Recitale
(1) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (2), care a instituit Mecanismul de redresare și reziliență (denumit în continuare „mecanismul”), a intrat în vigoare la 19 februarie 2021. Mecanismul oferă statelor membre sprijin financiar pentru implementarea reformelor și a investițiilor, dând astfel un impuls bugetar finanțat de Uniune. În concordanță cu prioritățile semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, mecanismul ajută la realizarea redresării economice și sociale și la implementarea unor reforme și investiții sustenabile, în special reforme și investiții pentru a promova tranziția verde și tranziția digitală și pentru a face mai reziliente economiile statelor membre. De asemenea, mecanismul contribuie la consolidarea finanțelor publice și la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă pe termen mediu și lung, la îmbunătățirea coeziunii teritoriale în cadrul Uniunii și la sprijinirea continuării punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale.
(2) Regulamentul (UE) 2023/435 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (denumit în continuare „Regulamentul REPowerEU”), care a fost adoptat la 27 februarie 2023, vizează eliminarea treptată a dependenței Uniunii de importurile de combustibili fosili din Rusia. Aceasta va contribui la realizarea securității energetice și la diversificarea aprovizionării Uniunii cu energie, sporind, în același timp, gradul de utilizare a surselor regenerabile de energie și crescând capacitățile de stocare a energiei și eficiența energetică. Belgia a adăugat un nou capitol privind REPowerEU în planul său național de redresare și reziliență pentru a finanța reforme și investiții esențiale care vor contribui la atingerea obiectivelor REPowerEU.
(3) La 16 martie 2023, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Competitivitatea pe termen lung a UE: perspectiva după 2030”, pentru a fundamenta deciziile în materie de politică și pentru a crea condițiile-cadru pentru stimularea creșterii. Comunicarea abordează competitivitatea din perspectiva a nouă factori determinanți care se susțin reciproc. Printre respectivii factori determinanți, accesul la capitalul privat, cercetarea și inovarea, educația și competențele, precum și o piață unică funcțională apar ca priorități de politică esențiale pentru reformele și investițiile în vederea abordării provocărilor actuale în materie de productivitate, precum și în vederea consolidării competitivității pe termen lung a Uniunii și a statelor sale membre. La 14 februarie 2024, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Raportul anual privind piața unică și competitivitatea pentru 2024”. Respectiva comunicare detaliază punctele forte și provocările în materie de competitivitate cu care se confruntă piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în funcție de cei nouă factori determinanți ai competitivității care au fost identificați.
(4) La 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii durabile pentru 2024, care marchează începutul semestrului european din 2024 pentru coordonarea politicilor economice. La 22 martie 2024, Consiliul European și-a declarat susținerea pentru prioritățile Analizei anuale a creșterii durabile pentru 2024, care sunt axate pe cele patru dimensiuni ale durabilității competitive. Totodată, la data de 21 noiembrie 2023, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024, în care nu a identificat Belgia ca fiind unul dintre statele membre care pot fi afectate de dezechilibre sau pot fi expuse riscului de a fi afectate de dezechilibre și pentru care va fi necesar un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat și un aviz privind proiectul de plan bugetar pentru 2024 al Belgiei. Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro și o propunere de raport comun pentru 2024 privind ocuparea forței de muncă, în care se analizează punerea în aplicare a orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale. Consiliul a adoptat Recomandarea privind politica economică a zonei euro (5) (denumită în continuare „Recomandarea pentru 2024 privind zona euro”) la 12 aprilie 2024 și Raportul comun privind ocuparea forței de muncă la 11 martie 2024.
