Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale pentru reforme și investiții în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual pentru 2024 privind piața unică și competitivitatea”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă 2024, în care nu a identificat Bulgaria ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, astfel cum a fost modificat, și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre, astfel cum a fost modificată. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe obiectivele pe termen mediu, în combinație cu o aplicare a legii mai eficace și mai coerentă. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau de cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu cel mult trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset al acestor provocări. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 15 octombrie 2021, Bulgaria a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 4 mai 2022, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Bulgariei (9), care a fost modificată la 8 decembrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241 pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Bulgaria a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8) La data de 30 aprilie 2024, Bulgaria și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2024 și Programul de convergență pentru 2024, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (11). În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Bulgaria cu privire la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9) La data de 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Bulgaria. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Bulgaria în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Bulgaria a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Bulgaria în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(10) În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Bulgariei a scăzut de la 2,9 % din PIB în 2022 la 1,9 % în 2023, în timp ce datoria publică a crescut de la 22,6 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 23,1 % la sfârșitul anului 2023.
(11) La data de 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (12) ca Bulgaria să întreprindă acțiuni pentru a asigura, în 2023, o concordanță între creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național și o orientare generală neutră în materie de politică fiscal-bugetară (13), ținând seama de sprijinul continuu, temporar și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile în fața creșterilor abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. Bulgariei i s-a recomandat să ajusteze cheltuielile curente la evoluția situației. De asemenea, i s-a recomandat Bulgariei să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. În 2023, potrivit estimărilor Comisiei, orientarea fiscal-bugetară (14) a fost, în linii mari, neutră, situându-se la 0,0 % din PIB. În 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție în linii mari neutră, de 0,2 % din PIB, la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 1,3 % din PIB a costului măsurilor de sprijin de urgență (specifice și nespecifice) pentru gospodării și întreprinderi ca răspuns la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și creșterea cu 0,3 % din PIB a costului legat de protecția temporară oferită persoanelor strămutate din Ucraina. Principalii factori de creștere a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) au fost recentele creșteri legiferate ale pensiilor și salariilor. În concluzie, în 2023, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național a fost în concordanță cu recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și din alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 1,2 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 2,7 % din PIB în 2023, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 0,8 puncte procentuale în comparație cu 2022. Bulgaria a finanțat investiții suplimentare prin intermediul mecanismului și al altor fonduri ale Uniunii. Bulgaria a finanțat investiții publice pentru tranziția verde și cea digitală și pentru securitatea energetică, cum ar fi investiții în instalații și modele de afaceri pentru utilizarea deșeurilor ca resursă în sprijinul economiei circulare, precum și investiții menite să sporească eficiența energetică și să sprijine protecția eficace a habitatelor naturale și a speciilor protejate. Aceste investiții publice sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(12) În Programul de convergență pentru 2024, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare prevede o creștere a PIB-ului real cu 3,2 % în 2024 și cu 2,7 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) se va situa la 2,4 % în 2024 și la 2,8 % în 2025. Se estimează că deficitul public va crește la 3 % din PIB atât în 2024, cât și în 2025, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB va crește la 25 % până la sfârșitul anului 2024 și la 27,3 % până la sfârșitul anului 2025. Se preconizează că, după 2025, deficitul public va scădea, ajungând la 2,8 % din PIB în 2026, după care va crește din nou la 3,0 %, în 2027. Prin urmare, se preconizează că soldul bugetului public nu va depăși pe durata programului valoarea de referință a deficitului de 3 % din PIB prevăzută în tratat. De asemenea, se estimează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va crește treptat la 30 % în 2026 și la 30,7 % în 2027.
(13) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 1,9 % în 2024 și cu 2,9 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul IAPC se va situa la 3,1 % în 2024 și la 2,6 % în 2025.
(14) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 2,8 % din PIB pentru 2024 și, în același timp, o creștere a ponderii datoriei publice în PIB la 24,8 % până la sfârșitul anului 2024. Creșterea deficitului în 2024 reflectă în principal cheltuielile cu pensiile și salariile. Pe baza estimărilor Comisiei, se preconizează că, în 2024, orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă (cu 0,3 % din PIB).
(15) Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 vor fi finanțate prin sprijin nerambursabil (denumit în continuare „granturi”), acordat în cadrul mecanismului, cheltuieli reprezentând 0,4 % din PIB, comparativ cu 0,1 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Bulgariei.
(16) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (15) ca Bulgaria să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național (16) la maximum 4,6 %. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Bulgariei vor crește cu 6,2 % în 2024, situându-se peste rata maximă de creștere recomandată. Respectivele cheltuieli suplimentare care depășesc rata maximă de creștere recomandată pentru cheltuielile primare nete finanțate la nivel național corespund unui procent de 0,6 % din PIB în 2024. Cu toate acestea, în 2023, cheltuielile nete au fost mai mici (cu 3,3 % din PIB) decât se preconizase la momentul recomandării din 14 iulie 2023. Prin urmare, întrucât recomandarea din 14 iulie 2023 a fost formulată ca rată de creștere, evaluarea conformității trebuie să ia în considerare și efectul de bază din 2023. În cazul în care cheltuielile nete din 2023 ar fi fost aceleași cu cele preconizate la momentul recomandării din 14 iulie 2023, rata de creștere rezultată a cheltuielilor nete în 2024 s-ar fi situat cu 2,7 % din PIB sub rata maximă de creștere recomandată. În linii mari, se estimează că cheltuielile primare nete finanțate la nivel național riscă să nu fie pe deplin în concordanță cu ceea ce a recomandat Consiliul.
(17) În plus, Consiliul a recomandat ca Bulgaria să întreprindă acțiuni de eliminare treptată a măsurilor existente de sprijin de urgență în domeniul energiei, utilizând economiile aferente pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Bulgaria să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt direcționate pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, sunt fezabile din punct de vedere fiscal-bugetar și încurajează în continuare realizarea de economii de energie. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (17) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,0 % din PIB în 2023 și la 0,0 % în 2024 și în 2025. Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei au fost eliminate treptat în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului.
(18) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, ca Bulgaria să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că investițiile publice finanțate la nivel național vor scădea de la 2,7 % din PIB în 2023 la 2,1 % din PIB în 2024. Această scădere este determinată parțial de sfârșitul perioadei de programare 2014-2020 a fondurilor structurale ale Uniunii, pentru care au fost disponibile fonduri până în 2023, dar depășește scăderea care poate fi explicată prin ponderea cofinanțării naționale. Prin urmare, există riscul ca investițiile publice finanțate la nivel național să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului. În schimb, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din veniturile obținute din fondurile Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor scădea de la 1,2 % din PIB în 2023 la 0,8 % din PIB în 2024. Această scădere este determinată de încheierea perioadei de programare 2014-2020 a fondurilor structurale ale Uniunii, pentru care fondurile au fost disponibile până în 2023.
(19) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 2,9 % din PIB în 2025. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 24,6 % până la sfârșitul anului 2025.
(20) Se poate îmbunătăți în continuare eficiența gestionării investițiilor publice prin accelerarea punerii în aplicare a măsurilor-cheie. Bulgaria se confruntă în continuare cu deficiențe în domenii-cheie, cum ar fi alinierea între deciziile privind investițiile și obiectivele strategice pe termen lung, precum și execuția la timp a cheltuielilor de capital. Nu există încă proceduri standardizate de selecție și evaluare a proiectelor, bazate pe criterii obiective privind raportul calitate-preț.
(21) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Bulgariei, prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Bulgaria să își poată îndeplini angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca țara să accelereze în mod semnificativ ritmul de punere în aplicare a reformelor și a investițiilor prin îmbunătățirea funcționării administrației publice și a gestionării investițiilor publice. Sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește digitalizarea proceselor administrative și îmbunătățirea calității procedurilor de achiziții publice. Recrutarea de personal, precum și formarea și păstrarea personalului talentat sunt esențiale pentru construirea unei administrații competente atât la nivel central, cât și la nivel local. Reglementarea întreprinderilor continuă să fie o problemă esențială pentru întreprinderi, jumătate dintre acestea considerând-o un obstacol principal în calea realizării de investiții pe termen lung. Aproximativ 53 % dintre investitori nu au încredere că investițiile lor sunt protejate prin lege și de către instanțe. Toate aceste elemente ar contribui, de asemenea, la îmbunătățirea mediului de afaceri din Bulgaria. Includerea rapidă a unui capitol privind REPowerEU în planul de redresare și reziliență va permite finanțarea unor reforme și investiții suplimentare, în sprijinul obiectivelor strategice ale Bulgariei și ale Uniunii în domeniile energiei și tranziției verzi. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a implementării cu succes a planului de redresare și reziliență.
(22) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (18), Bulgaria trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de planul său național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Bulgaria a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar există în continuare provocări. Bulgaria se confruntă cu o scădere a populației și cu disparități regionale semnificative, în special în contextul în care trei regiuni din nordul țării sunt încă în urmă. Este deosebit de important să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și să se consolideze capacitatea administrativă la toate nivelurile. Prioritățile convenite în cadrul programelor sunt în continuare relevante. Capacitatea actorilor regionali și locali de a aplica abordări integrate în ceea ce privește investițiile la nivel local rămâne esențială. Este deosebit de important să se promoveze rețelele regionale și locale de sprijin pentru cercetare, inovare și antreprenoriat prin măsuri specifice, care vizează transferul de tehnologie și comercializarea acesteia. Investițiile în transportul durabil, inclusiv dezvoltarea infrastructurii feroviare și rutiere, precum și intramodalitatea rămân o prioritate. Punerea în aplicare a planurilor teritoriale pentru o tranziție justă merită o atenție deosebită, inclusiv în ceea ce privește guvernanța, coordonarea și capacitatea eficace ale actorilor naționali, regionali și locali. De asemenea, este necesar să se continue investițiile verzi, în special pentru a îmbunătăți gestionarea apei, alimentarea cu apă potabilă și tratarea apelor reziduale, precum și pentru a asigura gestionarea eficientă a deșeurilor și a resurselor. Deficitul de forță de muncă persistă, afectând în special profesiile legate de serviciile sociale, cum ar fi cea de asistent medical. Deși șomajul este în general scăzut, acesta rămâne mult mai ridicat în rândul grupurilor vulnerabile (tineri, persoane cu handicap și romi) și în unele regiuni, ceea ce sugerează că există un potențial de sporire a ocupării forței de muncă. Măsurile de politică activă în domeniul pieței forței de muncă, în special cele care vizează grupurile mai îndepărtate de piața forței de muncă, și investițiile în dobândirea de competențe, în special pentru tranziția verde și cea digitală, rămân prioritare. Crearea unui sistem de educație de calitate și favorabil incluziunii, inclusiv punerea în aplicare a Garanției europene pentru copii, este în continuare relevantă. În pofida unei scăderi treptate, Bulgaria are una dintre cele mai mari ponderi ale cetățenilor expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv peste unul din trei copii și peste una din trei persoane în vârstă (peste 65 de ani). De asemenea, această pondere este semnificativ mai mare în rândul persoanelor cu handicap și al romilor. În plus, există inegalități semnificative în materie de venituri. Abordarea acestor provocări ar contribui, de asemenea, la sprijinirea convergenței sociale ascendente, în conformitate cu analiza de țară din a doua etapă efectuată de serviciile Comisiei pe baza caracteristicilor cadrului de convergență socială, etapă-pilot desfășurată în 2024. În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2024/1263, semestrul european trebuie să includă supravegherea de către Comisie a punerii în aplicare a liniilor directoare privind ocuparea forței de muncă, printre altele prin intermediul unui cadru de identificare a riscurilor la adresa convergenței sociale. Bulgaria ar putea de asemenea să recurgă la platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (19), inclusiv în ceea ce privește sporirea investițiilor în digitalizare, în tehnologiile curate și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și în transformarea industrială verde. Această inițiativă ar putea permite Bulgariei să își pună în aplicare angajamentele privind tehnologiile curate, economia circulară și economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, asumate în cadrul strategiei sale sa de specializare inteligentă, și să asigure o abordare coerentă, menită să promoveze sustenabilitatea industrială.
(23) Bulgaria se confruntă cu o serie de provocări legate de decarbonizarea economiei și producția de energie, transportul durabil, precum și de calitatea educației și a competențelor. Respectivele provocări ar putea fi abordate în continuare dincolo de domeniul de aplicare al planului de redresare și reziliență și al programelor politicii de coeziune.
(24) Accesul la energie curată și accesibilă ca preț continuă să fie o chestiune prioritară în Bulgaria. Deși țara a făcut progrese limitate, există în continuare provocări structurale suplimentare. În special, amânarea liberalizării pieței energiei electrice, care este una dintre reformele esențiale în materie de decarbonizare din cadrul planului de redresare și reziliență, împiedică tranziția către o energie curată și la prețuri accesibile. Mai mult, sistemele de termoficare din Bulgaria se află adesea într-o stare tehnică precară, majoritatea acestora utilizând în principal gaze naturale sau cărbune. În 2023, implementarea sistemelor de energie solară fotovoltaică a înregistrat o creștere semnificativă, cu mai mult de 1,2 GW, a capacității nou instalate, capacitatea totală ajungând astfel la aproape 3 GW. Cu toate acestea, capacitatea eoliană instalată a stagnat în ultimul deceniu, capacitatea totală a instalațiilor terestre fiind de 700 MW, în pofida potențialului energiei eoliene de a stimula capacitatea de echilibrare a sistemului de energie electrică în afara perioadelor de vârf. Potențialul tehnic neexploatat al energiei eoliene offshore este estimat la 26 GW (20). În același timp, lipsa unei capacități suficiente de stocare a energiei este din ce în ce mai evidentă, în special în timpul orelor însorite, ceea ce reprezintă un risc pentru implementarea continuă a energiei din surse regenerabile la scară de rețea în Bulgaria. În pofida unei puternice interconexiuni electrice cu vecinii săi, care include o nouă linie de 400 kV cu Grecia (Proiectul de interes comun Marița Est – Nea Santa), există în continuare blocaje în ceea ce privește rețelele de transport și distribuție. Luarea unor măsuri suplimentare de îmbunătățire a gestionării rețelelor prin introducerea unor elemente de rețea inteligentă, inclusiv prin introducerea contoarelor inteligente și a unor măsuri aferente răspunsului părții de consum, ar putea contribui la ameliorarea situației. Deși în Bulgaria s-au înregistrat ușoare îmbunătățiri în ceea ce privește indicatorii sărăciei energetice, persistă provocări semnificative. Ponderea populației care nu a putut să își încălzească locuințele în mod adecvat a fost de 22,5 % în 2022, cea mai mare rată din Uniune, cu mult peste media Uniunii de 9,3 %. Deși Bulgaria a adoptat o definiție oficială a sărăciei energetice, schemele de sprijin concret nu au fost încă pe deplin dezvoltate, actuala alocație specifică pentru încălzire rămânând limitată atât în ceea ce privește durata, cât și acoperirea.
