Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Croația a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale în materie de reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual pentru 2024 privind piața unică și competitivitatea”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care nu a identificat Croația ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau riscă să fie afectate de dezechilibre și pentru care ar fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Croației. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu până la trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări care au fost emise în ultimii ani sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 14 mai 2021, Croația a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 28 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Croației (9), care a fost modificată la 8 decembrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Croația a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Faptul că acestea au fost atinse în mod satisfăcător presupune că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele atinse anterior.
(8) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Croația. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Croația în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Croația a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Croația în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(9) Potrivit datelor validate de Eurostat, soldul bugetului public al Croației a scăzut de la un excedent de 0,1 % din PIB în 2022 la un deficit de 0,7 % în 2023, iar datoria publică a scăzut de la 67,8 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 63,0 % la sfârșitul anului 2023.
(10) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (11) ca Croația să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor fiscal-bugetare (12), luând în calcul sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Croației i s-a recomandat să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023, orientarea fiscal-bugetară (13) a fost expansionistă, situându-se la 3,0 % din PIB, în contextul unui nivel ridicat al inflației. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 1,3 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include creșterea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor specifice de sprijin de urgență pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Așadar, în 2023, contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare nete finanțate la nivel național a fost determinată doar parțial de sprijinul de urgență specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a fost, de asemenea, determinată de măsuri nespecifice de urgență în domeniul energiei și de creșteri permanente ale salariilor din sectorul public și ale prestațiilor sociale. Creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 nu a fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 3,4 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 3,6 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere cu 1,4 puncte procentuale în comparație cu 2022. Croația a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Croația a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică, cum ar fi renovarea energetică a clădirilor, producția de biocombustibili și hidrogen, infrastructura de apă și de deșeuri, infrastructura de energie electrică și de gaze, digitalizarea administrației publice, investițiile în diagnosticarea digitală și în dotarea spitalelor cu echipamente digitale, precum și sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale în sectorul afacerilor. Aceste investiții publice sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(11) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 3,3 % în 2024 și cu 2,9 % în 2025 și că inflația măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) se va situa la 3,5 % în 2024 și la 2,2 % în 2025.
(12) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 2,6 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 59,5 % până la sfârșitul anului 2024. Creșterea deficitului în 2024 reflectă în principal creșterea suplimentară a cheltuielilor ca urmare a noii reforme a salariilor din sectorul public, noua creștere a pensiilor și a asistenței sociale, precum și creșterea ridicată a investițiilor finanțate la nivel național. Scăderea ponderii datoriei publice în PIB în 2024, în pofida unei orientări fiscal-bugetare expansioniste, se datorează efectului de numitor al unei creșteri încă robuste a PIB-ului și al unei ajustări stoc-flux de natură să reducă datoria. Aceasta din urmă include utilizarea parțială a rezervelor de depozite pentru a rambursa o parte din datorie în 2024 (după ce, în 2023, au fost înregistrate depozite mai mari ca urmare a prefinanțării unei părți din rambursările viitoare ale datoriilor) și operațiunile contabile în termenii Sistemului european de conturi în urma livrării de avioane militare care au fost plătite în anii precedenți. Potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, cu 1,2 % din PIB în 2024.
(13) Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează finanțarea prin sprijin nerambursabil (denumit în continuare „granturi”), acordat în cadrul mecanismului, a unor cheltuieli reprezentând 1,2 % din PIB, comparativ cu 0,7 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Croației. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se estimează că în 2024 vor fi susținute prin împrumuturi acordate în cadrul mecanismului cheltuieli în valoare de 0,3 % din PIB, comparativ cu 0,1 % din PIB în 2023.
(14) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (14) Croației să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 5,1 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (15). În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Croației vor crește cu 14,4 %, situându-se peste rata maximă de creștere recomandată. Aceste cheltuieli suplimentare care depășesc rata maximă de creștere recomandată pentru cheltuielile primare nete finanțate la nivel național corespund unei proporții de 3,6 % din PIB în 2024. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului.
(15) În plus, Consiliul a recomandat Croației să întreprindă acțiuni de eliminare treptată a măsurilor existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Croația să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (16) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 1,9 % din PIB în 2023 și este previzionat la 0,6 % în 2024 și la 0,0 % în 2025. În special, se presupune că măsurile privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze vor rămâne în vigoare până la sfârșitul lunii septembrie 2024. Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, respectivele previziuni ar presupune o ajustare fiscal-bugetară de 1,3 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național (17) aduc o contribuție expansionistă la orientarea fiscal-bugetară, de 2,2 % din PIB în anul respectiv. Nu se preconizează ca măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei să fie eliminate treptat cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului. Mai mult, se preconizează că economiile aferente nu vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Există riscul ca nici acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandarea Consiliului. Costul bugetar al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei care vizează protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile este estimat la 0,1 % din PIB în 2024 (0,4 % în 2023), din care 0,1 % din PIB este prevăzut pentru menținerea semnalului de preț pentru reducerea cererii de energie și creșterea eficienței energetice (0,3 % în 2023).
(16) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Croației să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor crește de la 3,6 % din PIB în 2023 la 4,5 % din PIB în 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor scădea de la 3,4 % din PIB în 2023 la 2,3 % din PIB în 2024. Această scădere este determinată de încheierea perioadei de programare 2014-2020 aferentă fondurilor structurale ale Uniunii, pentru care au fost disponibile fonduri până în 2023.
(17) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 2,6 % din PIB în 2025. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 59,1 % până la sfârșitul anului 2025.
(18) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Croației prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru a-și îndeplini angajamentele din planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca Croația să continue punerea în aplicare a reformelor și să accelereze investițiile prin abordarea provocărilor relevante, asigurând în același timp o capacitate administrativă solidă. Din cauza concentrării ridicate a investițiilor către sfârșitul perioadei de punere în aplicare a planului de redresare și reziliență, ar putea apărea provocări în ceea ce privește absorbția. Menținerea unui nivel suficient de solid de coordonare între diferitele niveluri administrative ar reduce aceste riscuri prin asigurarea unei guvernanțe eficace și prin facilitarea punerii în aplicare la timp a proiectelor. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(19) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (18), Croația trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Chiar dacă Croația a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, există în continuare provocări și persistă disparități regionale semnificative între capitală și restul Croației în privința productivității muncii, a nivelurilor investițiilor și a ocupării forței de muncă. Accelerarea implementării programelor politicii de coeziune, împreună cu consolidarea capacității administrative la toate nivelurile de guvernare, reprezintă un element esențial. Prioritățile convenite în cadrul programelor rămân relevante. Dincolo de măsurile privind capacitatea administrativă, este important să se implementeze rapid investiții în cercetare și dezvoltare (C&D) în afara regiunii capitalei. De asemenea, este necesar să se faciliteze tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic prin punerea în aplicare a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă, prin combaterea sărăciei energetice și prin crearea de comunități energetice. Îmbunătățirea colectării și a gestionării deșeurilor rămâne o prioritate. Este important să se promoveze politici active în ceea ce privește piața muncii, perfecționarea și recalificarea, în vederea creării de conturi personale de învățare, să se sprijine dezinstituționalizarea și să se investească în servicii sociale comunitare adecvate și la prețuri accesibile. Croația ar putea utiliza platforma Tehnologii strategice pentru Europa, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (19), pentru a sprijini transformarea competitivității sale prin investiții în domeniul tehnologiilor digitale și al inovării profunde, al tehnologiilor curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, al biotehnologiilor și al producției de medicamente.
(20) Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale Uniunii, Croația se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de accesul la diverse surse de finanțare, de promovarea piețelor de capital, de neconcordanțe între cererea și oferta de competențe pe piața forței de muncă, precum și de fragmentarea instituțiilor publice care desfășoară activități de cercetare, dezvoltare și inovare.
(21) Finanțarea nebancară în Croația rămâne insuficient dezvoltată. Capitalizarea bursieră și nivelul emisiunilor de instrumente de datorie și de capital se situează cu mult sub media Uniunii. Activitățile de pe piața capitalului privat și a capitalului de risc prezintă tendințe pozitive limitate. Nivelul scăzut de încredere în sursele alternative de finanțare și lipsa atractivității acestora reprezintă un obstacol suplimentar în calea direcționării economiilor private către piața de capital și a dezvoltării pieței bursiere. Ca parte a planului de redresare și reziliență, Croația este în curs de elaborare a unui cadru strategic pentru a stimula investițiile, a încuraja participarea pe piață, în special pentru investitorii de retail, și a stimula creșterea lichidității. În acest sens, creșterea capacității întreprinderilor mici și mijlocii inovatoare de a atinge nivelul de pregătire al pieței și de a atrage investitori poate promova un climat de investiții mai competitiv. Pe baza recentei emisiuni reușite de titluri de valoare și obligațiuni publice de retail, adoptarea de măsuri suplimentare care să faciliteze participarea directă a investitorilor de retail pe piețele de obligațiuni și de titluri de capital și care să remedieze obstacolele fiscale de care se lovesc investitorii ar consolida și mai mult rolul finanțării pe piață.
(22) Tendințele pozitive pe piața forței de muncă din Croația continuă, deși există în continuare neconcordanțe între cererea și oferta de competențe. Astfel de neconcordanțe exacerbează deficitul de forță de muncă, limitând în același timp creșterea productivității. Deficitul de forță de muncă este deosebit de pronunțat în sectorul construcțiilor, al turismului și în unele părți ale industriei. În pofida îmbunătățirilor, rata de ocupare a forței de muncă este în continuare scăzută, în special în rândul lucrătorilor slab calificați și al lucrătorilor tineri. Disponibilitatea limitată a structurilor de educație și îngrijire timpurie și a îngrijirii adecvate dezinstituționalizate pe termen lung împiedică participarea forței de muncă, în special a femeilor. Acest lucru agravează deficitul de forță de muncă și împiedică utilizarea deplină a forței de muncă interne în contextul tendințelor demografice nefavorabile. Deficitul de cadre didactice pentru disciplinele fizică și matematică afectează competențele de bază și rezultatele în cadrul Programului OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor, împiedicând dobândirea de competențe mai avansate, îmbunătățirea ratei de absolvire a învățământului terțiar (care este una dintre cele mai scăzute din Uniune), creșterea numărului de studenți în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) și capacitatea de inovare a economiei. Participarea la programele de învățare în rândul adulților este foarte limitată. Prin urmare, penuria de personal calificat este considerată de întreprinderi ca fiind unul dintre principalele obstacole în calea investițiilor. Croația a pus în aplicare investiții și reforme în educație și formare, inclusiv în cadrul planului de redresare și reziliență și al programelor politicii de coeziune, pentru a îmbunătăți oferta de lucrători calificați și pentru a alinia programele la nevoile pieței forței de muncă. Cu toate acestea, există atât necesitatea, cât și posibilitatea de a intensifica aceste eforturi prin ajustarea măsurilor existente și prin introducerea de conturi personale de învățare, pentru a face învățarea în rândul adulților mai atractivă și mai accesibilă, inclusiv pentru populația în vârstă de muncă inactivă și pentru lucrătorii străini. De asemenea, atât în cadrul sistemului de învățământ, cât și pe piața forței de muncă, sunt necesare eforturi sporite pentru dezvoltarea competențelor necesare pentru accelerarea tranziției către o economie circulară.
(23) Performanțele Croației în materie de cercetare și inovare continuă să prezinte tendințe pozitive. Cu toate acestea, realizarea de progrese suplimentare este împiedicată într-o anumită măsură de un peisaj extrem de fragmentat al activităților publice de cercetare, dezvoltare și inovare de la nivelul instituțiilor publice de cercetare și al facultăților din cadrul universităților. În special, numărul mare și fragmentarea acestor instituții împiedică eficiența și reduc posibilitățile de cooperare și de transfer de cunoștințe, inclusiv între întreprinderi și mediul academic. Croația a pus în aplicare reforme în cadrul planului de redresare și reziliență pentru a reduce numărul instituțiilor publice de cercetare. Cu toate acestea, creșterea anvergurii, a nivelului de ambiție și a ritmului de punere în aplicare a acestor eforturi ar avea un rol benefic. În plus, în pofida progreselor susținute, ponderea cheltuielilor întreprinderilor pentru C&D, precum și adoptarea sistemelor de inovare de către întreprinderi rămân cu mult sub media Uniunii, ceea ce conduce la o scădere generală a performanței.
(24) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea pentru 2024 privind zona euro. În ceea ce privește Croația, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări cuprinse în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro,