Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Austria a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale în materie de reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual pentru 2024 privind piața unică și competitivitatea”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care nu a identificat Austria ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Austriei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficace și mai coerentă a aplicării legii. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu până la trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări care au fost emise în ultimii ani sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 30 aprilie 2021, Austria a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Austriei (9), care a fost modificată la 9 noiembrie 2023 în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, pe motiv că planul de redresare și reziliență nu mai poate fi realizat parțial din cauza unor circumstanțe obiective, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Austria a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Faptul că acestea au fost atinse în mod satisfăcător presupune că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele atinse anterior.
(8) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Austria. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Austria a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Austria în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(9) În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Austriei a scăzut de la 3,3 % din PIB în 2022 la 2,7 % în 2023, în timp ce datoria publică a scăzut de la 78,4 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 77,8 % la sfârșitul anului 2023.
(10) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (11) Austriei să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor fiscal-bugetare (12), luând în calcul menținerea sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Austriei i s-a recomandat să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023 orientarea fiscal-bugetară (13) a fost contracționistă, cu 0,9 % din PIB, în contextul unui nivel ridicat al inflației. În 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,5 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include creșterea cu 0,2 % din PIB a costului măsurilor de sprijin de urgență specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie. Creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 a fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,2 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 3,5 % din PIB în 2023, reprezentând o scădere cu 0,1 puncte procentuale în comparație cu 2022. Austria a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Aceasta a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, cum ar fi crearea unui acces mai bun în bandă largă în zonele rurale și în cele izolate și sprijinirea gospodăriilor pentru a înlocui sistemele de încălzire pe bază de combustibili fosili cu tehnologii de încălzire din surse regenerabile. Aceste investiții publice sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(11) Scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor economice și bugetare ale Austriei estimează o creștere a PIB-ului real de 0,2 % în 2024 și de 1,8 % în 2025, proiectând inflația măsurată pe baza indicelui prețurilor de consum (IPC) la 3,8 % în 2024 și la 2,7 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va crește la 2,9 % din PIB în 2024 și se va situa la 2,8 % din PIB în 2025, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB ar urma să scadă la 77,5 % până la sfârșitul anului 2024 și la 77,4 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se estimează că deficitul public va scădea treptat la 2,8 % din PIB în 2026 și la 2,7 % în 2027. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public va rămâne sub valoarea de referință prevăzută în tratat, de 3 % din PIB, pe durata programului. Totodată, se preconizează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va rămâne stabilă, la 77,4 % în 2026 și în 2027. În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 0,3 % în 2024 și cu 1,6 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) se va situa la 3,6 % în 2024 și la 2,8 % în 2025.
(12) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 3,1 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 77,7 % până la sfârșitul anului 2024. Creșterea deficitului în 2024 reflectă în principal efectele întârziate ale inflației pe partea de cheltuieli (salarii, pensii, prestații sociale indexate) și cheltuielile suplimentare din cadrul bugetar național în domeniul îngrijirii copiilor, al locuințelor și al climei, precum și pachetul recent adoptat privind locuințele și construcțiile. În plus, mai multe măsuri de sprijin de urgență legate de energie, cum ar fi frânarea prețului energiei electrice, au fost prelungite până la sfârșitul anului 2024. Potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, cu 0,4 % din PIB în 2024.
(13) Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează finanțarea prin sprijin nerambursabil (denumit în continuare „granturi”), acordat în cadrul mecanismului, a unor cheltuieli reprezentând 0,1 % din PIB, comparativ cu 0,2 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Austriei.
(14) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (14) Austriei să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 4,6 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete (15) finanțate la nivel național. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Austriei vor crește cu 5,9 %, situându-se peste rata maximă de creștere recomandată. Aceste cheltuieli suplimentare care depășesc rata maximă de creștere recomandată pentru cheltuielile primare nete finanțate la nivel național corespund unei proporții de 0,6 % din PIB în 2024. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului.
(15) În plus, Consiliul a recomandat Austriei să întreprindă acțiuni de eliminare treptată a măsurilor existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Austria să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (16) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 1,4 % din PIB în 2023 și este previzionat la 0,4 % din PIB în 2024 și la 0,1 % în 2025. În special, se presupune că frânarea prețurilor energiei electrice pentru gospodării și reducerea taxei pe energie vor rămâne în vigoare în 2024, deși cu un impact minor (17). Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, respectivele previziuni ar presupune o ajustare fiscal-bugetară de 1,0 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național (18) aduc o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,4 % din PIB în anul respectiv. Nu se preconizează ca măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei să fie eliminate treptat cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului. Mai mult, se preconizează că economiile aferente nu vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandarea Consiliului. Costul bugetar al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei care vizează protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile este estimat la un nivel sub 0,1 % din PIB în 2024 (față de 0,4 % în 2023), din care mai puțin de 0,1 % din PIB este prevăzut pentru menținerea semnalului de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice (față de 0,4 % în 2023).
(16) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Austriei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor scădea de la 3,5 % din PIB în 2023 la 3,3 % din PIB în 2024. Acest lucru se datorează investițiilor excepțional de mari din 2023, determinate parțial de legea municipală privind investițiile. Ținând seama de acești factori suplimentari, se consideră că investițiile publice din 2024 sunt în conformitate cu recomandarea Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din venituri obținute din fonduri ale Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor rămâne stabile la 0,2 % din PIB în 2024.
(17) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 2,9 % din PIB în 2025. Scăderea deficitului în 2025 reflectă în principal o creștere mai moderată a salariilor, a pensiilor și a altor beneficii sociale ca urmare a scăderii inflației și a eliminării treptate a măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 77,8 % până la sfârșitul anului 2025. Creșterea ponderii datoriei în PIB în 2025 reflectă în principal creșterea cheltuielilor cu rata dobânzii în 2024 și o rată de creștere a PIB-ului nominal mai scăzută.
(18) Cadrul bugetar al Austriei se bazează pe un sistem complex de transferuri interguvernamentale între autoritățile federale și regionale, care oferă stimulente limitate pentru eficientizarea cheltuielilor publice. Din cauza lipsei autonomiei fiscale, finanțarea cheltuielilor la nivel federal depinde în mare măsură de acest sistem. În 2023, doar un mic procent din totalul veniturilor publice reprezentau venituri din surse proprii ale statelor federale. În același timp, finanțarea serviciilor esențiale, cum ar fi asistența medicală, îngrijirea copiilor și transportul public, depinde parțial de cheltuielile statelor federale și ale municipalităților. Schimbările demografice și tranziția verde exacerbează și mai mult presiunea costurilor asupra statelor federale și a municipalităților, în timp ce veniturile din surse proprii nu sunt legate de dinamica cheltuielilor. Cadrul bugetar actual duce la ineficiențe și la lipsa de transparență, deoarece estompează legătura dintre sarcina fiscală și cheltuielile publice. O mai bună aliniere a veniturilor din surse proprii la cheltuielile administrațiilor subcentrale și consolidarea transparenței și a coordonării sunt elemente importante pentru îmbunătățirea calității generale a cheltuielilor publice. Reformarea sistemului de impozitare a proprietăților ar putea fi utilizată pentru a îmbunătăți federalismul fiscal și sistemul fiscal general.
(19) Mixul fiscal continuă să se bazeze în mare măsură pe veniturile din muncă (impozitele pe salarii și contribuțiile la asigurările sociale) și pe consum. În clasamentul celor mai ridicate ponderi ale impozitelor în PIB, Austria a ocupat locul trei în Uniune în 2022, înregistrând totodată o sarcină fiscală foarte ridicată asupra costului forței de muncă în anul respectiv. Începând din 2023, tranșele de impozit pe venitul persoanelor fizice au fost indexate în funcție de inflație, ceea ce a împiedicat o creștere suplimentară a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă prin încadrarea în alte tranșe de impozitare. În același timp, reforma fiscală ecosocială din 2022 a prevăzut măsuri de reducere a impozitelor și a contribuțiilor la securitatea socială și a introdus stabilirea de tarife pentru emisiile de CO2 în sectorul transporturilor și în cel al încălzirii, îmbunătățind mixul fiscal. Cu toate acestea, mai multe provocări structurale de lungă durată în mixul fiscal rămân neabordate. O mai bună utilizare a unor impozite mai favorabile creșterii ar putea, de asemenea, contribui la crearea marjei bugetare necesare și la îmbunătățirea echității sistemului fiscal.
