Recitale
(1)
Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 a abrogat și a înlocuit Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (4). Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede norme referitoare la schimburile comerciale cu produse agricole cu țările terțe, stabilește rate de conversie pentru orez și împuternicește Comisia să adopte acte delegate și de punere în aplicare în acest sens. Pentru a se asigura buna funcționare a schimburilor comerciale cu produse din sectorul orezului, cel al cerealelor, cel al zahărului și cel al hameiului în noul cadru juridic, anumite norme trebuie să fie adoptate prin intermediul unor astfel de acte. Actele respective trebuie să înlocuiască Regulamentele (CE) nr. 3330/94 (5), (CE) nr. 2810/95 (6), (CE) nr. 951/2006 (7), (CE) nr. 972/2006 (8), (CE) nr. 504/2007 (9), (CE) nr. 1375/2007 (10), (CE) nr. 402/2008 (11), (CE) nr. 1295/2008 (12), (CE) nr. 1312/2008 (13) și (UE) nr. 642/2010 (14) ale Comisiei, care au fost abrogate prin Regulamentul delegat (UE) 2023/2835 al Comisiei (15).
(2)
Articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede că, atunci când aplică regulamentul respectiv, Comisia poate stabili ratele de conversie pentru orez în diferite etape de prelucrare (nedecorticat, decorticat, semialbit sau albit), în scopul conversiei valorilor sau a cantităților aferente etapelor respective.
(3)
Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și India în conformitate cu articolul XXVIII din GATT 1994 privind modificarea concesiilor referitoare la orez, prevăzute în lista comunitară CXL anexată la GATT 1994, aprobat prin Decizia 2004/617/CE a Consiliului (16), prevede că dreptul aplicat importurilor din India de orez decorticat din anumite soiuri de tip Basmati este fixat la zero.
(4)
Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Pakistan în conformitate cu articolul XXVIII din GATT 1994 privind modificarea concesiilor referitoare la orez, prevăzute în lista comunitară CXL anexată la GATT 1994, aprobat prin Decizia 2004/618/CE a Consiliului (17), prevede că dreptul aplicat importurilor din Pakistan de orez decorticat din anumite soiuri de tip Basmati este fixat la zero.
(5)
Acordurile respective prevăd introducerea unui sistem de control al Uniunii bazat pe analiza ADN la frontieră, precum și un regim tranzitoriu pentru importurile de orez Basmati din soiurile prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2023/2835 în așteptarea intrării în vigoare a respectivului sistem de control. Deoarece sistemul de control definitiv nu a fost încă introdus, trebuie stabilite norme tranzitorii speciale.
(6)
Pentru a fi eligibil pentru rata zero a dreptului de import, orezul Basmati trebuie să aparțină unui soi specificat în respectivele acorduri. Pentru a se garanta că prezintă caracteristicile respective, orezul Basmati importat cu rată zero a dreptului de import trebuie să facă obiectul unui certificat de autenticitate întocmit de autoritățile competente.
(7)
În vederea prevenirii fraudelor, trebuie prevăzute măsuri referitoare la verificarea soiului de orez Basmati declarat. În acest scop, trebuie să se aplice dispozițiile referitoare la eșantionare prevăzute în legislația privind uniunea vamală.
(8)
Regimul de import inclus în acordurile cu India și Pakistan pentru orezul Basmati prevede o procedură de consultare cu țara exportatoare în cazul perturbării pieței și eventuala aplicare a întregii rate a dreptului dacă nu se găsește o soluție satisfăcătoare la încheierea consultărilor. Trebuie definit momentul de la care se poate considera că piața este perturbată.
(9)
Pentru a se asigura buna gestionare administrativă a importurilor de orez Basmati, trebuie adoptate norme speciale, în plus față de cele prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1239 al Comisiei (18), referitoare la depunerea cererilor, la eliberarea licențelor de import și la utilizarea acestora. Trebuie prevăzută o derogare de la respectivul regulament de punere în aplicare, privind cuantumul garanției care trebuie constituită în legătură cu licențele de import pentru orezul Basmati. Trebuie indicată aplicabilitatea Regulamentului delegat (UE) 2016/1237 al Comisiei (19) în ceea ce privește toleranța referitoare la cantitate.
(10)
În anumite cazuri, produsele cerealiere importate trebuie clasificate în mai multe calități standard. Prin urmare, calitățile standard care trebuie utilizate trebuie stabilite cu ajutorul unor criterii de clasificare obiective. De asemenea, trebuie stabilite rate de toleranță, astfel încât produsele să poată fi clasificate în categoria de calitate cea mai adecvată. Dintre posibilele criterii obiective de clasificare calitativă pentru grâul comun, cel mai frecvent utilizate în comerț și cel mai ușor de utilizat sunt conținutul proteic, greutatea specifică și conținutul de impurități diverse (Schwarzbesatz). Prin urmare, cerealele importate trebuie supuse analizei pentru determinarea acestor parametri pentru fiecare lot importat. Totuși, dacă Uniunea a stabilit o procedură de recunoaștere oficială a certificatelor de calitate eliberate de o autoritate a țării de origine a cerealelor, analizele respective trebuie să poată fi efectuate pur și simplu prin verificarea unui număr suficient de reprezentativ de loturi importate.
(11)
Utilizarea cotațiilor pentru diferitele tipuri de grâu și pentru alte cereale de la bursele de mărfuri din Statele Unite ar trebui să ofere o bază transparentă și obiectivă pentru stabilirea prețurilor CIF de import reprezentative (cost, asigurare și navlu). Având în vedere volumul mărfurilor care trec prin portul Rotterdam și nivelul schimburilor comerciale realizate în portul respectiv, acesta este destinația din Uniune pentru care cotațiile navlului maritim sunt cele mai cunoscute, mai transparente și mai ușor accesibile. Din acest motiv, portul de destinație ales pentru Uniune ar trebui să fie Rotterdam.
(12)
Prin urmare, din motive de transparență, prețurile CIF de import reprezentative trebuie stabilite pe baza cotațiilor de la bursele de mărfuri pentru cereala în cauză, precum și pe baza primei comerciale atribuite cerealei și a costurilor de navlu maritim între Golful Mexic sau Marile Lacuri și portul Rotterdam. Totuși, diferențele costurilor de navlu în funcție de portul de destinație justifică ajustarea forfetară a taxei la import pentru porturile Uniunii situate la Marea Mediterană și la Marea Neagră, pe coasta atlantică a Peninsulei Iberice, în Irlanda, în țările nordice, în statele baltice și în Polonia. Factorii de calcul al prețurilor CIF de import reprezentative astfel stabilite trebuie monitorizați zilnic, pentru a se putea urmări tendința acestor prețuri. În cazul orzului, sorgului și secarei, prețul CIF de import reprezentativ calculat pentru grâu permite estimarea situației de piață a celor trei cereale și, în consecință, celor trei produse trebuie să li se aplice prețul CIF de import reprezentativ stabilit pentru grâu.
(13)
În scopul stabilirii taxelor la import pentru cereale în conformitate cu articolul 180 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, înregistrarea prețurilor CIF de import reprezentative pentru fiecare cereală timp de 10 zile lucrătoare ar trebui să reflecte tendințele pieței fără incertitudine. Factorii luați în considerare la calcularea taxelor la import pentru produsele respective trebuie publicați.
(14)
În cazul importurilor de porumb sticlos, fie datorită calității deosebite a mărfii, fie datorită faptului că prețul ei include o primă de calitate peste prețul normal, cotația bursieră utilizată la calcularea prețului CIF de import reprezentativ poate să nu ia în calcul existența acestei prime peste condițiile normale de piață. Pentru a se ține seama de această primă de calitate peste prețuri sau cotații, importatorilor care demonstrează că au folosit marfa pentru a fabrica produse de calitate superioară care justifică existența unei astfel de prime trebuie să li se restituie, la o rată forfetară, o parte a taxei la import plătite.
(15)
În scopul menținerii cotațiilor bursiere reprezentative pentru porumb de pe piața Statelor Unite și deoarece, de-a lungul anilor, activitatea de pe piața porumbului numit Yellow Corn nr. 3 s-a redus semnificativ, este necesar un nou soi de referință care să ofere asigurări privind o lichiditate suficientă pe piață pentru calcularea taxelor la import. Acest nou soi de porumb de referință ar trebui să fie Yellow Corn nr. 2.
(16)
În cadrul GATT, Uniunea și Statele Unite au convenit să clarifice definiția din cadrul tarifului pentru reziduurile rezultate de la fabricarea amidonului din porumb. Importurile acestor produse în Uniune sunt supuse analizelor de laborator pentru a se verifica conformitatea lor cu definiția din cadrul tarifului. Federal Grain Inspection Service (FGIS), din cadrul Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite, și industria măcinării umede din SUA, prin revizia regulată efectuată de către autoritățile SUA, trebuie să ateste că importurile produselor respective din SUA în Uniune sunt în conformitate cu definiția convenită.
(17)
Pentru a se asigura respectarea de către importatori a dispozițiilor specifice din prezentul regulament referitoare la import, importatorii trebuie să aibă obligația de a prezenta garanții.
(18)
Conformitatea importurilor de reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului din porumb din Statele Unite trebuie verificată în continuare de autoritățile vamale pe baza unui sistem de certificate în conformitate cu prezentul regulament.
(19)
Pentru ca sarcina administrativă a statelor membre să fie redusă la minimum, asigurându-se, totodată, în continuare, aplicarea eficace a dispozițiilor din prezentul regulament, trebuie eliminată cerința ca statele membre să comunice lunar Comisiei cantitățile și valoarea produselor importate care fac obiectul certificatelor de conformitate.
(20)
Prin Regulamentul (CE) nr. 2008/97 al Consiliului (20), Consiliul a adoptat norme de aplicare a regimului special la importul de secară din Turcia prevăzut în protocolul suplimentar la Acordul de instituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și Turcia. Respectivul regim special prevede, în anumite condiții, o reducere a taxei la importul de secară din Turcia. În acest scop, operatorii trebuie să furnizeze dovada că a fost, efectiv, plătită taxa specială la export care trebuie plătită de către exportator.
(21)
Este necesară stabilirea, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2008/97, a procedurii de dovedire a achitării taxei speciale la export.
(22)
Pentru a se preveni sau contracara potențialele efecte negative asupra pieței Uniunii ale importurilor de produse din sectorul zahărului atunci când importurile respective sunt realizate la un preț inferior nivelului notificat de Uniune Organizației Mondiale a Comerțului, este necesară aplicarea unor taxe la import suplimentare.
(23)
La aplicarea taxelor la import suplimentare în cazul produselor din sectorul zahărului, trebuie să se țină seama de prețul CIF de import al transportului în cauză. În sensul prezentului regulament, prețul CIF de import trebuie să fie prețul de cost, asigurare și navlu al transportului livrat la frontiera țării importatoare. Cu toate acestea, prețul CIF de import trebuie stabilit și verificat prin raportare la prețurile reprezentative pentru produsul respectiv pe piața mondială și pe piața de import a Uniunii. În acest scop, trebuie stabilite criteriile pentru determinarea prețurilor CIF de import reprezentative pentru produsele cărora li se poate aplica o taxă la import suplimentară. Când determină prețurile CIF de import reprezentative, Comisia trebuie să țină seama de toate informațiile de care dispune.
(24)
Partea II din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede definițiile tehnice referitoare la sectorul zahărului.
(25)
Articolul 190 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede că produsele din sectorul hameiului nu pot fi importate din țări terțe decât dacă prezintă caracteristici calitative cel puțin echivalente celor adoptate pentru aceleași produse recoltate și/sau fabricate în Uniune. Totuși, articolul 190 alineatul (2) din același regulament prevede că produsele respective trebuie considerate ca îndeplinind standardele în cauză dacă sunt însoțite de un atestat de echivalență eliberat de autoritățile competente din țara de origine și recunoscut ca echivalent al certificatului solicitat pentru comercializarea hameiului și a produselor din hamei originare din Uniune. Pentru a facilita verificarea atestatelor de echivalență eliberate de țările terțe pentru importul în Uniune al produselor din sectorul hameiului, Comisia trebuie să publice o listă a organismelor competente notificate de țările terțe în scopul întocmirii documentelor respective.
(26)
Atestatul de echivalență trebuie întocmit în format electronic și trebuie să poarte semnătura electronică a organismului care l-a eliberat.
(27)
Pentru a se asigura trasabilitatea, trebuie prevăzute informațiile care trebuie tipărite pe fiecare unitate de ambalaj care face obiectul unui atestat de echivalență, astfel încât să fie furnizate informații despre caracteristicile produsului, precum și un link spre atestatul aferent produsului.
(28)
Pentru a se asigura trasabilitatea deplină a produselor din sectorul hameiului, trebuie adoptate norme referitoare la cazurile în care un transport care face obiectul unui atestat de echivalență este divizat înaintea punerii în liberă circulație. Dacă un transport este revândut sau divizat după punerea în liberă circulație, produsul trebuie să fie însoțit de un document comercial întocmit de vânzător care să conțină anumite informații din atestatul de echivalență al transportului inițial.
(29)
Schimburile comerciale cu anumite produse agricole între UE și anumite țări terțe impun adesea ca produsele importate să fie însoțite de documente, în prezent mai ales pe suport de hârtie, care să certifice aplicarea anumitor formalități (așa-numitele „formalități nevamale”) impuse de legislația agricolă a UE. Comisia intenționează să digitizeze întregul proces, creând un sistem electronic pentru formalitățile nevamale ale DG AGRI (ELAN), bazat pe TRACES.NT și legat de mediul aferent ghișeului unic al UE pentru vămi, instituit prin Regulamentul (UE) 2022/2399 al Parlamentului European și al Consiliului (21). În viitor, ELAN va defini procesele digitale și le va permite utilizatorilor să elibereze, să stocheze și să extragă documentele necesare. ELAN va fi împărțit în 2 părți, iar partea 2, numită ELAN2-C, urmează să includă, de asemenea, printre altele, diverse documente prevăzute de prezentul regulament și de Regulamentul delegat (UE) 2023/2835. După definirea respectivelor procese digitale, dispozițiile juridice ale celor două regulamente vor fi modificate în consecință.
(30)
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole,
Articolul 1
Rate de conversi
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 1 Rate de conversie pentru orez
(1) Rata de conversie a orezului decorticat în orez nedecorticat și invers este următoarea: Orez decorticat Orez nedecorticat 1 1,25
(2) Rata de conversie a orezului decorticat în orez albit și invers este următoarea: Orez decorticat Orez albit Orez cu bob rotund 1 0,775 Orez cu bob mijlociu sau orez cu bob lung 1 0,69
(3) Rata de conversie a orezului albit în orez semialbit și invers este următoarea: Orez albit Orez semialbit Orez cu bob rotund 1 1,065 Orez cu bob mijlociu sau orez cu bob lung 1 1,072
Articolul 2
Costuri de prelucrare
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 1 Rate de conversie pentru orez
(1) Costurile de prelucrare care trebuie luate în considerare la conversia orezului nedecorticat în orez decorticat sunt de 47,13 EUR per tonă de orez nedecorticat.
(2) Costurile de prelucrare care trebuie luate în considerare la conversia orezului decorticat în orez albit sunt de 47,13 EUR per tonă de orez decorticat.
(3) Nu se iau în considerare costurile de prelucrare la conversia orezului semialbit în orez albit.
Articolul 3
Valoarea subproduselor
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 1 Rate de conversie pentru orez
(1) Se consideră că valoarea subproduselor obținute din prelucrarea orezului nedecorticat în orez decorticat este zero.
(2) Valoarea subproduselor obținute din prelucrarea orezului decorticat în orez albit este: (a) 41,00 EUR per tonă de orez decorticat cu bob rotund; (b) 52,00 EUR per tonă de orez decorticat cu bob mijlociu sau lung.
(3) Valoarea subproduselor obținute din prelucrarea orezului semialbit în orez albit este: (a) 12,62 EUR per tonă de orez semialbit cu bob rotund; (b) 14,05 EUR per tonă de orez semialbit cu bob mijlociu sau lung.
Articolul 4
Conversie valorică
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 1 Rate de conversie pentru orez
(1) Conversia valorii unei cantități de orez decorticat în valoarea aceleiași cantități de orez aflat într-o altă etapă a prelucrării se face pe bază de orez decorticat cu un conținut de spărturi de orez de 3 %. Dacă orezul decorticat conține mai mult de 3 % spărturi de orez, conversia se efectuează după ce se face o ajustare pe baza unei valori de 110 EUR per tonă de spărturi de orez.
(2) Conversia valorii unei cantități de orez semialbit sau albit în valoarea aceleiași cantități de orez aflat într-o altă etapă a prelucrării se face pe bază de orez semialbit sau albit fără spărturi de orez. Dacă orezul semialbit sau albit conține spărturi de orez, conversia se efectuează după ce se face o ajustare pe baza unei valori de 150 EUR per tonă de spărturi de orez.
(3) Ajustările prevăzute la alineatele (1) și (2) nu se efectuează când prețurile orezului decorticat și prețurile orezului semialbit sau albit luate în considerare pentru stabilirea prelevărilor sunt mai mici decât: (a) 110 EUR per tonă de orez decorticat; (b) 150 EUR per tonă de orez semialbit sau albit.
Articolul 5
Conversie valorică
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 1 Rate de conversie pentru orez
(1) Conversia valorii unei cantități de orez decorticat în valoarea aceleiași cantități de orez nedecorticat se efectuează: (a) prin împărțirea valorii care trebuie convertită la rata stabilită la articolul 1 alineatul (1) pentru orezul nedecorticat și (b) prin scăderea, din valoarea astfel obținută, a costurilor de prelucrare stabilite la articolul 2 alineatul (1). Conversia valorii unei cantități de orez nedecorticat în valoarea aceleiași cantități de orez decorticat se efectuează: (a) prin adunarea, la valoarea care trebuie convertită, a costurilor de prelucrare stabilite la articolul 2 alineatul (1) și (b) prin înmulțirea valorii astfel obținute cu rata stabilită la articolul 1 alineatul (1) pentru orezul nedecorticat.
(2) Conversia valorii unei cantități de orez decorticat în valoarea aceleiași cantități de orez albit se efectuează: (a) prin adunarea, la valoarea care trebuie convertită, a costurilor de prelucrare stabilite la articolul 2 alineatul (2); (b) prin scăderea, din valoarea care trebuie convertită, a valorii subproduselor stabilite la articolul 3 alineatul (2) și (c) prin împărțirea valorii astfel obținute la rata stabilită la articolul 1 alineatul (2) pentru orezul albit. Conversia valorii unei cantități de orez albit în valoarea aceleiași cantități de orez decorticat se efectuează: (a) prin înmulțirea valorii care trebuie convertită cu rata stabilită la articolul 1 alineatul (2) pentru orezul albit; (b) prin scăderea, din valoarea astfel obținută, a costurilor de prelucrare stabilite la articolul 2 alineatul (2) și (c) prin adunarea, la valoarea astfel obținută, a valorii subproduselor stabilite la articolul 3 alineatul (2).
(3) Conversia valorii unei cantități de orez albit în valoarea aceleiași cantități de orez semialbit se efectuează: (a) prin împărțirea valorii care trebuie convertită la rata stabilită la articolul 1 alineatul (3) pentru orezul semialbit și (b) prin adunarea, la valoarea astfel obținută, a valorii subproduselor stabilite la articolul 3 alineatul (3). Conversia valorii unei cantități de orez semialbit în valoarea aceleiași cantități de orez albit se efectuează: (a) prin scăderea, din valoarea care trebuie convertită, a valorii subproduselor stabilite la articolul 3 alineatul (3) și (b) prin înmulțirea valorii astfel obținute cu rata stabilită la articolul 1 alineatul (3) pentru orezul semialbit din grupul în cauză.
Articolul 6
Conversie cantitativă
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 1 Rate de conversie pentru orez
(1) Conversia unei cantități de orez decorticat într-o cantitate corespunzătoare de orez nedecorticat sau de orez albit se efectuează prin înmulțirea cantității care trebuie convertită cu rata stabilită la articolul 1 alineatul (1) pentru orezul nedecorticat sau cu rata stabilită la articolul 1 alineatul (2) pentru orezul albit, după caz. Conversia unei cantități de orez nedecorticat sau de orez albit într-o cantitate corespunzătoare de orez decorticat se efectuează prin împărțirea cantității care trebuie convertită la rata stabilită la articolul 1 alineatul (1) pentru orezul nedecorticat sau la rata stabilită la articolul 1 alineatul (2) pentru orezul albit, după caz.
(2) Conversia unei cantități de orez albit într-o cantitate corespunzătoare de orez semialbit se efectuează prin înmulțirea cantității care trebuie convertită cu rata stabilită la articolul 1 alineatul (3) pentru orezul semialbit. Conversia unei cantități de orez semialbit într-o cantitate corespunzătoare de orez albit se efectuează prin împărțirea cantității care trebuie convertită la rata stabilită la articolul 1 alineatul (3) pentru orezul semialbit.
Articolul 7
Norme aplicabile
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 2 Norme speciale referitoare la importurile de orez Basmati
Cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul regulament, se aplică Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1239.
Articolul 8
Cereri de licențe de import
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 2 Norme speciale referitoare la importurile de orez Basmati
Cererile de licențe de import pentru orezul Basmati menționate la articolul 176 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 conțin următoarele detalii:
(a) în căsuța 8, indicarea țării de origine și mențiunea „da” marcată cu o cruce;
(b) în căsuța 20, una dintre mențiunile prevăzute în anexa I.
Articolul 9
Certificat de autenticitate
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 2 Norme speciale referitoare la importurile de orez Basmati
(1) Certificatul de autenticitate menționat la articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2023/2835 se întocmește utilizând un formular în conformitate cu modelul prezentat în anexa II. Textul formularului în celelalte limbi ale Uniunii se publică în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene. Certificatele de autenticitate pot fi stocate și puse la dispoziție în sistemul electronic ELAN, care urmează a fi înființat de Comisie.
(2) Autoritatea care eliberează licența de import păstrează originalul certificatului de autenticitate și dă un duplicat solicitantului. Certificatul de autenticitate este valabil 90 de zile de la data eliberării. Certificatul de autenticitate este valabil numai când căsuțele sunt completate corespunzător, iar certificatul este semnat.
Articolul 10
Licențe de import
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 2 Norme speciale referitoare la importurile de orez Basmati
(1) Licența de import pentru orezul Basmati conține următoarele detalii: (a) în căsuța 8, indicarea țării de origine și mențiunea „da” marcată cu o cruce; (b) în căsuța 20, una dintre mențiunile prevăzute în anexa III.
(2) Duplicatul certificatului de autenticitate menționat la articolul 9 alineatul (2) se anexează la licența de import. Dacă licența este eliberată sub formă de document electronic, autoritatea care eliberează licența poate transfera duplicatul certificatului de autenticitate autorităților vamale prin mijloace electronice.
(3) Prin derogare de la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1239, garanția legată de licențele de import pentru orezul Basmati este de 70 EUR per tonă.
Articolul 11
Toleranță referitoare la cantitate
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 2 Norme speciale referitoare la importurile de orez Basmati
În conformitate cu articolul 5 alineatul (5) primul paragraf din Regulamentul delegat (UE) 2016/1237, toleranța referitoare la cantitate este 0 %.
Articolul 12
Notificarea cantităților
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 2 Norme speciale referitoare la importurile de orez Basmati
Statele membre notifică Comisiei:
(a) în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data respingerii, cantitățile pentru care au fost respinse cererile de licențe de import pentru orezul Basmati, indicând data și motivele respingerii, codul NC, țara de origine, organismul care a eliberat certificatul de autenticitate și numărul acestuia, precum și numele și adresa titularului;
(b) în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data eliberării, cantitățile pentru care au fost eliberate licențe de import pentru orezul Basmati, indicând data, codul NC, țara de origine, organismul care a eliberat certificatul de autenticitate și numărul acestuia, precum și numele și adresa titularului;
(c) în cazul anulării unei licențe, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data anulării, cantitățile pentru care au fost anulate licențele, precum și numele și adresele titularilor licențelor anulate;
(d) în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni următoare lunii de punere în liberă circulație, cantitățile care au fost efectiv puse în liberă circulație, indicând codul NC, țara de origine, organismul care a eliberat certificatul de autenticitate și numărul acestuia.
Notificările se efectuează în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2017/1183 al Comisiei (22) și cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1185 al Comisiei (23).
Articolul 13
Verificări prin eșantionare ale orezului Basmati importat
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 2 Norme speciale referitoare la importurile de orez Basmati
(1) În contextul controalelor aleatorii sau al controalelor care vizează operațiunile care implică un risc de fraudă, statele membre prelevă eșantioane reprezentative de orez Basmati importat în conformitate cu articolul 238 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (24). Eșantioanele sunt trimise organismului competent din țara de origine, făcut public de Comisie pe propriul site, pentru efectuarea unui test pentru soiuri bazat pe ADN. De asemenea, statele membre pot efectua teste pentru soiuri pe același eșantion într-un laborator din Uniune.
(2) Dacă rezultatele unuia dintre testele menționate la alineatul (1) arată că produsul analizat nu corespunde cu ceea ce este indicat în certificatul de autenticitate, se aplică drepturile la import pentru orezul decorticat încadrat la codul NC 1006 20 prevăzute în Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii privind metoda de calculare a drepturilor aplicate pentru orezul decorticat, aprobat prin Decizia 2005/476/CE a Consiliului (25). Totuși, se acceptă prezența unei proporții de până la 5 % de orez decorticat încadrat la codul NC 1006 20 17 sau la codul NC 1006 20 98 care nu corespunde niciunuia dintre soiurile enumerate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2023/2835.
(3) Dacă testele menționate la alineatul (1) sau alte informații de care dispune Comisia indică existența unei probleme grave și persistente în ceea ce privește procedurile de control aplicate de către un organism competent din țara de origine, Comisia poate contacta autoritățile competente din țara respectivă. Dacă aceste contacte nu duc la o soluție satisfăcătoare, Comisia poate decide să aplice rata drepturilor la import pentru orezul decorticat încadrat la codul NC 1006 20 prevăzută în Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii privind metoda de calculare a drepturilor aplicate pentru orezul decorticat, aprobat prin Decizia 2005/476/CE, și în condițiile prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul delegat (UE) 2023/2835.
Articolul 14
Perturbări ale pieței
CAPITOLUL 1 OREZ / SECȚIUNEA 2 Norme speciale referitoare la importurile de orez Basmati
(1) Se consideră că piața orezului este perturbată atunci când, printre altele, într-un trimestru al anului, se constată o creștere semnificativă a importurilor de orez Basmati în raport cu trimestrul precedent și nu există o explicație satisfăcătoare privind creșterea respectivă.
(2) Dacă perturbarea pieței orezului persistă, iar consultările Comisiei cu țările exportatoare în cauză nu duc la o soluție satisfăcătoare, drepturile la import pentru orezul decorticat încadrat la codul NC 1006 20 prevăzute în Acordul sub forma unui schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii privind metoda de calculare a drepturilor aplicate pentru orezul decorticat, aprobat prin Decizia 2005/476/CE, pot fi aplicate și importurilor de orez Basmati, printr-o decizie a Comisiei, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în capitolul 1 secțiunea 2 din prezentul regulament și în secțiunea 2 din Regulamentul delegat (UE) 2023/2835.
Articolul 15
Taxe la import
CAPITOLUL 2 CEREALE / SECȚIUNEA 1 Taxe la import pentru cereale
(1) Prin derogare de la ratele taxei la import din Tariful vamal comun, taxa la import pentru produsele cerealiere încadrate la codurile NC 1001 11 00, 1001 19 00, ex 1001 91 20, ex 1001 99 00, 1002 10 00, 1002 90 00, 1005 10 90, 1005 90 00, 1007 10 90 și 1007 90 00 este egală cu prețul de intervenție la import, majorat cu 55 % și apoi redus cu prețul CIF de import stabilit în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) aplicabil transportului în cauză. Totuși, respectiva taxă la import nu poate depăși rata dreptului convențional stabilită pe baza Nomenclaturii combinate.
(2) În scopul calculării taxei la import menționate la alineatul (1), se stabilesc periodic prețuri CIF de import reprezentative pentru produsele menționate la același alineat.
(3) Ratele taxei la import din Tariful vamal comun menționate la alineatul (1) sunt cele aplicabile la data menționată la articolul 172 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.
Articolul 16
Stabilirea taxelor la import
CAPITOLUL 2 CEREALE / SECȚIUNEA 1 Taxe la import pentru cereale
(1) Comisia calculează zilnic taxa la import menționată la articolul 15 alineatul (1). Prețul de intervenție care trebuie utilizat pentru calcularea taxei la import este de 101,31 EUR per tonă. Prețul CIF de import pentru calcularea taxei la import este prețul CIF de import reprezentativ zilnic, stabilit utilizând metoda prevăzută la articolul 19.
(2) Taxa la import pentru produsele cerealiere menționate la articolul 15 alineatul (1), stabilită de Comisie, se stabilește ca fiind egală cu media taxelor la import calculate în cursul celor 10 zile lucrătoare precedente. Comisia stabilește taxa la import dacă media taxelor la import calculate în cursul celor 10 zile lucrătoare precedente diferă cu peste 5 EUR per tonă față de taxa aflată în vigoare, inclusiv atunci când taxa la import este zero. Cuantumul taxei la import stabilite și factorii utilizați pentru calcularea lui se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Taxa la import stabilită se aplică de la data publicării și până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe la import.
(3) Dacă portul de descărcare din Uniune se află: (a) în Marea Mediterană (dincolo de Strâmtoarea Gibraltar) sau în Marea Neagră și dacă mărfurile sosesc prin Oceanul Atlantic sau prin Canalul Suez, Comisia reduce taxa la import cu 3 EUR/tonă; (b) pe coasta atlantică a Peninsulei Iberice, în Irlanda, în Danemarca, în Estonia, în Letonia, în Lituania, în Polonia, în Finlanda sau în Suedia și dacă mărfurile sosesc prin Oceanul Atlantic, Comisia reduce taxa la import cu 2 EUR per tonă. Autoritatea vamală a portului de descărcare eliberează un document de descărcare ce atestă cantitatea descărcată din fiecare produs, conform modelului prezentat în anexa IV. Reducerea taxei la import prevăzută la primul paragraf nu se acordă decât dacă documentul de descărcare însoțește marfa până în momentul îndeplinirii formalităților vamale de import. Documentul sus-menționat poate fi stocat și pus la dispoziție în sistemul electronic ELAN, care urmează a fi înființat de Comisie.
(4) În ceea ce privește produsele cerealiere originare din Canada și încadrate la codurile NC 1001 11 00, 1001 19 00, ex 1001 99 00 (grâu comun de calitate superioară, cu excepția grâului destinat însămânțării), 1002 10 00 și 1002 90 00, taxa la import este egală cu un procentaj din taxa stabilită în conformitate cu alineatul (2) și, dacă este cazul, cu alineatul (3). Procentajul care trebuie aplicat este stabilit în anexa V. Taxa la import se rotunjește în jos cel puțin până la cea mai apropiată miime (0,001 EUR).
Articolul 17
Porumb sticlos
CAPITOLUL 2 CEREALE / SECȚIUNEA 1 Taxe la import pentru cereale
(1) Taxele la import se reduc cu 24 EUR per tonă în cazul porumbului sticlos care respectă specificațiile prevăzute în anexa VI.
(2) Pentru a beneficia de reducerea prevăzută la alineatul (1), porumbul sticlos trebuie să fie prelucrat într-un produs încadrat la codul NC 1904 10 10, 1103 13 sau 1104 23 în termen de 6 luni de la data acceptării punerii în liberă circulație în Uniune.
(3) Dispozițiile referitoare la destinația finală a produselor importate prevăzute la articolul 254 alineatele (1), (4) și (5) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 se aplică în consecință.
(4) Garanția menționată la articolul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2023/2835 este de 24 EUR per tonă. Totuși, dacă taxa la import aplicabilă la data acceptării declarației de punere în liberă circulație în Uniune este mai mică de 24 EUR pe tonă de porumb, garanția specifică este egală cu cuantumul taxei la import.
Articolul 18
Standarde de calitate pentru grâul comun, grâul dur și porumbul sticlos
CAPITOLUL 2 CEREALE / SECȚIUNEA 1 Taxe la import pentru cereale
Standardele de clasificare a produselor în funcție de calitate care trebuie respectate la importul în Uniune și toleranțele acceptabile în cadrul analizei aplicate în scopul acestei clasificări sunt cele stabilite în anexa VI.
Articolul 19
Determinarea prețurilor CIF de import reprezentative pentru grâul comun de calitate superioară și pentru porumb, altele decât cele destinate însămânțării
CAPITOLUL 2 CEREALE / SECȚIUNEA 1 Taxe la import pentru cereale
(1) În cazul grâului comun de calitate superioară și al porumbului, altele decât cele destinate însămânțării, încadrate la codurile NC menționate la articolul 15 alineatul (1), elementele care determină prețurile CIF de import reprezentative menționate la articolul 15 alineatul (2) sunt: (a) cotația bursieră reprezentativă de pe piața Statelor Unite; (b) primele comerciale și reducerile cunoscute aferente cotației respective pe piața Statelor Unite în ziua cotației; (c) navlul maritim și costurile aferente acestuia între Statele Unite (Golful Mexic sau Duluth) și portul Rotterdam, pentru o navă de minimum 25 000 de tone.
(2) În fiecare zi lucrătoare, Comisia înregistrează: (a) elementul menționat la alineatul (1) litera (a), pe baza burselor și a soiurilor de referință prezentate în anexa VII; (b) elementele menționate la alineatul (1) literele (b) și (c), pe baza informațiilor disponibile public.
(3) În vederea calculării elementului menționat la alineatul (1) litera (b) sau a cotației franco la bord relevante, se aplică o primă de 14 EUR per tonă de grâu comun de calitate superioară.
(4) Prețul CIF de import reprezentativ pentru grâul comun de calitate superioară și pentru porumb, altele decât cele destinate însămânțării, este suma elementelor menționate la alineatul (1). Prețul CIF de import reprezentativ pentru grâul dur de calitate superioară, pentru grâul dur destinat însămânțării și pentru grâul comun destinat însămânțării este prețul calculat pentru grâul comun de calitate superioară. Prețul CIF de import reprezentativ pentru grâul dur de calitate medie și pentru grâul dur de calitate inferioară este prețul calculat pentru grâul comun de calitate superioară, căruia i se aplică o reducere de 10 EUR per tonă în cazul grâului dur de calitate medie și de 30 EUR per tonă în cazul grâului dur de calitate inferioară. Prețul CIF de import reprezentativ pentru sorg, altul decât cel destinat însămânțării, pentru sorgul destinat însămânțării încadrat la codul NC 1007 10 90, pentru secară, alta decât cea destinată însămânțării, pentru secara destinată însămânțării și pentru porumbul destinat însămânțării încadrat la codul NC 1005 10 90 este prețul calculat pentru porumb, altul decât cel destinat însămânțării.
Articolul 20
Garanție pentru import
CAPITOLUL 2 CEREALE / SECȚIUNEA 1 Taxe la import pentru cereale
(1) În cazul grâului comun de calitate superioară, garanția specifică menționată la articolul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2023/2835 care trebuie depusă la autoritatea vamală la data acceptării declarației de punere în liberă circulație în Uniune este de 95 EUR per tonă.
(2) În cazul grâului dur, cuantumul garanției specifice menționate la articolul 7 din Regulamentul delegat (UE) 2023/2835 este diferența, în ziua acceptării declarației de punere în liberă circulație în Uniune, dintre cea mai mare taxă la import și taxa la import aplicabilă calității indicate, plus un supliment de 5 EUR per tonă.
Articolul 21
Eșantionarea în scopul calculării taxei la import
CAPITOLUL 2 CEREALE / SECȚIUNEA 1 Taxe la import pentru cereale
(1) Biroul vamal responsabil cu punerea în liberă circulație în Uniune prelevă eșantioane reprezentative în conformitate cu anexa I la Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei (26), din fiecare transport de grâu comun de calitate superioară (altul decât cel destinat însămânțării), de grâu dur și de porumb sticlos. Totuși, eșantionarea nu se efectuează dacă taxa la import aplicabilă diferitelor calități este aceeași. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia recunoaște oficial un certificat de calitate pentru grâul comun de calitate superioară, grâul dur sau porumbul sticlos eliberat de țara de origine a cerealelor, eșantioanele pentru verificarea calității certificate se prelevă numai dintr-un număr de transporturi suficient de reprezentativ.
(2) Următoarele certificate de conformitate sunt recunoscute oficial de Comisie în conformitate cu principiile stabilite la articolele 58 și 59 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447: (a) certificatele eliberate de Servicio Nacional de Sanidad y Calidad Agroalimentaria (Senasa) din Argentina pentru porumbul sticlos; (b) certificatele eliberate de Federal Grain Inspection Service (FGIS) din Statele Unite pentru grâul comun de calitate superioară și pentru grâul dur de calitate superioară; (c) certificatele eliberate de Canadian Grain Commission (CGC) din Canada pentru grâul comun de calitate superioară și pentru grâul dur de calitate superioară. Anexa VIII conține un model în alb al certificatului de conformitate eliberat de Senasa. O reproducere a ștampilelor autorizate de guvernul Argentinei trebuie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Anexa IX conține modele în alb ale certificatelor de conformitate eliberate de FGIS, cu ștampilele aferente. Anexa X conține modele în alb ale certificatelor de conformitate eliberate de CGC, cu ștampilele aferente, precum și specificările gradelor pentru exporturi ale CGC. Certificatele de conformitate pot fi stocate și puse la dispoziție în sistemul electronic ELAN, care urmează a fi înființat de Comisie. Dacă parametrii analitici indicați în certificatele de conformitate eliberate de entitățile menționate la primul paragraf arată că sunt respectate standardele de calitate stabilite în anexa VI pentru grâul comun de calitate superioară, grâul dur și porumbul sticlos, se prelevă eșantioane din cel puțin 3 % din încărcăturile care ajung în fiecare port de intrare pe parcursul anului de comercializare. Mărfurile sunt clasificate la calitatea standard pentru care sunt respectate toate cerințele prevăzute în anexa VI.
(3) În cazul clasificării în funcție de calitatea standard a cerealelor importate, se aplică metodele de referință standard prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1240 al Comisiei (27). În scopul prezentului alineat, „porumb sticlos” înseamnă porumbul din specia Zea mays var. indurata, ale cărui boabe prezintă un endosperm predominant vitros (textură tare sau cornoasă). Boabele sunt în general portocalii sau roșii. Partea superioară (opusă germenului), sau coroana, nu prezintă nicio fisură. Sunt boabe vitroase de porumb sticlos boabele care îndeplinesc următoarele două criterii: (a) coroana lor nu prezintă nicio fisură; (b) pe o secțiune longitudinală, endospermul lor prezintă o parte centrală făinoasă, înconjurată în întregime de o parte cornoasă. Partea cornoasă trebuie să fie partea predominantă a suprafeței totale a secțiunii. Procentajul de boabe de porumb sticlos se stabilește prin numărarea, într-un eșantion reprezentativ de 100 de boabe, a boabelor care îndeplinesc criteriile menționate la al treilea paragraf. Metoda de referință pentru determinarea indicelui de flotație al porumbului sticlos este prevăzută în anexa XI.
(4) Dacă rezultatele analizei arată că grâul comun de calitate superioară, grâul dur și porumbul sticlos importate au o calitate standard inferioară celei indicate în declarația de punere în liberă circulație în Uniune, importatorul plătește diferența dintre taxa la import aplicabilă produsului indicat în declarație și cea aplicată produsului importat efectiv. În acest caz, garanția specifică prevăzută la articolul 17 alineatul (4) din prezentul regulament și la articolul 7 alineatele (1) și (2) din Regulamentul delegat (UE) 2023/2835 se eliberează, cu excepția suplimentului de 5 EUR prevăzut la articolul 7 alineatul (2) al doilea paragraf din respectivul regulament delegat. Dacă diferența menționată la primul paragraf nu este plătită în termen de 1 lună, garanția specifică prevăzută la articolul 17 alineatul (4) din prezentul regulament și la articolul 7 alineatele (1) și (2) din Regulamentul delegat (UE) 2023/2835 se reține.
(5) Eșantioanele reprezentative din cerealele importate, prelevate de autoritatea competentă a statului membru, se păstrează timp de 6 luni.
Articolul 22
Analize de laborator
CAPITOLUL 2 CEREALE / SECȚIUNEA 2 Importurile de reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului din porumb din Statele Unite
(1) Sub responsabilitatea autorității competente a statului membru, se efectuează o analiză de laborator pentru a se verifica conformitatea reziduurilor rezultate de la fabricarea amidonului de porumb importat în Uniune din Statele Unite ale Americii, încadrat la codul NC 2309 90 20, cu definiția de la acest cod pentru toate transporturile care nu sunt însoțite de un certificat eliberat de FGIS și de un certificat eliberat de industria măcinării umede din Statele Unite, precum cele prevăzute în anexa XII. Certificatele sus-menționate pot fi stocate și puse la dispoziție în sistemul electronic ELAN, care urmează a fi înființat de Comisie.
(2) Transporturile din Statele Unite ale Americii care sunt însoțite de cele două certificate menționate la alineatul (1) fac obiectul măsurilor vamale de verificare a importurilor.
Articolul 23
Dovada plății taxei speciale la export
CAPITOLUL 2 CEREALE / SECȚIUNEA 3 Proceduri referitoare la importul de secară din Turcia
Dovada că taxa specială de export menționată la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2008/97 a fost achitată trebuie pusă de către operator la dispoziția autorității competente din statul membru importator, prin prezentarea certificatului de circulație A.TR. În acest caz, autoritatea competentă adăugă în secțiunea „Observații” intrarea menționată în anexa XIII la prezentul regulament.
Articolul 24
Determinarea prețurilor CIF reprezentative pentru zahărul alb și zahărul brut
CAPITOLUL 3 ZAHĂR Schimburi comerciale cu țările terțe în sectorul zahărului
(1) Comisia stabilește prețurile CIF reprezentative pentru zahărul alb și zahărul brut pe baza celor mai favorabile oportunități de achiziționare de pe piața mondială.
(2) Când stabilește care sunt cele mai favorabile oportunități de achiziționare de pe piața mondială, Comisia ține seama de informațiile relevante de care dispune, mai ales: (a) cotațiile de la bursele care sunt importante pentru comerțul internațional cu zahăr; (b) vânzările încheiate în cadrul comerțului internațional.
(3) Alineatul (2) nu se aplică dacă: (a) zahărul nu este de calitate bună, corectă și vandabilă sau (b) dacă posibilitatea de a achiziționa zahăr la prețul indicat în ofertă se referă doar la o cantitate mică, ce nu este reprezentativă pentru piață sau (c) dacă tendința generală a prețurilor sau informațiile de care dispune Comisia o determină pe aceasta să presupună că prețul indicat în ofertă nu este reprezentativ pentru tendințele reale ale pieței.
(4) Atunci când stabilește cele mai favorabile oportunități de achiziționare de pe piața mondială, Comisia poate lua ca bază o medie a mai multor prețuri, cu condiția ca această medie să poată fi considerată reprezentativă pentru tendințele reale ale pieței.
(5) Prețurile reprezentative pentru zahărul alb și zahărul brut de pe piața mondială sau de pe piața de import a Uniunii, menționate la articolul 182 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, înseamnă prețurile CIF reprezentative stabilite în conformitate cu prezentul articol.
(6) Prețurile CIF reprezentative sunt stabilite pentru fiecare an de comercializare în conformitate cu procedura menționată la articolul 183 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Comisia poate modifica prețurile respective în perioada respectivă dacă fluctuația elementelor de calcul determină o creștere sau o scădere cu cel puțin 2,5 EUR per 100 kg față de prețurile CIF reprezentative stabilite anterior.
(7) Prețul CIF reprezentativ pentru produsele din sectorul zahărului încadrate la codul NC 1702 90 95 este prețul reprezentativ fixat pentru zahărul alb aplicat pentru 1 % conținut de zaharoză și pentru o cantitate netă de 100 de kilograme din produsul respectiv.
Articolul 25
Stabilirea prețurilor CIF reprezentative pentru melasă
CAPITOLUL 3 ZAHĂR Schimburi comerciale cu țările terțe în sectorul zahărului
(1) Comisia stabilește prețurile CIF reprezentative pentru melasă pe baza celor mai favorabile oportunități de achiziționare de pe piața mondială.
(2) Când stabilește care sunt cele mai favorabile oportunități de achiziționare de pe piața mondială, Comisia ține seama de informațiile relevante de care dispune, mai ales: (a) ofertele de pe piața mondială; (b) vânzările încheiate în cadrul comerțului internațional.
(3) Alineatul (2) nu se aplică dacă: (a) melasa nu este de calitate bună, corectă și vandabilă sau (b) dacă posibilitatea de a achiziționa melasă la prețul indicat în ofertă se referă doar la o cantitate mică, ce nu este reprezentativă pentru piață sau (c) dacă tendința generală a prețurilor sau informațiile de care dispune Comisia o determină pe aceasta să presupună că prețul indicat în ofertă nu este reprezentativ pentru tendințele reale ale pieței.
(4) Atunci când stabilește cele mai favorabile oportunități de achiziționare de pe piața mondială, Comisia poate lua ca bază o medie a mai multor prețuri, cu condiția ca această medie să poată fi considerată reprezentativă pentru tendințele reale ale pieței.
(5) Prețurile reprezentative pentru melasă de pe piața mondială sau de pe piața de import a Uniunii, menționate la articolul 182 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, înseamnă prețurile CIF reprezentative stabilite în conformitate cu prezentul articol.
(6) Prețurile CIF reprezentative sunt stabilite pentru fiecare an de comercializare în conformitate cu procedura menționată la articolul 183 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Comisia le poate modifica în perioada respectivă dacă fluctuația elementelor de calcul determină o creștere sau o scădere cu cel puțin 1,5 EUR per 100 kg față de prețurile CIF reprezentative stabilite anterior.
Articolul 26
Taxe la import suplimentare pentru anumite produse din sectorul zahărului
CAPITOLUL 3 ZAHĂR Schimburi comerciale cu țările terțe în sectorul zahărului
Dacă sunt impuse, taxele la import suplimentare menționate la articolul 182 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se aplică produselor din sectorul zahărului încadrate la codurile NC 1701 13 10, 1701 14 10, 1701 13 90, 1701 14 90, 1701 12 10, 1701 12 90, 1701 91 00, 1701 99 10, 1701 99 90 și 1702 90 95.
Articolul 27
Taxe la import suplimentare pentru melasă
CAPITOLUL 3 ZAHĂR Schimburi comerciale cu țările terțe în sectorul zahărului
Dacă sunt impuse, taxele la import suplimentare menționate la articolul 182 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se aplică melasei încadrate la codurile NC 1703 10 00 și 1703 90 00.
Articolul 28
Prețuri de declanșare pentru anumite produse din sectorul zahărului
CAPITOLUL 3 ZAHĂR Schimburi comerciale cu țările terțe în sectorul zahărului
Pentru o cantitate netă de 100 de kilograme de produs din sectorul zahărului, prețul de declanșare menționat la articolul 182 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 este echivalent cu:
(a) 53,10 EUR, în cazul zahărului alb încadrat la codurile NC 1701 99 10 și 1701 99 90, de calitatea standard menționată la punctul B II din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
(b) 64,70 EUR, în cazul zahărului încadrat la codul NC 1701 91 00;
(c) 54,10 EUR, în cazul zahărului din sfeclă brut încadrat la codul NC 1701 12 90, de calitatea standard menționată la punctul B III din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
(d) 41,30 EUR, în cazul zahărului din sfeclă brut încadrat la codul NC 1701 12 10, de calitatea standard menționată la punctul B III din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
(e) 55,20 EUR, în cazul zahărului de trestie brut încadrat la codurile NC 1701 13 90 și 1701 14 90, de calitatea standard menționată la punctul B III din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
(f) 41,80 EUR, în cazul zahărului de trestie brut încadrat la codurile NC 1701 13 10 și 1701 14 10, de calitatea standard menționată la punctul B III din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
(g) 1,184 EUR pentru produsele încadrate la codul NC 1702 90 95 pentru 1 % conținut de zaharoză.
Articolul 29
Prețuri de declanșare pentru melasă
CAPITOLUL 3 ZAHĂR Schimburi comerciale cu țările terțe în sectorul zahărului
Pentru 100 de kilograme de melasă de calitatea standard menționată la articolul 31 din prezentul regulament, prețul de declanșare menționat la articolul 182 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 este echivalent cu:
(a) 7,90 EUR pentru melasa încadrată la codul NC 1703 10 00;
(b) 8,20 EUR pentru melasa încadrată la codul NC 1703 90 00.
Articolul 30
Dispoziții privind dovezile, garanția, eliberarea garanției și recuperarea taxelor la import
CAPITOLUL 3 ZAHĂR Schimburi comerciale cu țările terțe în sectorul zahărului
(1) Cuantumul taxelor la import suplimentare pentru fiecare tip de melasă menționat la articolul 27 și pentru produsele din sectorul zahărului menționate la articolul 26 se stabilește pe baza prețului CIF de import al transportului în cauză, în conformitate cu articolul 33. În cazul melasei, prețul CIF de import al transportului în cauză este convertit în prețul melasei de calitate standard în conformitate cu articolul 32. În cazul zahărului alb și al zahărului brut, prețul CIF de import al transportului în cauză este convertit în prețul echivalent al zahărului de calitate standard, astfel cum este definită la punctul B II și, respectiv, III din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, sau în prețul echivalent pentru produsul încadrat la codul NC 1702 90 95, după caz.
(2) Dacă prețul CIF de import pentru 100 de kilograme dintr-un transport este mai mare decât prețul CIF reprezentativ aplicabil determinat în conformitate cu articolele 24 și 25, importatorul prezintă autorităților vamale ale statului membru de import cel puțin următoarele dovezi: (a) contractul de cumpărare sau orice alt document echivalent; (b) contractul de asigurare pentru transport; (c) factura; (d) certificatul de origine (dacă este cazul); (e) contractul de transport; (f) în cazul transportului maritim, conosamentul. Pentru verificarea prețului CIF de import al transportului în cauză, autoritățile statului membru de import pot solicita orice altă informație și orice alt document pe care le consideră necesare.
(3) În cazul menționat la alineatul (2), importatorul constituie garanția menționată la articolele 89-100 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, egală cu diferența dintre cuantumul taxei la import suplimentare calculat pe baza prețului CIF reprezentativ aplicabil produsului în cauză și cuantumul taxei la import suplimentare calculat pe baza prețului CIF de import al transportului în cauză.
(4) Importatorul dispune de 2 luni de la vânzarea produselor în cauză, sub rezerva unei limite de 9 luni de la data acceptării declarației de punere în liberă circulație, pentru a dovedi că transportul a fost comercializat în condiții care confirmă corectitudinea informațiilor menționate la alineatul (2). Nerespectarea oricăruia dintre aceste două termene-limită atrage după sine pierderea garanției constituite. În urma unei cereri a importatorului, justificată corespunzător, autoritățile competente pot însă prelungi termenul-limită de 9 luni cu maximum 3 luni. Dacă produsele fac obiectul unui regim de destinație finală, se aplică articolul 254 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Garanția constituită în conformitate cu alineatul (3) este eliberată în măsura în care dovada condițiilor de comercializare furnizată este satisfăcătoare pentru autoritățile vamale. În caz contrar, garanția se reține, cu titlu de plată a taxelor la import suplimentare.
(5) Dacă, în urma unei verificări, stabilesc că cerințele din prezentul articol nu au fost îndeplinite, autoritățile vamale recuperează taxele datorate, în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Cuantumul taxelor care trebuie recuperat sau care rămâne de recuperat include dobânda calculată de la data la care produsele au fost puse în liberă circulație și până la data recuperării. Rata dobânzii aplicată este cea în vigoare pentru operațiunile de recuperare în conformitate cu dreptul național.
Articolul 31
Calitatea standard a melasei
CAPITOLUL 3 ZAHĂR Schimburi comerciale cu țările terțe în sectorul zahărului
Melasa de calitate standard:
(a) este de calitate bună, corectă și vandabilă;
(b) are un conținut total de zahăr de 48 %.
Articolul 32
Ajustările prețurilor CIF de import la prețul calității standard a melasei
CAPITOLUL 3 ZAHĂR Schimburi comerciale cu țările terțe în sectorul zahărului
Prețurile CIF de import pentru melasa care nu corespunde calității standard sunt:
(a) majorate cu 1/48 pentru fiecare punct procentual din conținutul total de zahăr, în cazul în care conținutul de zahăr al melasei este mai mic de 48 %;
(b) reduse cu 1/48 pentru fiecare punct procentual din conținutul total de zahăr, în cazul în care conținutul de zahăr al melasei este mai mare de 48 %.
Articolul 33
Calcularea taxei la import suplimentare menționate la articolele 26 și 27
CAPITOLUL 3 ZAHĂR Schimburi comerciale cu țările terțe în sectorul zahărului
Dacă diferența dintre prețul de declanșare stabilit în conformitate cu articolul 28 pentru anumite produse din sectorul zahărului și în conformitate cu articolul 29 pentru melasă și prețul CIF de import al transportului în cauză:
(a) este de maximum 10 % din prețul de declanșare, taxa suplimentară este zero;
(b) este mai mare de 10 %, dar de maximum 40 % din prețul de declanșare, taxa suplimentară este de 30 % din cuantumul care depășește 10 %;
(c) este mai mare de 40 %, dar de maximum 60 % din prețul de declanșare, taxa suplimentară este de 50 % din cuantumul care depășește 40 %, la care se adaugă taxa suplimentară menționată la litera (b);
(d) este mai mare de 60 %, dar de maximum 75 % din prețul de declanșare, taxa suplimentară este de 70 % din cuantumul care depășește 60 %, la care se adaugă taxele suplimentare menționate la literele (b) și (c);
(e) este mai mare de 75 % din prețul de declanșare, taxa suplimentară este de 90 % din cuantumul care depășește 75 %, la care se adaugă taxele suplimentare menționate la literele (b), (c) și (d).
Articolul 34
Ajustarea taxei la import pentru zahărul brut importat
CAPITOLUL 3 ZAHĂR Schimburi comerciale cu țările terțe în sectorul zahărului
Dacă randamentul zahărului brut importat, stabilit în conformitate cu punctul B III din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, diferă de randamentul stabilit pentru calitatea standard, taxa la import pentru produsele încadrate la codurile NC 1701 12 10, 1701 13 10 și 1701 14 10 și taxa suplimentară pentru produsele încadrate la codurile NC 1701 12 10, 1701 12 90, 1701 13 10, 1701 13 90, 1701 14 10 și 1701 14 90, care trebuie prelevate pentru 100 de kilograme din zahărul respectiv, se calculează înmulțind taxa corespunzătoare stabilită pentru zahărul brut de calitate standard cu un coeficient corector. Coeficientul corector se obține prin împărțirea la 92 a procentajului randamentului zahărului brut importat.
Articolul 35
Obiect
CAPITOLUL 4 HAMEI Importuri de produse din sectorul hameiului
(1) Punerea în liberă circulație în Uniune a produselor din sectorul hameiului menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și provenind din țări terțe este condiționată de prezentarea dovezii îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 190 alineatul (1) din respectivul regulament.
(2) Dovada menționată la alineatul (1) se face prin prezentarea atestatului prevăzut la articolul 190 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 („atestat de echivalență”).
Articolul 36
Termeni utilizați
CAPITOLUL 4 HAMEI Importuri de produse din sectorul hameiului
În sensul prezentului capitol, „transport” înseamnă o cantitate de produse având aceleași caracteristici, expediate în același timp de către același expeditor către același destinatar.
În sensul prezentului capitol, produsele din sectorul hameiului includ conurile de hamei, cod NC: 1210 10, hameiul măcinat sau peletele de hamei, cod NC: 1210 20, și sevele și extractele din hamei, cod NC: 1302 13 00.
Articolul 37
Agenții autorizate să elibereze atestate de echivalență
CAPITOLUL 4 HAMEI Importuri de produse din sectorul hameiului
(1) Atestatele de echivalență care însoțesc hameiul și produsele din hamei importate sunt eliberate de o agenție autorizată de țara terță de origine sau, dacă în țara de origine nu există o astfel de agenție, de o agenție deja autorizată din afara țării de origine a produsului.
(2) Pe baza notificărilor din partea autorităților competente din țările terțe în temeiul articolului 190 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, Comisia întocmește și actualizează o listă a agențiilor autorizate să elibereze atestate de echivalență în țara de origine a produsului din hamei, conținând denumirile, adresele poștale și adresele de e-mail ale agențiilor respective.
(3) Comisia publică pe propriul site denumirile și adresele agențiilor notificate de autoritățile competente ale țărilor terțe.
Articolul 38
Atestarea echivalenței produselor din sectorul hameiului importate
CAPITOLUL 4 HAMEI Importuri de produse din sectorul hameiului
(1) Atestatul de echivalență se eliberează pentru fiecare transport, în original și o copie, utilizând un formular care corespunde modelului prezentat în anexa XIV și în conformitate cu normele stabilite în anexa XVI.
(2) Atestatul de echivalență este valabil numai dacă este completat și autentificat în mod corespunzător de una dintre agențiile menționate în lista întocmită și făcută publică de Comisie în conformitate cu articolul 37 alineatul (3).
(3) Un atestat de echivalență este autentificat corespunzător atunci când indică locul și data eliberării, a fost semnat și poartă ștampila sau semnătura electronică a agenției care l-a eliberat. Atestatul de echivalență poate fi stocat și pus la dispoziție în sistemul electronic ELAN, care urmează a fi înființat de Comisie.
Articolul 39
Etichetarea ambalajelor cu produse din sectorul hameiului
CAPITOLUL 4 HAMEI Importuri de produse din sectorul hameiului
(1) Pe fiecare ambalaj care face obiectul unui atestat de echivalență figurează următoarele informații în una dintre limbile oficiale ale Uniunii: (a) descrierea hameiului sau a produsului din hamei; (b) soiul sau soiurile; (c) țara de origine; (d) mărcile și numerele indicate în căsuța 9 a atestatului de echivalență sau a extrasului.
(2) Informațiile prevăzute la alineatul (1) sunt prezentate lizibil, cu caractere indelebile, de mărime uniformă, pe partea exterioară a ambalajului.
Articolul 40
Regimul vamal și păstrarea atestatelor de echivalență
CAPITOLUL 4 HAMEI Importuri de produse din sectorul hameiului
În cazul produselor din sectorul hameiului, atunci când acestea sunt prezentate în vamă în conformitate cu articolul 139 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 sau cel târziu înainte de punerea lor în liberă circulație în Uniune, originalul atestatului de echivalență aferent este prezentat autorităților vamale, care îl contrasemnează și îl păstrează.
Autoritățile vamale transmit, dacă este disponibilă, o copie electronică a atestatului de echivalență, autorității competente a statului membru prin care produsul intră pe teritoriul vamal al Uniunii.
O copie a atestatului de echivalență, contrasemnată, eliberată de autoritatea competentă a țării terțe, trebuie returnată importatorului, care trebuie să o păstreze timp de cel puțin 3 ani.
Articolul 41
Divizarea transporturilor de produse din hamei înainte de punerea în liberă circulație în Uniune
CAPITOLUL 4 HAMEI Importuri de produse din sectorul hameiului
(1) Dacă, înainte de punerea lui în liberă circulație în Uniune, un transport care face obiectul unui atestat de echivalență este divizat și reexpediat, se întocmește un extras de atestat pentru fiecare nou transport rezultat din respectiva divizare. Atestatul de echivalență este înlocuit cu numărul necesar de extrase de atestat. Fiecare extras de atestat este întocmit de către partea în cauză într-un original, utilizând un formular care corespunde modelului prezentat în anexa XV și în conformitate cu normele stabilite în anexa XVI, și este trimis autorităților vamale.
(2) Autoritățile vamale vizează în mod corespunzător originalul atestatului de echivalență și contrasemnează originalul extrasului. În acest scop, autoritatea vamală înscrie cantitățile indicate în extrase în căsuțele prevăzute în acest scop în atestatul de echivalență și confirmă înscrierea sau, dacă dispozițiile administrative naționale prevăd acest lucru, confirmă cantitățile indicate de declarant în căsuțele relevante. Autoritățile vamale păstrează originalul atestatului de echivalență vizat și originalul extrasului contrasemnat, trimit o copie a atestatului vizat și o copie a fiecărui extras contrasemnat autorității de certificare competente a statului membru și returnează o copie a fiecărui extras operatorului în cauză.
Articolul 42
Divizarea transporturilor de produse din hamei după punerea în liberă circulație în Uniune
CAPITOLUL 4 HAMEI Importuri de produse din sectorul hameiului
Dacă transportul de produse din sectorul hameiului este revândut sau divizat după ce a fost pus în liberă circulație în Uniune, produsul trebuie să fie însoțit de o factură sau de un alt document comercial întocmit de vânzător, care să indice numărul de referință al atestatului de echivalență sau al extrasului, precum și numele autorității care a eliberat respectivul atestat sau extras.
De asemenea, în factură sau în documentul comercial trebuie să fie incluse următoarele informații, preluate, după caz, din atestatul de echivalență sau din extras:
(a) în cazul conurilor de hamei: (i) descrierea produsului; (ii) greutatea brută; (iii) locul de producție; (iv) anul recoltării; (v) soiul; (vi) țara de origine; (vii) mărcile și numerele de identificare care figurează în căsuța 9 a atestatului de echivalență;
(b) în cazul produselor din hamei, în plus față de informațiile enumerate la litera (a): locul și data prelucrării.
Articolul 43
Controale privind produsele din sectorul hameiului importate și raportare
CAPITOLUL 4 HAMEI Importuri de produse din sectorul hameiului
(1) Statele membre efectuează periodic controale aleatorii pentru a verifica dacă produsele din hamei încadrate la codul NC 1210 care intră pe teritoriul vamal al Uniunii pentru a fi importate în temeiul articolului 190 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 îndeplinesc cerințele minime de comercializare a conurilor de hamei prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1850/2006 al Comisiei (28) în scopul respectiv.
(2) În fiecare an, până la data de 30 iunie, statele membre raportează Comisiei frecvența, tipul și rezultatul controalelor efectuate în anul care precedă data respectivă. Controalele se efectuează pe cel puțin 5 % din numărul transporturilor de hamei preconizate a fi importate din țări terțe în statul membru în cauză în cursul anului.
(3) Dacă autoritățile competente ale statelor membre constată că eșantioanele examinate nu îndeplinesc cerințele minime de comercializare menționate la alineatul (1), transporturile respective nu sunt comercializate în Uniune.
Articolul 44
Intrare în vigoare
CAPITOLUL 5 DISPOZIȚII FINALE
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.