(5) La 30 aprilie 2024 a intrat în vigoare noul cadru de guvernanță economică al Uniunii. Cadrul include noul Regulament (UE) 2024/1263 privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (6) modificat privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv și Directiva 2011/85/UE a Consiliului (7) modificată privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. Obiectivele noului cadru de guvernanță economică sunt promovarea unor finanțe publice solide și sustenabile, a unei creșteri durabile și favorabile incluziunii și a rezilienței prin intermediul reformelor și al investițiilor, precum și prevenirea deficitelor publice excesive. Noul cadru de guvernanță economică promovează, de asemenea, asumarea responsabilității la nivel național și pune un accent mai puternic pe politicile pe termen mediu, în combinație cu o asigurare mai eficace și mai coerentă a aplicării normelor. Fiecare stat membru trebuie să prezinte Consiliului și Comisiei un plan bugetar-structural național pe termen mediu. Un plan bugetar-structural național pe termen mediu conține angajamentele unui stat membru în domeniile bugetului, reformelor și investițiilor și acoperă o perioadă de planificare de patru sau de cinci ani, în funcție de durata normală a legislaturii naționale. Traiectoria cheltuielilor nete (8) care este indicată în planurile bugetar-structurale naționale pe termen mediu trebuie să respecte cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2024/1263, inclusiv cerințele referitoare la plasarea sau menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă până la sfârșitul perioadei de ajustare sau la menținerea acesteia la niveluri prudente, sub 60 % din produsul intern brut (PIB), și la aducerea și/sau menținerea deficitului public sub valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB pe termen mediu. În cazul în care un stat membru se angajează să realizeze un set relevant de reforme și investiții în conformitate cu criteriile stabilite în Regulamentul (UE) 2024/1263, perioada de ajustare poate fi prelungită cu cel mult trei ani. Pentru a sprijini elaborarea planurilor bugetar-structurale naționale pe termen mediu respective, la 21 iunie 2024, Comisia a publicat orientări cu privire la informațiile care trebuie să fie furnizate de statele membre în planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu și în rapoartele lor anuale privind progresele înregistrate. În conformitate cu articolele 5 și 36 din Regulamentul (UE) 2024/1263, Comisia le-a transmis statelor membre traiectoriile de referință și informații tehnice, după caz. Statele membre trebuie să prezinte planurile lor bugetar-structurale naționale pe termen mediu până la 20 septembrie 2024, cu excepția cazului în care statul membru în cauză și Comisia convin să prelungească termenul cu o perioadă de timp rezonabilă. În conformitate cu cadrele lor juridice naționale, statele membre pot dezbate proiectele lor de planuri pe termen mediu cu parlamentele lor naționale, pot solicita instituțiilor fiscal-bugetare independente să emită un aviz și pot desfășura o consultare a partenerilor sociali și a altor părți interesate de la nivel național.
(6) În 2024, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice continuă să evolueze în paralel cu punerea în aplicare a mecanismului. Implementarea integrală a planurilor de redresare și reziliență rămâne esențială pentru îndeplinirea priorităților de politică din cadrul semestrului european, întrucât planurile respective contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor care au fost identificate în cadrul recomandărilor relevante specifice fiecărei țări și emise în ultimii ani sau la abordarea eficace a unui subset semnificativ al provocărilor respective. Recomandările specifice fiecărei țări pentru 2019, 2020, 2022 și 2023 rămân la fel de relevante și pentru planurile de redresare și reziliență care au fost revizuite, actualizate sau modificate în conformitate cu articolele 14, 18 și 21 din Regulamentul (UE) 2021/241.
(7) La 30 aprilie 2021, Belgia a transmis Comisiei planul său național de redresare și reziliență, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/241. În temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) 2021/241, Comisia a evaluat relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului de redresare și reziliență, în conformitate cu orientările privind evaluarea prevăzute în anexa V la regulamentul menționat. La 13 iulie 2021, Consiliul a adoptat Decizia de punere în aplicare de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al Belgiei (9), care a fost modificată la 8 decembrie 2023 în temeiul articolului 18 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/241, pentru a actualiza contribuția financiară maximă aferentă sprijinului financiar nerambursabil, precum și pentru a include capitolul privind REPowerEU (10). Plata tranșelor este condiționată de adoptarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2021/241, a unei decizii a Comisiei care să confirme faptul că Belgia a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului. Atingerea în mod satisfăcător a acestor jaloane și ținte implică faptul că nu s-au înregistrat regrese privind jaloanele și țintele anterioare care fuseseră deja atinse.
(8) La 30 aprilie 2024, Belgia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2024, în concordanță cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului (11). În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2021/241, Programul național de reformă pentru 2024 reflectă, de asemenea, raportarea bianuală efectuată de Belgia referitoare la progresele înregistrate în implementarea planului său de redresare și reziliență.
