Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (4) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Franța a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale în materie de reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual pentru 2024 privind piața unică și competitivitatea”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care a identificat Franța ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Franței. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024, a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu cel mult trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 28 aprilie 2021, Franța a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Franței (9), care a fost modificată la 14 iulie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Franța a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8) La 2 mai 2024, Franța și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2024 și Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (11). În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Franța cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Franța. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Franța în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Franța a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Franța în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(10) În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Franța. Principalele constatări ale evaluării de către serviciile Comisiei a vulnerabilităților macroeconomice cu care se confruntă Franța în sensul regulamentului respectiv au fost publicate în luna aprilie 2024. La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Franța nu se mai confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, măsurile de politică au contribuit la reducerea vulnerabilităților, cu relevanță transfrontalieră, legate de competitivitate, în contextul unei creșteri scăzute a productivității, însă eforturile trebuie să continue, dat fiind că vulnerabilitățile legate de nivelul ridicat al datoriei publice continuă să existe. Competitivitatea prețurilor a evoluat favorabil din 2021, parțial datorită inflației mai scăzute decât cea a partenerilor comerciali. Cu toate acestea, rezultatele în materie de competitivitate prin costuri au fost mai eterogene, deoarece, în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, productivitatea muncii a fost limitată de factori temporari, inclusiv de tezaurizarea persistentă a forței de muncă în unele sectoare-cheie, precum și de politici vizând creșterea gradului de ocupare a forței de muncă. Acestea au condus la o creștere robustă a ocupării forței de muncă în ultimii ani. Se preconizează că productivitatea muncii și competitivitatea se vor îmbunătăți în viitor, datorită investițiilor și reformelor planificate, care ar trebui să sprijine reducerea gradului de îndatorare. Datoria sectorului privat a crescut semnificativ în timpul crizei COVID-19, dar a fost însoțită de o creștere a ratei economiilor realizate de gospodării, precum și de creșteri ale capitalului propriu și de acumularea de rezerve de lichidități în întreprinderi, care sunt utilizate în prezent. Creditele pentru investițiile întreprinderilor rămân dinamice, în pofida înăspririi condițiilor financiare. Din 2021, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut într-o oarecare măsură odată cu redresarea PIB-ului, ajungând la puțin peste 110 % în 2023. Se preconizează că aceasta va rămâne, în linii mari, stabilă în 2024, dar va crește din nou în 2025, pe fondul persistenței unor deficite publice mari în ipoteza menținerii politicilor actuale. Răspunsul de politică la vulnerabilitățile identificate în legătură cu competitivitatea în contextul unei creșteri scăzute a productivității a fost, în linii mari, adecvat și ar trebui să sprijine creșterea productivității în următorii ani, însă este necesar să se continue eforturile. Punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență va contribui la abordarea în continuare a provocărilor în materie de competitivitate, îmbunătățind în același timp creșterea productivității. Deși au fost luate măsuri de politică pentru consolidarea finanțelor publice, sunt necesare în mod clar mai multe eforturi pentru a reduce nivelul ridicat al datoriei publice. Pactul de stabilitate și de creștere reformat, inclusiv utilizarea procedurii aplicabile deficitelor excesive, oferă un mecanism de supraveghere adecvat și solid pentru abordarea riscurilor legate de sustenabilitatea finanțelor publice.
(11) În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Franței a crescut de la 4,8 % din PIB în 2022 la 5,5 % în 2023 (12), în timp ce datoria publică a scăzut de la 111,9 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 110,6 % la sfârșitul anului 2023. Astfel cum s-a anunțat în Comunicarea Comisiei din 8 martie 2023 intitulată „Orientări de politică bugetară pentru 2024”, Comisia face primul pas către deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, potrivit datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente. La data de 19 iunie 2024, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a evaluat situația bugetară a Franței, întrucât deficitul său public din 2023 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Raportul a concluzionat că, având în vedere respectiva evaluare și după luarea în considerare a avizului Comitetului economic și financiar formulat în temeiul articolului 126 alineatul (4) din tratat, Comisia intenționează să propună, în luna iulie 2024, deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive pentru Franța, propunând Consiliului să adopte o decizie în temeiul articolului 126 alineatul (6) din tratat de stabilire a existenței unei situații de deficit excesiv în Franța.
(12) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (13) Franței să asigure în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu (14), ținând seama de sprijinul temporar continuu și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, Franței i s-a recomandat să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, Franței i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (15) a fost contracționistă în 2023, situându-se la 0,5 % din PIB, în contextul unei inflații ridicate. În 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,3 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară, fiind în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,4 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 4,1 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere cu 0,1 puncte procentuale în comparație cu 2022. Franța a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Aceasta a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică, cum ar fi pentru dezvoltarea și implementarea industrială a soluțiilor pe bază de hidrogen din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pentru proiecte de inovare în sisteme agricole sustenabile, materiale reciclate, clădiri inovatoare și pentru digitalizarea și decarbonizarea mobilității, precum și investiții pentru renovarea termică a clădirilor. Aceste investiții publice sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(13) În Programul de stabilitate pentru 2024, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 1,0 % în 2024 și de 1,4 % în 2025, proiectând inflația măsurată pe baza indicelui prețurilor de consum (IPC) la 2,5 % în 2024 și la 1,7 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va scădea la 5,1 % din PIB în 2024 și la 4,1 % din PIB în 2025, în timp ce se estimează o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 112,3 % până la sfârșitul anului 2024 și la 113,1 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se estimează că deficitul public va scădea treptat la 3,6 % din PIB în 2026 și la 2,9 % în 2027. Prin urmare, se preconizează că în 2027 soldul deficitului public va ajunge sub valoarea de referință a deficitului din tratat, de 3 % din PIB. Totodată, se preconizează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat la 112,9 % în 2026 și la 112,0 % în 2027.
(14) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 0,7 % în 2024 și cu 1,3 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) se va situa la 2,5 % în 2024 și la 2,0 % în 2025.
(15) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 5,3 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 112,4 % până la sfârșitul anului 2024. Scăderea deficitului în 2024 reflectă în principal retragerea majorității măsurilor de urgență legate de energie și economiile de cheltuieli de 0,3 % din PIB adoptate în februarie 2024, parțial compensate de creșterea rapidă preconizată a dobânzilor pentru datoria publică la aproximativ 2,0 % din PIB, impulsionată de rate mai ridicate pentru noi emisiuni. În plus, previziunile includ totodată impactul de 0,1 % din PIB al unui impozit excepțional pentru producătorii de energie și pentru profiturile financiare excepționale legate de energie. Creșterea ponderii datoriei în PIB în 2024 reflectă în principal impactul unui deficit primar ridicat și al creșterii plăților dobânzilor, în timp ce efectul de reducere a datoriei generat de creșterea nominală ar fi mai moderat decât în ultimii ani. Potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă, cu 1,1 % din PIB în 2024.
(16) Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează finanțarea prin sprijin nerambursabil (denumit în continuare „granturi”), acordat în cadrul mecanismului, a unor cheltuieli reprezentând 0,2 % din PIB, comparativ cu 0,2 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Franței.
(17) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (16) Franței să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 2,3 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete (17) finanțate la nivel național. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Franței vor crește cu 1,8 % (18), situându-se sub rata maximă de creștere recomandată. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(18) În plus, Consiliul a recomandat Franței să întreprindă acțiuni de eliminare treptată a măsurilor existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Franța să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (19) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,9 % din PIB în 2023 și este previzionat la 0,2 % în 2024 și la 0,0 % în 2025. În special, se presupune că plafonul pentru prețurile reglementate ale energiei electrice, pus în aplicare printr-o scădere a impozitului intern pe consumul final de energie electrică (TICFE) și prin subvenții directe pentru compensarea furnizorilor de energie electrică, va rămâne în vigoare în 2024. Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, respectivele previziuni ar presupune o ajustare fiscal-bugetară de 0,6 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național (20) aduc o contribuție contracționistă la orientarea fiscal-bugetară de 1,0 % din PIB în anul respectiv. Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei au fost eliminate progresiv în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Mai mult, se preconizează că economiile aferente vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Acest lucru este, de asemenea, în conformitate cu recomandarea Consiliului.
(19) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Franței să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor rămâne stabile, la 4,1 % din PIB în 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din venituri obținute din fonduri ale Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor rămâne stabile la 0,4 % din PIB în 2024.
(20) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 5,0 % din PIB în 2025. Scăderea deficitului în 2025 în condițiile menținerii politicilor actuale reflectă în principal relansarea preconizată a creșterii. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 113,8 % până la sfârșitul anului 2025. Creșterea ponderii datoriei în PIB este determinată în principal de deficitele primare ridicate și de creșterea plăților dobânzilor.
(21) Cheltuielile fiscale din Franța sunt numeroase și implică o grea sarcină bugetară. Legea bugetului pentru 2023 a estimat costul bugetar al unui număr de 465 de cheltuieli fiscale incluse pe listă în 2022 la 88 de miliarde EUR (3,3 % din PIB), excluzând efectul creditului fiscal pentru ocuparea forței de muncă și competitivitate (crédit d'impôt pour la compétitivité et l'emploi, CICE), care a fost retras în 2019. În special, creditul fiscal pentru cercetare (crédit d’impôt recherche, aproximativ 7 miliarde EUR), creditul fiscal pentru angajații casnici (crédit d’impôt pour l'emploi d'un salarié à domicile, 5,7 miliarde EUR), alocația de 10 % pentru pensii și regimul de pensionare (abattement de 10 % sur les pensions et retraites, 4,4 miliarde EUR) și rata de 10 % pentru lucrările de îmbunătățire, transformare, amenajare și întreținere (taux de 10 % pour les travaux d’amélioration, de transformation, d’aménagement et d’entretien, 4,3 miliarde EUR) au fost elementele cele mai substanțiale din legea bugetului pentru 2023. Din 2013, în pofida numeroaselor încercări de a controla costul și numărul cheltuielilor fiscale, acestea au crescut cu peste 16 % în termeni reali. Deși cheltuielile fiscale pot fi motivate prin obiective de politică economică sau socială, acestea nu sunt neapărat instrumentul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor și, în unele cazuri, pot conduce la denaturări economice grave. După cum a semnalat Curtea de Conturi a Franței, cheltuielile fiscale reduc eficiența și transparența regimului fiscal francez, introduc un grad semnificativ de complexitate și, în sens mai larg, duc la o alocare mai puțin eficientă din cauza denaturărilor generate de deciziile individuale. Legea privind programarea multianuală a finanțelor publice pentru perioada 2023-2027, adoptată în noiembrie 2023, a introdus dispoziții specifice pentru a limita impactul bugetar al cheltuielilor fiscale, a controla numărul acestora și a le face mai eficiente, urmărind, în același timp, să îmbunătățească transparența comunicării cu Parlamentul în contextul procesului bugetar anual. Cu toate acestea, încercările anterioare au demonstrat un succes limitat în ceea ce privește reducerea complexității fiscale și a costurilor bugetare asociate cheltuielilor fiscale. Întrucât, prin definiție, cheltuielile fiscale nu intră în sfera controalelor bugetare instituite asupra cheltuielilor, limitarea lor ar necesita un grad similar de monitorizare, care să completeze analiza cheltuielilor inițiată de guvern în cadrul planului de redresare și reziliență.
(22) Reprezentând 57,3 % din PIB în 2023, cheltuielile publice ale Franței rămân cu mult peste media UE. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 estimează o diferență similară în 2024 și 2025. Prin urmare, consolidarea fiscală în Franța necesită acțiuni decisive în ceea ce privește cheltuielile publice. Noul mecanism de analiză a cheltuielilor, adoptat prin Legea bugetului pentru 2023 în contextul planului de redresare și reziliență, are potențialul de a sprijini o astfel de consolidare, precum și reducerea datoriei publice. Principalul obiectiv al acestui nou mecanism este de a efectua evaluări periodice ale cheltuielilor publice, cu scopul de a identifica cheltuielile cele mai eficiente care favorizează creșterea economică, incluziunea socială și tranziția verde și cea digitală, economisind totodată cheltuieli în cazurile în care sunt detectate ineficiențe. Un prim raport cu propuneri concrete a fost prezentat Parlamentului în iulie 2023. Cu toate acestea, transpunerea în măsuri de economisire concrete și cuantificate în legea bugetului pentru 2024 pare limitată. În viitor, consolidarea fiscală ar beneficia de pe urma integrării regulate în viitoarea planificare bugetară anuală și multianuală a obiectivelor cuantificate de economisire a cheltuielilor stabilite în analizele cheltuielilor.
(23) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Franței prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru a-și îndeplini angajamentele din planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca Franța să continue punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(24) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (21), Franța trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Franța a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. În 2023, Franța a înregistrat o creștere moderată pe întregul teritoriu, deși cu diferențe persistente semnificative între regiuni, unele dintre acestea înregistrând o creștere lentă pe termen lung. Există disparități considerabile în materie de dezvoltare între regiunile ultraperiferice și metropolitane, precum și între zonele urbane și cele neurbane. Este esențial să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. Prioritățile convenite în cadrul programelor rămân relevante. Este deosebit de important să se continue sprijinirea activităților de cercetare, dezvoltare și inovare la nivel regional, în special prin stimularea ecosistemelor regionale de inovare și a competențelor strategice și prin atragerea de talente. Necesitatea de a spori capacitatea de digitalizare și de inovare a întreprinderilor, în special în regiunile aflate într-o capcană de dezvoltare, merită, de asemenea, o atenție deosebită. Prioritățile care contribuie la tranziția verde rămân esențiale, cu un accent deosebit pe producția de energie din surse regenerabile, pe dezvoltarea de sisteme energetice inteligente și pe măsurile de eficiență energetică, precum și pe adaptarea la schimbările climatice. În regiunile ultraperiferice, aprovizionarea cu apă potabilă, tratarea apelor reziduale și colectarea și gestionarea deșeurilor municipale rămân elemente fundamentale. Incluziunea activă a grupurilor dezavantajate, cum ar fi persoanele care provin dintr-un context de migrație și persoanele cu handicap, precum și investițiile specifice în recalificare și perfecționare, în funcție de nevoile pieței muncii, cu o atenție deosebită acordată grupurilor dezavantajate, sunt în continuare importante. De asemenea, este esențial să se continue măsurile de combatere a sărăciei și de incluziune socială, acordând o atenție deosebită copiilor, accesului la locuințe și prevenirii evacuărilor din locuințe. Franța ar putea, de asemenea, să utilizeze platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (22), pentru a sprijini transformarea industrială. Franța ar putea, în special, să dezvolte în continuare competențele, tehnologiile și infrastructura necesare și să stimuleze implicarea în noi lanțuri valorice strategice (industria „zero net”, materiile prime critice, decarbonizarea industriilor mari consumatoare de energie).
(25) Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale Uniunii, Franța se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de deficitul de competențe, de inegalitățile din sistemul de învățământ și de deteriorarea rezultatelor educaționale, de condițiile de muncă și de formare a cadrelor didactice, precum și cu provocări legate de mediul de afaceri, cercetare, dezvoltare și inovare și de tranziția verde. Abordarea acestor provocări ar sprijini stimularea competențelor lucrătorilor și a rezultatelor învățării și creșterea productivității muncii. În plus, acest demers ar putea, de asemenea, să îmbunătățească eficiența întreprinderilor franceze, ceea ce ar spori competitivitatea economiei franceze. Stimularea în continuare a competitivității și a productivității muncii ar contribui, de asemenea, la sprijinirea sustenabilității finanțelor publice.
(26) Deficitul de lucrători calificați este unul dintre principalele obstacole în calea recrutării. În 2022, acest lucru a fost valabil în special în sectorul industrial, în sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și în cel al sănătății, precum și în profesiile care necesită competențe pentru tranziția verde. În plus, 45 % dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) franceze au declarat că este foarte dificil să angajeze personal cu competențele adecvate, față de 38 % în Uniune. 83 % dintre întreprinderile franceze identifică deficitul de forță de muncă și de competențe ca fiind unul dintre principalele obstacole în calea investițiilor, față de 81 % în Uniune. În plus, lipsa competențelor adecvate împiedică investițiile în decarbonizarea industriei. În pofida investițiilor în perfecționarea și recalificarea lucrătorilor, sprijinite și prin mecanism, persistă dificultăți, în special în ceea ce privește atragerea persoanelor slab calificate (23) și orientarea persoanelor care încep o formare către formări necesare pentru sectoarele prioritare. Evaluarea investițiilor anterioare și recente, cum ar fi Planul de investiții în competențe (plan d’investissement dans les compétences), subliniază că doar 25 % din formări vizează un sector prioritar și 20 % din formări vizează profesii în care se înregistrează un deficit de competențe. De asemenea, doar aproximativ 25 % dintre adulții slab calificați au participat la activități de învățare în 2022. Eficacitatea măsurilor care sprijină perfecționarea și recalificarea poate fi afectată de scăderea performanței în sistemul de învățământ, întrucât competențele de bază constituie temelia pentru a urma o formă de educație și formare continuă. Deși Planul de investiții în competențe a fost reînnoit până în 2027, mijloacele dedicate acestuia au scăzut.
(27) În pofida cheltuielilor publice ridicate pentru educație, sistemul de învățământ francez a înregistrat recent o scădere semnificativă a performanței, marcată și de impactul semnificativ al mediului socioeconomic din care provin elevii. Conform sondajului din 2022 al Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), 28,8 % dintre tinerii în vârstă de 15 ani au avut rezultate insuficiente la matematică în Franța față de 29,5 % în Uniune, 26,9 % la lectură față de 26,2 % în Uniune și 23,8 % la științe față de 24,2 % în Uniune. Rezultatele se situează în jurul mediei Uniunii, care s-a înrăutățit, de asemenea, considerabil. Ponderea elevilor cu rezultate slabe a crescut semnificativ din 2018 pentru toate cele trei materii. În același timp, se înregistrează o scădere semnificativă a ponderii elevilor foarte performanți, în special la matematică și lectură. Declinul competențelor de bază este și mai pronunțat în rândul elevilor defavorizați în vârstă de 15 ani, inclusiv al celor proveniți din familii de migranți, care se confruntă cu un risc de rezultate slabe de două ori mai mare decât colegii lor născuți în Franța, cu părinți născuți în Franța. Îmbunătățirea performanței elevilor în ceea ce privește competențele de bază este un element crucial, începând de la o vârstă fragedă. Cheltuielile totale pentru învățământul primar în Franța sunt ușor mai scăzute decât media OCDE. În ultimii ani au fost puse în aplicare mai multe măsuri pentru a reduce inegalitățile în școală, cum ar fi reducerea la jumătate a numărului de elevi în clasele din „zonele de educație prioritară”. Deși primele evaluări indică impactul pozitiv al măsurii asupra rezultatelor educaționale ale elevilor, cei 70 % dintre elevii defavorizați care locuiesc în afara zonelor prioritare nu beneficiază de această măsură. În 2023, Ministerul Educației a încurajat o mai mare mixitate socială în școli prin stabilirea unui obiectiv neobligatoriu de reducere a segregării sociale în școlile publice cu 20 % până în 2027 și prin semnarea unui memorandum de înțelegere cu școlile private. În plus, măsura adoptată în septembrie 2023, care a introdus o oră săptămânală de predare diferențiată pentru limba franceză și matematică pentru toți elevii, are potențialul de a consolida competențele de bază. Cu toate acestea, impactul acestor măsuri asupra rezultatelor învățării nu este încă resimțit și vor fi necesare evaluări suplimentare. Adaptarea resurselor și a metodelor la circumstanțele locale și la nevoile elevilor ar putea contribui și mai mult la îmbunătățirea performanței și echității sistemului de învățământ.
(28) Deși salariile cadrelor didactice au crescut în 2023, persistă preocupări cu privire la atractivitatea profesiei, iar deficitul de cadre didactice afectează rezultatele educaționale. Franța are un raport dintre numărul de elevi și de profesori dintre cele mai mari din Uniune. În plus, utilizarea din ce în ce mai frecventă a personalului temporar, mai puțin calificat, cu mai puțină experiență și care are un acces mai redus la formare decât cadrele didactice titulare, ar putea afecta calitatea predării. Au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de predare, inclusiv consolidarea formării pentru limba franceză și matematică destinată cadrelor didactice din învățământul primar. Cu toate acestea, există posibilitatea de a extinde în continuare aceste măsuri, în special printr-o mai bună aliniere a formării inițiale și continue la nevoile în continuă schimbare ale tuturor elevilor și prin acordarea unei mai mari autonomii cadrelor didactice și școlilor. În special, deși un raport OCDE arată că acordarea unui grad ridicat de autonomie școlilor poate avea un impact pozitiv asupra performanței elevilor (în cazul în care este asociat cu asumarea răspunderii), Curtea de Conturi a Franței avertizează că, în practică, directorii școlilor au posibilități limitate de a-și adapta instituția la nevoile elevilor și la circumstanțele locale.
(29) În pofida mai multor reforme în scopul simplificării administrative, întreprinderile din Franța percep în continuare sarcina administrativă ca fiind împovărătoare, ceea ce afectează inovarea și productivitatea. Potrivit unui sondaj din 2022, 49 % dintre întreprinderi consideră că complexitatea procedurilor administrative este „o problemă foarte gravă” (printre cele mai ridicate procente din Uniune și peste media Uniunii de 33 %). Franța estimează că numărul excesiv de norme cauzează costuri de cel puțin 3 % din PIB pe an. În conformitate cu sugestiile părților interesate de a reduce sarcina administrativă, ar putea fi acordată prioritate limitării numărului de documente care trebuie prezentate (principiul înregistrării „doar o singură dată” a datelor), generalizând digitalizarea procedurilor, însă menținând un punct de contact direct cu administrația. De asemenea, s-ar putea acorda prioritate fie înlocuirii regimurilor de autorizare cu simple declarații de respectare a condițiilor aplicabile, fie, în cazul sectoarelor mai sensibile, simplificării autorizațiilor prin reducerea timpului de acordare a autorizării și prin adoptarea unei aprobări tacite în cazul în care aceasta nu este încă folosită.
(30) Franța oferă o finanțare publică substanțială pentru a sprijini cercetarea, dezvoltarea și inovarea în întreprinderi. Din rândul statelor membre, Franța alocă una dintre cele mai mari cote din PIB-ul său pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea în întreprinderi (0,45 % din PIB în 2021) (24). Cu toate acestea, cercetarea și dezvoltarea în întreprinderi stagnează și rămân sub media Uniunii (1,43 % din PIB în 2022). Conform Sondajului BEI privind investițiile din 2023, doar 30 % dintre întreprinderile franceze (dintre care 99,8 % sunt IMM-uri) au investit în dezvoltarea de noi produse, procese și servicii. Acesta este unul dintre cele mai scăzute procente din Uniune. În contextul stagnării indicatorilor legați de cooperarea dintre mediul academic și întreprinderi (25) și al scăderii atractivității carierelor academice, se preconizează că Legea privind programarea cercetării și alte măsuri anunțate, dintre care unele sunt incluse în planul de redresare și reziliență, vor îmbunătăți eficiența sistemului de cercetare prin consolidarea legăturii dintre știință și economie și prin creșterea atractivității carierelor în cercetare. Cu toate acestea, va trebui să treacă timp pentru ca impactul acestor măsuri să se materializeze, care apoi va fi vizibil în indicatori. Există un credit fiscal costisitor pentru cercetare, însă evaluările acestuia au evidențiat deficiențe majore. Evaluarea efectuată în 2021 de Comisia Națională pentru Evaluarea Politicilor de Inovare (Commission nationale d’évaluation des politiques d’innovation) a indicat că schema nu a avut efecte semnificative asupra întreprinderilor mai mari, în pofida faptului că sprijinul s-a concentrat asupra acestora. Prin urmare, există posibilitatea de a direcționa mai bine această schemă din domeniul cercetării și dezvoltării pentru a îmbunătăți rezultatele cercetării și dezvoltării, însă limitându-i costurile. Alte măsuri menite să sprijine inovarea au o amploare mult mai redusă, însă vizează mai bine IMM-urile. Printre acestea se numără, în special, creditul fiscal pentru inovare și statutul de „nouă întreprindere inovatoare” (Jeunes Entreprises Innovantes), care oferă beneficii sociale și fiscale întreprinderilor nou-înființate care îndeplinesc criterii specifice de intensitate și de creștere în domeniul cercetării și dezvoltării.
(31) În mixul energetic francez, ponderea combustibililor fosili a crescut într-o oarecare măsură în 2022, în timp ce ponderea energiei din surse regenerabile nu a fost decât de 14,6 %. În plus, Franța nu și-a îndeplinit obiectivul Uniunii pentru 2020 privind energia din surse regenerabile, înregistrând un deficit semnificativ. În pofida unei creșteri a capacității instalate de energie din surse regenerabile în 2022, determinată de creșterea semnificativă a energiei solare, Franța a rămas în urmă în ceea ce privește implementarea energiei din surse regenerabile, în special pentru producția de energie electrică, având în vedere obiectivele pentru 2030. Având în vedere că este nevoi de timp pentru a construi centralele nucleare suplimentare anunțate și se preconizează că nevoile de electrificare vor crește rapid, implementarea rapidă a surselor regenerabile de energie ar contribui la securitatea aprovizionării cu energie a Franței, reducând în același timp dependența țării de combustibilii fosili. În martie 2023, Franța a adoptat o lege privind accelerarea producției de energie din surse regenerabile, care implică o identificare de jos în sus, cu termene precise, de către municipalități a „zonelor pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile”. Este prevăzută o punere în aplicare rapidă. Cu toate acestea, până la jumătatea lunii aprilie 2024, mai puțin de 20 % din municipalități începuseră să identifice aceste zone. În plus, unul dintre actele de punere în aplicare care trebuie să stabilească obiectivele regionalizate ale planului energetic multianual (programmation pluriannuelle de l’énergie) nu este încă publicat. Se menține totodată necesitatea de a simplifica procedurile de conectare la rețeaua de distribuție pentru autoconsum. Sunt necesare investiții suplimentare în rețelele electrice și soluțiile de flexibilitate, cum ar fi stocarea, pentru a integra volume crescute de energie din surse regenerabile și pentru a asigura securitatea aprovizionării.
(32) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea pentru 2024 privind zona euro. În ceea ce privește Franța, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări cuprinse în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro,