Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (4) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie, capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale în materie de reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual privind piața unică și competitivitatea pentru 2024”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care a identificat Germania ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Germaniei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu cel mult trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor specifice fiecărei țări relevante emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 28 aprilie 2021, Germania a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Germaniei (9), care a fost modificată la 8 decembrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Germania a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Faptul că acestea au fost atinse în mod satisfăcător presupune că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele atinse anterior.
(8) Germania și-a prezentat, la 17 aprilie 2024, Programul național de reformă pentru 2024, iar la 24 aprilie 2024, Programul de stabilitate pentru 2024, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (11). În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Germania referitoare la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Germania. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Germania în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Germania a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Germania în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(10) În temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, Comisia a efectuat un bilanț aprofundat pentru Germania. Principalele constatări ale evaluării de către serviciile Comisiei a vulnerabilităților macroeconomice cu care se confruntă Germania în sensul regulamentului respectiv au fost publicate în luna aprilie 2024. La 19 iunie 2024, Comisia a concluzionat că Germania se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, Germania se confruntă cu vulnerabilități legate de excedentul mare de cont curent. Aceste vulnerabilități rămân relevante, în pofida unei oarecare reduceri a excedentului de cont curent de-a lungul anilor, deoarece persistă problema subiacentă a cererii interne scăzute și a nivelului redus al investițiilor, care are relevanță transfrontalieră, în timp ce răspunsul în materie de politici a fost limitat. Având în vedere scăderea prețurilor la energie, cererea internă scăzută și reducerea comerțului mondial, excedentul de cont curent a revenit la 5,9 % din PIB în 2023, de la 4,2 % din PIB în 2022. Se preconizează că acesta va crește într-o oarecare măsură anul acesta și anul viitor, rămânând însă cu mult sub nivelurile anterioare pandemiei. Având în vedere dimensiunea economiei germane și integrarea sa comercială în zona euro, acest aspect are o relevanță transfrontalieră. Scăderea prețurilor locuințelor a redus considerabil amploarea supraevaluării acestor prețuri, cu un impact limitat asupra sistemului financiar până în prezent, însă bunurile imobile comerciale necesită în continuare monitorizare. Scăderea investițiilor în locuințe ar putea conduce la reapariția presiunilor asupra prețurilor și la riscuri ulterioare de supraevaluare în viitorul apropiat. În viitor, se preconizează o ușoară deteriorare a competitivității costurilor, iar gospodăriile încep să recâștige o anumită putere de cumpărare, pe măsură ce se preconizează că salariile vor crește în termeni reali. Redresarea investițiilor private necesită timp, iar Comisia preconizează că consolidarea bugetară va afecta cererea internă, cu posibile implicații pentru investițiile publice. Vulnerabilitățile subiacente globale în ceea ce privește un decalaj semnificativ între economii și investiții nu s-au schimbat în mod fundamental: nevoile de investiții au crescut de-a lungul anilor, în principal în legătură cu investițiile publice la nivel regional și cu investițiile întreprinderilor în general, ceea ce ar urma să sprijine creșterea economică pe viitor. Deși guvernul a luat unele măsuri de sprijinire a investițiilor, iar planul de redresare și reziliență al Germaniei include măsuri importante de promovare a investițiilor, amploarea răspunsului în materie de politici nu a condus până în prezent la progrese substanțiale și nici nu a fost suficientă pentru a face față provocării generale care constă în necesitatea sporirii investițiilor private și publice.
(11) Conform datelor validate de Eurostat, deficitul public al Germaniei a rămas neschimbat la 2,5 % din PIB în 2023 în comparație cu 2022, iar datoria publică a scăzut de la 66,1 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 63,6 % la sfârșitul anului 2023.
(12) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (12) ca Germania să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor fiscal-bugetare (13), luând în calcul sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Germaniei i s-a recomandat să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023 orientarea fiscal-bugetară (14) a fost contracționistă, cu 0,3 % din PIB. În 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,5 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară, fiind în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,2 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 2,6 % din PIB în 2023, înregistrând o creștere anuală de 0,1 puncte procentuale față de 2022. Germania a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Germania a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică, cum ar fi renovarea energetică a clădirilor, îmbunătățirea infrastructurii de încărcare pentru autoturismele electrice și echiparea școlilor pentru era digitală. Aceste investiții publice sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(13) În Programul de stabilitate pentru 2024, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare prevede o creștere a PIB-ului real cu 0,2 % în 2024 și cu 1 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va scădea la 1¾ % din PIB în 2024 și la 1 % din PIB în 2025, în timp ce se estimează o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 64 % până la sfârșitul anului 2024 și, ulterior, o scădere a acesteia la 63¼ % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se preconizează că deficitul public va crește la 1¼ % din PIB în 2026 și la 1½ % în 2027, înaintea unei scăderi la 1 % în 2028. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public va rămâne sub valoarea de referință a deficitului prevăzută în tratat, de 3 % din PIB, pe durata programului. Pe de altă parte, după 2025, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat la 63¼ % în 2026, 63 % în 2027 și 62 % în 2028.
(14) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 0,1 % în 2024 și cu 1,0 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) se va situa la 2,4 % în 2024 și la 2,0 % în 2025.
(15) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 1,6 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o scădere a ponderii datoriei publice în PIB la 62,9 % până la sfârșitul anului 2024. Scăderea deficitului în 2024 reflectă în principal eliminarea treptată a măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei, cu un impact similar asupra ponderii datoriei în PIB. În conformitate cu estimările Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă, cu 0,8 % din PIB în 2024.
(16) Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 vor fi finanțate prin sprijin nerambursabil („granturi”) acordat în cadrul mecanismului cheltuieli reprezentând 0,1 % din PIB, la fel ca în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Germaniei.
(17) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (15) Germaniei să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 2,5 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete (16) finanțate la nivel național. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Germaniei vor crește cu 2,6 %, situându-se peste rata maximă de creștere recomandată. Cu toate acestea, rata de creștere preconizată a cheltuielilor nete în 2024 inclusă în previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 este afectată de reclasificarea entităților de transport public în sectorul administrației publice în cursul anului 2023 (17), ceea ce a creat o întrerupere a seriilor cronologice. Fără impactul reclasificării respective, se preconizează că cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Germaniei ar fi crescut cu 2,4 % în 2024, situându-se sub rata maximă de creștere recomandată. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(18) În plus, Consiliul a recomandat Germaniei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel rezultate pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Germania să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (18) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 1,2 % din PIB în 2023 și este previzionat la 0,1 % în 2024 și la 0,0 % în 2025. În special, se presupune că rata redusă a taxei pe valoarea adăugată pentru gaze va rămâne în vigoare în 2024, având însă un impact minor. Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, respectivele previziuni ar presupune o ajustare fiscal-bugetară de 1,1 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național (19) aduc o contribuție contracționistă la orientarea fiscal-bugetară, de 0,8 % din PIB în anul respectiv. Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei au fost eliminate în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Cu toate acestea, se preconizează că economiile care vor rezulta nu vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandarea Consiliului.
(19) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Germaniei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor crește de la 2,6 % din PIB în 2023 la 2,7 % din PIB în 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din venituri obținute din fonduri ale Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor rămâne stabile la 0,2 % din PIB în 2024.
(20) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 1,2 % din PIB în 2025. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va scădea la 62,2 % până la sfârșitul anului 2025. Scăderea deficitului și a ponderii datoriei în PIB în 2025 reflectă în principal redresarea preconizată a creșterii PIB-ului.
(21) În pofida unei ușoare creșteri a investițiilor publice ca procent din PIB în ultimii ani, investițiile publice nu au ținut pasul cu nevoile în materie de investiții în infrastructură, educație, formare și tranziția verde și cea digitală. Investițiile la nivel federal au scăzut sub nivelurile de depreciere din ultimul an, în timp ce investițiile nete la nivel municipal au fost negative în ultimele două decenii, ceea ce a dus la o scădere generală a capitalului social. Există în continuare obstacole în calea investițiilor. În 2023, investițiile private s-au situat încă sub nivelurile anterioare pandemiei. În special, sarcina administrativă pentru implementarea investițiilor private rămâne ridicată, mai ales din cauza cerințelor privind licențele și documentația amplă, precum și din cauza lipsei digitalizării. Standardele de reglementare exigente, diferențele de reglementare între regiuni și procedurile îndelungate de autorizare împiedică extinderea capacităților de producție și inovare, în special în sectorul energetic și în cel al construcțiilor. În timp ce numărul locuințelor finalizate în 2023 a fost la nivelul anului precedent, investițiile în clădiri rezidențiale au scăzut în ultimii trei ani, în pofida deficitului de locuințe. Formele alternative de finanțare, în special pentru întreprinderile în curs de extindere, sunt limitate. Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare efectuate de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) rămân scăzute, iar difuzarea tehnologiei este limitată.
(22) Îmbătrânirea reduce populația în vârstă de muncă, exercitând o presiune ascendentă asupra raportului de dependență între populația activă și cea vârstnică. Prin urmare, se preconizează o creștere a cheltuielilor totale cu pensiile. Acest lucru creează o nevoie de finanțare semnificativă. De-a lungul anilor, o parte din ce în ce mai mare a cheltuielilor cu pensiile a fost finanțată prin subvenții federale. Începând din 2020, aceasta a reprezentat peste 100 de miliarde EUR pe an, sumă echivalentă cu aproximativ 23 % din totalul cheltuielilor federale. În condițiile în care politicile rămân neschimbate, se preconizează că aceste cheltuieli vor crește și mai mult, ceea ce va pune presiune asupra sferei cheltuielilor productive. Pensiile ocupaționale, precum și sistemele de pensii private bazate pe capital au rămas insuficient utilizate. În pofida eforturilor de sporire a utilizării pensiilor ocupaționale (al doilea pilon), acoperirea rămâne la aproximativ 54 %. Consolidarea planificată a „capitalului de generare”, care adaugă un element bazat pe capital în sistemul de pensii legal, va fi finanțată prin datoria publică și, prin urmare, oferă un potențial limitat de îmbunătățire a sustenabilității pensiilor. Deși rata de ocupare a lucrătorilor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani este printre cele mai ridicate din Uniune, creșterea vârstei efective de pensionare a încetinit într-o oarecare măsură în ultimii ani, iar ocuparea forței de muncă în grupa de vârstă de peste 65 de ani este în urma statelor membre cu cele mai mari rate de ocupare a forței de muncă. Acest lucru se datorează, de asemenea, opțiunilor de pensionare anticipată, care sporesc presiunea asupra sustenabilității sistemului de pensii.
(23) Un mix fiscal optim este esențial pentru o creștere mai favorabilă incluziunii și mai sustenabilă, precum și pentru o competitivitate mai puternică. Lucrătorii din Germania se confruntă cu a doua cea mai mare sarcină fiscală asupra costului forței de muncă din Uniune. Impozitele ridicate, coroborate cu normele privind prestațiile sociale, reduc stimulentele pentru creșterea numărului de ore lucrate, în special pentru persoanele cu salarii mici și pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei, adesea femei, după cum indică și ponderea foarte ridicată a femeilor angajate cu fracțiune de normă. Acest lucru afectează oferta de forță de muncă și agravează deficitul de forță de muncă existent. În plus, cota corespunzătoare taxelor de mediu în Germania se situează sub media Uniunii și este în scădere. În schimb, Germania are una dintre cele mai ridicate rate ale impozitului pe profit din Uniune, inclusiv în ceea ce privește impozitul comercial local (Gewerbesteuer). Combinarea lor conduce la un sistem fiscal complex și opac. Inițiativele recente de revizuire a normelor de amortizare și îmbunătățirile aduse creditelor fiscale pentru cercetare și dezvoltare reprezintă modalități eficiente din punctul de vedere al costurilor de extindere a stimulentelor pentru investiții. În același timp, există potențial pentru simplificarea sistemului de impozitare a societăților prin reducerea domeniului de aplicare a scutirilor.
(24) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se treacă rapid la implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, odată ce este adoptat, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Germaniei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Germania să își poată îndeplini până în august 2026 angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență, este esențial ca țara să accelereze în mod semnificativ ritmul de implementare a reformelor și a investițiilor, inclusiv prin alocarea de resurse suficiente pentru gestionarea sa. Includerea rapidă a unui capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare în sprijinul obiectivelor strategice ale Germaniei și ale Uniunii în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a implementării cu succes a planului de redresare și reziliență.
(25) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (20), Germania trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Germania a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. Persistă disparități regionale semnificative în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și productivitatea muncii, deși regiunile mai puțin dezvoltate au recuperat treptat decalajul în ceea ce privește productivitatea muncii. Este crucial să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune, prioritățile convenite în cadrul programelor fiind în continuare relevante. Ca parte a obiectivului de consolidare a capacității administrative, este important să se aloce resurse suficiente pentru punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și să se promoveze modernizarea și digitalizarea autorităților publice responsabile cu punerea lor în aplicare. Intensificarea cercetării, a dezvoltării și a inovării în toate regiunile, în special în regiunile estice, precum și sprijinirea educației și a formării pentru a aborda provocările generate de tranziția verde și cea digitală sunt esențiale pentru reducerea în continuare a disparităților în ceea ce privește competitivitatea regională și ocuparea forței de muncă. Acest lucru necesită, de asemenea, punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune pentru ca tranziția verde și cea digitală să continue în regiunile având sectoare cu performanțe ridicate. De asemenea, este necesar să se continue investițiile verzi în eficiența energetică și energia din surse regenerabile, adaptarea la schimbările climatice și amprenta de carbon. Dezvoltarea întreprinderilor și sprijinirea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, rămân relevante. Calitatea și caracterul incluziv al educației, formării și învățării pe tot parcursul vieții, în special pentru grupurile defavorizate, sunt prioritare, la fel ca și incluziunea activă și îmbunătățirea capacității de inserție profesională. Germania ar putea, de asemenea, să utilizeze platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (21), pentru a sprijini dezvoltarea sau fabricarea de tehnologii critice în domeniul tehnologiilor digitale, al tehnologiilor curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și al biotehnologiilor, precum și pentru a aborda deficitul de forță de muncă și de competențe în aceste sectoare.
(26) Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale Uniunii, Germania se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de abordarea deficitului ridicat de lucrători calificați, de digitalizare și de tranziția verde. Investițiile suplimentare în tranziția verde și cea digitală ar contribui, de asemenea, la reducerea decalajului dintre investiții și economii.
(27) Deficitul de forță de muncă calificată împiedică creșterea, investițiile și tranziția verde și cea digitală. Aproximativ jumătate dintre întreprinderile din Germania întâmpină dificultăți în ocuparea posturilor vacante, chiar și pe termen lung. Există riscul ca deficitul de competențe să fie exacerbat și mai mult din cauza deteriorării rezultatelor în materie de educație, în special pentru grupurile defavorizate, a unui număr semnificativ de persoane care părăsesc timpuriu școala și a competențelor digitale de bază slabe. Conform Programului OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor, ponderea elevilor cu rezultate slabe la învățătură aproape s-a dublat în ultimul deceniu: aproximativ trei elevi din 10 din Germania nu au un nivel minim de competență la matematică, iar un elev din patru la citire și științe. Influența mediului socioeconomic și a provenienței din familii de migranți asupra rezultatelor în materie de educație a crescut și mai mult. Germania are, de asemenea, una dintre cele mai mari proporții din Uniune de persoane care părăsesc timpuriu școala și un număr deosebit de mare de elevi născuți în străinătate. Noul program la nivel federal și de stat cu o durată de 10 ani Startchancen, care vizează în principal elevii defavorizați, reprezintă un pas în direcția cea bună, dar acoperă până la 10 % din școlile germane. O bună cunoaștere a limbii germane este esențială pentru o învățare și o incluziune eficace, ceea ce subliniază importanța unui sprijin sporit pentru învățarea acesteia, în special pentru elevii care vorbesc acasă alte limbi decât germana. Cu un procentaj de 52,2 % în 2023, Germania se situează sub media Uniunii de 55,6 % în ceea ce privește adulții care au cel puțin competențe digitale de bază și, în special, tinerii au rămas în urmă în acest domeniu. Este necesar să se îmbunătățească furnizarea de competențe de bază și de cursuri de perfecționare persoanelor cu calificări de nivel scăzut și persoanelor care provin din familii de migranți cu rezultate scăzute pe piața forței de muncă, pentru a aborda deficitul de forță de muncă, în special în sectorul sănătății și al îngrijirii pe termen lung, al construcțiilor, al artizanatului și al serviciilor. Rezultatele în materie de competențe ar putea fi îmbunătățite prin intensificarea colaborării dintre angajatori și instituțiile de formare, atât în cadrul sectoarelor, cât și între acestea, precum și prin utilizarea sporită a calificărilor modulare/cu ciclu scurt. Eforturile suplimentare privind îmbunătățirea rezultatelor în materie de educație, în special pentru grupurile defavorizate, și consolidarea competențelor digitale sunt esențiale pentru a aborda deficitul ridicat de lucrători calificați.
(28) Deși Germania a depus eforturi pentru a îmbunătăți digitalizarea serviciilor publice, punerea în aplicare rămâne lentă, în special în ceea ce privește implementarea unor servicii uniforme și complet digitale în ansamblul municipalităților și al statelor federale (Länder). Germania nu și-a atins obiectivul privind digitalizarea tuturor serviciilor administrative pentru public și întreprinderi până la termenul legal național [sfârșitul anului 2022, Legea privind accesul online (Onlinezugangsgesetz)]. Consiliul național de reglementare (Normenkontrollrat) consideră că punerea în aplicare a Legii privind accesul online este inadecvată și a identificat deficitele de forță de muncă preconizate ca fiind un risc esențial în absența unor creșteri ale eficienței prin digitalizare. În pofida unor progrese recente, coordonarea și cooperarea la toate nivelurile administrative sunt insuficiente, iar asumarea responsabilității în ceea ce privește implementarea proceselor digitalizate pare limitată. Obiectivul de referință al Comisiei privind e-guvernarea arată că Germania înregistrează, de asemenea, rezultate slabe în ceea ce privește digitalizarea serviciului administrativ din cadrul administrației publice, ceea ce depășește domeniul de aplicare al Legii privind accesul online. Modernizarea și conectarea a peste 11 000 de registre, dincolo de primele etape din cadrul planului de redresare și reziliență al Germaniei, este un factor-cheie pentru digitalizarea administrației publice. Cu toate acestea, până în prezent s-au înregistrat puține progrese, iar cheltuielile pentru măsurile privind administrația publică digitală au fost reduse.
(29) Deși Germania a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește implementarea conexiunilor în bandă largă prin fibră optică, acoperirea globală la nivelul țării (29,8 %) este în continuare a doua cea mai scăzută din Uniune. Lipsa conexiunilor prin fibră optică (o acoperire a gospodăriilor de 25,6 %) și a conexiunilor la rețele de foarte mare capacitate (37,6 %) este deosebit de pronunțată în zonele rurale. Lacunele în materie de acoperire au un impact negativ asupra competitivității și împiedică creșterea productivității, în special pentru IMM-uri. Îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru implementarea rețelei, de exemplu prin creșterea capacității de planificare și de punere în aplicare în sectorul public, este esențială pentru accelerarea acoperirii cu fibră optică. Îndeplinirea obiectivelor privind rețeaua va necesita, de asemenea, îmbunătățiri ale procedurilor administrative implicate în solicitarea și acordarea autorizațiilor și standardizarea unor metode de instalare alternative, care necesită mai puțin timp. Continuarea punerii în aplicare a strategiei Germaniei pentru gigabiți ar putea remedia aceste probleme și ar putea asigura îmbunătățiri suplimentare. Cu toate acestea, s-ar putea acorda atenție planificării intervențiilor publice într-un mod care să nu elimine investițiile comerciale, de exemplu prin creșterea cererii de resurse în domeniul ingineriei civile, care în prezent sunt limitate.
(30) Atingerea obiectivelor climatice necesită eforturi suplimentare în ceea ce privește decarbonizarea sectorială în sectorul transporturilor. Sectorul transporturilor nu a reușit să atingă obiectivele naționale anuale privind emisiile specifice sectorului încă de la elaborarea acestora, inclusiv în 2023. În plus, reducerea emisiilor de dioxid de carbon în transportul rutier ar contribui în mod substanțial la atingerea obiectivului Germaniei de partajare a eforturilor privind reducerea emisiilor cu 50 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005. În sectorul transporturilor, consumul final de energie a crescut cu 6,3 % în 2023. Îmbunătățirea fiabilității și a calității operațiunilor feroviare, precum și abordarea lacunelor în materie de investiții și a întârzierilor în renovare, în special pentru transportul de marfă, ar contribui la stimularea cererii de transport public și la reducerea congestionării traficului rutier. Crearea unei capacități suficiente în rețeaua feroviară pentru a face față traficului nou va necesita investiții substanțiale.
(31) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea pentru 2024 privind zona euro. În ceea ce privește Germania, recomandările 1, 2 și 3 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări cuprinse în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro.
(32) Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și concluziile privind existența unor dezechilibre, recomandările formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandarea 1. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie la abordarea vulnerabilităților legate de excedentul mare și persistent de cont curent. Recomandările 2, 3 și 4 contribuie la abordarea recomandării 1 în măsura în care sunt vizate investiții mai mari. Politicile menționate în recomandarea 1 contribuie atât la corectarea dezechilibrelor, cât și la punerea în aplicare a recomandărilor formulate în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro, în concordanță cu considerentul 31,