(9) La 19 iunie 2024, Comisia a publicat raportul de țară din 2024 pentru Belgia. În acest raport, Comisia a evaluat progresele realizate de Belgia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice acestei țări care au fost adoptate de Consiliu în perioada 2019-2023 și a făcut bilanțul implementării de către Belgia a planului său de redresare și reziliență. Pe baza respectivei analize, în raportul de țară au fost identificate anumite deficiențe, legate de provocările care nu sunt abordate sau sunt abordate doar parțial în planul de redresare și reziliență, precum și provocări noi și emergente. De asemenea, raportul de țară a evaluat progresele realizate de Belgia în ceea ce privește punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și îndeplinirea obiectivelor principale ale Uniunii în materie de ocupare a forței de muncă, de competențe și de reducere a sărăciei, precum și progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.
(10) În conformitate cu datele validate de Eurostat, deficitul public al Belgiei a crescut de la 3,6 % din PIB în 2022 la 4,4 % în 2023, iar datoria publică s-a ridicat de la 104,3 % din PIB la sfârșitul anului 2022 la 105,2 % la sfârșitul anului 2023. Astfel cum s-a anunțat în Comunicarea Comisiei din 8 martie 2023 intitulată „Orientări de politică bugetară pentru 2024”, Comisia face primul pas către deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, potrivit datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023, în concordanță cu dispozițiile legale existente. La data de 19 iunie 2024, Comisia a emis un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din tratat. Raportul respectiv a evaluat situația bugetară a Belgiei, întrucât deficitul său public din 2023 a depășit valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Raportul a concluzionat că, având în vedere respectiva evaluare și după luarea în considerare a avizului Comitetului economic și financiar formulat în temeiul articolului 126 alineatul (4) din tratat, Comisia intenționează să propună, în luna iulie 2024, deschiderea unei proceduri aplicabile deficitelor excesive pentru Belgia, propunând Consiliului să adopte o decizie în temeiul articolului 126 alineatul (6) din tratat de stabilire a existenței unei situații de deficit excesiv pentru Belgia.
(11) La 12 iulie 2022, Consiliul a recomandat (12) Belgiei să asigure în 2023 o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național sub nivelul creșterii potențiale a producției pe termen mediu (13), ținând seama de sprijinul temporar continuu și specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie, precum și persoanelor care fug din Ucraina. În același timp, s-a recomandat ca Belgia să fie pregătită să ajusteze cheltuielile curente în funcție de evoluția situației. De asemenea, s-a recomandat ca Belgia să extindă investițiile publice pentru tranziția verde și tranziția digitală, precum și pentru securitatea energetică, ținând seama de inițiativa REPowerEU, inclusiv prin utilizarea mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii. Potrivit estimărilor Comisiei, în 2023, orientarea fiscal-bugetară (14) a fost expansionistă, situându-se la 0,7 % din PIB, în contextul unui nivel ridicat al inflației. În 2023 creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a avut o contribuție expansionistă de 0,4 % din PIB la orientarea fiscal-bugetară. Aceasta include reducerea cu 0,1 % din PIB a costului măsurilor de sprijin de urgență specifice pentru gospodăriile și întreprinderile cele mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie. Prin urmare, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național care depășește creșterea potențială a producției pe termen mediu nu s-a datorat sprijinului specific acordat gospodăriilor și întreprinderilor celor mai vulnerabile la creșterile abrupte ale prețurilor la energie. Creșterea expansionistă a cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național (fără măsurile discreționare privind veniturile) a fost determinată de creșterile permanente ale salariilor din sectorul public și ale prestațiilor sociale rezultate din mecanismul de indexare automată, de o reducere temporară în 2023 a contribuțiilor sociale aflate în sarcina angajatorilor și de creșterea costurilor bugetare legate de îmbătrânirea demografică. În concluzie, creșterea cheltuielilor curente primare finanțate la nivel național în 2023 nu a fost în concordanță cu Recomandarea Consiliului din 12 iulie 2022. Cheltuielile finanțate prin granturi în cadrul mecanismului și prin alte fonduri ale Uniunii s-au ridicat la 0,3 % din PIB în 2023. Investițiile finanțate la nivel național s-au ridicat la 2,8 % din PIB în 2023, reprezentând o creștere cu 0,1 puncte procentuale în comparație cu 2022. Belgia a finanțat investiții suplimentare din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii. A finanțat investiții publice în favoarea tranziției verzi și a tranziției digitale, precum și în favoarea securității energetice, cum ar fi investiții în infrastructura feroviară și infrastructura pentru biciclete, renovarea clădirilor publice și infrastructura de hidrogen. Aceste investiții publice sunt finanțate parțial din mecanism și din alte fonduri ale Uniunii.
