Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (4) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Grecia a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale pentru reformele și investițiile în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual privind piața unică și competitivitatea pentru 2024”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care a identificat Grecia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Greciei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) modificat privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) modificată privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau de cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu cel mult trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări relevante emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 27 aprilie 2021, Grecia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Greciei (9), care a fost modificată la 8 decembrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Grecia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Faptul că acestea au fost atinse în mod satisfăcător presupune că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele atinse anterior.
(8) Grecia și-a prezentat, la 30 aprilie 2024, Programul național de reformă pentru 2024 și Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (11). În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Grecia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Grecia. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Grecia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Grecia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Grecia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(10) În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Grecia. Principalele constatări ale evaluării de către serviciile Comisiei a vulnerabilităților macroeconomice cu care se confruntă Grecia în sensul regulamentului respectiv au fost publicate în aprilie 2024. La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Grecia se confruntă cu dezechilibre macroeconomice după ce, în 2023, s-a constatat că țara înregistrează dezechilibre excesive. În special, Grecia se confruntă cu vulnerabilități legate de datoria publică mare și de stocul ridicat de credite neperformante în contextul șomajului ridicat, vulnerabilități care sunt în continuare relevante, dar care s-au atenuat semnificativ și se estimează că se vor atenua și mai mult. Cu toate acestea, poziția externă rămâne slabă. Ponderea datoriei publice în PIB a continuat să scadă și, deși se menține la un nivel ridicat, fiind de aproximativ 162 % în 2023, riscurile pe termen scurt la adresa sustenabilității datoriei par scăzute. Creșterea PIB-ului nominal a reprezentat un element principal al scăderii rapide a ponderii datoriei publice în PIB în ultimii ani, iar îmbunătățirea preconizată a soldurilor bugetare va asigura în continuare menținerea tendinței de scădere. Deficitul de cont curent, care s-a accentuat mult în perioada 2020-2022, s-a redus semnificativ în 2023, dar se menține la un nivel ridicat în contextul unei cereri interne dinamice. Anul acesta și în anul următor se preconizează doar îmbunătățiri marginale ale contului curent, deoarece se estimează că importurile se vor menține la un nivel ridicat ca urmare a creșterii solide a investițiilor. Raportul dintre poziția investițională internațională netă profund negativă (PIIN) și PIB s-a îmbunătățit, de asemenea, anul trecut, pe fondul creșterii ridicate a PIB-ului nominal, dar rămâne cel mai mic din Uniune. Creditele neperformante au înregistrat o reducere puternică în ultimii ani și au continuat să scadă în 2023, dar ritmul de soluționare a creditelor neperformante în afara sectorului bancar este încă lent și, prin urmare, continuă să afecteze economia. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut și șomajul a continuat să scadă, dar este încă relativ ridicat. Măsurile de politică susținute și reformele structurale ample întreprinse de-a lungul anilor au contribuit în mod clar la reducerea vulnerabilităților identificate. Menținerea orientării fiscal-bugetare prudente și aplicarea în continuare la timp a planului de redresare și reziliență reprezintă elemente esențiale pentru îmbunătățirea competitivității și pentru asigurarea reechilibrării economiei, inclusiv în ceea ce privește poziția externă.
(11) În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Greciei a scăzut de la 2,5 % din PIB în 2022 la 1,6 % în 2023, în timp ce datoria publică a scăzut de la 172,7 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 161,9 % la sfârșitul anului 2023.
(12) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (12) Greciei să ia măsuri pentru a asigura în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu (13), ținând seama de menținerea sprijinului temporar și specific pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie și pentru persoanele care fug din Ucraina. În același timp, s-a recomandat Greciei să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, Greciei i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023, orientarea fiscal-bugetară (14) a fost expansionistă, situându-se la 0,5 % din PIB, în contextul unui nivel ridicat al inflației. În 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,6 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară, fiind în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Contribuția contracționistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național s-a datorat reducerii cu 2,7 % din PIB a costurilor aferente măsurilor (specifice și nespecifice) de sprijin de urgență pentru gospodării și întreprinderi, adoptate ca răspuns la creșterile bruște ale prețurilor la energie. Principalii factori care au contribuit la creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) au fost transferurile sociale, inclusiv pensiile. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 2,5 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 2,6 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere de 0,2 puncte procentuale în comparație cu 2022. Grecia a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Grecia a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, pentru securitatea energetică, ca de exemplu sprijinirea introducerii de noi surse regenerabile de energie în rețeaua de energie electrică, care este înlesnită prin modernizarea infrastructurii de transport, precum și pentru acordarea de asistență financiară întreprinderilor mici și mijlocii pentru a le permite să adopte soluții digitale. Aceste investiții publice sunt finanțate din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(13) În Programul de stabilitate pentru 2024, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 2,5 % în 2024 și de 2,6 % în 2025, preconizând inflația măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) la 2,6 % în 2024 și la 2,0 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va scădea la 1,2 % din PIB în 2024 și la 0,9 % din PIB în 2025 și că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 152,7 % până la sfârșitul anului 2024 și la 146,3 % până la sfârșitul anului 2025. Programul de stabilitate pentru 2024 nu include proiecții bugetare pentru perioada de după 2025.
(14) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 2,2 % în 2024 și cu 2,3 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul IAPC se va situa la 2,8 % în 2024 și la 2,1 % în 2025.
(15) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 1,2 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 153,9 % până la sfârșitul anului 2024. Scăderea deficitului în 2024 reflectă în principal creșterea modestă a beneficiilor sociale în comparație cu creșterea veniturilor. Potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi expansionistă, cu 0,3 % din PIB în 2024.
(16) Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează finanțarea prin sprijin nerambursabil (denumit în continuare „granturi”), acordat în cadrul mecanismului, a unor cheltuieli reprezentând 1,5 % din PIB, comparativ cu 1,0 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Greciei. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că, atât în 2023, cât și în 2024, vor fi finanțate prin împrumuturi acordate în cadrul mecanismului cheltuieli reprezentând mai puțin de 0,1 % din PIB.
(17) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (15) Greciei să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 2,6 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete (16) finanțate la nivel național. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Greciei vor crește cu 1,8 % (17), situându-se sub rata maximă de creștere recomandată. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(18) În plus, Consiliul a recomandat Greciei să întreprindă acțiuni de eliminare treptată a măsurilor existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Grecia să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (18) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,0 % din PIB în 2023 și este previzionat la 0,1 % în 2024 și la 0,1 % în 2025. În special, se presupune că alocația majorată pentru încălzire și rambursarea taxei speciale pe motorină către fermieri vor rămâne în vigoare în 2024 și 2025, chiar dacă impactul acestora este minor (19). Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei au fost eliminate treptat în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(19) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, ca Grecia să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor scădea de la 2,6 % din PIB în 2023 la 2,4 % din PIB în 2024. Aceasta din cauza calendarului perioadelor de programare ale fondurilor structurale ale Uniunii. În special, se presupune că rata de cofinanțare a Uniunii în cazul investițiilor aferente noului program este mai mare decât în cazul investițiilor aferente perioadei de programare anterioare. Aceasta duce la scăderea cheltuielilor cu investițiile cofinanțate la nivel național. Ajustarea fiscal-bugetară din 2024 nu rezultă în principal din scăderea investițiilor. Ținând seama de acești factori suplimentari, se consideră că investițiile publice din 2024 sunt în concordanță cu recomandările Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor crește de la 2,5 % din PIB în 2023 la 3,4 % din PIB în 2024.
(20) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 0,8 % din PIB în 2025. Scăderea deficitului în 2025 reflectă în principal reducerea cheltuielilor cu dobânzile și creșterea modestă a masei salariale din sectorul public. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 149,3 % până la sfârșitul anului 2025. Scăderea ponderii datoriei în PIB în 2025 reflectă în principal creșterea excedentului primar și a PIB-ului nominal, precum și ajustările datorie-deficit. Politica fiscal-bugetară prudentă ar trebui să contribuie și la consolidarea poziției externe.
(21) Pe baza celor mai bune practici și a reformelor efectuate ca parte a planului de redresare și reziliență, inclusiv a unei noi reforme menite să consolideze și mai mult eforturile Greciei de combatere a evaziunii fiscale, cadrul de politică fiscală poate fi consolidat în continuare astfel încât Grecia să poată să atragă mai multe investiții, reducând astfel deficitul de investiții, care rămâne semnificativ. În special, prin introducerea unui sistem mai amplu de soluții fiscale anticipate, în conformitate cu cele mai bune practici ale Uniunii, contribuabilii ar beneficia de o interpretare transparentă a legislației fiscale existente și s-ar asigura o mai mare securitate juridică pentru investitori. De asemenea, intensificarea eforturilor de extindere a capacității Autorității Independente pentru Venituri Publice ar putea contribui la o mai mare conformare fiscală.
(22) Grecia a continuat să ia măsuri în vederea modernizării administrației publice, dar există încă loc pentru ameliorarea ulterioară a eficienței. În urma unei ajustări semnificative după 2010, dimensiunea și costurile administrației publice au fost, în linii mari, aliniate la media Uniunii. Masa salarială a sectorului public din Grecia a rămas stabilă în 2023, la 10,8 % din PIB, ușor peste media Uniunii (10,2 % din PIB). Ajustarea indemnizațiilor, inclusiv pentru funcțiile de conducere, care a intrat în vigoare la începutul anului 2024, a fost în concordanță cu grila de salarizare unificată, întrucât ajustarea s-a aplicat în întreaga administrație publică. Pentru a proteja aceste câștiguri în viitor, este esențial: să se asigure aplicarea în continuare a grilei salariale unificate, menținând nivelurile actuale ale personalului prin aplicarea în continuare a regulii „numărului constant” cu privire la angajările de personal permanent și să se mențină plafonul pentru personalul cu contracte pe durată determinată, introdus în 2022. Planul de redresare și reziliență cuprinde măsuri menite să îmbunătățească eficacitatea administrației publice, printre care instituirea unui cadru de guvernanță pe mai multe niveluri, care a fost adoptat în 2023. Pentru ca îmbunătățirile preconizate în ceea ce privește coordonarea dintre nivelurile central, regional și local să se concretizeze, conform estimărilor, cadrul, inclusiv structurile de guvernanță și sistemul de informații avute în vedere, va deveni pe deplin operațional în cursul anului 2024.
(23) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Greciei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Grecia să își poată îndeplini angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca țara să continue punerea în aplicare a reformelor și să accelereze investițiile prin abordarea provocărilor relevante, asigurând în același timp o capacitate administrativă solidă. Autoritățile elene au adoptat măsuri de îmbunătățire a punerii în aplicare și de stimulare a capacității administrative, iar planul de redresare și reziliență conține măsuri specifice suplimentare care se preconizează că vor contribui la atingerea acestui obiectiv. Printre provocările specifice cu care se confruntă Grecia se numără: (i) proceduri contencioase îndelungate pentru soluționarea acțiunilor introduse în justiție împotriva procedurilor de achiziții publice, ceea ce riscă să amâne data planificată de finalizare a investițiilor după luna august 2026; (ii) transferul lent al drepturilor de proprietate și (iii) proasta coordonare, evidentă în special în ceea ce privește investițiile și reformele care acoperă domenii de politică care depășesc sfera de competență a unui singur minister. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a implementării cu succes a planului de redresare și reziliență.
(24) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (20), Grecia trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Grecia a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. În special, Grecia continuă să înregistreze o creștere lentă în regiunile mai periferice și disparități semnificative între zonele urbane și cele neurbane. Accelerarea implementării programelor politicii de coeziune, împreună cu consolidarea capacității administrative la nivel național și regional, reprezintă un element esențial. Prioritățile convenite în cadrul programului sunt în continuare relevante. În special, acțiunile de ameliorare a capacității întreprinderilor de a inova și acțiunile care pun accentul pe sprijinul specific pentru întreprinderi sunt esențiale pentru stimularea competitivității. Ca parte a tranziției verzi, sunt necesare investiții în gestionarea deșeurilor pentru a atinge obiectivele de reciclare și a reduce depozitarea deșeurilor. Este esențial să se îmbunătățească gospodărirea apelor într-un mod cuprinzător, care să includă gestionarea apei și a apelor uzate, recuperarea energiei, digitalizarea, reutilizarea apei, apa pluvială și desalinizarea durabilă pe baza surselor regenerabile de energie. Tranziția energetică implică o pondere mai mare a energiei din surse regenerabile, soluții de stocare și o eficiență energetică sporită, precum și abordarea problemei sărăciei energetice. O pondere mai mare a transportului urban curat este, de asemenea, esențială pentru atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon. Prin programele politicii de coeziune ar trebui să se investească în continuare în competențe, pe baza unei strategii cuprinzătoare, pentru a pune în aplicare Garanția pentru copii, pentru a promova servicii de îngrijire pe termen lung și locuințe sociale de calitate și la prețuri accesibile și pentru a consolida activarea pe piața muncii și integrarea socială a comunităților marginalizate, precum romii și persoanele care provin dintr-un context de migrație. Pe fondul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, prevenirea și pregătirea pentru riscurile legate de schimbările climatice merită o mai mare atenție. Grecia ar putea, de asemenea, să valorifice inițiativa platformei „Tehnologii strategice pentru Europa”, instituite prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (21), pentru a sprijini transformarea sa industrială, în special producția și stocarea energiei curate, transportul maritim verde și biotehnologia, precum și dezvoltarea competențelor verzi și digitale.
(25) Pe lângă provocările economice și sociale abordate în planul de redresare și reziliență și în alte fonduri ale Uniunii, Grecia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de creșterea economică, de cadrul de reglementare și de perfecționarea forței de muncă, care, dacă ar fi soluționate, ar putea stimula competitivitatea țării. Deși în creștere, rata de ocupare a forței de muncă este printre cele mai scăzute din Uniune, iar accesul la piața forței de muncă este în continuare dificil, în special pentru femei și tineri. În ceea ce privește educația, Grecia a luat măsuri în ultimii ani pentru a revizui programele școlare, inclusiv în contextul planului de redresare și reziliență, și pentru a integra în programa școlară unele cursuri privind competențele non-tehnice și digitale. Cu toate acestea, rezultatele în materie de competențe de bază se mențin la un nivel deosebit de slab, ceea ce afectează rezultatele în ceea ce privește participarea la piața forței de muncă, productivitatea și competitivitatea. Un argument în acest sens îl reprezintă rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citire și științe, care s-au înrăutățit brusc din 2012, fiind printre cele mai proaste din Uniune, conform celui mai recent Program al OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor. Ponderea ridicată și în creștere a elevilor cu rezultate slabe, inclusiv în rândul celor care provin din medii mai avantajate, și ponderea scăzută a elevilor cu cele mai bune rezultate evidențiază provocări structurale în ceea ce privește calitatea și echitatea sistemului de învățământ. Grecia se clasează, de asemenea, pe ultimul loc în rândul statelor membre în ceea ce privește participarea la educația timpurie, conform datelor Eurostat din 2019 pentru copiii cu vârsta de cel puțin 3 ani, și la un nivel mediu în rândul statelor membre, cu o rată de participare de 29,6 % în ceea ce privește serviciile formale de îngrijire a copiilor cu vârsta sub 3 ani (pe baza datelor din 2023). S-a dovedit că acest lucru are în mod categoric un impact asupra rezultatelor ulterioare în materie de educație. Provocările care subminează rezultatele în materie de educație ale Greciei pot fi legate de: (i) subfinanțarea sistemului de învățământ; (ii) punerea unui accent insuficient pe metodele de predare și învățare bazate pe competențe care favorizează competențele antreprenoriale, non-tehnice și transversale; (iii) niveluri scăzute de autonomie școlară și (iv) progrese limitate în evaluarea sistematică a cadrelor didactice.
(26) Îmbunătățirea serviciilor pentru public și creșterea sustenabilității economice, fiscale și climatice reprezintă în continuare priorități importante. În acest context, există posibilitatea de a îmbunătăți în continuare gestionarea activelor de stat, inclusiv prin modernizarea întreprinderilor de stat și prin dezvoltarea de bunuri imobiliare publice. În anumite întreprinderi de stat, unele reforme au fost aplicate cu succes, ceea ce a contribuit la creșterea flexibilității operaționale și a autonomiei comerciale, la consolidarea capacităților de gestionare internă și la îmbunătățirea politicilor și proceselor de achiziții publice, de remunerare și de recrutare. Reproducerea unor astfel de practici ar fi spre folosul altor întreprinderi de stat, care ar putea să aducă o mai mare valoare atât societății, cât și economiei. Corporația Elenă pentru Active și Participații și filialele sale au un rol central în gestionarea acestor active de stat. Se analizează modalitățile de îmbunătățire în continuare a eficienței și eficacității corporației, de exemplu prin creșterea capacității sale organizaționale și funcționale și prin consolidarea autonomiei sale operaționale și a expertizei sale interne în materie de investiții.
(27) Procesul lent de acordare a autorizațiilor de mediu cauzat, printre altele de lacunele în materie de reglementare, continuă să împiedice investițiile la nivel central și regional. Autorizațiile de mediu fac parte integrantă din procesul general de autorizare a oricărui tip de investiție, iar procesul de obținere a unei autorizații de mediu este complex și îndelungat. În special, nu există încă o clasificare din perspectiva protecției mediului a surselor regenerabile de energie sau condiții care să determine circumstanțele în care activitățile industriale cu impact limitat asupra mediului pot fi autorizate. De asemenea, trebuie stabilite criteriile pentru cazurile care necesită o procedură de autorizare simplificată ca urmare a unor modificări nesemnificative. Lipsa unor acte normative care să contribuie la soluționarea acelor chestiuni îngrădește îmbunătățirile legislative introduse anterior cu scopul de a fundamenta acordarea autorizațiilor de mediu pe criterii mai raționale și bazate pe riscuri. Adoptarea acelor acte normative pendinte ar putea avea un impact semnificativ asupra momentului efectuării evaluărilor de mediu și asupra calității acestora, atât pentru autorizațiile noi, cât și pentru autorizațiile modificate/reînnoite pentru investițiile în cauză. De asemenea, în pofida definitivării cadrului de reglementare pentru introducerea de evaluatori de mediu din sectorul privat, registrul relevant este în continuare nevalorificat, iar sistemul nu a fost încă aplicat. Finalizarea cadrului de reglementare prin adoptarea actelor legislative secundare lipsă și operaționalizarea sistemului de evaluatori privați de mediu certificați ar contribui la consolidarea mediului de afaceri din Grecia, deoarece se preconizează că aceste demersuri vor reduce blocajele din procesul de acordare a autorizațiilor de mediu și vor consolida încrederea investitorilor. Se preconizează că măsurile de politică menționate anterior vor facilita investițiile pentru creșterea productivității și lărgirea bazei de export, contribuind astfel la reducerea dependenței de importuri, la ameliorarea perspectivelor de creștere și la susținerea reechilibrării externe, precum și la atenuarea dezechilibrelor legate de stocuri.
(28) În pofida eforturilor depuse, în special prin creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în producția globală de energie electrică, Grecia se bazează în continuare foarte mult pe combustibilii fosili, petrolul și gazele reprezentând 55 % și, respectiv, 20 % din mixul său energetic în 2022. Deși capitolul privind REPowerEU adăugat la planul revizuit de redresare și reziliență al Greciei conține mai multe reforme și investiții menite să accelereze eforturile de decarbonizare ale Greciei, sunt încă necesare acțiuni suplimentare pentru a reduce dependența Greciei de combustibilii fosili. Grecia are unul dintre cele mai vechi parcuri de vehicule din Uniune, iar utilizarea surselor regenerabile de energie în transporturi se menține la un nivel foarte scăzut. Drept urmare, sectorul transporturilor din Grecia reprezintă în continuare unul dintre principalii producători de dioxid de carbon. Pentru a accelera electrificarea sectorului transporturilor, o politică mai ambițioasă ar putea fi un început. Această politică ar putea prevedea extinderea categoriilor de vehicule care în temeiul Legii naționale privind clima au obligația de a trece de la motoarele cu combustie la motoare electrice și asigurarea aplicării dispozițiilor privind retragerea vehiculelor foarte poluante.
(29) Creșterea frecvenței și a gravității dezastrelor naturale care afectează Grecia a exercitat o presiune puternică asupra sistemului de protecție civilă. În 2023, Grecia a fost afectată de incendii de pădure și de inundații grave, care au provocat decese omenești, daune catastrofale mediului natural și ample prejudicii patrimoniale și daune ale infrastructurii. Se preconizează că investițiile în protecția civilă incluse în planul de redresare și reziliență și fondurile politicii de coeziune vor stimula capacitățile de răspuns în caz de dezastre. Cu toate acestea, eforturile de prevenire pot fi consolidate în continuare. Reformele și investițiile menite să îmbunătățească eficacitatea și eficiența sistemului de alertă timpurie, a infrastructurii de reziliență la efectele schimbărilor climatice și a altor măsuri de prevenire a riscurilor ar putea completa măsurile de pregătire și ar putea contribui la reducerea daunelor cauzate de viitoarele dezastre naturale. De asemenea, domeniul de aplicare al investițiilor s-ar putea axa pe acțiuni care consolidează reziliența prin abordarea prevenirii și a pregătirii, precum și prin utilizarea abordărilor bazate pe ecosisteme.
(30) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea pentru 2024 privind zona euro. În ceea ce privește Grecia, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia, a celei de a patra și a celei de a cincea recomandări cuprinse în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro.
(31) Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și concluziile privind existența unor dezechilibre, recomandările formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1, 2 și 3. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de datoria publică, de poziția externă și de creditele neperformante. Politicile menționate în recomandările 2 și 3 sprijină creșterea potențială a PIB-ului și, prin urmare, contribuie, de asemenea, la abordarea recomandării 1. Recomandările 1, 2 și 3 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandărilor formulate în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro, în concordanță cu considerentul 30,