Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (4) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Țările de Jos au adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul lor național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale în materie de reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual pentru 2024 privind piața unică și competitivitatea”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care a identificat Țările de Jos ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Țărilor de Jos. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu până la trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări care au fost emise în ultimii ani sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 7 iulie 2022, Țările de Jos au transmis Comisiei planul lor național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 4 octombrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Țărilor de Jos (9), care a fost modificată la 24 octombrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Țările de Jos au atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Faptul că acestea au fost atinse în mod satisfăcător presupune că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele atinse anterior.
(8) Țările de Jos și-au prezentat, la 29 aprilie 2024, Programul național de reformă pentru 2024, iar la 30 aprilie 2024, Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (11). În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Țările de Jos cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului lor de redresare și reziliență.
(9) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Țările de Jos. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Țările de Jos în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Țările de Jos a planului lor de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Țările de Jos în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(10) În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Țările de Jos. Principalele constatări ale evaluării de către serviciile Comisiei a vulnerabilităților macroeconomice cu care se confruntă Țările de Jos în sensul regulamentului respectiv au fost publicate în luna martie 2024. La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Țările de Jos se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Țările de Jos se confruntă cu vulnerabilități legate de nivelul ridicat al datoriei private în contextul unei piețe a locuințelor supraevaluate, care au relevanță transfrontalieră și rămân relevante, în pofida unor îmbunătățiri. Vulnerabilitățile asociate excedentului mare de cont curent au fost atenuate prin creșterea relativ puternică a cererii interne. Excedentul mare de cont curent a fost și se preconizează că va rămâne ridicat pe fondul unui excedent substanțial în comerțul cu bunuri și servicii, care reflectă un excedent de economii interne în detrimentul investițiilor la nivelul întregii economii. Cu toate acestea, cererea internă a crescut mai puternic decât în zona euro în ultimii ani, ceea ce sugerează că efectele de propagare ale excedentului de cont curent asupra restului zonei devin din ce în ce mai puțin îngrijorătoare. Prezența semnificativă a întreprinderilor multinaționale în Țările de Jos, impactul statistic al rezultatelor raportate ale întreprinderilor și rolul fondurilor de pensii care acumulează economii mari care sunt investite în străinătate reprezintă caracteristici care contribuie la decalajul semnificativ dintre economii și investiții. Datoria privată a continuat să scadă considerabil în 2023 și se pot preconiza reduceri suplimentare, dar nivelul datoriei rămâne ridicat. Nivelul ridicat al datoriei, împreună cu deținerile mari de active nelichide, în principal locuințe și economii pentru pensii, face ca gospodăriile să fie vulnerabile la condiții economice în schimbare, în special având în vedere supraevaluarea pieței locuințelor. Prețurile locuințelor au înregistrat unele corecții în cea mai mare parte a anului trecut, în contextul unor condiții de finanțare mai stricte, dar rămân supraevaluate, chiar dacă mai puțin decât înainte. S-au luat unele măsuri pentru a aborda vulnerabilitățile identificate, dar sunt necesare eforturi suplimentare. Ar putea fi urmărite mai multe opțiuni pentru a se aborda cu mai multă fermitate deficitul de locuințe prin investiții mai mari în acest domeniu și prin eliminarea obstacolelor din calea construirii de noi locuințe, în paralel cu abordarea stimulentelor fiscale pentru achiziționarea de locuințe finanțată prin îndatorare. Este puțin probabil ca reformele recente de pe piața închirierilor private să favorizeze disponibilitatea locuințelor.
(11) Potrivit datelor validate de Eurostat, deficitul public al Țărilor de Jos a crescut de la 0,1 % din PIB în 2022 la 0,3 % în 2023, în timp ce datoria publică a scăzut de la 50,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 46,5 % la sfârșitul anului 2023.
(12) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (12) ca Țările de Jos să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor fiscal-bugetare (13), luând în calcul menținerea sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Țărilor de Jos li s-a recomandat să fie pregătite să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, li s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (14) a fost contracționistă în 2023, situându-se la 0,8 % din PIB, în contextul unei inflații ridicate. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,9 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include creșterea cu 0,4 % din PIB a costului măsurilor de sprijin de urgență specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie. Creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 a fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 3,1 % din PIB în 2023, reprezentând o scădere cu 0,1 puncte procentuale în comparație cu 2022 (15). În Țările de Jos s-au finanțat investiții publice în favoarea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și în favoarea securității energetice, cum ar fi extinderea rețelei de energie electrică pentru a remedia situațiile de congestionare, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și extinderea accesului la internet de mare viteză în zonele rurale. La 24 mai 2024, Țările de Jos au prezentat o primă cerere de plată în cadrul mecanismului, pe care Comisia este în curs de a o evalua.
(13) În Programul de stabilitate pentru 2024, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 1,1 % în 2024 și de 1,6 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va crește la 2,0 % din PIB în 2024 și la 2,1 % din PIB în 2025, în timp ce se estimează o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 46,8 % până la sfârșitul anului 2024 și la 48,1 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se preconizează că deficitul public va crește la 3,3 % din PIB în 2026, la 2,6 % din PIB în 2027 și la 3,2 % din PIB în 2028. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public nu va rămâne sub valoarea de referință a deficitului prevăzută în tratat, de 3 % din PIB, pe durata programului. Totodată, se preconizează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va crește treptat la 52,0 % în 2028.
(14) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 0,8 % în 2024 și cu 1,5 % în 2025 și că inflația măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) se va situa la 2,5 % în 2024 și la 2,0 % în 2025.
(15) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 2,0 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 47,1 % până la sfârșitul anului 2024. Creșterea deficitului în 2024 reflectă în principal scăderea veniturilor cauzată de nivelul extrem de mare al dividendelor distribuite în 2023, în anticiparea unei creșteri a impozitului pe veniturile din dividende în 2024, a creșterii cheltuielilor cu prestațiile sociale pentru a restabili puterea de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici, a creșterii ajutorului acordat Ucrainei, precum și a investițiilor publice prin intermediul fondurilor guvernului pentru climă, infrastructură și apărare. Potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, cu 0,4 % din PIB în 2024.
(16) Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează finanțarea prin sprijin nerambursabil (denumit în continuare „granturi”), acordat în cadrul mecanismului, a unor cheltuieli reprezentând 0,1 % din PIB, comparativ cu 0,1 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Țărilor de Jos.
(17) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (16) Țărilor de Jos să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 3,5 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (17). În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Țărilor de Jos vor crește cu 6,6 %, situându-se peste rata maximă de creștere recomandată. Aceste cheltuieli suplimentare care depășesc rata maximă de creștere recomandată pentru cheltuielile primare nete finanțate la nivel național corespund unei proporții de 1,3 % din PIB în 2024. Cu toate acestea, cheltuielile nete în 2023 au fost mai mici (cu 1,3 % din PIB) decât se preconizase la momentul recomandării. Prin urmare, întrucât recomandarea pentru 2024 a fost formulată ca rată de creștere, evaluarea conformității trebuie, de asemenea, să ia în considerare efectul de bază din 2023. În cazul în care nivelul cheltuielilor nete din 2023 ar fi fost același cu cel preconizat la momentul recomandării, rata de creștere rezultată a cheltuielilor nete în 2024 ar fi fost cu mai puțin de 0,1 % din PIB mai mare decât rata de creștere recomandată. Prin urmare, potrivit estimărilor, cheltuielile primare nete finanțate la nivel național riscă să nu fie pe deplin în concordanță cu recomandările Consiliului.
(18) În plus, Consiliul a recomandat Țărilor de Jos să întreprindă acțiuni de eliminare treptată a măsurilor existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Țările de Jos să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (18) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 1,0 % din PIB în 2023 și este previzionat la 0,1 % în 2024 și la 0,0 % în 2025. În special, se presupune că nivelul redus de accize la motorină și benzină va rămâne în vigoare în 2024. Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, respectivele previziuni ar presupune o ajustare fiscal-bugetară de 0,9 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național (19) aduc o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară, de 0,5 % din PIB în anul respectiv. Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei au fost eliminate în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Totuși, economiile aferente nu sunt prevăzute a fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandarea Consiliului.