(12) În Programul de stabilitate pentru 2024, scenariul macroeconomic care stă la baza previziunilor bugetare estimează o creștere a PIB-ului real de 1,4 % în 2024 și de 1,3 % în 2025, proiectând inflația măsurată pe baza indicelui prețurilor de consum (IPC) la 2,8 % în 2024 și la 1,8 % în 2025. Se preconizează că deficitul public va crește la 4,6 % din PIB în 2024 și va scădea la 3,6 % din PIB în 2025, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB ar urma să crească la 106,2 % până la sfârșitul anului 2024 și la 106,8 % până la sfârșitul anului 2025. După 2025, se estimează că soldul bugetului public va scădea treptat la 2,9 % din PIB în 2026 și la 2,3 % în 2027. Prin urmare, se preconizează că în 2026 deficitul public va ajunge sub valoarea de referință a deficitului din tratat, de 3 % din PIB. Totodată, se preconizează că, după 2025, ponderea datoriei publice în PIB va scădea treptat la 106,6 % în 2026 și la 106 % în 2027.
(13) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează că PIB-ul real va crește cu 1,3 % în 2024 și cu 1,4 % în 2025 și că inflația măsurată cu ajutorul indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) se va situa la 4 % în 2024 și la 2,3 % în 2025.
(14) În previziunile Comisiei din primăvara anului 2024 se estimează un deficit public de 4,4 % din PIB în 2024 și o stagnare a ponderii datoriei publice în PIB la 105 % în 2024. Stabilizarea ponderii datoriei în PIB în 2024 reflectă în principal un excedent temporar al rezervei de lichidități acumulate până la sfârșitul anului 2023 ca urmare a unei emisiuni de obligațiuni de stat. În conformitate cu estimările Comisiei, se preconizează că orientarea fiscal-bugetară va fi contracționistă, cu 0,1 % din PIB în 2024.
(15) Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, în 2024 se preconizează finanțarea prin sprijin nerambursabil (denumit în continuare „granturi”), acordat în cadrul mecanismului, a unor cheltuieli reprezentând 0,2 % din PIB, comparativ cu 0,1 % din PIB în 2023. Cheltuielile finanțate din granturi acordate în cadrul mecanismului vor permite investiții de înaltă calitate și reforme care vor stimula productivitatea, fără a avea un impact direct asupra soldului bugetului public sau a datoriei publice a Belgiei.
(16) La 14 iulie 2023, Consiliul a recomandat (15) Belgiei să asigure o politică fiscal-bugetară prudentă, în special prin limitarea, în 2024, la maximum 2 % a creșterii nominale a cheltuielilor primare nete (16) finanțate la nivel național. În momentul execuției bugetelor pentru 2023 și al pregătirii proiectelor de planuri bugetare pentru 2024, statele membre au fost invitate să țină seama de faptul că Comisia va propune Consiliului deschiderea unor proceduri aplicabile deficitelor excesive bazate pe deficit, pe baza datelor privind rezultatul bugetar pentru 2023. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, se preconizează că în 2024 cheltuielile primare nete finanțate la nivel național ale Belgiei vor crește cu 4 %, situându-se peste rata maximă de creștere recomandată. Aceste cheltuieli suplimentare care depășesc rata maximă de creștere recomandată pentru cheltuielile primare nete finanțate la nivel național corespund unei proporții de 1 % din PIB în 2024. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandările Consiliului.
(17) În plus, Consiliul a recomandat Belgiei să întreprindă acțiuni astfel încât să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel rezultate pentru a reduce deficitul public, cât mai curând posibil în 2023 și 2024. Consiliul a recomandat, de asemenea, ca, în cazul în care noi creșteri ale prețului energiei ar face necesară adoptarea de noi măsuri de sprijin sau menținerea celor existente, Belgia să se asigure că astfel de măsuri de sprijin sunt concepute astfel încât să protejeze gospodăriile și întreprinderile vulnerabile, să fie fezabile din punct de vedere bugetar și să incite în continuare la economisirea energiei. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, costul bugetar net (17) al măsurilor de sprijin de urgență în domeniul energiei este estimat la 0,4 % din PIB în 2023 și previzionat la 0 % din PIB în 2024 și în 2025. Dacă economiile aferente ar fi utilizate pentru a reduce deficitul public, astfel cum a recomandat Consiliul, respectivele previziuni ar presupune o ajustare fiscal-bugetară de 0,4 % din PIB în 2024, în timp ce cheltuielile primare nete finanțate la nivel național (18) aduc o contribuție contracționistă la orientarea fiscal-bugetară, de 0,1 % din PIB în anul respectiv. Măsurile de sprijin de urgență în domeniul energiei au fost eliminate în 2023 și 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. Cu toate acestea, se preconizează că economiile care vor rezulta nu vor fi utilizate în întregime pentru reducerea deficitului public. Există riscul ca acest lucru să nu fie în concordanță cu recomandarea Consiliului.
(18) În plus, Consiliul a recomandat, de asemenea, Belgiei să mențină investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a granturilor acordate în cadrul mecanismului și a altor fonduri ale Uniunii, în special pentru a promova tranziția verde și cea digitală. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, investițiile publice finanțate la nivel național vor crește, de la 2,8 % din PIB în 2023, la 2,9 % din PIB în 2024. Acest lucru este în concordanță cu recomandările Consiliului. În schimb, se preconizează că cheltuielile publice finanțate din venituri obținute din fonduri ale Uniunii, inclusiv din granturile acordate în cadrul mecanismului, vor rămâne stabile la 0,3 % din PIB în 2024.
(19) Pe baza măsurilor de politică cunoscute la data la care s-au formulat previziunile și în ipoteza menținerii politicilor actuale, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2024, deficitul public ar urma să ajungă la 4,7 % din PIB în 2025. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 106,6 % până la sfârșitul anului 2025. Creșterea deficitului și a ponderii datoriei în PIB în 2025 reflectă în principal creșterea structurală a cheltuielilor curente, determinată în special de costurile legate de îmbătrânirea populației, precum și de plățile mai mari ale dobânzilor pentru datoria publică.
(20) În Belgia, riscurile legate de sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung sunt ridicate. Dincolo de poziția bugetară inițială nefavorabilă, factorul determinant pentru evaluarea riscurilor ridicate este impactul pe care creșterea preconizată a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației îl are asupra finanțelor publice, în contextul îmbătrânirii rapide a populației țării. În Raportul Comisiei din 2024 privind îmbătrânirea populației, se preconizează o creștere constantă a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației, de la 26,8 puncte procentuale din PIB în 2022 la 31,9 puncte procentuale din PIB în 2070. Creșterea de 5,1 puncte procentuale din PIB până în anul 2070 se datorează în principal cheltuielilor cu pensiile și cu îngrijirea pe termen lung. Se estimează că, în perioada 2022-2070, cheltuielile cu pensiile vor crește cu 3,5 puncte procentuale din PIB, comparativ cu media de 0,4 puncte procentuale din PIB în Uniune. Planul de redresare și reziliență al Belgiei include o reformă a pensiilor care urmărește să contribuie la abordarea acestei provocări, alături de alte obiective, cum ar fi îmbunătățirea sustenabilității sociale a sistemului, stimularea persoanelor să rămână active pe piața forței de muncă după îndeplinirea condițiilor de pensionare anticipată și asigurarea unei mai mari convergențe între sistemele de pensii și în cadrul acestora. În ceea ce privește îngrijirea pe termen lung, cheltuielile publice s-au ridicat la 2,3 % din PIB în 2022 (media Uniunii fiind de 1,7 %), ceea ce a făcut ca Belgia să fie unul dintre statele membre cu cele mai mari cheltuieli pentru îngrijirea pe termen lung din Uniune. Se preconizează că, până în 2070, cheltuielile cu îngrijirea pe termen lung vor crește cu 1,7 puncte procentuale din PIB, față de o creștere medie de 0,8 puncte procentuale în Uniune. În 2022, cheltuielile cu îngrijirea instituționalizată, situate la 1,4 puncte procentuale din PIB în Belgia, au fost substanțial mai mari decât cele înregistrate în medie în Uniune (0,8 puncte procentuale din PIB). Datele disponibile sugerează că ponderea persoanelor în vârstă plasate inutil sau cel puțin prematur într-o instituție rezidențială rămâne ridicată, deși a fost în scădere în ultimul deceniu. În special, datele au arătat că ponderea persoanelor care sunt independente sau dependente într-o mică măsură de îngrijire și care locuiesc în instituții rezidențiale era ridicată în Bruxelles și în Valonia. Entitățile federate au început reforme pentru ca utilizarea diferitelor structuri de îngrijire să fie mai eficientă din punctul de vedere al costurilor, în special pentru a evita și a întârzia instituționalizarea inutilă sau prematură. Cu toate acestea, trebuie îmbunătățit nivelul progreselor înregistrate în ceea ce privește abordarea provocării legate de sustenabilitatea finanțelor publice.
(21) Belgia se numără printre statele membre care au cele mai ridicate niveluri de impozitare și de cheltuieli din Uniune. Cheltuielile totale includ un nivel ridicat al cheltuielilor fiscale și al subvențiilor salariale. În plus, structura regimului său fiscal și a prestațiilor sociale creează contrastimulente financiare pentru încadrarea în muncă și contribuie la rata scăzută de participare pe piața forței de muncă din Belgia [76,1 % față de media Uniunii de 80,0 % în 2023 (grupa de vârstă 20-64 de ani)]. Impozitele pe veniturile salariale (impozitele pe venitul persoanelor fizice și contribuțiile sociale) sunt cele mai ridicate din Uniune pentru persoanele cu salarii mici și salarii medii, iar veniturile din impozitele pe consum, inclusiv impozitele pe energie, se situează sub media Uniunii. Pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei, caracteristicile fiscale specifice, precum „coeficientul conjugal” (19), descurajează puternic munca. În plus, modul în care sunt concepute prestațiile sociale descurajează oamenii să ocupe un loc de muncă sau să lucreze mai multe ore. Multe prestații sociale depind de statutul avut și nu sunt acordate în funcție de resurse, ceea ce împiedică eficiența sistemului de securitate socială. Prestațiile de șomaj sunt nelimitate în timp și nu sunt acordate în funcție de resurse pentru șomerii de lungă durată, fapt care agravează capcanele existente reprezentate de șomaj. Transferarea sarcinii fiscale de la forța de muncă la alte baze de impozitare și îmbunătățirea eficienței regimului fiscal și a sistemului de securitate socială ar putea contribui la creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.
(22) În contextul nevoilor de consolidare structurală, o reducere a impozitului pe veniturile salariale ar trebui să fie finanțată integral, inclusiv prin scăderea cheltuielilor fiscale și prin eliminarea treptată a subvențiilor fiscale pentru combustibilii fosili. Sarcina fiscală considerabilă asupra veniturilor salariale este compensată de numeroase subvenții salariale, iar deducerile fiscale sunt utilizate pe scară largă în Belgia. În analiza efectuată de Consiliul superior al finanțelor în 2020 s-a constatat că cheltuielile fiscale sunt costisitoare pentru buget, tind să favorizeze persoanele cu venituri ridicate și creează ineficiențe. Cheltuielile fiscale cu cel mai mare cost bugetar includ sistemul prin care se pun la dispoziție autoturisme de serviciu și scutirea de la plata impozitului reținut la sursă pentru cercetare și dezvoltare, precum și pentru munca în schimburi. De asemenea, subvențiile salariale și alte cheltuieli fiscale fac din regimul fiscal unul complex, sporind astfel sarcina de reglementare ridicată și afectând mediul de afaceri. În plus, sprijinul fiscal pentru cercetare și dezvoltare nu este direcționat către întreprinderile cu cel mai mare potențial de creștere. Totodată, unele caracteristici ale regimului fiscal denaturează opțiunile de investiții și riscă să conducă la investiții excesive în anumite active. În 2021, subvențiile directe acordate de Belgia pentru combustibilii fosili au fost estimate la 12 miliarde EUR (2,4 % din PIB), iar subvențiile indirecte, la peste 2,6 miliarde EUR. Subvențiile directe pentru combustibilii fosili includ accize scăzute la gaze și păcură comparativ cu energia electrică. În combinație cu costurile ridicate ale rețelei de energie electrică, acest lucru creează diferențe mari de preț între combustibilii fosili și energia electrică, împiedicând trecerea la sisteme de încălzire mai verzi. În plus, acest sprijin persistent pentru păcură și gaze naturale contrazice angajamentele Belgiei de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a îmbunătăți calitatea aerului. Taxele pe transport și pe poluare sunt insuficient utilizate (de exemplu, taxarea rutieră inteligentă se aplică numai vehiculelor grele) și ar putea contribui, de asemenea, la generarea de venituri suplimentare. În contextul creșterii congestionării traficului și a poluării aerului, cheltuielile fiscale precum rambursarea parțială a accizelor la motorină pentru transportatorii rutieri profesioniști sunt deosebit de costisitoare și dăunătoare pentru mediu.
(23) În conformitate cu articolul 19 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/241 și cu criteriul 2.2 din anexa V la regulamentul respectiv, planul de redresare și reziliență include un set amplu de reforme și de investiții care se consolidează reciproc și care urmează să fie puse în aplicare până în 2026. Se preconizează că respectivele reforme și investiții vor contribui la abordarea eficace a tuturor provocărilor identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări sau a unui subset semnificativ al provocărilor respective. În acest interval scurt de timp, este esențial să se continue cu rapiditate implementarea efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a Belgiei prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se în același timp echitatea socială. Pentru ca Belgia să își poată îndeplini angajamentele asumate în planul de redresare și reziliență până în august 2026, este esențial ca țara să accelereze în mod semnificativ ritmul de punere în aplicare a reformelor și a investițiilor prin asigurarea unei guvernanțe eficace. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă pentru implementarea cu succes a planului de redresare și reziliență.
(24) În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (20), Belgia trebuie să revizuiască fiecare program sprijinit prin Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) până în martie 2025, ținând seama, printre altele, de provocările identificate în recomandările specifice adresate țării în 2024 și de Planul național privind energia și clima. Respectiva revizuire stă la baza alocării definitive a fondurilor Uniunii incluse în fiecare program. Belgia a înregistrat progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune și a Pilonului european al drepturilor sociale, dar se confruntă în continuare cu provocări. Disparitățile intraregionale în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială continuă să fie ridicate în Belgia. Este esențial să se accelereze punerea în aplicare a programelor politicii de coeziune. Prioritățile convenite în cadrul programelor politicii de coeziune sunt în continuare relevante. Este deosebit de important să existe o implementare rapidă a investițiilor pentru a contribui la stimularea cercetării, inovării și digitalizării, precum și a celor legate de tranziția verde, adaptarea la schimbările climatice și eficiența energetică. Îmbunătățirea accesului la locuri de muncă și la măsuri de activare, în special pentru grupurile vulnerabile, șomerii de lungă durată și tineri, rămâne o prioritate. Este de o importanță crucială ca învățarea pe tot parcursul vieții pentru a îmbunătăți mobilitatea și adaptabilitatea lucrătorilor să fie sprijinită în continuare. În plus, rămâne necesară încurajarea incluziunii active și a capacității de inserție profesională a grupurilor defavorizate. Belgia ar putea, de asemenea, să utilizeze platforma „Tehnologii strategice pentru Europa”, instituită prin Regulamentul (UE) 2024/795 al Parlamentului European și al Consiliului (21) pentru a sprijini transformarea industrială, prin dezvoltarea constantă a tehnologiilor și serviciilor digitale avansate, a materialelor circulare și avansate, precum și a capacităților legate de energia curată durabilă, locuințele reziliente și inovarea în domeniul sănătății.
(25) Pe lângă provocările economice și sociale abordate în cadrul planului de redresare și reziliență și al altor fonduri ale UE, Belgia se confruntă cu o serie de provocări suplimentare legate de deficitul de forță de muncă și necorelarea competențelor, integrarea grupurilor defavorizate pe piața forței de muncă, performanța și echitatea sistemului de învățământ, profesia de cadru didactic, precum și cu provocări care vizează mediul de afaceri, sarcina impusă de reglementare și complexitatea, precum și restricțiile din sectorul serviciilor. Abordarea respectivelor provocări ar putea contribui la îmbunătățirea competențelor lucrătorilor și a rezultatelor în materie de educație ale tuturor elevilor și studenților, ceea ce ar duce la creșterea productivității muncii și la apropierea gradului de ocupare a forței de muncă de obiectivul național pentru 2030 de 80 %.
(26) Rata ridicată a locurilor de muncă vacante indică un deficit persistent de forță de muncă, mai pronunțat în rândul ocupațiilor tehnice care sunt necesare pentru a accelera tranziția verde. Integrarea grupurilor defavorizate, inclusiv a persoanelor care au un nivel mai scăzut de educație, a celor care provin din familii de migranți ori au un handicap, continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare. Numărul absolvenților, în special al femeilor, în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) rămâne scăzut (16,4 la 1 000 de locuitori cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani față de 21,9 în Uniune). În plus, rata de tranziție de la șomaj la ocuparea forței de muncă este sub media Uniunii. Acest fapt sugerează că există posibilitatea de a spori eficacitatea politicilor de activare, în special prin îmbunătățirea eficienței serviciilor publice de ocupare a forței de muncă și printr-o mai bună direcționare a măsurilor de sprijinire a integrării pe piața muncii a grupurilor defavorizate și a lucrătorilor aflați în concediu medical de lungă durată. Creșterea numărului de absolvenți de STIM și a relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale (EFP) în profesiile tehnice ar putea contribui și mai mult la abordarea deficitului de forță de muncă. Adulții, în special persoanele cu calificări de nivel inferior, participă în număr mic la procesul de învățare. Deși, pentru a spori învățarea în rândul adulților, au fost puse în aplicare măsuri, cum ar fi un drept individual de 5 zile pe an de formare pentru angajați și conturi personale de învățare, este nevoie de timp pentru a vedea impactul acestor măsuri și se justifică efectuarea unei evaluări.
(27) În pofida cheltuielilor publice ridicate pentru educație, rezultatele învățării s-au deteriorat și există în continuare preocupări cu privire la caracterul incluziv și la echitatea sistemelor de educație și formare. Rezultatele din 2022 ale Programului OCDE pentru evaluarea internațională a elevilor indică o deteriorare pe termen lung a cunoștințelor de lectură, matematică și științe în rândul tinerilor de 15 ani (25 % au avut rezultate slabe la matematică, 25,3 %, la citire și 22,4 %, la științe). Deși, în 2012, Belgia a înregistrat cea mai mare pondere din Uniune a persoanelor cu cele mai bune performanțe în domeniul matematicii (19,5 %), această pondere a scăzut brusc în următorii 10 ani (11,5 % în 2022, Comunitatea Flamandă: 15 %, Comunitatea Franceză: 6,9 %, Comunitatea Germanofonă: 6,4 %). În plus, decalajul dintre elevii aflați într-o situație favorizată și cei în situații defavorizate în ceea ce privește rezultatele slabe la învățătură s-a accentuat din 2018. Rata rezultatelor slabe la învățătură ale elevilor defavorizați a crescut cu 9,2 puncte procentuale, ajungând la 45,8 % la matematică (Uniune: 48 %, Comunitatea Flamandă: 41,4 %, Comunitatea Franceză: 51,1 %, Comunitatea Germanofonă: 35,6 %). Este esențial să fie îmbunătățite competențele de bază ale tuturor elevilor pentru a favoriza participarea pe piața forței de muncă, inclusiv a grupurilor defavorizate. Creșterea atractivității profesiei de cadru didactic, în special prin asigurarea stabilității locului de muncă și prin asigurarea unei formări continue adaptate nevoilor în continuă evoluție, ar contribui la reducerea deficitului tot mai mare de cadre didactice calificate, deoarece acest deficit riscă să accentueze și mai mult inegalitățile în materie de educație.
(28) Mediul de afaceri din Belgia este afectat de o sarcină ridicată impusă de reglementare și de un nivel crescut de complexitate. Sarcina administrativă pentru întreprinderi este dificilă, în special în ceea ce privește dreptul fiscal și dreptul muncii. Costurile cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) în legătură cu respectarea sistemului de muncă și a regimului fiscal sunt relativ ridicate în Belgia, în special pentru întreprinderile care trebuie să gestioneze mai multe sisteme regionale. În plus, Belgia are unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniune în ceea ce privește dinamismul întreprinderilor. În pofida unei creșteri recente, rata de înființare a unor noi întreprinderi rămâne scăzută, în special în cazul întreprinderilor cu angajați. Ponderea întreprinderilor din Belgia care înregistrează o creștere puternică este cu mult sub media Uniunii. Restricțiile comerciale ridicate din sectorul serviciilor pot avea un rol în slăbirea dinamismului întreprinderilor. Ar trebui, de asemenea, să se abordeze eliminarea restricțiilor privind profesiile reglementate.
(29) Având în vedere legăturile strânse dintre economiile statelor membre din zona euro și contribuția lor colectivă la funcționarea uniunii economice și monetare, în 2024 Consiliul a recomandat statelor membre din zona euro să ia măsuri, inclusiv prin intermediul planurilor lor de redresare și reziliență, pentru a pune în aplicare Recomandarea pentru 2024 privind zona euro. În ceea ce privește Belgia, recomandările 1, 2, 3 și 4 contribuie la punerea în aplicare a primei, a celei de a doua, a celei de a treia și a celei de a patra recomandări cuprinse în Recomandarea pentru 2024 privind zona euro,