(25) Emisiile de gaze cu efect de seră generate de sectorul transporturilor, în special de transportul rutier, unde emisiile de gaze cu efect de seră au crescut cu 29 % în 2022 (comparativ cu nivelurile din 2005), reprezintă o preocupare majoră pentru Bulgaria. Autoturismele sunt utilizate în continuare foarte mult, în timp ce ponderea vehiculelor electrice cu baterie este încă foarte scăzută. În plus, infrastructura de încărcare este încă insuficientă, cu un singur punct de încărcare pentru fiecare trei vehicule electrice, ceea ce împiedică adoptarea mobilității electrice. Mai mult, infrastructura feroviară a Bulgariei se situează sub media Uniunii, cu disparități specifice între regiunile nordice și cele sudice. Consolidarea investițiilor în rețeaua feroviară a țării și creșterea numărului de inițiative de transport urban durabil sunt esențiale, întrucât acestea asigură conectivitatea transporturilor între regiunile nordice și sudice, marile centre urbane și zonele rurale și periferice, precum și finalizarea conexiunilor la rețeaua transeuropeană de transport.
(26) În pofida unor modificări ale cadrului de reglementare ca parte a planului de redresare și reziliență, rezultatele școlare din Bulgaria sunt slabe și s-au deteriorat și mai mult. În cele mai recente ediții ale evaluărilor internaționale, țara a înregistrat rezultate mai mici în comparație cu anii precedenți. Ponderea elevilor cu rezultate slabe la matematică, citire și științe – după cum arată Programul OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor – este una dintre cele mai alarmante din Uniune. 53,5 % dintre tinerii în vârstă de 15 ani nu au un nivel minim de competență la matematică, 52,9 % la citire și 48 % la științe, cu rate extrem de mari în rândul elevilor care provin din medii defavorizate. Examenele standardizate la nivel național evidențiază existența în sistemul de învățământ bulgar a unor inegalități tot mai mari în ceea ce privește rezultatele și a unei puternice segregări sociale. Aproximativ 50 % dintre cadrele didactice au cel puțin 50 de ani și apar deficite de cadre didactice. În pofida unor ameliorări, există în continuare provocări în ceea ce privește îmbunătățirea formării inițiale a cadrelor didactice și a dezvoltării profesionale continue pentru a obține rezultate mai bune în materie de calitate și echitate în educație. Rata persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educație și formare s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar rămâne deosebit de ridicată în rândul romilor și în zonele rurale. În plus, participarea scăzută a adulților la învățare (9,5 % față de media Uniunii de 39,5 %) s-a tradus prin competențe insuficiente sau inadecvate, creând astfel blocaje în ceea ce privește capacitatea de inserție profesională și competitivitatea globală. Cadrul de reglementare privind educația și formarea profesională introduce, pentru toate profesiile, competențe obligatorii pentru protecția mediului, ca parte a formării profesionale generale. În plus, planurile pentru o tranziție justă pentru regiunile carbonifere includ mai multe măsuri care vizează recalificarea forței de muncă și crearea de locuri de muncă în astfel de regiuni din Bulgaria. Nivelurile competențelor digitale rămân cu mult sub media Uniunii (35,5 % față de 55,5 % în 2023) și influențează capacitatea de inserție profesională. Pentru a aborda aceste provocări, există un proiect ambițios, finanțat de mecanism, care urmărește să îmbunătățească perfecționarea și recalificarea forței de muncă, punând accentul pe competențele digitale, dar punerea în aplicare a acestuia fost întârziată,