Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Lituania a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale în materie de reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual pentru 2024 privind piața unică și competitivitatea”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care nu a identificat Lituania ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Lituaniei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu până la trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 14 mai 2021, Lituania a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 28 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Lituaniei (9), care a fost modificată la 9 noiembrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Lituania a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8) La data de 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Lituania. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Lituania în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Lituania a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Lituania în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(9) În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Lituaniei a crescut de la 0,6 % din PIB în 2022 la 0,8 % în 2023, în timp ce datoria publică a crescut de la 38,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 38,3 % la sfârșitul anului 2023.
(10) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (11) Lituaniei să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, concordanța între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare per ansamblu neutră a politicilor fiscal-bugetare (12), luând în calcul menținerea sprijinului temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. S-a recomandat ca Lituania să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, Lituaniei i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023, orientarea fiscal-bugetară (13) a fost expansionistă, cu 0,6 % din PIB, în contextul unui nivel ridicat al inflației. Creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) din 2023 a avut o contribuție în mare măsură neutră, de -0,2 % din PIB, la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include creșterea cu 0,1 % din PIB a costului de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. Creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 a fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Contribuția în general neutră a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național s-a datorat reducerii cu 0,9 puncte procentuale a costurilor aferente măsurilor (specifice și nespecifice) de sprijin pentru gospodării și întreprinderi, adoptate ca răspuns la creșterile abrupte ale prețurilor la energie. Salariile, prestațiile sociale și pensiile din sectorul public s-au numărat printre principalii vectori de creștere a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile). Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 1,2 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 3,5 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere de 0,9 puncte procentuale în comparație cu 2022. Lituania a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Lituania a finanțat investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, spre exemplu instalarea a patru instalații de stocare a energiei pentru a asigura securitatea și stabilitatea sistemului de energie electrică lituanian. Aceste investiții publice sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(11) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,0 % în 2024 și cu 2,9 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) se va situa la 1,9 % în 2024 și la 1,8 % în 2025.
(12) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 1,8 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 38,9 % până la sfârșitul anului 2024. Creșterea deficitului în 2024 reflectă creșteri ale cheltuielilor care nu sunt pe deplin corelate cu creșterea veniturilor. Cheltuielile sunt în creștere ca urmare a indexării pensiilor și a prestațiilor sociale, a măririi salariilor din sectorul public, a transferurilor curente plătite de guvern și a cheltuielilor cu dobânzile. Se preconizează că salariile din sectorul public vor crește într-un ritm similar cu cel al salariilor din sectorul privat, pentru a permite menținerea competitivității sectorului public în calitate de angajator. Potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, cu 1,6 % din PIB în 2024.
(13) Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează finanțarea prin sprijin nerambursabil (denumit în continuare „granturi”), acordat în cadrul mecanismului, a unor cheltuieli reprezentând 0,8 % din PIB, comparativ cu 0,3 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Lituaniei. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se așteaptă ca în 2024 să fie susținute prin împrumuturi acordate în cadrul mecanismului cheltuieli reprezentând 0,5 % din PIB, comparativ cu 0,0 % din PIB în 2023.
(14) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (14) Lituaniei să mențină o poziție bugetară solidă în 2024. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, soldul structural al Lituaniei este estimat la -0,8 % din PIB în 2024, față de 0,1 % în 2023, rămânând astfel apropiat de obiectivul bugetar pe termen mediu al țării, și anume un sold structural de -1,0 % din PIB. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(15) În plus, Consiliul a recomandat Lituaniei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Lituania să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (15) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,3 % din PIB în 2023 și previzionat la mai puțin de 0,1 % în 2024 și la 0,0 % în 2025. În special, compensarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) calculată pentru energia termică și apa caldă pentru consumatorii casnici va rămâne în vigoare în 2024. Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei au fost eliminate progresiv în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(16) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Lituaniei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor scădea, de la 3,5 % din PIB în 2023, la 3,3 % din PIB în 2024. Acest lucru se datorează investițiilor excepțional de mari realizate în 2023 în infrastructuri, inclusiv în domeniile apărării și securității. În comparație, investițiile publice finanțate la nivel național au reprezentat, în medie, 2,8 % din PIB în perioada 2019-2022. Ținând seama de acești factori suplimentari, se consideră că investițiile publice din 2024 respectă recomandările Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor crește de la 1,2 % din PIB în 2023 la 1,8 % din PIB în 2024.
(17) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 2,2 % din PIB în 2025. Creșterea deficitului în 2025 reflectă în principal creșterea cheltuielilor sociale ca urmare a indexării pensiilor și a prestațiilor sociale; în paralel, se preconizează că veniturile vor rămâne stabile ca procent din PIB. Creșterea preconizată a veniturilor din contribuțiile sociale și din impozitele indirecte va fi contrabalansată de scăderea veniturilor din impozitul pe profit ca urmare a eliminării treptate a „contribuției temporare de solidaritate” percepute în prezent de la bănci (16), precum și de scăderea preconizată a veniturilor din dobânzi, întrucât guvernul intenționează să își reducă depozitele în numerar deținute la banca centrală. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 41,6 % până la sfârșitul anului 2025, fiind impulsionată de deficitul tot mai mare.
(18) Veniturile fiscale ale Lituaniei ca procent din PIB au crescut în 2023, dar sunt cu mult sub media Uniunii. Acest lucru limitează finanțarea disponibilă pentru cheltuielile publice în domeniul asistenței medicale, al protecției sociale și al serviciilor publice generale. În 2022, veniturile din impozitele pe proprietate, care se numără printre impozitele cel mai puțin dăunătoare creșterii economice, s-au ridicat la doar 0,3 % din PIB, de aproximativ șapte ori mai mici decât media Uniunii. Lituania a colectat mai puțin de jumătate din media Uniunii din impozitele pe capital (ca procent din PIB), are unele dintre cele mai scăzute taxe pe transport din Uniune și este unul dintre puținele state membre care nu percep o taxă auto anuală. Cheltuielile publice pentru protecția socială au crescut în 2023, dar se situează în continuare cu mult sub media Uniunii. Acest lucru are drept consecință niveluri relativ scăzute ale prestațiilor sociale și o acoperire limitată, pensiile pentru limită de vârstă fiind printre cele mai scăzute din Uniune în raport cu veniturile din muncă (17). Cheltuielile destinate serviciilor publice generale sunt deosebit de scăzute, gradul de finanțare (ca procent din PIB) fiind de mai puțin de jumătate din media Uniunii. Insuficiența resurselor financiare alocate îngrijirilor de sănătate conduce la o proporție ridicată a nevoilor nesatisfăcute pentru pacienți și, în special, pentru grupurile cu venituri mici, la o dependență puternică de plățile directe și la incapacitatea de a le oferi profesioniștilor din domeniul sănătății salarii și condiții competitive.
(19) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Lituaniei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Lituania să își poată îndeplini angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca țara să continue punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor prin abordarea provocărilor relevante, mai ales reforma fiscală. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a implementării cu succes a planului de redresare și reziliență.
(20) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (18), Lituania trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Chiar dacă Lituania a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, persistă provocări și disparități regionale semnificative între regiunea capitalei și restul Lituaniei în privința activității economice, a investițiilor și a indicatorilor sociali. Este esențial să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. Prioritățile convenite în cadrul programelor sunt în continuare relevante. Este important să se continue abordarea disparităților regionale, punându-se totodată accentul pe județele rămase în urmă. Îmbunătățirea calității serviciilor educative (inclusiv prin punerea în aplicare a Garanției europene pentru copii), sociale și de sănătate, precum și a accesului la acestea rămâne relevantă. Lituania ar putea, de asemenea, mobiliza platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (19), pentru a sprijini transformarea industriei prin dezvoltarea și producerea de soluții digitale și în domeniul tehnologiei profunde care să fie inovatoare și să aibă o valoare adăugată ridicată, precum și de tehnologii și biotehnologii curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, inclusiv în domeniul apărării și al dublei utilizări.
(21) Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale Uniunii, Lituania se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de sistemele de sănătate și de pensii, de competitivitate, de serviciile publice, precum și de mediul înconjurător și de gestionarea resurselor.
(22) Lituania dispune de o gamă limitată de servicii de prevenire, de diagnosticare timpurie și de îngrijire primară, iar echipele de asistență medicală primară duc lipsă de competențe adecvate. Prin urmare, rata mortalității care poate fi evitată prin prevenire și tratament rămâne ridicată. Această situație este influențată de deficiențele existente la nivelul intervențiilor de prevenire, al screeningului și al administrării tratamentelor, dar și de factorii de risc comportamentali. Cheltuielile cu sănătatea continuă să fie printre cele mai scăzute din Uniune (doar 68,6 % din acestea au fost finanțate din fonduri publice în 2021). Lituania începe să ia măsuri legislative și să realizeze investiții pentru a consolida asistența medicală primară și preventivă, dar rezultatele în această privință nu s-au materializat încă.
(23) Chiar dacă prestațiile sociale și pensiile pentru limită de vârstă au crescut, în medie, în ultimii ani, capacitatea sistemului de impozitare și de prestații sociale de a atenua sărăcia (20,9 % față de 16,5 % în Uniune) și inegalitatea veniturilor (raportul S80/S20 fiind de 6,39 față de 4,74 la nivelul Uniunii) rămâne insuficientă în Lituania. Nivelul de adecvare a pensiilor pentru limită de vârstă în raport cu venitul anterior pensionării s-a deteriorat și rămâne extrem de scăzut. În 2022, mediana veniturilor disponibile ale persoanelor în vârstă (65 de ani sau mai mult) a reprezentat 65 % din mediana veniturilor anterioare pensionării (20), fiind cu 15 puncte procentuale mai mică decât media Uniunii. Acest din urmă decalaj între veniturile anterioare pensionării și cele de după pensionare s-a tot adâncit din 2014. În 2022, rata de înlocuire agregată a pensiilor pentru limită de vârstă (21), care măsoară cuantumul pensiilor ca procent din salariile anterioare pensionării înainte de impozitare, a fost cea mai scăzută din Uniune. Deși cuantumul pensiei medii plătite de fondul asigurărilor sociale de stat a crescut semnificativ (de la 277 EUR în 2017 la 539 EUR în 2023), acesta rămâne în continuare sub pragul sărăciei (564 EUR în 2023). Gradul general scăzut de adecvare a pensiilor este unul dintre motivele principale ale sărăciei în rândul persoanelor în vârstă. În 2022, rata riscului de sărăcie în rândul persoanelor în vârstă a fost una dintre cele mai ridicate din Uniune (39,5 % în Lituania față de 17,3 % în Uniune). În pofida progreselor înregistrate în ultimii ani, sărăcia energetică rămâne printre cele mai ridicate din Uniune. Abordarea respectivelor provocări ar contribui, de asemenea, la sprijinirea convergenței sociale ascendente, în conformitate cu analiza de țară din a doua etapă efectuată de serviciile Comisiei pe baza caracteristicilor cadrului de convergență socială, etapă-pilot desfășurată în 2024. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263, semestrul european trebuie să includă supravegherea de către Comisie a punerii în aplicare a liniilor directoare privind ocuparea forței de muncă, printre altele prin intermediul unui cadru de identificare a riscurilor la adresa convergenței sociale.
(24) Disparitățile regionale persistă în Lituania, fiind exacerbate de evoluțiile demografice negative. Lituania se confruntă cu un decalaj semnificativ mai mare între zonele urbane și cele rurale în ceea ce privește riscul de sărăcie sau de excluziune socială în comparație cu media Uniunii (10,7 puncte procentuale față de 0,4 puncte procentuale în 2022, calculată ca diferența în ceea ce privește ponderea populației). Pentru municipalitățile mai mici și mai izolate, devine din ce în ce mai dificil să asigure un acces eficient la asistență medicală de calitate, la educație, la serviciile sociale, la transporturi, energie, aprovizionare cu apă și la alte servicii publice, precum și să accelereze dezvoltarea economică. Municipalitățile nu cooperează îndeajuns pentru a pune în comun expertiza și investițiile astfel încât să intensifice și să îmbunătățească eficiența și eficacitatea furnizării de servicii publice. Un sistem de transport public fragmentat și dezvoltat în mod inegal, lipsa conectivității interne și a intermodalității (22), a planificării călătoriilor și a altor servicii de bază de transport de pasageri împiedică accesul la locuri de muncă și la servicii publice, în special în zonele izolate și în cele rurale, contribuind la disparitățile regionale. Lituania dispune de rețeaua de transport public cel mai puțin dezvoltată și cel mai puțin utilizată din Uniune, doar 5,3 % din deplasările călătorilor fiind efectuate prin mijloace de transport public, dintre care 0,9 % cu trenul. Coordonarea sistemului de transport public al Lituaniei, atât la nivel regional, cât și la nivel central poate fi îmbunătățită semnificativ.
(25) Lituania a cunoscut o creștere limitată a productivității, parțial din cauza unei neconcordanțe de competențe. Deși țara are una dintre ratele cele mai ridicate de absolvire a învățământului terțiar, deficitul de personal calificat reprezintă un obstacol major în calea investițiilor pe termen lung pentru 72 % dintre firmele lituaniene, în timp ce doar 47 % dintre absolvenții de facultate găsesc un loc de muncă ce corespunde nivelului lor de educație. Implicarea partenerilor sociali în elaborarea programelor de studii și controlul calității programelor de studii din învățământul superior rămân slabe. Rețeaua de instituții de învățământ superior nu a fost adaptată la numărul tot mai mic de studenți și se va confrunta cu presiuni suplimentare odată cu intrarea în vigoare, în acest an, a unui nou sistem de admitere a studenților. Chiar dacă Lituania a prevăzut mai multe proiecte de reorganizare a instituțiilor sale de învățământ, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a spori eficiența rețelei de învățământ superior și pentru a consolida sistemul de cercetare fragmentat.
(26) Lituania se situează sub media Uniunii în ceea ce privește diferiții indicatori de inovare, cum ar fi intensitatea cercetării și a inovării (C&I), parteneriatele public-privat și investițiile private în C&I. Cheltuielile publice cu C&I s-au ridicat la 0,53 % din PIB în 2022, și anume cel mai scăzut nivel din 2007 încoace. Normele complexe limitează accesul mediului academic și al întreprinderilor la măsurile publice de sprijinire în materie de C&I. Investițiile private în C&I au stagnat în ultimii ani și sunt de trei ori mai mici decât media Uniunii. Acest lucru este agravat de accesul restrâns la finanțare, ceea ce împiedică dezvoltarea întreprinderilor inovatoare, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, care se confruntă cu o disponibilitate limitată a surselor de finanțare alternative.
(27) Economia Lituaniei, în special industria sa, este cu mult mai puțin eficientă față de media Uniunii în ceea ce privește utilizarea materialelor pentru a produce bogăție. Productivitatea resurselor a rămas în mod constant sub media Uniunii începând din 2018, fiind marcată de o amprentă a materiilor prime mai mare. Rata de utilizare circulară a materialelor în Lituania a fost de trei ori mai mică decât media Uniunii în 2022 (4,1 % față de 11,5 %) și nu a prezentat niciun indiciu de îmbunătățire din 2018. Aceasta înseamnă că aproximativ 96 % din totalul materialelor nu sunt reutilizate în Lituania, ceea ce indică o marjă considerabilă pentru îmbunătățirea sistemului fragmentat de sortare și de reciclare a deșeurilor și pentru promovarea utilizării materiilor prime secundare pentru crearea de valoare. În plus, trei sferturi din suprafața parcului imobiliar al Lituaniei au fost construite înainte de 1992, având drept consecință o eficiență energetică scăzută și un consum mai mare de energie (și o sărăcie energetică). Îmbunătățirea productivității resurselor poate reduce dependența de piețele volatile ale materiilor prime, poate diminua costurile de producție și, prin urmare, poate stimula competitivitatea prin creșterea eficienței, contribuind totodată la reducerea la minimum a impactului negativ asupra mediului. În același timp, două treimi din habitatele protejate în temeiul legislației Uniunii se află într-o stare de conservare nefavorabilă, în timp ce doar jumătate din toate corpurile de apă de suprafață ating o stare ecologică bună. Lituania a înregistrat o pierdere semnificativă a biodiversității în peisajele sale agricole. Acest fenomen este ilustrat de scăderea cu aproape jumătate a populației de păsări din habitatele agricole în perioada 2000-2020. Mai mult, sectorul agricol este al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră în Lituania și a înregistrat o creștere a emisiilor din 2005 până în prezent. În ansamblu, deficitul de investiții favorabile mediului a fost estimat la 2,2 % din PIB în Lituania în perioada 2014-2020, cu mult peste media Uniunii, care este de 0,8 %. Ca atare, există încă posibilitatea de a alinia în continuare practicile agricole la obiectivele de mediu.
(28) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea pentru 2024 privind zona euro. În ceea ce privește Lituania, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări cuprinse în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro,