Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (4) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Ungaria a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale în materie de reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual privind piața unică și competitivitatea pentru 2024”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care a identificat Ungaria ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu până la trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări care au fost emise în ultimii ani sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 11 mai 2021, Ungaria a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 15 decembrie 2022, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Ungariei (9), care a fost modificată la 8 decembrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 pentru a include capitolul privind REPowerEU (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Ungaria a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.
(8) La 30 aprilie 2024, Ungaria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2024 și Programul de convergență pentru 2024, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (11). În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Ungaria cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Ungaria. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Ungaria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Ungaria a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Ungaria în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(10) În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Ungaria. Principalele constatări ale evaluării de către serviciile Comisiei a vulnerabilităților macroeconomice cu care se confruntă Ungaria în sensul regulamentului respectiv au fost publicate în aprilie 2024. La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Ungaria se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Ungaria se confruntă cu vulnerabilități legate de presiunile asupra prețurilor și de nevoile de finanțare externă și publică, care rămân relevante, deși îmbunătățirea mediului extern a atenuat unele riscuri pe termen scurt. Deficitul mare de cont curent s-a resorbit în 2023, deoarece cererea internă a scăzut într-un context de recesiune în Ungaria și ca urmare a scăderii prețurilor la energie. Alături de o politică monetară mai strictă, acești factori au contribuit la reducerea ratei inflației, care era foarte ridicată. Cu toate acestea, inflația de bază a rămas printre cele mai ridicate din Uniune, iar costul unitar al muncii a continuat să crească puternic, exercitând presiuni asupra competitivității. Se preconizează că în 2024 contul curent va reveni la un ușor deficit, pe măsură ce cererea internă se va redresa, în timp ce economia și finanțarea sa externă vor rămâne expuse la evoluțiile prețurilor la energie și ale primelor de risc. Creșterea prețurilor la locuințe a încetinit, iar supraevaluarea a scăzut în 2023, pe fondul unor rate mai ridicate ale dobânzii. Deficitul bugetar semnificativ persistă din cauza politicilor expansioniste din ultimii ani și a unei creșteri economice în 2023 mai reduse decât se preconizase. Se preconizează că deficitul va scădea într-o oarecare măsură, dar va rămâne semnificativ, va contribui în continuare la inflație și va spori nevoile de împrumuturi externe. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB și povara dobânzilor vor rămâne ridicate. Progresele în materie de politici au fost limitate în toate domeniile, în special în cele fiscale și structurale, ceea ce a contribuit la persistența vulnerabilităților identificate. O ajustare bugetară ar contribui la reducerea inflației de bază și la consolidarea poziției externe, precum și la limitarea creșterii datoriei publice; lansarea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive ar trebui să susțină o astfel de ajustare. Se preconizează că punerea în aplicare la timp și eficace a planului de redresare și reziliență va contribui la reducerea vulnerabilităților, tendință care ar urma să fie consolidată prin eliminarea treptată a intervențiilor ce denaturează piețele și prin reforme care sprijină consolidarea bugetară.
(11) În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Ungariei a crescut de la 6,2 % din PIB în 2022 la 6,7 % în 2023, în timp ce datoria publică a scăzut de la 74,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 73,5 % la sfârșitul anului 2023. Astfel cum s-a anunțat în Comunicarea Comisiei din 8 martie 2023 intitulată „Orientări de politică bugetară pentru 2024”, Comisia face primul pas către deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, potrivit datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente. La 19 iunie 2024, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a evaluat situația bugetară a Ungariei, întrucât deficitul său public din 2023 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Raportul a concluzionat că, având în vedere respectiva evaluare și după luarea în considerare a avizului Comitetului economic și financiar formulat în temeiul articolului 126 alineatul (4) din tratat, Comisia intenționează să propună, în iulie 2024, deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive pentru Ungaria, propunând Consiliului să adopte o decizie în temeiul articolului 126 alineatul (6) din tratat de stabilire a existenței unei situații de deficit excesiv în Ungaria.
(12) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (12) ca Ungaria să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor fiscal-bugetare, luând în calcul sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, Consiliul a recomandat ca Ungaria să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, acesta a recomandat ca Ungaria să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023 orientarea fiscal-bugetară (13) a fost contracționistă, cu 4,7 % din PIB, în contextul unei inflații ridicate. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 1,7 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 a fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că acest lucru se explică în mare parte prin nivelul foarte ridicat al cheltuielilor nete din 2022, comparativ cu 2023, inclusiv al cheltuielilor nespecifice din mai multe domenii, care au contribuit la dezechilibrele macroeconomice, finanțate din profiturile excepționale și din impozitele sectoriale percepute de la întreprinderi, în principal în sectorul energiei, în sectorul financiar și în cel al comerțului cu amănuntul. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 4,6 % din PIB în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 0,2 puncte procentuale în comparație cu 2022. Ungaria a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică, cum ar fi îmbunătățiri ale eficienței energetice și digitalizarea în domeniul asistenței medicale și al educației. Ungaria nu a prezentat încă nicio cerere de plată în cadrul mecanismului.
(13) În Programul de convergență pentru 2024, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 2,5 % în 2024 și de 4,1 % în 2025, proiectând inflația măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) la 4,2 % în 2024 și la 3,6 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va scădea la 4,5 % din PIB în 2024 și se va situa la 3,7 % din PIB în 2025, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB ar urma să scadă la 73,2 % până la sfârșitul anului 2024 și la 72,1 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se preconizează că deficitul public va scădea treptat la 2,9 % din PIB în 2026, la 2,4 % în 2027 și la 1,9 % în 2028. Prin urmare, se preconizează că în 2026 soldul deficitului public va ajunge sub valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB, prevăzută în tratat. Totodată, se preconizează că după 2025 ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat până la 68,8 % în 2026, la 66,0 % în 2027 și la 62,8 % în 2028.
(14) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,4 % în 2024 și cu 3,5 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul IAPC se va situa la 4,1 % în 2024 și la 3,7 % în 2025.
(15) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 5,4 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 74,3 % până la sfârșitul anului 2024. Scăderea deficitului în 2024 rezultă în principal dintr-o redresare treptată a veniturilor fiscale, dintr-o scădere a cheltuielilor cu subvențiile acordate operatorilor de servicii de utilități publice pentru pierderile suferite din cauza plafonării prețurilor la energia rezidențială și dintr-o scădere a investițiilor publice. Creșterea ponderii datoriei în PIB este determinată de un deficit total ridicat, de o creștere mai scăzută a PIB-ului nominal și de operațiuni suplimentare de natură să genereze o creștere a datoriei, cum ar fi achiziționarea preconizată a aeroportului din Budapesta de către entități clasificate din sectorul administrației publice și punerea în aplicare a instrumentelor financiare sprijinite prin împrumuturi REPowerEU. Potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă, cu 1,0 % din PIB în 2024.
(16) Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează finanțarea prin sprijin nerambursabil (denumit în continuare „granturi”), acordat în cadrul mecanismului, a unor cheltuieli reprezentând 0,8 % din PIB, comparativ cu 0,3 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Ungariei. Se preconizează că în 2024 vor fi susținute prin împrumuturi acordate în cadrul mecanismului cheltuieli reprezentând 0,4 % din PIB, comparativ cu 0,0 % din PIB în 2023.
(17) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (14) Ungariei să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 4,4 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete (15) finanțate la nivel național. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii bugetelor pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Ungariei vor crește cu 3,6 %, situându-se sub rata maximă de creștere recomandată. Cu toate acestea, în 2023, cheltuielile nete au fost (cu 1,8 % din PIB) mai mari decât se preconizase la momentul recomandării. Dacă cheltuielile nete din 2023 ar fi fost aceleași cu cele preconizate la momentul recomandării, rata de creștere a cheltuielilor nete în 2024 ar fi fost cu 1,5 % din PIB mai mare decât rata de creștere recomandată. Prin urmare, potrivit Comisiei, ținând seama de efectul de bază generat de faptul că în 2023 cheltuielile nete au fost mai mari decât se preconizase, există riscul ca cheltuielile primare nete finanțate la nivel național să nu fie pe deplin în concordanță cu recomandările Consiliului.
(18) În plus, Consiliul a recomandat Ungariei să întreprindă acțiuni de eliminare treptată a măsurilor existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Ungaria să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (16) al măsurilor de sprijin în domeniul energiei este estimat la 1,6 % din PIB în 2023 și previzionat la 0,9 % în 2024 și la 0,4 % în 2025. În special, se presupune că subvențiile acordate operatorilor de servicii de utilități publice pentru pierderile suferite din cauza plafonării prețurilor energiei rezidențiale vor rămâne în vigoare în 2024 și 2025. Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, respectivele previziuni ar presupune o ajustare fiscal-bugetară de 0,6 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național aduc o contribuție contracționistă la orientarea fiscal-bugetară, de 1,9 % din PIB în anul respectiv. Potrivit Comisiei, nu se preconizează ca măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei să fie eliminate treptat cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului. Totuși, se preconizează că economiile aferente vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Acest lucru este în conformitate cu recomandarea Consiliului. Costul bugetar al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei care vizează protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile este estimat la 0,0 % din PIB în 2024 (0,1 % în 2023), din care 0,0 % din PIB este prevăzut pentru menținerea semnalului de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice (0,1 % în 2023).
(19) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Ungariei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor scădea de la 4,6 % din PIB în 2023 la 4,0 % din PIB în 2024. Acest lucru se datorează în mare parte restrângerii și amânării proiectelor de investiții finanțate la nivel național anunțate de autorități, având în vedere nivelul ridicat al deficitelor preconizate. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor crește de la 0,8 % din PIB în 2023 la 1,7 % din PIB în 2024. Această creștere se datorează unei accelerări preconizate a absorbției fondurilor politicii de coeziune a Uniunii din perioada de programare 2020-2027 și creșterii cheltuielilor cu investițiile sprijinite de mecanism.
(20) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 4,5 % din PIB în 2025. Scăderea deficitului în 2025 se datorează, în principal, creșterii veniturilor din taxa pe valoarea adăugată și din impozitul pe venitul persoanelor fizice pe fondul unei creșteri mai puternice, unei noi scăderi a subvențiilor acordate operatorilor de servicii de utilități publice pentru pierderile suferite din cauza plafonării prețurilor la energie rezidențială și reducerii cheltuielilor cu dobânzile ca urmare a reducerii plăților cupoanelor aferente obligațiunilor de retail indexate în funcție de inflație. În același timp, se preconizează că eliminarea treptată, în conformitate cu clauzele aferente de limitare în timp, a impozitelor temporare sectoriale și pe profiturile excepționale care erau percepute din 2022 va avea ca impact creșterea datoriei. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea ușor, ajungând la 73,8 % până la sfârșitul anului 2025. O politică bugetară prudentă ar trebui să contribuie la reducerea inflației de bază, care este cu mult peste media Uniunii și care, dacă va persista, ar putea avea ca rezultat pierderi în materie de competitivitate, și ar trebui să contribuie, de asemenea, la consolidarea poziției externe.
(21) Deficiențele în planificarea și execuția bugetului au accentuat tendința expansionistă a politicii bugetare și, prin urmare, au agravat provocările macroeconomice actuale. Adoptarea foarte timpurie a bugetelor anuale între 2016 și 2023 a redus fiabilitatea previziunilor macroeconomice și bugetare. Diverse norme privind flexibilitatea bugetară și rezervele bugetare mari au permis mărirea nivelului de cheltuieli discreționare. La sfârșitul exercițiului bugetar au fost luate adesea decizii ad-hoc privind cheltuielile sau astfel de decizii au fost adoptate prin decrete guvernamentale pe tot parcursul anului, fără o supraveghere parlamentară și o consultare publică adecvate, ceea ce a condus la reducerea transparenței bugetare. Cadrul bugetar național nu a condus la o orientare bugetară mai prudentă din cauza deficiențelor în elaborarea normelor bugetare interne, în special a unei reguli privind datoria cu caracter prociclic și a aplicării deficitare a planificării bugetare pe termen mediu, erodată și mai mult de dispozițiile speciale ale regimului „stării de pericol”. Revizuirile frecvente și semnificative ale obiectivelor bugetare au subminat rolul bugetului ca ancoră pentru participanții la piață și au pus sub semnul întrebării credibilitatea planurilor bugetare pe termen mediu. Fundamentarea planificării bugetare pe termen mediu pe plafoane multianuale de cheltuieli, astfel cum se prevede în normele bugetare revizuite ale Uniunii, poate contribui la abordarea tendinței expansioniste a politicii bugetare. Eficacitatea consiliului bugetar național în orientarea discuțiilor publice privind chestiunile fiscale rămâne restrânsă din cauza mandatului și a resurselor sale limitate.
(22) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Ungariei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Ungaria să își poată îndeplini angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca țara să accelereze în mod semnificativ ritmul de punere în aplicare a reformelor și a investițiilor, în primul rând prin implementarea rapidă a măsurilor necesare pentru a asigura protecția intereselor financiare ale Uniunii. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a responsabilității pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(23) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (17), Ungaria trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Ungaria a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări și disparități sociale și regionale semnificative între districtele cele mai puțin dezvoltate și cele mai dezvoltate ale țării, precum și între zonele urbane și cele neurbane. Este esențial să se accelereze ritmul de punere în aplicare a politicii de coeziune și să se consolideze capacitatea administrativă la nivel subnațional. Prioritățile convenite în cadrul programelor sunt în continuare relevante. Este deosebit de important să se asigure punerea în aplicare rapidă a investițiilor în tranziția digitală și tranziția verde, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea competențelor digitale de bază, transformarea digitală a întreprinderilor, adoptarea de soluții pentru orașe inteligente, tehnologiile „zero net” și cele bazate pe natură și gestionarea apei, precum și punerea în aplicare rapidă a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă. Ungaria ar trebui, de asemenea, să lucreze în continuare la dezvoltarea teritorială integrată în zonele funcționale și în districtele cele mai puțin dezvoltate. De asemenea, implementarea investițiilor care sprijină incluziunea socială și reducerea sărăciei, cu accent pe copii și pe districtele cele mai defavorizate, și consolidarea globală a competențelor de bază și îmbunătățirea accesului la învățământ general de calitate și la învățarea pe tot parcursul vieții rămân o prioritate. În acest sens, rămân esențiale reformele structurale ale sistemului de învățământ, inclusiv prin consolidarea accesului la educație și îngrijire timpurie de calitate, precum și acțiunile specifice menite să abordeze provocările de pe piața forței de muncă cu care se confruntă grupurile vulnerabile și să consolideze capacitatea partenerilor sociali. Pentru ca Ungaria să utilizeze pe deplin fondurile politicii de coeziune, trebuie soluționate problemele restante privind condițiile favorizante și regimul general de condiționalitate.
(24) În contextul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, necesitatea abordării sărăciei energetice și a sărăciei intergeneraționale prin intervenții integrate, cu accent pe districtele și municipalitățile cele mai puțin dezvoltate, precum și necesitatea unei guvernanțe consolidate și a diferențierii strategiei de specializare inteligentă sunt domenii care merită o atenție sporită. Ungaria ar putea valorifica platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (18), pentru a stimula investițiile în tehnologii profunde și digitale (de exemplu, internetul obiectelor, volumele mari de date, inteligența artificială), în tehnologii curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor (de exemplu, energia din surse regenerabile și energia geotermală) și în biotehnologii (produse farmaceutice și medicale), investind totodată în competențele și calificările necesare pentru a răspunde cererii de forță de muncă din aceste sectoare.
(25) Pe lângă provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în cadrul altor fonduri ale Uniunii, Ungaria se confruntă cu multe alte provocări legate de mediul de afaceri, de nivelurile de competențe și de integrarea grupurilor defavorizate pe piața forței de muncă, de asistența socială și de dialogul social, precum și de dependența de combustibilii fosili din Rusia.
(26) Mediul de afaceri a continuat să se deterioreze, în principal din cauza intensificării intervențiilor statului în economie și a modificărilor ad-hoc frecvente ale cadrului de reglementare. Ungaria are rezultate slabe în ceea ce privește indicatorii care măsoară competitivitatea și calitatea reglementării. În 2024 a crescut numărul de impozite, care era deja ridicat. În ultimii ani, numărul taxelor sectoriale percepute în anumite sectoare și pentru anumite întreprinderi a crescut. Taxele respective tind să se regăsească în sectoare în care acționariatul străin are o proporție ridicată (de exemplu, comerțul cu amănuntul, sectoarele cimentului, construcțiilor și materialelor ceramice), ceea ce creează o sarcină disproporționată pentru întreprinderile în cauză și afectează piața unică. Întreprinderile se plâng de tratamentul inegal și arbitrar atunci când autoritățile efectuează inspecții administrative sau acordă autorizații. Percepția generală este că se utilizează diverse intervenții ale statului pentru a-i obliga pe proprietarii străini să își vândă întreprinderile, facilitând astfel crearea unor campioni naționali publici sau legați de sectorul public. Autoritățile publice declară tot mai des că anumite proiecte de investiții au o „importanță strategică pentru economia națională” pentru a accelera și a ușura procesul administrativ. Criteriile utilizate de guvern nu sunt transparente și nu pot fi contestate în instanță. În continuare, autoritățile publice se folosesc frecvent de competențele pe care le au pentru a excepta anumite tranzacții de la controlul concentrărilor economice. Criteriile de acordare a derogărilor respective nu sunt transparente și nu există nicio procedură formală prin care să poată fi contestate. De asemenea, guvernul continuă să utilizeze pe scară largă mandatul de care dispune pentru a emite decrete de urgență în temeiul regimului „stării de pericol”. Multe dintre decretele respective nu par să vizeze situația de urgență invocată, ceea ce slăbește securitatea juridică și interferează cu activitatea comercială normală.
(27) În pofida anumitor inițiative relevante și a unei rate globale de ocupare a forței de muncă ridicate, unele grupuri defavorizate, cum ar fi persoanele cu un nivel scăzut de educație, romii și persoanele cu handicap, se confruntă în continuare cu obstacole în ceea ce privește accesul la oportunități de perfecționare și intrarea pe piața muncii. Aceleași grupuri defavorizate tind, de asemenea, să aibă rezultate slabe în ceea ce privește competențele de bază la școală, să părăsească timpuriu școala, să devină șomeri sau inactivi și să nu urmeze decât rareori studii superioare. Inegalitățile își au originea în modul de organizare a sistemului de învățământ, caracterizat de concentrarea elevilor defavorizați din punct de vedere socioeconomic în anumite școli. În perioada 2014-2022, s-au alocat sume semnificative din fondurile politicii de coeziune a Uniunii pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii și pentru punerea în aplicare a unor măsuri active pe piața forței de muncă. Deși a crescut semnificativ în perioada respectivă, rata de ocupare a persoanelor slab calificate și a romilor rămâne mult mai scăzută decât rata globală de ocupare a forței de muncă. Decalajul în materie de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor cu handicap rămâne cu mult peste media Uniunii. Mai multe sectoare se confruntă cu lipsa de personal calificat, ceea ce îngreunează trecerea economiei Ungariei către un model de creștere cu valoare adăugată ridicată. Proporția absolvenților de învățământ terțiar este una dintre cele mai scăzute din Uniune, ceea ce reprezintă o provocare în ceea ce privește satisfacerea cererii tot mai mari de forță de muncă cu înaltă calificare. Din cauza duratei reduse a indemnizațiilor de șomaj, este dificilă participarea persoanelor la recalificare și perfecționare și găsirea unor locuri de muncă mai adecvate, care ar putea îmbunătăți productivitatea și competitivitatea. Deși în ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de lucrători străini, este posibil ca acest lucru să nu corespundă pe deplin nevoilor sectoarelor care se confruntă cu lipsa de personal calificat și cu deficite de forță de muncă.
(28) În ultimul deceniu, indicatorii sărăciei s-au îmbunătățit semnificativ, în concordanță cu creșterea ratei de ocupare a forței de muncă. Cu toate acestea, rata deprivării materiale și sociale grave este în continuare printre cele mai ridicate din Uniune, iar situația s-a înrăutățit în rândul copiilor și al romilor și în zonele îndepărtate. Impactul transferurilor sociale asupra reducerii sărăciei, deși este încă comparabil cu cel al altor state membre, a scăzut în ultimii ani. În pofida mediului economic inflaționist ridicat, unele prestații sociale, cum ar fi venitul minim, prestațiile familiale și beneficiile fiscale familiale, au rămas neschimbate în termeni nominali. Adecvarea venitului minim și a indemnizațiilor de șomaj este una dintre cele mai scăzute din Uniune. Sarcina fiscală totală asupra persoanelor cu venituri mici și dependența de taxa pe valoarea adăugată sunt ridicate, ceea ce are un efect disproporționat asupra grupurilor cu venituri mici în contextul impozitării forfetare neprogresive a veniturilor persoanelor fizice. Ponderea persoanelor care cheltuiesc peste 40 % din venitul gospodăriei lor pentru costurile cu locuința a crescut, de asemenea, din cauza inflației, a creșterii prețurilor la energie și locuințe, precum și a lipsei unor măsuri de sprijin specifice. Abordarea acestor provocări ar contribui, de asemenea, la sprijinirea convergenței sociale ascendente, în conformitate cu analiza din a doua etapă efectuată de Comisie pe baza caracteristicilor cadrului de convergență socială, etapă-pilot desfășurată în 2024. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263, semestrul european trebuie să includă supravegherea de către Comisie a punerii în aplicare a liniilor directoare privind ocuparea forței de muncă, printre altele prin intermediul unui cadru de identificare a riscurilor la adresa convergenței sociale.
(29) În pofida unor îmbunătățiri, dialogul social rămâne slab și fragmentat. Forumul tripartit din sectorul privat, care cuprinde autoritățile publice, sindicatele și asociațiile patronale, are posibilități limitate de a influența sau de a modifica planurile guvernului. Dialogul social limitat plasează angajații într-o poziție dezavantajoasă, inclusiv în ceea ce privește negocierea salariilor, în special în sectorul public. În urma instituirii unui statut profesional separat pentru anumite grupuri de angajați din sectorul public, capacitatea acestora de a-și apăra interesele colective a scăzut. În unele cazuri, aceasta a condus la anularea convențiilor colective și la renegocierea acestora. Măsuri precum limitarea dreptului profesorilor la grevă sau abolirea negocierilor colective în sectorul sănătății au erodat treptat drepturile lucrătorilor. Noua legislație privind colectarea cotizațiilor sindicale în sectorul public ar putea eroda și mai mult reprezentativitatea sindicatelor. Forurile relevante din sectorul public au avut o singură reuniune în 2023.
(30) Ungaria continuă să se bazeze în mare măsură pe combustibilii fosili, iar eforturile sale de a spori securitatea energetică prin renunțarea la dependența de importurile rusești sunt lente. Ponderea surselor regenerabile de energie în Ungaria a fost de 25,7 % în 2023, cu 18 puncte procentuale sub media Uniunii. Ponderea importurilor de țiței și gaze din Rusia a fost de 64 % în 2021 și de 75 % în 2023. Petrolul și gazele reprezintă două treimi din consumul de energie al țării. Ungaria are una dintre cele mai ridicate cifre din Uniune în ceea ce privește subvențiile pentru combustibilii fosili ca procent din PIB din cauza prețurilor subvenționate la energie pentru gospodării.
(31) Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și concluziile privind existența unor dezechilibre, recomandările formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1, 3 și 4. Politicile menționate în recomandările 1 și 4 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de nevoile de finanțare externă și guvernamentală și de presiunile exercitate asupra prețurilor. Politicile menționate în recomandarea 3 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de presiunile exercitate asupra prețurilor,