Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Irlanda a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale pentru reformele și investițiile în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual pentru 2024 privind piața unică și competitivitatea”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la data de 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, în care nu a identificat Irlanda ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Irlandei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe politicile pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficace și mai coerentă a aplicării legii. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau de cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu.În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu cel mult trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 28 mai 2021, Irlanda a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 8 septembrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Irlandei (9), care a fost modificată la 8 decembrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Irlanda a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8) Irlanda și-a prezentat, la 30 aprilie 2024, Programul național de reformă pentru 2024, iar la 10 mai 2024, Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (11). În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Irlanda referitoare la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9) La data de 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Irlanda. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Irlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Irlanda a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Irlanda în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(10) Conform datelor validate de Eurostat, excedentul public al Irlandei a rămas stabil, la 1,7 % din PIB în 2023, iar datoria publică a scăzut de la 44,4 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 43,7 % la sfârșitul anului 2023.
(11) La data de 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (12) Irlandei să ia măsuri pentru a asigura, în 2023, concordanța între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor fiscal-bugetare (13), ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie și pentru persoanele care fug din Ucraina. Totodată, Consiliul a recomandat ca Irlanda să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, acesta a recomandat ca Irlanda să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023, orientarea fiscal-bugetară (14) a fost expansionistă, cu 0,9 % din PIB, în contextul unui nivel ridicat al inflației. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,8 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor specifice de sprijin de urgență pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie, precum și creșterea cu 0,1 % din PIB a costului de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. Prin urmare, contribuția expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 nu s-a datorat sprijinului de urgență temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie și s-a datorat doar parțial sprijinirii persoanelor care fug din Ucraina. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a fost determinată și de creșterea permanentă a salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale și de creșterea cheltuielilor cu asistența medicală. În concluzie, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 nu a fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”) în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,1 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 2,3 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere de 0,2 puncte procentuale în comparație cu 2022. Irlanda a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Aceasta a finanțat investiții publice în favoarea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și în favoarea securității energetice, cum ar fi electrificarea liniilor de cale ferată pentru navetiști și un program de furnizare de infrastructură digitală în școli. Aceste investiții publice sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(12) În Programul de stabilitate pentru 2024, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 2,6 % în 2024 și de 3,9 % în 2025, proiectând inflația măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) la 2,1 % atât în 2024, cât și în 2025. Se preconizează că excedentul public va scădea la 1,6 % din PIB în 2024 și va crește la 1,7 % din PIB în 2025, în timp ce se estimează o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 41,5 % până la sfârșitul anului 2024 și la 39,5 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se preconizează că excedentul public va scădea la 1,5 % din PIB în 2026 și va crește la 1,7 % în 2027. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public va rămâne sub valoarea de referință a deficitului prevăzută în tratat, de 3 % din PIB, pe durata programului. Totodată, se preconizează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat la 37,8 % în 2026 și la 36,7 % în 2027.
(13) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 1,2 % în 2024 și cu 3,6 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul IAPC se va situa la 1,9 % în 2024 și la 1,8 % în 2025.
(14) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un excedent public de 1,3 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 42,5 % până la sfârșitul anului 2024. Excedentele mai scăzute reflectă o abordare prudentă în ceea ce privește posibila menținere a unui nivel ridicat de creștere a cheltuielilor în 2024 și 2025. Scăderea ponderii datoriei în PIB în 2024 reflectă în principal excedentul public și ar fi mai mare dacă nu s-ar fi efectuat ajustări stoc-flux semnificative. Potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi în general neutră, situându-se la -0,1 % din PIB în 2024.
(15) Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează finanțarea prin granturi, acordate în cadrul mecanismului, a unor cheltuieli reprezentând mai puțin de 0,1 % din PIB, similar cu 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Irlandei.