(20) Cheltuielile cu asistența medicală sunt printre cele mai ridicate din Uniune, multe servicii de asistență medicală fiind încă furnizate de spitale, ceea ce reprezintă o modalitate costisitoare și mai puțin eficientă de a oferi asistență medicală. Se estimează că rata investițiilor publice în domeniul asistenței medicale va crește de la 7,8 % din PIB în 2022 la 8,8 % din PIB în 2050. În plus, se preconizează că o populație în creștere și în curs de îmbătrânire va duce la o creștere a utilizării serviciilor de sănătate, agravând și mai mult preocupările legate de sustenabilitatea finanțelor publice. Reforma sistemului de sănătate demarată în 2023 include investiții semnificative în asistența medicală primară, asistența medicală ambulatorie, digitalizare și prevenire, care ar putea contribui la limitarea costurilor pe termen lung, dacă sunt însoțite de reforme structurale. Va fi esențial să se asigure că pacienții sunt îndrumați în mod consecvent în sistemul de sănătate, inclusiv prin asigurarea faptului că disponibilitatea sporită a serviciilor de asistență medicală primară va conduce la o utilizare mai scăzută a serviciilor de asistență medicală spitalicești sau ambulatorii existente. Planul de redresare și reziliență al Austriei va contribui la consolidarea asistenței medicale primare ambulatorii, în special prin sprijinul furnizat unităților de asistență medicală primară noi și existente din zonele rurale. Cu toate acestea, pachetul de reforme demarat în 2023 nu conține reforme structurale vizând competențe juridice care să realinieze responsabilitățile în materie de finanțare și de cheltuieli pentru a spori eficiența. Prin urmare, consolidarea coordonării și a guvernanței este extrem de importantă.
(21) Reforma îngrijirii pe termen lung din 2023 a îmbunătățit caracterul adecvat al furnizării de servicii în contextul îmbătrânirii populației. În același timp, creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă și schimbarea structurilor familiale necesită consolidarea structurilor formale de îngrijire. Deși reforma îngrijirii pe termen lung a contribuit la îmbunătățirea oportunităților de formare, a condițiilor de muncă și a remunerării personalului de îngrijire pe termen lung, sunt necesare, de asemenea, eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți situația îngrijitorilor la domiciliu în regim intern care desfășoară o activitate independentă. În plus, reforma nu a abordat sustenabilitatea fiscală structurală. Se estimează că aproape se vor dubla cheltuielile legate de îngrijirea pe termen lung, de la 1,6 % din PIB în 2022 la 3,1 % din PIB în 2070. Sistemul de îngrijire pe termen lung se caracterizează printr-o împărțire a competențelor pentru prestațiile în numerar (nivelul federal) și pentru furnizarea de servicii (statele federale). Ar fi de dorit să se sporească armonizarea finanțării și a serviciilor, să se asigure coordonarea între diferitele sectoare și să se instituie standarde comune de performanță între regiuni. Nou creata Pflege-Entwicklungs-Kommission ar putea accelera astfel de discuții. Condiția legată de patrimoniu se aplică pentru îngrijirea la domiciliu și în comunitate, dar nu și pentru îngrijirea rezidențială, ceea ce duce la un stimulent financiar pentru utilizarea îngrijirii rezidențiale relativ mai scumpe.
(22) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență al Austriei include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Austriei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru a-și îndeplini angajamentele din planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca Austria să continue punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor prin abordarea provocărilor relevante. În special, este esențial să se continue pregătirea celei de a doua și a celei de a treia cereri de plată. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(23) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (19), Austria trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Austria a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. Disparitățile regionale din Austria sunt printre cele mai mici din Uniune, dar cele existente riscă să fie consolidate în viitor, parțial din cauza provocărilor demografice și a depopulării anumitor teritorii rurale izolate. Este important să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, prioritățile convenite în cadrul programelor respective fiind în continuare relevante. Este deosebit de important să se îmbunătățească eficiența sistemului de cercetare și inovare, în conformitate cu strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă, și să se utilizeze legăturile dintre știință și întreprinderi. De asemenea, este necesar să se continue investițiile verzi, în special în promovarea eficienței energetice și în reducerea amprentei de carbon, inclusiv prin intermediul tehnologiilor verzi emergente. Abordările de dezvoltare teritorială integrată pentru a sprijini dezvoltarea locală durabilă și favorabilă incluziunii sunt esențiale. Promovarea calității și a caracterului incluziv al educației, formării și învățării pe tot parcursul vieții, în special pentru grupurile defavorizate, rămâne pertinentă, iar investițiile care sprijină incluziunea activă și capacitatea de inserție profesională ar trebui, de asemenea, să continue. Austria ar putea, de asemenea, să valorifice platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (20), pentru a sprijini dezvoltarea sau fabricarea de tehnologii critice, inclusiv de tehnologii curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.
(24) Pe lângă provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în alte fonduri ale Uniunii, Austria se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de piața forței de muncă, de dinamismul întreprinderilor și de accesul la capitalul de risc, precum și de dependența persistentă de importurile de gaze din Rusia și de emisiile relativ ridicate din sectorul transporturilor.
(25) Rata de ocupare a femeilor din perspectiva echivalentului normă întreagă este sub media Uniunii, deși se poate observa o tendință ascendentă. Austria se situează pe locul al doilea în Uniune în ceea ce privește încadrarea în muncă cu fracțiune de normă a femeilor. Oferta insuficientă de structuri de calitate de educație și îngrijire timpurie, alături de diferențele regionale puternice, joacă un rol esențial în ponderea ridicată a femeilor care lucrează cu fracțiune de normă. În 2023, doar 24,1 % dintre copiii cu vârsta sub 3 ani frecventau structuri formale de îngrijire a copiilor, astfel încât rata de participare la educația și îngrijirea timpurie rămâne, în general, sub media Uniunii de 34,9 %. Dubla sarcină a muncii remunerate și a obligațiilor de îngrijire afectează în mod semnificativ mai mult femeile decât bărbații. Deși se iau măsuri pentru a spori disponibilitatea și calitatea educației și îngrijirii timpurii, programul de lucru actual al structurilor de îngrijire a copiilor limitează posibilitatea ca părinții cu responsabilități de îngrijire, în principal femeile, să lucreze mai multe ore. În plus, introducerea unor standarde de calitate obligatorii în educația și îngrijirea timpurie ar putea asigura mai bine furnizarea de servicii de îngrijire de calitate în întreaga țară.
(26) Austria se confruntă cu un declin al dinamismului în afaceri, rata de creare și de desființare a întreprinderilor fiind printre cele mai scăzute din Uniune. Ponderea start-upurilor și a întreprinderilor tinere este în scădere, ceea ce are un impact negativ asupra productivității (în timp ce în 2013 ponderea întreprinderilor tinere a fost de 5,4 %, în 2020 acest procent a scăzut la 3,8 %, sub media Uniunii). Ponderea întreprinderilor cu creștere puternică este, de asemenea, cu mult sub media Uniunii (în 2021, 8,21 % în ceea ce privește numărul de întreprinderi și 7,29 % în ceea ce privește numărul de angajați, comparativ cu 9,18 % și, respectiv, 12,40 % în Uniune). Finanțarea prin capitaluri proprii este scăzută conform standardelor internaționale. Oferta limitată de capital privat de risc reprezintă o constrângere pentru întreprinderile inovatoare și pentru difuzarea tehnologiei. Oferta și cererea de capital de risc nu sunt deosebit de ridicate în Austria, ceea ce ar putea împiedica crearea și dezvoltarea de noi întreprinderi inovatoare sau intens tehnologice. Limitările privind accesul la finanțarea cu capital de risc afectează în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) inovatoare și start-upurile. Finanțarea cu capital de risc este subdezvoltată, capitalul privat situându-se la doar 0,14 % din PIB în 2022, cu mult sub media Uniunii de 0,64 %, iar capitalul de risc la 0,041 % din PIB (comparativ cu media Uniunii de 0,09 %).
(27) Deficitul și neconcordanțele în materie de competențe se numără printre cele mai presante provocări cu care se confruntă Austria, iar îmbătrânirea demografică va exacerba și mai mult situația. Rata locurilor de muncă vacante din Austria este în continuare una dintre cele mai ridicate din Uniune și a rămas peste 4 % de la sfârșitul anului 2021. Deși rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă a crescut continuu în ultimul deceniu și a ajuns la 57,7 % în 2023, aceasta rămâne cu mult sub media Uniunii de 63,8 %. Dispunând de competențe digitale mai limitate și confruntându-se adesea cu practici discriminatorii din cauza vârstei lor, lucrătorii în vârstă întâmpină dificultăți în reintegrarea pe piața forței de muncă. Persoanele slab calificate care au doar un nivel obligatoriu de educație școlară sunt deosebit de vulnerabile și reprezintă cea mai mare pondere a șomerilor din Austria. În mod similar, persoanele care provin din familii de migranți și persoanele care provin dintr-un mediu socioeconomic defavorizat au un nivel de reușită mai scăzut și se confruntă cu obstacole deosebite pe piața forței de muncă, printre altele din cauza provocărilor legate de tranziția de la școală la muncă. Conform sondajului din 2022 al Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), aproximativ unul din patru elevi austrieci în vârstă de 15 ani nu avea un nivel minim de competență în matematică, citire și științe, această proporție crescând la 45 % în ceea ce privește matematica în cazul elevilor care proveneau din medii defavorizate sau din familii de migranți. În plus, tinerii născuți în afara Uniunii sunt de aproape două ori mai susceptibili de a părăsi școala timpuriu, ceea ce are un impact negativ asupra integrării lor pe piața forței de muncă. Măsurile din planul de redresare și reziliență al Austriei menite să îmbunătățească oferta de competențe, precum și rezultatele școlare ale elevilor defavorizați sunt în curs de punere în aplicare, dar sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reduce deficitul existent de forță de muncă și de competențe. Acestea ar putea include promovarea accesului pe piața forței de muncă pentru lucrătorii în vârstă și slab calificați și pentru persoanele care provin din familii de migranți, prevenirea părăsirii timpurii a școlii de către tinerii proveniți din familii de migranți și îmbunătățirea competențelor de bază ale elevilor defavorizați și ale elevilor proveniți din familii de migranți.
