Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Danemarca a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale în materie de reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual pentru 2024 privind piața unică și competitivitatea”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care nu a identificat Danemarca ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu până la trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 30 aprilie 2021, Danemarca a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Danemarcei (9), care a fost modificată la 9 noiembrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Danemarca a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Faptul că acestea au fost atinse în mod satisfăcător presupune că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele atinse anterior.
(8) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Danemarca. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Danemarca a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(9) În conformitate cu datele validate de Eurostat, excedentul public al Danemarcei a scăzut de la 3,3 % din PIB în 2022 la 3,1 % în 2023, în timp ce datoria publică a scăzut de la 29,8 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 29,3 % la sfârșitul anului 2023.
(10) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (11) Danemarcei să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor fiscal-bugetare (12), ținând seama de menținerea sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Danemarcei i s-a recomandat să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, Danemarcei i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. În 2023, în conformitate cu estimările Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (13) a fost expansionistă, cu 2,4 % din PIB, în contextul unui nivel ridicat al inflației. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 1,8 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a fost determinată de prestațiile sociale mai mari și de creșterile permanente ale salariilor în sectorul public. Creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 nu a fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,2 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 3,2 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere cu 0,1 puncte procentuale în comparație cu 2022. Danemarca a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Danemarca a finanțat investiții publice în favoarea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și în favoarea securității energetice, cum ar fi, de exemplu, extinderea sistemelor centralizate de termoficare care utilizează surse regenerabile de energie, renovarea energetică a clădirilor publice, extinderea conectivității energetice în regiunea Mării Nordului, producerea de hidrogen pe bază de energie electrică verde și furnizarea de conexiuni rapide la internet pentru gospodării.
(11) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,6 % în 2024 și cu 1,4 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) se va situa la 2,0 % în 2024 și la 1,9 % în 2025.
(12) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un excedent public de 2,4 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 26,5 % până la sfârșitul anului 2024. Scăderea excedentului în 2024 reflectă în principal consumul public mai ridicat, în ceea ce privește atât remunerațiile, cât și celelalte tipuri de consum. În conformitate cu estimările Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, cu 0,3 % din PIB în 2024.
(13) Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 vor fi finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”), acordat în cadrul mecanismului, cheltuieli reprezentând mai puțin de 0,1 % din PIB, la fel ca în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Danemarcei.
(14) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (14) Danemarcei să mențină o poziție bugetară solidă în 2024. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii bugetelor pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, soldul structural al Danemarcei este estimat la 2,4 % din PIB în 2024, față de 3,6 % în 2023, situându-se astfel peste obiectivul bugetar pe termen mediu al țării, și anume un sold structural de -0,5 % din PIB. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(15) În plus, Consiliul a recomandat Danemarcei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Danemarca să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (15) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,5 % din PIB în 2023 și este previzionat la 0,1 % în 2024 și la 0,1 % în 2025. Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei au fost eliminate treptat în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(16) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, ca Danemarca să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor rămâne stabile, la 3,2 % din PIB în 2024, la fel ca valoarea din 2023, de 3,2 % din PIB. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din venituri obținute din fonduri ale Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor rămâne stabile la 0,2 % din PIB în 2024.
(17) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, excedentul public ar urma să fie de 1,4 % din PIB în 2025. Scăderea excedentului în 2025 reflectă în principal consumul public mai ridicat, inclusiv cheltuielile militare. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 25,1 % până la sfârșitul anului 2025.
(18) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Danemarcei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru a-și putea îndeplini angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca Danemarca să continue punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a implementării cu succes a planului de redresare și reziliență.
(19) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (16), Danemarca trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Danemarca a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar există în continuare provocări, iar disparitățile dintre regiunea capitalei și restul țării persistă. Prioritățile convenite în cadrul acestor programe sunt în continuare relevante și este important să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. În special, este necesar să se sprijine în continuare inovarea care contribuie la înverzirea și digitalizarea într-o mai mare măsură a societății, continuând, în același timp, să se combată disparitățile economice și sociale regionale și să se ia în considerare provocările demografice. De asemenea, este în continuare esențial să se promoveze educația și formarea profesională și atractivitatea acesteia, precum și să se îmbunătățească competențele de bază ale populației adulte, inclusiv cele ale migranților. Danemarca ar putea, de asemenea, recurge la platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (17) pentru a stimula într-o mai mare măsură investițiile în tehnologiile care sprijină dubla tranziție, precum și investițiile conexe necesare pentru a contribui la reducerea deficitului de competențe și de forță de muncă. Danemarca ar putea avea în vedere punerea accentului pe tehnologiile curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și pe lanțurile valorice conexe, în special în sectorul energetic, precum și pe tehnologiile digitale în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Acest lucru ar putea completa acțiunile în curs menite să ajute întreprinderile mari să dezvolte tehnologii curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și să crească rata de cofinanțare pentru IMM-uri.
(20) Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale Uniunii, Danemarca se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de decarbonizare și de sustenabilitatea economiei.
(21) Danemarca s-a angajat să atingă obiective ambițioase în materie de decarbonizare. Sectorul agricol danez se numără printre cele mai mari surse de emisii de gaze cu efect de seră ale țării vizate de Regulamentul (UE) 2023/857 al Parlamentului European și al Consiliului (18). De asemenea, practicile agricole de tip intensiv cauzează levigarea excesivă a nutrienților și deversări de pe câmpuri, cu repercusiuni grave asupra sănătății solului și asupra ecosistemelor acvatice și marine. Creșterea durabilității sectorului agroalimentar este, așadar, esențială pentru atingerea obiectivelor climatice, precum și pentru refacerea biodiversității și a ecosistemelor degradate. În 2023, agricultura daneză și industriile conexe au înregistrat exporturi nete de aproximativ 2 % din PIB, iar activitățile agricole sunt importante pentru ocuparea forței de muncă și competitivitate în regiunile mai puțin populate. Discuțiile politice privind introducerea unei taxe pe emisiile de gaze cu efect de seră din acest sector sunt în curs, dar, în conformitate cu Planul strategic al Danemarcei din cadrul politicii agricole comune, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a accelera tranziția către o agricultură durabilă, asigurând în același timp competitivitatea și echitatea socială. În conformitate cu acordul anunțat între guvern și organizațiile agricole și de mediu privind viitorul sectorului agricol din Danemarca (24 iunie 2024), acest obiectiv ar putea fi realizat, printre altele, prin continuarea investițiilor în tehnologii verzi, prin stimularea în continuare a reumidificării și scoaterea din producție a solurilor bogate în carbon, prin reducerea emisiilor de CO2 provenite de la animale, prin facilitarea tranziției către practici ecologice și a consumului de alimente ecologice și prin extinderea zonelor împădurite și protejate,