(19) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Țărilor de Jos să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor rămâne stabile, la 3,1 % din PIB în 2024, la fel ca valoarea din 2023, de 3,1 % din PIB. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din venituri obținute din fonduri ale Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor rămâne stabile la 0,2 % din PIB în 2024.
(20) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 2,1 % din PIB în 2025. Creșterea deficitului în 2025 reflectă în principal o nouă creștere a investițiilor publice planificate de guvern. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 48,4 % până la sfârșitul anului 2025.
(21) Câștigurile provenite din imobilele reședință principală, din patrimoniul de pensii și din investițiile în societăți cu număr redus de acționari sunt impozitate la rate favorabile în comparație cu veniturile din investiții în acțiuni și obligațiuni. În plus, impozitul pe veniturile din investiții în acțiuni și obligațiuni se calculează mai degrabă pe baza unor câștiguri presupuse decât pe baza câștigurilor reale. Regimul fiscal preferențial aplicat imobilelor rezidențiale prin deductibilitatea dobânzilor ipotecare, combinat cu nivelul scăzut al impozitelor pe chirie imputate, stimulează cererea pe piața locuințelor, ceea ce duce la creșterea prețurilor. În plus, economiile pentru pensii beneficiază de facilități fiscale până la niveluri comparativ ridicate ale veniturilor. Prin urmare, în Țările de Jos, averea gospodăriilor este foarte concentrată în tipuri de bogăție nelichide, cum ar fi locuințele sau pensiile. Acest lucru expune gospodăriile la un risc economic mai mare în timpul șocurilor economice și este posibil ca, în multe cazuri, să nu conducă la un model optim de consum pe durata lor de viață. Regimul fiscal inegal în cadrul diferitelor tipuri de active și de la un tip la altul conduce, de asemenea, la arbitraj fiscal și poate reduce alocarea eficientă a capitalului. Prin urmare, acest regim inegal este relevant pentru abordarea dezechilibrelor macroeconomice.
(22) Pe lângă stimulentele fiscale menționate la considerentul 21, supraevaluarea pe piața locuințelor a fost determinată, de asemenea, de lipsa ofertei de locuințe noi. Eliminarea obstacolelor care împiedică în prezent investițiile, inclusiv în construcția de locuințe, ar putea permite guvernului să facă progrese efective legate de planurile de creștere a ofertei de locuințe și să contribuie la reechilibrarea externă. Prin urmare, eliminarea acestor obstacole este relevantă pentru abordarea dezechilibrelor macroeconomice. În același timp, piața privată a închirierilor este relativ mică, ceea ce duce la o ofertă limitată de soluții disponibile și accesibile ca preț care să înlocuiască achiziționarea unei locuințe. Lipsa locuințelor de închiriat la prețuri accesibile subminează, de asemenea, mobilitatea forței de muncă și coeziunea socială.
(23) Țările de Jos dispun de un sistem de îngrijire pe termen lung bine dezvoltat. Deși cheltuielile cu îngrijirea pe termen lung în Țările de Jos sunt deja cele mai ridicate din Uniune, se preconizează că nivelul lor va crește substanțial. În 2022, cheltuielile totale pentru îngrijirea pe termen lung în Țările de Jos s-au situat la 3,8 % din PIB, de departe cea mai mare valoare din Uniune. Raportul din 2024 privind îmbătrânirea populației estimează că această cifră va crește cu 1,0 puncte procentuale până în 2040 și cu 1,9 puncte procentuale până în 2070. În plus, costurile unitare pentru furnizarea de servicii de îngrijire instituționalizată în Țările de Jos sunt printre cele mai ridicate din Uniune, chiar și atunci când sunt măsurate ca procent din PIB-ul pe cap de locuitor. Acest lucru sugerează că există posibilități de îmbunătățire a sustenabilității bugetare a serviciilor de îngrijire pe termen lung prin reducerea ineficiențelor sistemului, fără a compromite nivelul ridicat de calitate și acoperire. Un exemplu de astfel de ineficiență este faptul că municipalitățile, care sunt furnizori de servicii de îngrijire la domiciliu și de asistență socială în Țările de Jos, au stimulente pentru a transfera responsabilitatea pentru pacienți către sectorul îngrijirii rezidențiale, în loc să continue să ofere îngrijire la domiciliu și în comunitate cât mai mult timp posibil. În plus, ineficiențele din sistemul de îngrijire pe termen lung ar putea fi abordate, de exemplu, prin utilizarea unor soluții mai digitale și inovatoare sau prin investiții în prevenire pentru a întârzia debutul nevoilor de îngrijire pe termen lung și dependența de sprijinul pentru activitățile cotidiene.
(24) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Țărilor de Jos prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru a-și îndeplini angajamentele din planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca Țările de Jos să accelereze în mod semnificativ ritmul de punere în aplicare a reformelor și, în special, să asigure punerea în aplicare eficace a reformelor care sunt legate de recomandările specifice acestei țări. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(25) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (20), Țările de Jos trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Țările de Jos au înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. Deși diferențele regionale la PIB-ul pe cap de locuitor au rămas stabile și toate regiunile se situează cu mult peste media Uniunii în materie de competitivitate, tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al carbonului afectează în mod diferit regiunile cu clustere de industrii cu emisii ridicate. Este important să se accelereze punerea în aplicare a politicii de coeziune, prioritățile convenite în cadrul programelor fiind în continuare relevante. Sprijinirea inovării legate de tranziția verde și de cea digitală, precum și susținerea economiei verzi în regiunile cu clustere industriale care sunt cele mai afectate de tranziția climatică sunt în continuare obiective deosebit de importante. Sprijinul pentru tranzițiile societale în zonele urbane defavorizate din orașele mari rămâne relevant. Sunt necesare în continuare măsuri pentru a reduce inegalitățile sociale și de pe piața forței de muncă prin investiții în oportunități egale (de ocupare a forței de muncă) și prin combaterea discriminării. Atunci când se efectuează evaluarea la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, ar trebui promovat potențialul oferit de testarea și experimentarea unor soluții care să permită reducerea congestionării rețelei de energie electrică, deoarece acest lucru va contribui la tranziția verde a Țărilor de Jos. Țările de Jos ar putea utiliza platforma Tehnologii strategice pentru Europa, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (21), pentru a sprijini transformarea industriei și a facilita investițiile în producția de tehnologie zero net, inclusiv în perfecționare și recalificare.
(26) Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale Uniunii, Țările de Jos se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de segmentarea pieței muncii, deficitele de forță de muncă și de competențe, educația de bază, dependența de combustibilii fosili și nivelurile excesive ale depunerilor de azot.
(27) Ponderea locurilor de muncă flexibile (atât pentru lucrătorii cu contracte temporare, cât și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă) rămâne ridicată pe piața forței de muncă din Țările de Jos. Acest lucru indică un risc persistent de segmentare a pieței forței de muncă, efectele de denaturare resimțindu-se în special la periferia acestei piețe, ceea ce poate amplifica inegalitatea de șanse și poate afecta productivitatea. Un anumit grad de flexibilitate pe piața forței de muncă poate să ajute la îmbunătățirea adaptabilității economiei și, totodată, să răspundă mai bine preferințelor individuale. Cu toate acestea, recurgerea excesivă la formule de muncă flexibile poate avea efecte negative pentru lucrători și pentru economie în general. De exemplu, participarea la formare și la învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă o provocare pentru cei cu contracte de muncă flexibile, ceea ce, la rândul său, reduce investițiile în competențe și exacerbează scăderea productivității. În cooperare cu partenerii sociali, guvernul Țărilor de Jos a anunțat măsuri pentru a aborda diferențele dintre formulele de lucru permanente și cele flexibile. Printre aceste măsuri se numără eliminarea contractelor de muncă de zero ore, înlocuirea contractelor de muncă la cerere în forma lor actuală cu un nou tip de contract, care să ofere o mai mare siguranță a veniturilor pentru lucrători, precum și îmbunătățirea siguranței locului de muncă pentru lucrătorii temporari. Va fi important să se înregistreze rapid progrese în ceea ce privește adoptarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării efective a acestor planuri, pentru a se garanta că alegerea unui anumit tip de contract de muncă este determinată de nevoile specifice locului de muncă respectiv sau de preferințele angajaților și, în același timp, pentru a îmbunătăți rata de ocupare și poziția socială a persoanelor cu contracte de muncă flexibile și a reduce segmentarea pieței forței de muncă.
(28) Deficitul de forță de muncă și de competențe exista deja pe piața forței de muncă din Țările de Jos înainte de criza COVID-19, dar de atunci a devenit și mai răspândit. Sectoare precum tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), asistența medicală și educația, locurile de muncă tehnice, precum și locurile de muncă legate de tranziția verde se confruntă cu deficite structurale, care se preconizează că vor persista, parțial din cauza evoluțiilor demografice. În pofida faptului că rata globală de participare este ridicată, în Țările de Jos există în continuare o rezervă neutilizată de potențiali lucrători, cum ar fi persoanele provenite dintr-un context de migrație sau cele care lucrează cu fracțiune de normă. Această subutilizare a unei părți a forței de muncă, asociată cu deficitul de competențe, reprezintă un risc pentru competitivitatea Țărilor de Jos și poate frâna investițiile, inclusiv în construirea de noi locuințe, devenind prin urmare un aspect relevant pentru dezechilibrele macroeconomice din Țările de Jos. Este necesară o abordare cuprinzătoare pentru a face față acestor provocări, ținând seama, în același timp, de nevoile și barierele specifice fiecărui sector. Pentru a crește oferta de forță de muncă, oamenii ar putea fi stimulați să lucreze mai multe ore, inclusiv prin măsuri de politică de promovare a calității muncii și a echilibrului dintre viața profesională și cea privată. În plus, consolidarea oportunităților de perfecționare sau recalificare prin măsuri specifice și adaptate, în special pentru persoanele aflate la periferia pieței forței de muncă și pentru persoanele inactive, ar putea contribui la atenuarea deficitului de forță de muncă și de competențe și la îmbunătățirea rezultatelor sociale. Având în vedere deficitul existent de lucrători din toate sectoarele și productivitatea stagnantă a muncii, măsurile de politică privind cererea s-ar putea axa pe promovarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, precum și a sectoarelor legate de provocări societale, cum ar fi educația și asistența medicală, pe încurajarea mobilității transsectoriale și pe creșterea investițiilor în stimularea productivității și în cercetare și dezvoltare.
(29) În pofida ponderii încă relativ ridicate, deși în scădere, a elevilor în vârstă de 15 ani cu performanțe școlare de cel mai înalt nivel, rezultatele Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA) din 2022 indică o creștere bruscă a numărului de elevi cu rezultate sub medie în ceea ce privește competențele de matematică, științe și citire. Declinul variază substanțial între diferitele parcursuri educaționale existente la nivelul învățământului secundar, elevii din parcursurile educaționale inferioare – care corespund învățământului secundar preprofesional (VMBO) – înregistrând cea mai mare scădere a punctajelor la teste. În plus, la matematică și științe, un număr aproape dublu de elevi proveniți dintr-un context de migrație (elevi autohtoni cu părinți născuți în străinătate și elevi născuți în străinătate) au rezultate sub medie față de cei care nu provin dintr-un context de migrație. La citire, diferența dintre aceste categorii este ceva mai mică. Scăderea nivelului competențelor de bază este una dintre cele mai mari din Uniune și subminează rezultatele în materie de educație și de pe piața muncii, precum și productivitatea și competitivitatea pe termen lung. Deficitul tot mai mare de cadre didactice poate exacerba provocările în ceea ce privește dezvoltarea competențelor și echitatea și calitatea educației. Prin urmare, Țările de Jos ar putea evalua măsurile existente care abordează competențele de bază și le-ar putea revizui după caz, pentru a le spori impactul, în special pentru școlile cu elevi defavorizați. În plus, Țările de Jos ar putea lua măsuri pentru a spori permeabilitatea parcursurilor educaționale din învățământul secundar și pentru a-și extinde stimulentele menite să atragă mai multe cadre didactice către școlile cu o populație școlară defavorizată.
(30) Din cauza congestionării din ce în ce mai mari a rețelei de energie electrică, operatorii de rețea sunt adesea obligați să refuze cererile de acces la rețea din partea noilor producători și consumatori de energie electrică. Congestionarea rețelei riscă să încetinească tranziția către o energie curată și să limiteze activitatea economică, devenind prin urmare un aspect relevant pentru dezechilibrele macroeconomice din Țările de Jos. Prin urmare, creșterea capacității și a flexibilității rețelei de transport și distribuție este esențială pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie electrică, pentru a accelera implementarea infrastructurii onshore și offshore de energie din surse regenerabile, pentru a satisface cererea de energie electrică și pentru a îmbunătăți competitivitatea. Planul privind sistemul energetic național, adoptat în decembrie 2023, prevede investiții în capacități suplimentare de rețea și de stocare, care trebuie puse în aplicare în prezent. Pentru a facilita investițiile necesare în extinderea infrastructurii de energie electrică, sunt esențiale proceduri mai rapide de autorizare pentru rețelele de transport și distribuție a energiei electrice. Acest lucru ar accelera, de asemenea, implementarea proiectelor privind energia din surse regenerabile onshore și offshore. Ca ultim punct, din perspectiva condițiilor-cadru, există posibilitatea de a aborda congestionarea prin măsuri și reglementări tehnice (de exemplu, stimulente tarifare sau limitări în orele de vârf).
(31) Practicile agricole intensive pot cauza depuneri excesive de azot, cu repercusiuni grave asupra sănătății solului și asupra ecosistemelor acvatice și marine, conducând la deteriorarea capitalului natural și generând totodată constrângeri semnificative în ceea ce privește autorizarea activităților de construcție cu emisii de azot și instalarea infrastructurii de energie din surse regenerabile. Prin urmare, aceste practici sunt un aspect relevant pentru dezechilibrele macroeconomice din Țările de Jos. Este nevoie de sprijin continuu pentru a stimula tranziția către o agricultură durabilă, inclusiv către agricultura ecologică, asigurând în același timp competitivitatea și echitatea socială. În conformitate cu Planul lor strategic privind politica agricolă comună, Țările de Jos ar avea de câștigat de pe urma reducerii efectivelor de animale, a accelerării tranziției către agricultura circulară și ecologică, a stimulării reumidificării, a scoaterii din producție a solurilor bogate în carbon, precum și de pe urma reducerii utilizării pesticidelor chimice și a îngrășămintelor anorganice. În plus, poziția fermierilor în lanțul valoric ar putea fi îmbunătățită, de exemplu prin dezvoltarea în continuare a mărcilor de calitate ale Uniunii, printr-o mai bună recunoaștere a organizațiilor de producători, printr-un grad sporit de digitalizare și inovare în agricultură și prin creșterea disponibilității produselor ecologice pentru consumatori. Se poate face mai mult pentru a spori în continuare investițiile în prevenirea și controlul poluării și în gestionarea durabilă a apei.
(32) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea pentru 2024 privind zona euro. În ceea ce privește Țările de Jos, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei și a celei de a doua, a treia, a patra și a cincea recomandări cuprinse în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro.
(33) Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și concluziile privind existența unor dezechilibre, recomandările formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandarea 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de nivelul ridicat al datoriei private în contextul unei piețe a locuințelor supraevaluate. Recomandarea 1 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandării privind zona euro, în concordanță cu considerentul 31,