Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Cehia a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale pentru reformele și investițiile în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual pentru 2024 privind piața unică și competitivitatea”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care nu a identificat Cehia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau de cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu cel mult trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări care au fost emise în ultimii ani sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 1 iunie 2021, Cehia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 8 septembrie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Cehiei (9), care a fost modificată la 16 octombrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Cehia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Faptul că acestea au fost atinse în mod satisfăcător presupune că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele atinse anterior.
(8) Cehia și-a prezentat, la 24 aprilie 2024, Programul național de reformă pentru 2024, iar la 30 aprilie 2024, Programul de convergență pentru 2024, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (11). În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Cehia cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Cehia. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Cehia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Cehia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Cehia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(10) În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Cehiei a crescut de la 3,2 % din PIB în 2022 la 3,7 % în 2023, în timp ce datoria publică a scăzut de la 44,2 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 44,0 % la sfârșitul anului 2023. Astfel cum s-a anunțat în Comunicarea Comisiei din 8 martie 2023 intitulată „Orientări de politică bugetară pentru 2024”, Comisia face primul pas către deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, potrivit datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente. La 19 iunie 2024, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a evaluat situația bugetară a Cehiei, întrucât deficitul său public din 2023 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Raportul a concluzionat că, având în vedere evaluarea respectivă și după luarea în considerare a avizului Comitetului economic și financiar formulat în temeiul articolului 126 alineatul (4) din tratat, Comisia nu va propune în luna iulie 2024 deschiderea unei proceduri de deficit excesiv pentru Cehia.
(11) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (12) ca Cehia să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare în ansamblu neutră a politicilor fiscal-bugetare (13), luând în calcul sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Cehiei i s-a recomandat să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023 orientarea fiscal-bugetară (14) a fost contracționistă, cu 0,9 % din PIB, în contextul unui nivel ridicat al inflației. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție contracționistă de 0,7 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor specifice de sprijin de urgență pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile în fața creșterii abrupte a prețurilor la energie, precum și reducerea cu 0,1 % din PIB a costului de acordare a protecției temporare persoanelor strămutate din Ucraina. În concluzie, creșterea preconizată a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 a fost în concordanță cu recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 1,1 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 4,4 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere de 0,5 puncte procentuale în comparație cu 2022. Cehia a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. Cehia a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală, precum și pentru securitatea energetică, precum renovările în vederea eficienței energetice și instalarea de surse regenerabile de energie, modernizarea și creșterea siguranței căilor ferate și pregătirea proiectelor pentru electrificare, protecția împotriva inundațiilor și retenția apei în terenuri și municipalități, proiecte ale întreprinderilor cehe care vizează reducerea consumului de apă și aplicarea de soluții circulare pentru întreprinderi, parteneriate public-privat în domeniul cercetării și inovării și furnizarea de dispozitive digitale pentru școli. Aceste investiții publice sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(12) În Programul de convergență pentru 2024, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 1,4 % în 2024 și de 2,6 % în 2025, proiectând inflația măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) la 2,7 % în 2024 și la 2,4 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va scădea la 2,3 % din PIB în 2024 și se va situa la 2,1 % din PIB în 2025, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB ar urma să crească la 45,5 % până la sfârșitul anului 2024 și la 46,4 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se estimează că deficitul public va scădea treptat la 1,6 % din PIB în 2026 și la 1,2 % în 2027. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public va rămâne sub valoarea de referință prevăzută în tratat, de 3 % din PIB, pe durata programului. În schimb, se preconizează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va crește la 47,1 % în 2026 și se va stabiliza în 2027.
(13) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 1,2 % în 2024 și cu 2,8 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul IAPC se va situa la 2,5 % în 2024 și la 2,2 % în 2025.
(14) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 2,4 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 45,2 % până la sfârșitul anului 2024. Scăderea deficitului în 2024 reflectă în principal retragerea măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și punerea în aplicare a unui pachet de consolidare. Potrivit estimărilor Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă, cu 2,3 % din PIB în 2024.
(15) Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează finanțarea prin sprijin nerambursabil (denumit în continuare „granturi”), acordat în cadrul mecanismului, a unor cheltuieli reprezentând 0,5 % din PIB, comparativ cu 0,4 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Cehiei. Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se așteaptă ca în 2024 să fie susținute prin împrumuturi acordate în cadrul mecanismului cheltuieli reprezentând 0,1 % din PIB, comparativ cu 0 % din PIB în 2023.
(16) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (15) Cehiei să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 6,0 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete (16) finanțate la nivel național. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii bugetelor pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Cehiei vor scădea cu 1,1 %, situându-se sub rata maximă de creștere recomandată. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(17) În plus, Consiliul a recomandat Cehiei să întreprindă acțiuni de eliminare treptată a măsurilor existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Cehia să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (17) al măsurilor de sprijin în domeniul energiei este estimat la 1,2 % din PIB în 2023 și este previzionat la -0,2 % din PIB în 2024 și la 0,0 % în 2025. În special, se preconizează că taxa pe profiturile excepționale va rămâne în vigoare în 2024 și 2025 (18). Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, respectivele previziuni ar presupune o ajustare fiscal-bugetară de 1,4 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național (19) aduc o contribuție contracționistă la orientarea fiscal-bugetară, de 2,2 % din PIB în anul respectiv. Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei au fost eliminate în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Mai mult, se preconizează că economiile aferente vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Acest lucru este, de asemenea, în conformitate cu recomandarea Consiliului.
(18) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Cehiei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor scădea, de la 4,4 % din PIB în 2023, la 4,2 % din PIB în 2024. Această scădere este determinată de încheierea perioadei de programare 2014-2020 aferentă fondurilor structurale ale Uniunii, pentru care au fost disponibile fonduri până în 2023. Ținând seama de acest factor suplimentar, se consideră că investițiile publice din 2024 sunt în conformitate cu recomandarea Consiliului. Totodată, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor scădea de la 1,1 % din PIB în 2023 la 1,0 % din PIB în 2024. Această scădere este determinată de încheierea perioadei de programare 2014-2020 aferentă fondurilor structurale ale Uniunii, pentru care au fost disponibile fonduri până în 2023.
(19) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 1,9 % din PIB în 2025. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 45,5 % până la sfârșitul anului 2025. Creșterea ponderii datoriei în PIB în 2025 reflectă în principal soldul global negativ, fiind parțial compensată de creșterea PIB-ului nominal.
(20) Soldul bugetar structural al Cehiei a scăzut de la o valoare aproape la echilibru în medie în perioada 2014-2019 la -2,9 % în 2023. Acest lucru se datorează unor măsuri cu caracter permanent, cum ar fi reducerea impozitului pe venitul persoanelor fizice și creșterea prestațiilor de asigurări sociale, inclusiv indexarea automată a pensiilor în funcție de inflație, care nu au fost finanțate printr-o creștere corespunzătoare a veniturilor. Pe termen mediu și lung, din cauza creșterii costului îmbătrânirii demografice, se înregistrează o presiune suplimentară asupra sustenabilității finanțelor publice. În 2023, Cehia a adus modificări primului pilon al sistemului de pensii, printre acestea numărându-se reducerea indexării pensiilor și condiții mai stricte pentru pensionarea anticipată. Totuși, fără modificări suplimentare, se estimează că până în 2060 cheltuielile cu pensiile vor crește cu aproximativ 3 puncte procentuale, datorită dublării preconizate a raportului de dependență între populația activă și cea vârstnică (20), plafonării vârstei de pensionare și numărului încă ridicat de persoane care se pensionează anticipat. Dacă nu este finanțată printr-o majorare corespunzătoare a veniturilor, creșterea preconizată a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației ar putea să sporească riscurile legate de sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu și lung. Guvernul propune să se coreleze vârsta legală de pensionare cu speranța de viață și să se încetinească majorarea pensiilor acordate recent. Dacă ar fi puse în aplicare, aceste modificări ar îmbunătăți sustenabilitatea fiscal-bugetară a sistemului de pensii. Printre alte măsuri posibile de abordare a sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice se numără creșterea ofertei de forță de muncă prin acordarea de stimulente care să conducă la rate mai mari de participare pe piața muncii a celor care au împlinit vârsta de pensionare.
(21) Competitivitatea și productivitatea sunt frânate de deficitul de lucrători. Ar putea fi sporită încadrarea în câmpul muncii a mamelor, după cum rezultă din rata scăzută de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor timp de mai mulți ani după ce au născut un copil. Pe lângă lipsa unor servicii disponibile de îngrijire a copiilor, regimul fiscal și sistemul de securitate socială descurajează părinții cu venituri mai mici, în special mamele, să revină în câmpul muncii. Perioadele de concediu de trei ani pentru creșterea copilului, deducerile fiscale ridicate pentru soții care nu lucrează și prestațiile familiale care stimulează părintele cu venituri mai mici să își ia perioade lungi de concediu descurajează părinții, în special mamele, să lucreze sau să caute un loc de muncă. Impozitarea veniturilor salariale pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei a depășit media Uniunii în 2022 și sarcina fiscală asupra costului forței de muncă pentru persoanele necăsătorite aflate la același nivel de salarizare. Încurajarea părinților cu venituri mai mici să lucreze sau să caute un loc de muncă ar asigura, de asemenea, venituri mai mari pentru sistemul de pensii.
(22) Veniturile fiscale totale ale Cehiei în raport cu PIB-ul sunt cu mult sub media Uniunii în 2022 (35,3 % comparativ cu media Uniunii de 40,2 %). Lărgirea bazei de impozitare prin mărirea ponderii impozitelor care sunt mai puțin dăunătoare creșterii este o opțiune de sprijinire a creșterii economice și a sustenabilității finanțelor publice. Impozitele recurente pe proprietate se numără printre impozitele cele mai puțin dăunătoare creșterii economice, dar veniturile provenite din aplicarea acestor impozite sunt foarte scăzute, situându-se la 0,2 % din PIB, comparativ cu media Uniunii de 1,0 % din PIB (începând din 2022). În pofida creșterii în 2024 a impozitelor recurente pe proprietate, sistemul de impozitare recurentă a proprietăților aferent clădirilor și unităților se bazează pe amplasarea proprietăților, ceea ce duce la o impozitare inegală a proprietăților cu aceeași valoare și nu reacționează la modificările aduse valorilor proprietăților. Prin implementarea unui sistem de evaluare a proprietăților care alege ca bază de impozitare valorile proprietăților, aliniază aceste valori la valorile de piață și permite actualizări periodice ale valorilor proprietăților ar spori eficacitatea impozitului ca instrument de atenuare a creșterii prețurilor proprietăților și de utilizare cât mai productivă a fondului locativ existent. La rândul său, acest lucru ar spori accesibilitatea locuințelor și capacitatea oamenilor de a se deplasa pentru a munci, sprijinind creșterea economică și mărind veniturile provenite din impozitele recurente pe proprietate.
(23) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Cehiei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Cehia să își poată îndeplini angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca țara să continue punerea în aplicare a reformelor și să accelereze investițiile prin abordarea provocărilor relevante, consolidând în același timp capacitatea de absorbție. Absorbția fondurilor de redresare și reziliență este afectată în special de limitările capacității administrative a unora dintre organismele de implementare. Acest lucru este vizibil mai ales în domeniile care necesită mai multă expertiză, cum ar fi tranziția verde și tranziția digitală. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(24) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (21), Cehia trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Cehia a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări și disparități regionale semnificative. Severozápad și, într-o măsură mai mică, Moravskoslezsko sunt regiuni prinse într-o capcană de dezvoltare. Accelerarea implementării programelor politicii de coeziune, împreună cu consolidarea capacității administrative, în special în regiunile respective, este un element esențial. Prioritățile convenite în cadrul programelor politicii de coeziune sunt în continuare relevante. În special, este necesar să se dezvolte capacitatea administrativă a regiunilor, să se îmbunătățească parteneriatele dintre acestea și să se consolideze asumarea responsabilității pentru a spori absorbția fondurilor Uniunii de către municipalitățile mici, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și organizațiile neguvernamentale locale. Trebuie implementate investițiile care sprijină transportul urban și regional durabil și infrastructura pentru combustibili alternativi în scopul de a accelera tranziția verde; aceste investiții trebuie însoțite de o utilizare sporită a surselor regenerabile de energie, precum și de investiții în eficiența energetică și în economia circulară. Este important să se finalizeze acțiunile planificate de adaptare la schimbările climatice, cu accent pe măsurile de retenție naturală a apei. De asemenea, reprezintă o prioritate să se accelereze integrarea, inclusiv pe piața forței de muncă, a persoanelor strămutate din Ucraina și aflate sub protecție temporară, în funcție de competențele lor. Este în continuare relevant să se pună accentul pe impactul măsurilor legate de grupurile defavorizate, precum romii.
(25) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei, merită să se acorde o atenție suplimentară potențialului de a mobiliza mai multe resurse din sectorul privat, în special printr-o utilizare pe scară mai largă a instrumentelor financiare combinate cu granturi. Astfel de instrumente inovatoare pot utiliza mai multe investiții private, în special în ceea ce privește eficiența energetică, soluțiile energetice curate și dezvoltarea întreprinderilor. Capacitățile Băncii Naționale de Dezvoltare ar trebui utilizate mai eficient pentru implementarea instrumentelor financiare în cadrul programelor politicii de coeziune. Ținând seama de ambiția acestei țări de a avansa de la nivelul unor performanțe moderate în materie de inovare, Cehia ar putea, de asemenea, să utilizeze platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (22), în domeniile următoare: tehnologiile digitale și inovarea în materie de tehnologie profundă, tehnologiile curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și biotehnologiile – și, după caz, în concordanță cu strategia națională de specializare inteligentă pentru a sprijini transformarea industriei.
(26) Pe lângă provocările economice și sociale abordate de planul de redresare și reziliență și de alte fonduri ale Uniunii, Cehia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de administrația publică și de competitivitate.
(27) Există presiuni în ceea ce privește atractivitatea, ca angajator, a administrației publice din Cehia și capacitatea funcției publice de a păstra talentele. Acest lucru este deosebit de relevant pentru posturile de experți, de conducere și de tehnologie a informației. Modificările aduse Legii privind funcția publică au intrat în vigoare în 2023 și prevăd mandate fixe pentru înalții funcționari publici, procese de recrutare mai rapide și o gamă mai variată de opțiuni pentru atragerea candidaților externi. Cu toate acestea, fragmentarea gestionării resurselor umane împiedică o abordare mai sistemică a gestionării talentelor. Dimensiunea administrației publice din Cehia este sub media Uniunii atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și numărul de angajați. Cu toate acestea, salariile sunt mai mici decât în sectorul privat pentru niveluri de instruire comparabile și au scăzut în termeni reali cu peste 10 % față de anul 2004, fapt care a redus și mai mult atractivitatea funcției publice. Este esențial să se consolideze capacitatea administrației publice din Cehia de a atrage, păstra și dezvolta talente pentru a spori și mai mult eficacitatea acestei administrații și calitatea serviciilor pe care le oferă.
(28) Administrația publică din Cehia are un rol esențial în menținerea competitivității economiei deoarece modelează mediul de reglementare și investițiile publice, în special în ceea ce privește dubla tranziție. Performanța sectorului public și eficacitatea guvernului Cehiei au rămas stabile și apropiate de media Uniunii în 2022. Totuși, există în continuare provocări în ceea ce privește orientarea strategică și elaborarea de politici bazate pe dovezi. Acest lucru necesită reducerea împărțirii pe departamente și consolidarea capacităților de orientare strategică, pentru a îmbunătăți coerența strategiilor și punerea lor în aplicare la nivelul tuturor politicilor. Fragmentarea capacității administrative locale a Cehiei este un factor semnificativ care împiedică, printre altele, micii beneficiari să utilizeze fondurile Uniunii în mod eficient. Absorbția de fonduri ale Uniunii de către municipalitățile mici, IMM-uri și organizațiile neguvernamentale locale s-ar îmbunătăți dacă solicitanții ar beneficia de sprijin, de exemplu prin numirea unor manageri de proiect comuni și prin furnizarea de informații cuprinzătoare cu privire la modul în care aceștia pot solicita finanțare din partea Uniunii într-un singur loc. Prioritatea în acest sens constă în dezvoltarea unui sprijin specific pentru stimularea capacității administrative locale în regiunile afectate din punct de vedere structural, cum ar fi Severozápad și Moravskoslezsko. Exemplul bun oferit de FTJ arată că regiunile ar fi mai dinamice dacă ar avea un rol mai important în stabilirea nevoilor lor specifice.
(29) Performanța în materie de inovare a Cehiei continuă să fie frânată de ineficacitatea transferului de tehnologie și de cunoștințe, precum și de legăturile slabe dintre mediul academic și sectorul industrial. Cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare, finanțate de întreprinderi, rămân la aproximativ jumătate din media Uniunii (0,023 % din PIB, comparativ cu media Uniunii de 0,045 %) și au înregistrat o tendință descrescătoare în ultimii ani, demonstrând gradul scăzut de cooperare dintre mediul academic și cel de afaceri, precum și nivelul redus de stimulare a acestei cooperări. Acest lucru afectează puternic transferul în economie al rezultatelor cercetării și limitează capacitatea de inovare a Cehiei, după cum arată, de exemplu, numărul limitat de cereri de brevete, care se situează în continuare mult sub media Uniunii (0,83 puncte procentuale pe miliard din PIB în 2020, comparativ cu media Uniunii de 3,4 puncte procentuale). Măsurile de îmbunătățire structurală și de consolidare a transferului de tehnologie în Cehia, care vizează în mod specific consolidarea eficienței transferului de tehnologie și facilitarea înființării de spin-offuri (societăți beneficiare), ar putea contribui la abordarea acestei provocări. Se preconizează că proiectul din cadrul mecanismului de sprijin al politicilor derulat prin programul Orizont, care începe la 9 iunie 2024, va oferi Cehiei sprijin concret și recomandări de politică în ceea ce privește intensificarea legăturilor dintre mediul științific și cel de afaceri.
(30) Ratele de frecventare și absolvire a învățământului superior sunt în scădere, ceea ce agravează deficitul de lucrători calificați. Rata de absolvire a învățământului terțiar în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani prezintă o tendință descendentă din anul 2021 și este pe locul al patrulea în rândul ratelor celor mai scăzute din Uniune (33,7 % față de media Uniunii de 43,1 %), departe de obiectivul Uniunii de 45 %. Între 2016 și 2021, numărul studenților înscriși la cursuri a scăzut cu 11,6 %. Ratele abandonului școlar sunt constant ridicate. Sprijinul financiar acordat studenților este în mod constant scăzut (2,5 % din cheltuielile publice față de media Uniunii de 18,8 %), în pofida dovezilor empirice care arată un randament ridicat al investițiilor în învățământul superior.
(31) Deficitul de lucrători și necorelarea competențelor rămân o provocare presantă, ceea ce îngreunează competitivitatea economiei cehe. Ar putea fi aduse îmbunătățiri prin diferite măsuri precum reforma profesiilor reglementate și implicarea sporită a platformelor tripartite care reunesc părți interesate relevante sau experți în vederea abordării lipsei îndelungate de lucrători calificați. În plus, Cehia a primit cel mai mare aflux pe cap de locuitor din Uniune de persoane strămutate din Ucraina și aflate sub protecție temporară. Totuși, peste 50 % dintre aceste persoane se află în poziții mai puțin calificate decât cele pe care le ocupau în Ucraina, limba fiind indicată drept un obstacol clar în acest sens. În plus, aproximativ 30 % au susținut, de asemenea, că recunoașterea calificărilor constituie un obstacol în calea obținerii unui loc de muncă mai bun. Simplificarea recunoașterii calificărilor obținute în străinătate și creșterea participării pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, inclusiv a persoanelor strămutate din Ucraina și aflate sub protecție temporară, ar putea contribui la detensionarea pieței forței de muncă,