(16) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (15) Irlandei să mențină o poziție bugetară solidă în 2024. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, soldul structural al Irlandei este estimat la 1,8 % din PIB în 2024, față de 1,0 % în 2023, rămânând astfel peste obiectivul bugetar pe termen mediu al țării, și anume un sold structural de -0,5 % din PIB. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(17) Mai mult, Consiliul a recomandat Irlandei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Irlanda să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (16) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,4 % din PIB în 2023 și este previzionat la 0,1 % în 2024 și la 0,0 % în 2025. Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei au fost eliminate progresiv în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(18) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Irlandei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor crește, de la 2,3 % din PIB în 2023, la 2,5 % din PIB în 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din venituri obținute din fonduri ale Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor rămâne stabile la 0,1 % din PIB în 2024.
(19) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, excedentul public ar urma să ajungă la 1,2 % din PIB în 2025. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 41,3 % până la sfârșitul anului 2025. Scăderea ponderii datoriei în PIB în 2025 reflectă în principal excedentul public și ar fi mai mare dacă nu s-ar fi efectuat ajustări stoc-flux semnificative.
(20) Există preocupări legate de impactul raportului cost-eficacitate al sistemului de sănătate asupra sustenabilității bugetare. Irlanda este singura țară din Uniune în care nu există acoperire universală a asistenței medicale primare, ceea ce exercită o presiune mai mare asupra spitalelor. Se preconizează că îmbătrânirea populației va exercita presiuni asupra sistemului de sănătate: se estimează că aceasta va duce la o creștere cu 1,5 puncte procentuale a cheltuielilor publice cu asistența medicală ca procent din PIB pentru Irlanda până în 2070, cu mult peste creșterea preconizată de 0,4 puncte procentuale pentru Uniune.
(21) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Irlandei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Irlanda să își poată îndeplini angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca țara să continue punerea în aplicare a reformelor și să accelereze investițiile prin abordarea provocărilor relevante, asigurând în același timp o capacitate administrativă solidă. Aceasta include depunerea la timp a viitoarelor cereri de plată. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(22) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (17), Irlanda trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Irlanda a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. Irlanda continuă să înregistreze disparități economice și sociale importante între zonele metropolitane și alte zone din țară, în special în regiunea Nord-Vest. Există deficiențe semnificative în ceea ce privește integrarea pe piața forței de muncă a grupurilor defavorizate, care se confruntă cu riscuri de sărăcie și de excluziune socială disproporționat de ridicate. Prioritățile convenite în cadrul programelor continuă să fie relevante, este deci important să se accelereze punerea lor în aplicare. Obiectivul care vizează consolidarea ecosistemelor de inovare la nivel regional este în continuare relevant, unul dintre scopurile urmărite fiind reducerea decalajului în materie de inovare dintre regiunea Nord-Vest și celelalte două regiuni. Facilitarea accesului la serviciile sociale și elaborarea unor măsuri specifice în materie de competențe pentru grupurile cele mai defavorizate cu scopul de a aborda deficitul de forță de muncă, sărăcia și excluziunea socială rămân importante. Irlanda ar putea mobiliza platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (18), pentru a stimula investiții în digitalizare și în transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii și în cercetarea în domeniul tehnologiilor energetice curate, în conformitate cu strategia de specializare inteligentă, cu „Viziunea pentru Irlanda: Strategia 4.0 privind industria 2020-2025”, precum și cu Future Manufacturing Ireland.
(23) Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale Uniunii, Irlanda se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește alimentarea cu apă potabilă și epurarea apelor uzate, precum și sistemul de gestionare a deșeurilor. În plus, persistă provocări legate de sistemul de energie electrică, infrastructura energetică, tehnologiile pentru rețele inteligente și eficiența energetică.
(24) Există încă deficiențe majore în sectoarele apei și apelor uzate, care afectează calitatea apei. Aceste deficiențe sunt exacerbate de ratele constant ridicate de scurgere în sistemul de alimentare cu apă. Irlanda înregistrează rezultate slabe în ceea ce privește standardele prevăzute în Directiva 91/271/CEE a Consiliului (19), deoarece o cantitate semnificativă de ape uzate urbane este încă netratată sau necolectată, în mare parte din cauza infrastructurii învechite. O parte semnificativă a populației irlandeze nu este conectată încă nici măcar la un sistem secundar de epurare a apelor uzate. Captarea apei și modificările aduse corpurilor de apă nu sunt controlate suficient din cauza absenței unui cadru juridic adecvat. Lipsa unei infrastructuri adecvate pentru alimentarea cu apă potabilă și pentru colectarea și epurarea apelor uzate poate limita construirea de locuințe sau de facilități industriale în anumite zone, afectând astfel competitivitatea.
(25) Sistemul energetic al Irlandei a continuat să prezinte semne de vulnerabilitate în 2023, deoarece prețurile cu amănuntul ale energiei electrice au rămas mai mari decât media Uniunii. În a doua jumătate a anului 2023, Irlanda a înregistrat cele mai mari prețuri din Uniune la energie electrică pentru consumatori casnici, iar aceste prețuri rămân în continuare ridicate. Irlanda și-a stabilit obiective ambițioase privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile și a început să introducă surse regenerabile suplimentare de energie, ceea ce va exercita o presiune asupra sistemului de energie electrică prin creșterea volumelor de producție variabilă. Sunt necesare capacități suplimentare de rețea, atât la nivel de transport, cât și la nivel de distribuție, inclusiv pentru noi proiecte transfrontaliere. Capacitatea insuficientă a rețelei afectează și competitivitatea, în special în ceea ce privește atragerea și menținerea întreprinderilor. Constrângerile legate de capacitate generează, de asemenea, costuri de producție mai mari, ceea ce poate descuraja întreprinderile. Autoritatea națională de reglementare a fost însărcinată cu elaborarea unui plan privind flexibilitatea cererii pentru a permite sistemului energetic irlandez să funcționeze eficient cu ponderi ridicate de energie electrică din surse regenerabile. Flexibilitatea cererii și modernizarea substanțială a infrastructurii de transport, distribuție și stocare vor fi esențiale pentru ca Irlanda să atingă obiectivul de 80 % energie electrică din surse regenerabile, astfel cum este stabilit în planul său de acțiune pentru climă, să reducă restricționarea producției existente de energie din surse regenerabile și să integreze producția planificată de energie eoliană offshore de 5 GW până în 2030. Sunt necesare acțiuni suplimentare de promovare a flexibilității cererii și a participării consumatorilor la resursele de energie distribuite, pentru a permite responsabilizarea consumatorilor, îmbunătățind în același timp flexibilitatea sistemului energetic. Printre aceste acțiuni se numără participarea consumatorilor la serviciile de echilibrare și de flexibilitate.
(26) În pofida progreselor înregistrate în punerea în aplicare a inițiativelor de îmbunătățire a eficienței energetice, sunt încă necesare măsuri suplimentare pentru a reduce consumul de energie și a decarboniza parcul imobiliar, în special modernizarea energetică, renovarea și tranziția accelerată către încălzirea din surse regenerabile a locuințelor. Irlanda nu a reușit să reducă momentan consumul de energie, care se preconizează că va crește până în 2030, potrivit raportului Irlandei privind proiecțiile energetice naționale, și va depăși plafoanele sectoriale de emisii stabilite pentru sectorul mediului construit. Deși volumul real de renovărilor profunde rămâne limitat, Irlanda a început să pună în aplicare obiectivele ambițioase ale planului său de acțiune în domeniul climei. S-au alocat peste 400 de milioane EUR pentru eficiența energetică a clădirilor în cadrul bugetului de stat pentru 2024. Implementarea programelor cuprinzătoare de economisire a energiei în sectorul public ar putea crește performanța energetică a parcului imobiliar public. Sunt necesare, de asemenea, eforturi suplimentare pentru a aborda consumul de energie în transporturi și industrie prin electrificarea în continuare a liniilor de cale ferată pentru navetiști și prin stimularea sistemelor de monitorizare și control al energiei.
(27) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea pentru 2024 privind zona euro. În ceea ce privește Irlanda, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua și a celei de a patra recomandări cuprinse în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro,