectua cartografierea consolidată efectivă la nivelul Uniunii a infrastructurilor de cabluri submarine și evaluări ale riscurilor, ale vulnerabilităților și ale dependențelor infrastructurilor de cabluri submarine, în special în ceea ce privește furnizorii cu grad ridicat de risc. Evaluarea ar trebui să includă propuneri de măsuri de atenuare, inclusiv riscurile, vulnerabilitățile și dependențele care ar putea fi abordate prin proiecte de interes european privind cablurile, în conformitate cu prezenta recomandare, pentru a acoperi lacunele strategice și a stabili noi conexiuni care ar spori reziliența și ar reduce la minimum riscurile. Această etapă ar include și considerații privind armonizarea testelor de rezistență, de exemplu, în ceea ce privește timpul de răspuns și de reparare, precum și organizarea capacităților de răspuns la incidente și de reparare, depășind frontierele civile și militare, precum și pe cele naționale și regionale.
(27) Grupul de experți ar trebui să servească drept forum în cadrul căruia statele membre să facă schimb de informații între ele și cu Comisia și să colaboreze pentru a identifica eventualele lacune din cadrul legislativ existent și pentru a crea sinergii. Informațiile ar putea viza conștientizarea situației, incidentele și răspunsul la incidente, precum și bunele practici aplicate. Schimbul de informații ar trebui să aibă loc în mod regulat și structurat și la un nivel adecvat de confidențialitate, inclusiv pentru informațiile clasificate, după caz. Ar trebui să existe posibilitatea ca țările terțe să fie implicate de la caz la caz, de exemplu, în contextul acordurilor internaționale bilaterale.
(28) Prezenta recomandare urmărește să încurajeze instalarea sau modernizarea semnificativă a infrastructurii de cabluri submarine prin intermediul PIEC, în conformitate cu legislația UE, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat. În acest scop, este important ca statele membre să fie încurajate să colaboreze cu Comisia prin intermediul grupului de experți pentru a ajuta Comisia să propună o listă de PIEC strategice care îndeplinesc o serie de criterii incluse în prezenta recomandare.
(29) Pe baza evaluării consolidate la nivelul Uniunii care a fost menționată mai sus, grupul de experți este încurajat să propună o listă de PIEC și modul în care acestea ar aborda dintr-o perspectivă la nivelul UE lacunele, riscurile, vulnerabilitățile și dependențele strategice identificate. Sub rezerva normelor de bază respective, lista ar putea fi luată în considerare în cadrul unor programe de finanțare ale Uniunii în care se încadrează astfel de proiecte, în special în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 al Parlamentului European și al Consiliului (16) („Regulamentul privind MIE”), al Regulamentului (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului (17) („Regulamentul privind IPA III”), al Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (18) („Regulamentul privind MRR”), precum și în cadrul fondurilor structurale. Dacă este cazul, lista ar putea să se reflecte în actele de bază sau în anexele acestora, prin utilizarea unor acte delegate, ca în cazul Regulamentului privind MIE. Orice încadrare efectuată în temeiul Regulamentului (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului (19) („Regulamentul privind IVCDCI – Europa globală”) nu ar trebui să conducă la întârzierea proiectelor deja dezvoltate în cadrul strategiei „Global Gateway”.
(30) Criteriile de identificare a PIEC s-ar putea baza pe câteva aspecte. În primul rând, ca o condiție prealabilă, cartografierea ar trebui să ofere dovezi cu privire la existența unei lacune în infrastructurile de cabluri submarine, inclusiv cu privire la necesitatea de a stabili rute sigure noi sau alternative ori de a spori capacitatea sau reziliența infrastructurii de cabluri submarine existente. În plus, PIEC ar trebui să contribuie la creșterea semnificativă a gradului de securitate a lanțului de aprovizionare a infrastructurilor de cabluri submarine. În fine, PIEC ar trebui să aibă o importanță geostrategică, având în vedere interesele Uniunii și ale statelor sale membre, și să răspundă nevoilor de conectivitate care sunt prea riscante pentru a fi satisfăcute doar prin investiții private.
(31) Printre criteriile de punere în aplicare care ar putea fi luate în considerare pentru proiectele strategice se numără asigurarea unei noi investiții considerabile care să aducă noi capacități semnificative în ceea ce privește securitatea, performanța și reziliența, securitatea lanțului de aprovizionare și sustenabilitatea. Creșterea performanței ar fi legată în special de capacitatea de transfer a datelor și de latența redusă. Creșterea securității și a rezilienței ar include delimitarea domeniului de aplicare al redundanței fizice și logice în cadrul unui proiect, standarde înalte de securitate și tehnologie, cum ar fi sistemele de senzori și de monitorizare, precum și capacitatea flotei de nave în materie de instalare, întreținere și reparare.
(32) Atunci când sunt puse în aplicare, proiectele strategice ar trebui să sporească sustenabilitatea infrastructurilor de cabluri submarine prin reducerea impactului pe care acestea îl au asupra climei, a energiei și a mediului.
(33) Pe baza importantei cooperări cu partenerii strategici internaționali, în special prin intermediul consiliilor pentru comerț și tehnologie și al parteneriatelor digitale, și în concordanță cu Concluziile Consiliului privind diplomația digitală a UE din 26 iunie 2023, statele membre, în coordonare cu Uniunea, ar trebui încurajate să își intensifice eforturile de dezvoltare a unor infrastructuri de cabluri submarine sigure, fiabile și reziliente, în concordanță cu abordarea prevăzută în prezenta recomandare. Dacă sunt create, PIEC ar trebui să contribuie la asigurarea faptului că UE dispune de mijloacele necesare pentru a se conecta în condiții de siguranță cu partenerii săi strategici. Este vorba în special de proiectele strategice legate de cooperarea privind conectivitatea arctică, transatlantică și transpacifică. Strategia Global Gateway prevede cadrul pentru ca UE și statele sale membre să dezvolte o colaborare strânsă cu partenerii internaționali relevanți pentru a permite o conectivitate digitală de încredere, sigură și rezilientă între UE și țările și regiunile vizate de Regulamentul privind IVCDCI – Europa Globală și de Regulamentul privind IPA III, în țările din Africa Subsahariană, America Latină și zona Caraibilor, Asia-Pacific, precum și în țările din vecinătate și cele implicate în procesul de aderare. Având în vedere necesitatea de a menține o abordare coerentă în ceea ce privește infrastructurile de cabluri submarine sigure, fiabile și reziliente și de a asigura complementaritatea între acțiunile interne și cele externe, statele membre ar trebui încurajate să utilizeze grupul de experți pentru a se coordona și a se informa reciproc, precum și pentru a informa Comisia și Serviciul de Acțiune Externă cu privire la aspectele care intră în domeniul de aplicare al prezentei recomandări, atât în ceea ce privește schimburile bilaterale cu țările terțe, cât și cooperarea multilaterală.
(34) Statele membre ar trebui încurajate să lucreze în cadrul unei abordări coordonate în cadrul forurilor multilaterale și multipartite, inclusiv al G7 și al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), în concordanță cu principiile, obiectivele și instrumentele diplomației digitale a UE.
(35) UE ar trebui să depună eforturi pentru a aprofunda în continuare cooperarea cu NATO în ceea ce privește reziliența, inclusiv infrastructurile critice de cabluri submarine, în concordanță cu cea de A treia declarație comună privind cooperarea UE-NATO (20), promovând complementaritatea eforturilor și evitând suprapunerile inutile, cu respectarea deplină a principiilor deschiderii și transparenței reciproce, reciprocității și incluziunii, precum și a autonomiei decizionale a fiecărei organizații. Pe baza recomandărilor din raportul final de evaluare al Grupului operativ UE-NATO (21), în contextul dialogului structurat privind reziliența, personalul UE ar trebui să depună eforturi și pentru a promova în continuare conștientizarea comună a situației împărtășită cu personalul NATO.
(36) Contribuind la mobilizarea investițiilor pentru un impact transformațional, prezenta recomandare ajută la îndeplinirea obiectivelor Global Gateway de a consolida conectivitatea digitală globală, în concordanță cu valorile și standardele UE. Respectând prezenta recomandare, statele membre ar trebui să urmeze o abordare de tip „Echipa Europa” și să utilizeze structurile de guvernanță existente care au fost instituite de către UE și de statele sale membre pentru a implementa strategia Global Gateway și planurile de investiții economice.
(37) Având în vedere că infrastructurile de cabluri submarine sunt implementate, de regulă, de părți interesate din sectorul privat și date fiind interesele strategice atât ale Uniunii, cât și ale statelor sale membre, PIEC, dacă sunt instituite, ar trebui să fie finanțate din fonduri private, care pot fi sprijinite, dacă este necesar, printr-o combinație între bugetul Uniunii și bugetul național, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Programele de finanțare ale Uniunii pot fi utilizate în combinație cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții, a băncilor naționale de promovare, a altor instituții de dezvoltare și financiare publice, precum și din partea instituțiilor financiare din sectorul privat și a investitorilor din sectorul privat, inclusiv prin parteneriate public-privat, în conformitate cu dispozițiile relevante care reglementează utilizarea bugetului Uniunii.
(38) Regulamentul privind MIE finanțează în prezent cabluri submarine ca rețele magistrale care conectează teritoriile UE și Uniunea cu țări terțe. Suprasubscrierea semnificativă observată în cererile de propuneri aferente indică o cerere tot mai mare de finanțare a cablurilor submarine sigure, reziliente și foarte performante. Având în vedere costurile și riscurile constante aflate în joc, sprijinul financiar al MIE este esențial pentru reducerea riscurilor, atragerea de investiții private și asigurarea eligibilității pentru finanțare a proiectelor.
(39) Comisia Europeană poate lua în considerare îmbunătățirea utilizării instrumentelor financiare și a mecanismelor de finanțare mixtă pentru a sprijini PIEC, utilizând bugetul prevăzut în Regulamentul privind MIE și alte instrumente relevante, pentru a atrage capital privat și a funcționa în condițiile pieței, la care statele membre sunt încurajate să contribuie, eventual prin intermediul băncilor și al instituțiilor naționale de promovare. InvestEU poate constitui un mijloc de finanțare a PIEC.
(40) Prezenta recomandare nu ar trebui să aducă atingere competențelor statelor membre în ceea ce privește activitățile de siguranță publică, apărare, securitate națională și activitățile statului în domeniul dreptului penal, nici dreptului statelor membre de a exclude prestatorii sau furnizorii de pe piețele lor din motive de securitate națională,