(28) În pofida unor eforturi de diversificare, Austria continuă să depindă în mare măsură de gazul rusesc. Deși aprovizionarea cu gaze din Norvegia și, într-o mai mică măsură, din Africa de Nord și Asia Centrală a crescut în 2023, importurile din Rusia au dominat aprovizionarea cu gaze, în special în timpul iernii (98 % din totalul importurilor în decembrie 2023). Pentru a extinde capacitatea de transport din țările învecinate, cum ar fi Germania și Italia, Austria a sprijinit investiții specifice pentru modernizarea infrastructurii sale de conducte de gaze. În același timp, măsurile din cadrul planului de redresare și reziliență al Austriei, cum ar fi investițiile în eficiența energetică și în înlocuirea instalațiilor de încălzire pe bază de combustibili fosili, contribuie la reducerea cererii de gaze și la accelerarea tranziției verzi. O decuplare de contractul de furnizare pe termen lung între OMV, societatea austriacă din domeniul energiei deținută parțial de stat, și societatea Gazprom din Rusia ar permite facilitarea rapidă a unor eforturi suplimentare de diversificare a surselor de energie pe bază de gaze. În pofida unor măsuri adoptate recent care vizează diversificarea surselor de gaze, strategia de decuplare de gazul rusesc va trebui consolidată și mai mult, deoarece face ca aprovizionarea cu energie a Austriei să fie vulnerabilă.
(29) Capacitatea instalată de energie din surse regenerabile a Austriei a crescut cu 6 % în 2022. În timp ce energia solară, în special energia fotovoltaică, a continuat să se extindă puternic, energia eoliană nu a cunoscut o expansiune la fel de rapidă. Modernizarea și extinderea stocării energiei electrice, precum și a rețelelor de transport și distribuție, în special între estul și vestul Austriei, a devenit o chestiune urgentă, având în vedere obiectivul Austriei de a utiliza 100 % energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Acest lucru necesită atât mai multe investiții, cât și acțiuni mai rapide pentru a integra în sistem producția suplimentară de energie din surse regenerabile, astfel cum se prevede în primul plan integrat privind infrastructura netă, publicat în aprilie 2024. Austria a prezentat măsuri suplimentare de accelerare a tranziției energetice, dar legea revizuită privind piața energiei electrice și legea privind gazele din surse regenerabile sunt încă în curs de adoptare de către parlamentul național.
(30) Măsurile Austriei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din ultimii ani încep să dea rezultate. Emisiile de gaze cu efect de seră care nu sunt acoperite de sistemul Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii au scăzut cu 5 % în 2022. Cu toate acestea, politicile actuale generează un decalaj de 21 de puncte procentuale între performanța actuală a Austriei și obiectivul său convenit de partajare a eforturilor de 48 % în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (21) până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005. Austria trebuie încă să prezinte Comisiei un proiect de actualizare a planului său național privind energia și clima, care trebuia prezentat în iunie 2023, în care să stabilească modul în care intenționează să elimine acest decalaj. Austria a introdus un preț al CO2 pentru sectoarele neaflate sub incidența ETS, ceea ce reprezintă un pas în direcția cea bună, dar emisiile generate de transporturi pe cap de locuitor rămân peste media Uniunii, printre altele din cauza ratei de impozitare relativ scăzute pentru motorină, ceea ce a dus la așa-numitul „turism de aprovizionare cu combustibil”. Planul de redresare și reziliență al Austriei conține o serie de reforme și investiții durabile în domeniul transporturilor, dar există posibilitatea unor măsuri suplimentare de reducere a emisiilor, inclusiv consolidarea transportului public în zonele rurale.
(31) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea pentru 2024 privind zona euro. În ceea ce privește Austria, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări cuprinse în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro,