Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Finlanda a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale în materie de reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual pentru 2024 privind piața unică și competitivitatea”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care nu a identificat Finlanda ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Finlandei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu până la trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 27 mai 2021, Finlanda a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 29 octombrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Finlandei (9), care a fost modificată la 14 martie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil (10), precum și la 8 decembrie 2023, pentru a include capitolul privind REPowerEU (11). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Finlanda a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Faptul că acestea au fost atinse în mod satisfăcător presupune că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele atinse anterior.
(8) La 25 aprilie 2024, Finlanda și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2024 și Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (12). În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Finlanda cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Finlanda. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Finlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Finlanda a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Finlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(10) În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Finlandei a crescut de la 0,4 % din PIB în 2022 la 2,7 % în 2023, în timp ce datoria publică a crescut de la 73,5 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 75,8 % la sfârșitul anului 2023. Astfel cum s-a anunțat în Comunicarea Comisiei din 8 martie 2023 intitulată „Orientări de politică bugetară pentru 2024”, Comisia face primul pas către deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, în concordanță cu dispozițiile legale existente. La 19 iunie 2024, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a evaluat situația bugetară a Finlandei, întrucât deficitul public planificat pentru 2024 al acesteia depășește valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB. Raportul a concluzionat că, având în vedere evaluarea respectivă și după luarea în considerare a avizului Comitetului economic și financiar formulat în temeiul articolului 126 alineatul (4) din tratat, Comisia nu intenționa să propună, în luna iulie 2024, deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesiv în ceea ce privește Finlanda.
(11) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (13) Finlandei să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor fiscal-bugetare (14), ținând seama de menținerea sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Finlandei i s-a recomandat să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, Finlandei i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. În 2023, în conformitate cu estimările Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (15) a fost expansionistă, cu 0,9 % din PIB, în contextul unui nivel ridicat al inflației. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,8 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include creșterea cu 0,2 % din PIB a costului de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. Contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național în 2023 se datorează, așadar, doar parțial persoanelor care fug din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a fost, de asemenea, determinată de creșterea continuă și rapidă a prețurilor și a costurilor – în special a serviciilor achiziționate și a cheltuielilor de personal în administrația locală, precum și de creșterea cheltuielilor legate de măsurile de pregătire adoptate ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În concluzie, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 nu a fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,4 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 4,0 % din PIB în 2023, reprezentând o scădere de 0,2 puncte procentuale în comparație cu 2022. Finlanda a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Finlanda a finanțat investiții publice în favoarea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și în favoarea securității energetice, cum ar fi infrastructuri de energie din surse regenerabile și hidrogen cu emisii scăzute. Aceste investiții publice sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(12) În Programul de stabilitate pentru 2024, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 0 % în 2024 și de 1,6 % în 2025, preconizând inflația măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) la 1,3 % în 2024 și la 1,9 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va crește la 3,4 % din PIB în 2024 și va scădea la 2,7 % din PIB în 2025, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB ar urma să crească la 80,8 % până la sfârșitul anului 2024 și la 82,3 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se estimează că deficitul public va scădea la 1,9 % din PIB în 2026. Prin urmare, se preconizează că în 2025 deficitul public va ajunge sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB. Totodată, se preconizează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va crește treptat la 82,4 % în 2026.
(13) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 0,0 % în 2024 și cu 1,4 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul IAPC se va situa la 1,4 % în 2024 și la 2,1 % în 2025.
(14) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 3,4 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 80,5 % până la sfârșitul anului 2024. Creșterea deficitului în 2024 reflectă în principal creșterea lentă a veniturilor, atât a impozitelor, cât și a contribuțiilor de asigurări sociale, dar și creșterea cheltuielilor, în special a cheltuielilor cu prestațiile sociale și salariile. În conformitate cu estimările Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, cu 0,7 % din PIB în 2024.
(15) Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 vor fi finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”), acordat în cadrul mecanismului, cheltuieli reprezentând 0,2 % din PIB, față de 0,1 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Finlandei.
(16) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (16) Finlandei să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 2,2 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete (17) finanțate la nivel național. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Finlandei vor crește cu 4,0 %, situându-se peste rata maximă de creștere recomandată. Aceste cheltuieli suplimentare care depășesc rata maximă de creștere recomandată pentru cheltuielile primare nete finanțate la nivel național corespund unei proporții de 0,9 % din PIB în 2024. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului.
(17) În plus, Consiliul a recomandat Finlandei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurilor existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Finlanda să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (18) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,2 % din PIB în 2023 și la 0,0 % din PIB în 2024 și în 2025. Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, respectivele previziuni ar implica o ajustare fiscal-bugetară de 0,2 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național (19) aduc o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară de 0,7 % din PIB în anul respectiv. Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei au fost eliminate treptat în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Cu toate acestea, nu se preconizează ca economiile aferente să fie utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandarea Consiliului.
(18) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, ca Finlanda să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor crește de la 4,0 % din PIB în 2023, la 4,1 % din PIB în 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din venituri obținute din fonduri ale Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor rămâne stabile la 0,4 % din PIB în 2024.
(19) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 2,8 % din PIB în 2025. Scăderea deficitului în 2025 reflectă în principal creșterea cotei generale a TVA, precum și reducerea cheltuielilor. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 82,4 % până la sfârșitul anului 2025, pe fondul unei creșteri economice mai lente și al creșterii cheltuielilor cu dobânzile.
(20) Finlanda are un sistem de protecție socială eficace și favorabil incluziunii, cu un nivel ridicat de protecție socială, dar acesta este complex și poate descuraja persoanele să lucreze. În 2020, o comisie parlamentară specializată a fost însărcinată cu conceperea, până în 2027, a unei reforme a sistemului de securitate socială. În martie 2023, comisia și-a prezentat raportul intermediar care conținea 31 de propuneri de studii, proiecte de acte legislative și proiecte de dezvoltare pentru viitoarele guverne. Reforma urmărește să raționalizeze sistemul de protecție socială și să sporească stimulentele pentru muncă, menținând, în același timp, o protecție socială eficace și favorabilă incluziunii și sporind rata de ocupare a forței de muncă. Se preconizează că reforma sistemului de securitate socială va contribui la îmbunătățirea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice.
(21) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Finlandei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru a-și putea îndeplini angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca Finlanda să continue punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor prin abordarea provocărilor relevante. În special, este important să se asigure transmiterea la timp a celei de a doua și a celei de a treia cereri de plată. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a implementării cu succes a planului de redresare și reziliență.
(22) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a fondurilor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (20), Finlanda trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Finlanda a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. În special, continuă să existe disparități între regiunea capitalei și restul Finlandei în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor și productivitatea muncii. Este esențial să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. Prioritățile convenite în cadrul programelor politicii de coeziune sunt în continuare relevante, în special pentru regiunea de nord, care este slab populată, și pentru regiunea de est. De asemenea, ar trebui să se acorde o atenție deosebită intensificării cercetării și dezvoltării și inovării, digitalizării și competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, accelerând tranziția verde și justă. În plus, ar trebui să se pună în continuare accentul pe remedierea deficitului de forță de muncă și de personal calificat, pe îmbunătățirea incluziunii sociale și a participării active pe piața forței de muncă, în special pentru grupurile vulnerabile, precum și pe sprijinirea măsurilor de inovare socială și pe îmbunătățirea serviciilor de protecție a copilului. Finlanda ar putea, de asemenea, să utilizeze platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (21), pentru a sprijini transformarea industriei, de exemplu în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și robotica, eficiența energetică, utilizarea eficientă a resurselor și tehnologiile medicale care sunt vitale pentru securitatea sanitară.
(23) Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale UE, Finlanda se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de deficitul de forță de muncă și de personal calificat, precum și de punerea în aplicare a reformei serviciilor sociale și de sănătate.
(24) Rata de ocupare a forței de muncă s-a menținut la peste 78 % în 2023, însă rata șomajului a crescut de la 6,8 % în 2022 la 7,2 % în 2023, iar șomajul structural persistă. Neconcordanța între cererea și oferta de competențe, și anume imposibilitatea de a ocupa posturi vacante cu lucrători care dețin competențele solicitate de angajatori, reprezintă o provocare, în special în sectorul educației, al sănătății și al asistenței sociale. În plus, deficitul de forță de muncă în domeniile relevante pentru tranziția verde riscă să limiteze progresele către atingerea obiectivului climatic al Finlandei de a asigura neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2035. Deficitul de forță de muncă și de personal calificat, agravate și mai mult de îmbătrânirea populației, amenință de asemenea competitivitatea și creșterea pe termen lung a Finlandei.
(25) Procentul persoanelor din Finlanda care declară că nevoile lor în materie de asistență medicală nu sunt satisfăcute este ridicat. Reforma în curs a serviciilor sociale și de sănătate publică urmărește să asigure un acces mai echitabil la servicii, limitând în același timp creșterea costurilor de furnizare a serviciilor. Reforma administrativă a fost finalizată, dar diferitele structuri regionale care furnizează servicii de asigurare a bunăstării se află în stadii diferite de pregătire în ceea ce privește reorganizarea și optimizarea furnizării serviciilor.
(26) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea pentru 2024 privind zona euro. În ceea ce privește Finlanda, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări cuprinse în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro,