Recitale
(1) Coordonarea politicilor economice ale statelor membre în Uniune ar trebui concepută în contextul orientărilor generale privind politicile economice și de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și ar trebui să implice respectarea unor principii directoare, și anume stabilitatea prețurilor, soliditatea și sustenabilitatea finanțelor publice și a condițiilor monetare și sustenabilitatea balanței de plăți.
(2) Este necesar să se tragă învățăminte în urma experienței acumulate în prima decadă de funcționare a uniunii economice și monetare și, în special, să se asigure consolidarea guvernanței economice în Uniune, pe baza unui nivel mai ridicat de asumare la nivel național.
(3) Realizarea și menținerea unei piețe interne dinamice ar trebui considerate un indicator al funcționării corespunzătoare a uniunii economice și monetare.
(4) Cadrul consolidat de guvernanță economică ar trebui să se bazeze pe diferite politici interconectate și coerente vizând creșterea economică și crearea de locuri de muncă durabile, o strategie a Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă, cu un accent deosebit pe dezvoltarea și consolidarea pieței interne, încurajarea comerțului internațional și a competitivității, un Semestru European pentru o coordonare consolidată a politicilor economice și bugetare (Semestrul European), un cadru eficace pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive [Pactul de stabilitate și de creștere (PSC)], un cadru solid pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, cerințe minime pentru cadrele bugetare naționale, o reglementare și supraveghere mai stricte ale pieței financiare, inclusiv supravegherea macroprudențială asigurată de Comitetul european pentru risc sistemic (CERS).
(5) Consolidarea guvernanței economice ar trebui să includă o implicare mai strânsă și mai promptă a Parlamentului European și a parlamentelor naționale. Deși recunoaște că omologii Parlamentului European în cadrul dialogului sunt instituțiile relevante ale Uniunii și reprezentanții acestora, comisia competentă a Parlamentului European poate acorda o posibilitate de a participa la un schimb de opinii unui stat membru vizat de recomandarea sau decizia Consiliului în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), articolul 8 alineatul (2) sau articolul 10 alineatul (4) din prezentul regulament. Participarea statului membru la un astfel de schimb de opinii este voluntară.
(6) Comisia ar trebui să aibă un rol mai puternic în cadrul procedurii de supraveghere consolidată în ceea ce privește evaluările care vizează un anumit stat membru, monitorizările, misiunile la fața locului, recomandările și avertismentele.
(7) În mod concret, supravegherea politicilor economice ale statelor membre ar trebui să depășească simpla supraveghere bugetară și să includă un cadru formal și mai detaliat pentru a preveni dezechilibrele macroeconomice excesive și pentru a sprijini statelor membre afectate în elaborarea unor planuri de măsuri corective, înainte ca discrepanțele să se agraveze. Această extindere a supravegherii politicilor economice ar trebui să aibă loc în paralel cu consolidarea supravegherii bugetare.
(8) Pentru a susține corectarea respectivelor dezechilibre macroeconomice excesive, se impune introducerea în legislație a unei proceduri detaliate.
(9) Procedura de supraveghere multilaterală menționată la articolul 121 alineatele (3) și (4) din TFUE ar trebui să fie suplimentată cu norme specifice pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum și pentru prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive în cadrul Uniunii. Este esențial ca procedura să se alinieze ciclului anual de supraveghere multilaterală.
(10) Respectiva procedură ar trebui să instituie un mecanism de alertă pentru detectarea rapidă a apariției dezechilibrelor macroeconomice. Aceasta ar trebui să aibă la bază un tablou de bord orientativ și transparent care să conțină praguri orientative, combinat cu o analiză economică. Analiza respectivă ar trebui să țină seama, printre altele, de convergența reală și nominală din zona euro și din afara acesteia.
(11) Pentru a funcționa eficient în cadrul mecanismului de alertă, tabloul de bord ar trebui să fie format dintr-un set limitat de indicatori economici, financiari și structurali relevanți pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice, având praguri orientative corespondente. Indicatorii și pragurile ar trebui ajustate, atunci când este necesar, pentru a se adapta naturii în schimbare a dezechilibrelor macroeconomice, printre altele, ca urmare a dinamicii riscurilor la care este expusă stabilitatea macroeconomică și pentru a ameliora obținerea unor date statistice noi. Indicatorii nu ar trebui să reprezinte în sine obiective ale politicii economice, ci instrumente necesare pentru a ține seama de evoluția dezechilibrelor macroeconomice în cadrul Uniunii.
(12) Comisia ar trebui să coopereze îndeaproape cu Parlamentul European și cu Consiliul la elaborarea tabloului de bord și a setului de indicatori macroeconomici și macrofinanciari pentru statele membre. Comisia ar trebui să prezinte sugestii comisiilor competente din cadrul Parlamentului European și al Consiliului cu privire la planurile de stabilire și ajustare a indicatorilor și pragurilor. Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice modificări ale indicatorilor și pragurilor și să explice motivele pentru sugerarea acestor modificări.
(13) În elaborarea tabloului de bord ar trebui să se acorde atenția cuvenită și circumstanțelor economice eterogene, inclusiv efectelor de recuperare a decalajului.
(14) Depășirea unuia sau mai multor praguri indicative nu reprezintă neapărat riscul apariției unor dezechilibre macroeconomice, și aceasta deoarece în elaborarea politicilor economice trebuie să se țină cont de conexiunile dintre diverse variabile macroeconomice. Nu ar trebui să se tragă concluzii în urma unei interpretări automate a tabloului de bord: analiza economică ar trebui să garanteze că informațiile disponibile, furnizate de tabloul de bord sau provenind din alte surse, sunt evaluate în mod rațional și fac obiectul unui studiu aprofundat.
(15) Pe baza procedurii de supraveghere multilaterală și a mecanismului de alertă sau în cazul unor evoluții economice semnificative neașteptate care trebuie analizate urgent în sensul prezentului regulament, Comisia ar trebui să identifice statele membre care trebuie să facă obiectul unui bilanț aprofundat. Bilanțul aprofundat ar trebui să fie întocmit fără să se presupună existența unui dezechilibru și ar trebui să cuprindă o analiză riguroasă a surselor dezechilibrelor apărute în statul membru care face obiectul bilanțului, luând în considerare în mod corespunzător condițiile și circumstanțele economice naționale specifice, precum și un set mai amplu de instrumente analitice, indicatori și informații calitative cu specific național. La întocmirea bilanțului aprofundat de către Comisie, statul membru ar trebui să colaboreze cu aceasta pentru a se asigura că informațiile puse la dispoziția Comisiei sunt complete și corecte în cea mai mare măsură posibilă. În plus, Comisia ar trebui să țină seama în mod corespunzător de orice alte informații care sunt relevante în opinia statului membru în cauză și pe care acesta le-a transmis Consiliului și Comisiei.
(16) Bilanțul aprofundat ar trebui discutat în cadrul Consiliului și al Eurogrupului în cazul statelor membre a căror monedă este euro. Pentru bilanțul aprofundat ar trebui să se ia în considerare, după caz, recomandările sau invitațiile adresate de Consiliu statelor membre care fac obiectul bilanțului, adoptate în temeiul articolelor 121, 126 și 148 din TFUE și al articolelor 6, 7, 8 și 10 din prezentul regulament, precum și intențiile de politică ale statului membru în cauză, astfel cum sunt reflectate în programul național de reformă, precum și cele mai bune practici de la nivel internațional în materie de indicatori și metodologii. Atunci când decide să efectueze un bilanț aprofundat în cazul unor evoluții economice semnificative neașteptate care trebuie analizate urgent, Comisia ar trebui să informeze statul membru în cauză.
(17) În evaluarea dezechilibrelor macroeconomice ar trebui să se țină cont de gravitatea și de potențialele efecte de propagare economice și financiare negative ale acestora care agravează vulnerabilitatea economiei Uniunii și pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare. În vederea abordării dezechilibrelor macroeconomice și a divergențelor în materie de competitivitate sunt necesare acțiuni în toate statele membre, în special în zona euro. Cu toate acestea, tipul, importanța și gradul de urgență al provocărilor în materie de politici pot diferi semnificativ de la un stat membru la altul. Având în vedere vulnerabilitățile și amploarea ajustărilor necesare, necesitatea unor măsuri de politică este deosebit de presantă în statele membre care prezintă în mod constant deficite ridicate de cont curent și pierderi mari în materie de competitivitate. De asemenea, statele membre care acumulează surplusuri mari de cont curent, politicile ar trebui să urmărească identificarea și punerea în aplicare a măsurilor care contribuie la consolidarea cererii interne și a potențialului de creștere al acestora.
(18) Ar trebui să se ia, de asemenea, în considerare capacitatea de ajustare economică și istoricul statului membru vizat în ceea ce privește respectarea recomandărilor anterioare formulate în temeiul prezentului regulament și a altor recomandări emise în temeiul articolului 121 din TFUE în cadrul supravegherii multilaterale, în special orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii.
(19) O procedură de monitorizare și corectare a dezechilibrelor macroeconomice nefavorabile, cu elemente preventive și corective, va necesita instrumente consolidate de supraveghere, bazate pe cele utilizate în cadrul procedurii de supraveghere multilaterală. Acestea ar putea include misiuni de supraveghere mai strictă ale Comisiei în statele membre, în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE) în cazul statelor membre a căror monedă este euro sau al statelor membre care participă la Acordul din 16 martie 2006 între Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale ale statelor membre din afara zonei euro, de stabilire a procedurilor de funcționare a mecanismului cursului de schimb în etapa a treia a Uniunii economice și monetare (4) (MCS II), precum și cerințe suplimentare în materie de raportare din partea statelor membre în cazul apariției unor dezechilibre grave, inclusiv a unor dezechilibre care pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare. Ar trebui să se asigure, prin urmare, implicarea în dialog a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național, după caz.
(20) Dacă se identifică dezechilibre macroeconomice, ar trebui să se adreseze recomandări statului membru vizat, cu implicarea comisiilor relevante atunci când acest lucru se dovedește necesar, furnizându-se astfel orientări cu privire la măsurile de politică adecvate. Măsurile adoptate de statul membru vizat ar trebui să fie rapide și să facă uz de toate instrumentele de politică disponibile, sub controlul autorităților publice. Atunci când este necesar, părțile interesate relevante de la nivel național, inclusiv partenerii sociali, ar trebui să fie, de asemenea, implicate în conformitate cu dispozițiile TFUE și dispozițiile juridice și politice naționale. Măsurile adoptate ar trebui să fie adaptate cadrului și circumstanțelor din statul membru vizat și să acopere principalele domenii de politică, printre care se pot număra politica bugetară și salarială, piața muncii, piața produselor și serviciilor și reglementarea sectorului financiar. Ar trebui luate în considerare și angajamentele asumate în temeiul MCS II.
(21) Avertismentele și recomandările adresate de CERS statelor membre sau Uniunii se referă la riscuri de natură macrofinanciară. Acestea ar trebui să garanteze, în egală măsură, acțiuni follow-up realizate de către Comisie în contextul supravegherii dezechilibrelor macroeconomice, atunci când este necesar. Regimul de independență și de confidențialitate al CERS ar trebui să fie respectat cu strictețe.
(22) Dacă se identifică dezechilibre macroeconomice grave, inclusiv dezechilibre care pun în pericol buna funcționare a uniunii economice și monetare, se impune declanșarea unei proceduri de dezechilibru excesiv care poate include emiterea unor recomandări adresate statului membru, intensificarea supravegherii și înăsprirea cerințelor de monitorizare, iar pentru statele membre care au euro ca monedă, posibilitatea adoptării unor măsuri de executare în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro (5) în cazul eșecului repetat în aplicarea măsurilor corective.
(23) Un stat membru care face obiectul procedurii de dezechilibru excesiv trebuie să elaboreze un plan de măsuri corective care să detalieze politicile concepute pentru a pune în aplicare recomandările Consiliului. Planul de măsuri corective ar trebui să includă un calendar de punere în aplicare a măsurilor vizate. Acest plan necesită aprobarea Consiliului prin intermediul unei recomandări. Recomandarea respectivă ar trebui să fie transmisă Parlamentului European.
(24) Consiliului ar trebui să i se confere competența de a adopta decizii individuale prin care constată nerespectarea recomandărilor adoptate de Consiliu în cadrul planului de măsuri corective. În cadrul procesului de coordonare a politicilor economice ale statelor membre desfășurat de Consiliu în conformitate cu articolul 121 alineatul (1) din TFUE, respectivele decizii individuale ar trebui să reprezinte o continuare inerentă a recomandărilor menționate adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din TFUE în contextul planului de măsuri corective.
(25) La punerea în aplicare a prezentului regulament, Consiliul și Comisia ar trebui să respecte pe deplin rolul parlamentelor naționale și al partenerilor sociali, precum și diferențele dintre sistemele naționale, cum ar fi sistemele de formare a salariilor.
(26) În cazul în care Consiliul consideră că un stat membru nu mai este afectat de un dezechilibru macroeconomic excesiv, procedura de dezechilibru excesiv ar trebui să fie închisă în urma abrogării de către Consiliu, la recomandarea Comisiei, a recomandărilor sale în cauză. Respectiva abrogare ar trebui să se bazeze pe o analiză cuprinzătoare realizată de Comisie, analiză care să demonstreze că statul membru a acționat în conformitate cu recomandările în cauză ale Consiliului, iar cauzele de bază și riscurile asociate identificate în recomandarea Consiliului de inițiere a procedurii de dezechilibru excesiv nu mai sunt valabile, având în vedere, printre altele, evoluțiile, perspectivele și efectele de propagare macroeconomice. Declarația de închidere a procedurii de dezechilibru excesiv ar trebui să fie dată publicității.
(27) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume instituirea unui cadru eficace pentru detectarea dezechilibrelor macroeconomice și prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive nu poate fi realizat într-o măsură suficientă la nivelul statelor membre, datorită profundelor legături comerciale și financiare dintre acestea, precum și efectelor colaterale ale politicilor economice naționale asupra Uniunii și asupra zonei euro în ansamblu, și ținând cont de faptul că acest obiectiv poate fi mai bine îndeplinit la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, enunțat la respectivul articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat,