Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (4) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Portugalia a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale în materie de reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual pentru 2024 privind piața unică și competitivitatea”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care a identificat Portugalia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Portugaliei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu cel mult trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări care au fost emise în ultimii ani sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 22 aprilie 2021, Portugalia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Portugaliei (9), care a fost modificată la 17 octombrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Portugalia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Faptul că acestea au fost atinse în mod satisfăcător presupune că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele atinse anterior.
(8) Portugalia și-a prezentat, la 30 aprilie 2024, Programul național de reformă pentru 2024 și Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (11). În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Portugalia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară pentru 2024 referitor la Portugalia. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Portugalia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Portugalia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Portugalia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(10) În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Portugalia. Principalele constatări ale evaluării de către serviciile Comisiei a vulnerabilităților macroeconomice cu care se confruntă Portugalia în sensul regulamentului respectiv au fost publicate în aprilie 2024. La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Portugalia nu se mai confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Portugalia a înregistrat progrese semnificative în reducerea vulnerabilităților legate de nivelul ridicat al datoriei private, publice și externe, care se preconizează că vor continua să scadă. După o întrerupere cauzată de criza provocată de pandemia de COVID-19, rata datoriei sectorului privat și rata datoriei publice și-au reluat traiectoria descendentă. Acestea au scăzut substanțial din 2021 datorită unei creșteri puternice a PIB-ului și a unui excedent bugetar recent în cazul datoriei publice. Poziția investițională internațională netă (PIIN) clar negativă s-a îmbunătățit substanțial, fiind favorizată de o creștere economică semnificativă și de un excedent de cont curent, iar structura sa rămâne favorabilă, având în vedere ponderea ridicată a instrumentelor care nu prezintă risc de neplată. Gradul de îndatorare a sectorului privat și a celui public și PIIN rămân ridicate, dar se preconizează că vor scădea și mai mult în viitor, în pofida faptului că creșterea PIB-ului nominal va fi mai puțin favorabilă. Contul curent a revenit la un excedent anul trecut și se preconizează că va rămâne pozitiv în 2024 și în 2025, fiind atins un excedent bugetar. Creșterea ratelor dobânzii a exercitat o anumită presiune asupra gospodăriilor îndatorate, iar prețurile locuințelor cresc semnificativ de mai mulți ani. Creditele neperformante, care se aflau deja la niveluri moderate, au continuat să scadă. S-au înregistrat progrese susținute în materie de politici pentru abordarea vulnerabilităților identificate, cu rezultate vizibile. Se preconizează că implementarea în curs a planului de redresare și reziliență va continua să aibă un impact favorabil asupra potențialului de creștere, contribuind la sustenabilitatea externă a Portugaliei și sprijinind sustenabilitatea fiscală.
(11) Potrivit datelor validate de Eurostat, soldul bugetului public al Portugaliei a crescut, de la un deficit de 0,3 % din PIB în 2022 la un surplus de 1,2 % în 2023, iar datoria publică a scăzut de la 112,4 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 99,1 % la sfârșitul anului 2023.
(12) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (12) ca Portugalia să asigure în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu (13), ținând seama de menținerea sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, Consiliul a recomandat ca Portugalia să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, acesta a recomandat ca Portugalia să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (14) a fost contracționistă în 2023, cu 1,1 % din PIB, în contextul unei inflații ridicate. În 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,9 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară, fiind în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Contribuția contracționistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național s-a datorat reducerii cu 1,1 puncte procentuale a costurilor aferente măsurilor (specifice și nespecifice) de sprijin de urgență pentru gospodării și întreprinderi, adoptate ca răspuns la creșterile bruște ale prețurilor la energie. Principalii factori care au contribuit la creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) au fost salariile și pensiile din sectorul public. Cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil (denumit în continuare „granturi”) în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 1,3 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 2,0 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere de 0,1 puncte procentuale în comparație cu 2022. Portugalia a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Aceasta a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, cum ar fi furnizarea de calculatoare pentru elevi și profesori, noi autobuze cu emisii zero, instalarea de stații de reîncărcare accesibile publicului, începerea construcției de locuințe cu eficiență energetică ridicată și noi programe pentru inovarea ecologică. Aceste investiții publice sunt finanțate din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(13) În Programul de stabilitate pentru 2024, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 1,5 % în 2024 și de 1,9 % în 2025, proiectând inflația măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) la 2,5 % în 2024 și la 2,1 % în 2025. Se preconizează că excedentul public va scădea la 0,3 % din PIB (atât în 2024, cât și în 2025), iar pentru ponderea datoriei publice în PIB se estimează o scădere la 95,7 % până la sfârșitul anului 2024 și la 91,4 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se preconizează că excedentul public va scădea la 0,1 % din PIB în 2026 și va crește treptat la 0,4 % până în 2028. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public va rămâne sub valoarea de referință a deficitului prevăzută în tratat, de 3 % din PIB, pe durata programului. Totodată, se preconizează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 87,2 % în 2026, ajungând la 79,8 % până în 2028.
(14) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 1,7 % în 2024 și cu 1,9 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul IAPC se va situa la 2,3 % în 2024 și la 1,9 % în 2025.
(15) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un excedent public de 0,4 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 95,6 % până la sfârșitul anului 2024. Scăderea excedentului în 2024 reflectă în principal măsurile fiscale introduse prin bugetul de stat pentru 2024, cum ar fi reforma impozitului pe venitul persoanelor fizice, creșterea generală a pensiilor și actualizarea generală a salariilor din sectorul public. Potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, cu 1,8 % din PIB în 2024.
(16) Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează finanțarea prin granturi, acordate în cadrul mecanismului, a unor cheltuieli reprezentând 1,3 % din PIB, comparativ cu 0,6 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Portugaliei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se așteaptă ca în 2024 să fie susținute prin împrumuturi acordate în cadrul mecanismului cheltuieli reprezentând 0,1 % din PIB, comparativ cu nivelul sub 0,1 % din PIB al acestora în 2023.
(17) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (15) ca Portugalia să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (16) în 2024 la maximum 1,8 %, cu excepția cazului în care s-ar estima că o rată de referință mai mare a creșterii cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național ar fi compatibilă cu atingerea de către Portugalia a obiectivului său bugetar pe termen mediu de -0,5 % din PIB, printre altele, în situația în care cheltuielile cu dobânzile ar fi mai mici decât cele preconizate de Comisie la momentul respectiv. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, soldul structural al Portugaliei este estimat la 0,0 % din PIB în 2024, față de 0,9 % în 2023, rămânând astfel peste obiectivul bugetar pe termen mediu al țării. Prin urmare, conform evaluării, se consideră că Portugalia respectă recomandările Consiliului.
(18) În plus, Consiliul a recomandat ca Portugalia să întreprindă acțiuni de eliminare treptată a măsurilor existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Portugalia să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (17) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,9 % din PIB în 2023 și este previzionat la 0,6 % din PIB în 2024 și la 0,5 % din PIB în 2025. În special, se presupune că reducerea generală a taxei pe combustibil și înghețarea ratei carbonului în cadrul taxei pe combustibil vor rămâne în vigoare în 2024 și 2025. Potrivit previziunilor Comisiei, eliminarea treptată, cât mai curând posibil, a măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei nu urmează să aibă loc în 2023 și 2024. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului. Costul bugetar al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei care vizează protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile este estimat la un nivel sub 0,1 % din PIB în 2024 (0,3 % în 2023), din care mai puțin de 0,1 % din PIB este prevăzut pentru menținerea semnalului de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice (0,1 % în 2023).
(19) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, ca Portugalia să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor crește de la 2,0 % din PIB în 2023 la 2,3 % din PIB în 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor crește de la 1,3 % din PIB în 2023 la 1,7 % din PIB în 2024.
(20) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, excedentul public ar urma să ajungă la 0,5 % din PIB în 2025. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 91,5 % până la sfârșitul anului 2025.
(21) Sistemul fiscal din Portugalia necesită o simplificare suplimentară. Sistemul impozitului pe profit care include suprataxe de stat și municipale creează o sarcină suplimentară atât pentru administrația fiscală, cât și pentru întreprinderi. Acest lucru este agravat de provocarea de lungă durată reprezentată de cerințele de reglementare împovărătoare și de interacțiunile îndelungate cu administrația publică, care au un impact puternic asupra mediului de afaceri. Arieratele fiscale rămân ridicate și cu mult peste media Uniunii (acestea atingeau 45,6 % din veniturile totale la sfârșitul anului 2021). Costul administrativ al colectării impozitelor este ridicat și a crescut și mai mult în ultimii ani (cu aproximativ 4 % între 2018 și 2021). În plus, media de vârstă în rândul personalului din domeniul administrației fiscale crește rapid și se preconizează că peste jumătate din membrii personalului se vor pensiona în următorul deceniu, în timp ce numărul de angajări este mic. Abordarea provocărilor respective ar îmbunătăți mediul de afaceri din Portugalia și ar promova competitivitatea.
(22) Se preconizează că populația în vârstă de muncă din Portugalia va scădea cu aproximativ 1 milion de persoane pe termen mediu, în principal din cauza reducerii migrației nete și a ratelor scăzute de fertilitate. Având în vedere îmbunătățirea preconizată a speranței de viață, se așteaptă ca numărul persoanelor în vârstă raportat la cel al persoanelor care finanțează sistemul public de pensii din Portugalia să crească semnificativ. În timp ce, în 2022, pentru fiecare pensionar, existau aproape trei persoane de vârstă activă care contribuiau la sistemul public de pensii, până în 2050, numărul acestora va scădea la mai puțin de o persoană și jumătate. Aceste evoluții demografice exercită presiuni asupra sustenabilității sistemului de pensii. Cheltuielile cu pensiile reprezintă deja 28 % din totalul cheltuielilor publice și se preconizează că vor crește și mai mult în următoarele decenii. Potrivit estimărilor Comisiei și ale autorităților portugheze, se preconizează că cheltuielile cu pensiile vor atinge un nivel maxim de 15,2 % din PIB în 2046, ceea ce reprezintă cu 2,9 puncte procentuale peste nivelul din 2022 și una dintre cele mai mari ponderi a cheltuielilor cu pensiile în PIB din Uniune, iar ulterior vor scădea treptat. În ultimii ani, Portugalia a pus în aplicare reforme pentru a îmbunătăți sustenabilitatea sistemului său de pensii prin adaptarea vârstei legale de pensionare la speranța de viață, însă măsuri precum regimurile de pensionare anticipată sporesc presiunea asupra sustenabilității sistemului de pensii. În medie, rata contribuției sociale plătite de persoanele care desfășoară o activitate independentă este mai mică decât cea corespunzătoare angajaților. În plus, există rate speciale de contribuție pentru diferitele categorii de lucrători. Acești factori diminuează și mai mult sursele potențiale de venituri pentru sistemul de pensii.
(23) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Portugaliei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Portugalia să își poată îndeplini angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca țara să continue punerea în aplicare a reformelor și să accelereze investițiile prin abordarea provocărilor relevante, asigurând în același timp o capacitate administrativă solidă. Deși Portugalia ia unele măsuri pentru a aborda lipsa capacității administrative, există în continuare provocări în ceea ce privește normele privind achizițiile publice și procedurile de autorizare îndelungate, care afectează în special proiectele mari de investiții. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a implementării cu succes a planului de redresare și reziliență.
(24) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (18), Portugalia trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Portugalia a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. Există în continuare disparități între zonele costiere și interioare continentale, între zona continentală și regiunile ultraperiferice, precum și între zonele metropolitane și orașele mici. Este esențial să se accelereze ritmul punerii în aplicare a programelor politicii de coeziune și să se consolideze capacitatea administrativă la nivel național și regional. Prioritățile convenite în cadrul programelor rămân relevante. Pe lângă măsurile privind capacitatea administrativă, este important să se pună rapid în aplicare investiții în cercetarea aplicată în domeniile identificate în strategiile de specializare inteligentă, în transferul de cunoștințe și valorificarea rezultatelor C&D, precum și investiții în capacitatea de inovare a întreprinderilor mici și mijlocii, în tranziția verde și în competitivitate. Sunt în continuare prioritare: îmbunătățirea colectării și tratării apelor reziduale, reutilizarea apei și accesul la apă, în special în zonele îndepărtate și în regiunile ultraperiferice, reducerea scurgerilor din rețele, precum și promovarea economiei circulare, a eficienței energetice și a energiei din surse regenerabile, în conformitate cu planul național privind energia și clima. Rămân esențiale investițiile în educație și formare, dezvoltarea calificărilor și a competențelor cerute de piața forței de muncă, precum și politicile active specifice pe piața forței de muncă, în special pentru tineri. Asigurarea accesului egal la educație, sănătate și servicii sociale, în special pentru grupurile defavorizate, și combaterea sărăciei energetice continuă să fie importante. Atunci când se efectuează evaluarea la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, ar trebui să se acorde mai multă atenție nevoilor în ceea ce privește prevenirea riscurilor legate de schimbările climatice și pregătirea pentru acestea. Portugalia ar putea, de asemenea, să recurgă la platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (19), pentru a sprijini transformarea industrială, în special punând accentul pe producția avansată și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, transportul durabil, biomedicină și biotehnologie și tehnologiile „zero net” și investind în același timp în competențe și calificări pentru a răspunde cererii de forță de muncă din sectoarele respective.
(25) Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale Uniunii, Portugalia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de gestionarea apei, infrastructura de rețea și capacitățile de stocare
(26) Portugalia, în special regiunile sale sudice, este puternic afectată de pericole naturale, cum ar fi secetele, incendiile și inundațiile, care au o frecvență și o intensitate sporite din cauza schimbărilor climatice. Precipitațiile anuale reduse, deficitul de apă și creșterea variabilității temporale influențează debitele râurilor, reîncărcarea acviferelor și riscul de inundații, având un impact asupra multor sectoare economice, cum ar fi agricultura, producția de apă potabilă și energia, inclusiv generarea de energie hidroelectrică și afectând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice. Portugalia și-a sporit capacitatea de adaptare la schimbările climatice (Legea climei, 2021), inclusiv prin elaborarea unor planuri sectoriale de adaptare. De asemenea, Portugalia este în curs de finalizare a unei foi de parcurs naționale pentru adaptarea la schimbările climatice până în 2100. Cu toate acestea, ar fi importantă o integrare suplimentară a adaptării la schimbările climatice în politicile sale de gestionare a apei. Prin îmbunătățirea strategiei sale integrate și durabile de gestionare a apei, Portugalia ar contribui la asigurarea în continuare a accesului la apă pentru sectoarele-cheie, asigurând, în același timp, disponibilitatea unor cantități suficiente de apă de bună calitate pentru funcțiile ecologice, în special pentru ecosistemele sensibile și bogate în biodiversitate, cum ar fi zonele umede. În plus, raționalizarea structurii de guvernanță a sectorului apei ar contribui la realizarea unei coordonări eficace între nivelurile național, regional și local. Pentru a îmbunătăți gestionarea apei, sunt necesare investiții suplimentare, cum ar fi în materie de colectare și tratare a apelor reziduale, reducere a scurgerilor în rețele, alimentare generală cu apă și o mai bună monitorizare a cantității și calității apei. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită refacerii funcției de absorbție naturală a terenurilor, reducerii extracției apelor subterane, refacerii zonelor umede și a râurilor, inclusiv a zonelor inundabile, și punerii în aplicare a altor soluții bazate pe natură. În plus, Portugalia ar putea valorifica potențialul reutilizării apei.
(27) În 2023, sursele regenerabile de energie ale Portugaliei, provenind din energia hidroelectrică și vânturile puternice, au furnizat 72 % din energia sa electrică, atingând un nou record. Creșterea semnificativă a ponderii energiei din surse regenerabile a jucat un rol în reducerea semnificativă a prețurilor energiei electrice, care au scăzut sub nivelurile anterioare crizei. Pentru a îndeplini contribuția națională revizuită la obiectivul Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 și pentru a atinge obiectivul privind un procentaj de cel puțin 85 % din consumul brut de energie electrică care să fie asigurat din surse regenerabile până în 2030, astfel cum este prezentat în planul național privind energia și clima, sunt necesare progrese suplimentare pentru a îmbunătăți competitivitatea Portugaliei și a stimula decarbonizarea industriei sale, inclusiv prin electrificare. Deși au fost introduse măsuri legislative pentru a accelera procesul de autorizare a proiectelor legate de energia din surse regenerabile, Portugalia se confruntă cu potențiale provocări pe termen scurt în ceea ce privește capacitatea rețelei de a integra o cantitate tot mai mare de energie din surse regenerabile în rețea. Revizuirea planurilor privind rețeaua de transport și distribuție a energiei ar contribui la accelerarea integrării surselor regenerabile de energie, în concordanță cu angajamentele din planurile naționale privind energia și clima și cu angajamentele în materie de interconectare cu Spania și Franța. În plus, provocările logistice, deficitele de componente și rentabilitatea mai scăzută au constituit obstacole în calea proiectelor din domeniul energiei din surse regenerabile, ceea ce a condus la întârzieri în punerea în aplicare, în special a licitațiilor pentru energia solară. Este esențial să se raționalizeze procedurile de conectare, să se sporească transparența racordării la rețea și să se ofere o planificare clară pe termen lung a licitațiilor. Având în vedere creșterea cererii de rețele de energie electrică, Portugalia ar beneficia de pe urma unor investiții suplimentare în rețelele sale de energie electrică, inclusiv a unor investiții în modernizarea liniilor electrice existente și în promovarea flexibilității sistemului prin soluții precum stocarea, instalarea contoarelor inteligente, stimulente pentru consumul în afara orelor de vârf și mecanisme de adaptare a cererii.
(28) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea pentru 2024 privind zona euro. În ceea ce privește Portugalia, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua și a celei de a patra recomandări cuprinse în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro,