Recitale
(1) Finanțarea participativă se afirmă din ce în ce mai mult ca o formă consacrată de finanțare alternativă pentru întreprinderile nou-înființate (start-up-uri) și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), bazată de obicei pe investiții mici. Finanțarea participativă reprezintă un tip de intermediere a cărei importanță este în creștere, în cadrul căreia un furnizor de servicii de finanțare participativă, fără a-și asuma el însuși riscuri, administrează o platformă digitală, deschisă publicului, pentru a pune în legătură sau pentru a facilita punerea în legătură a potențialilor investitori sau împrumutători cu mediul de afaceri care caută finanțare. O astfel de finanțare ar putea consta în împrumuturi, achiziționarea de valori mobiliare sau alte instrumente admise în scopul finanțării participative. Prin urmare, ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament atât finanțarea participativă bazată pe creditare, cât și finanțarea participativă bazată pe investiții, deoarece aceste tipuri de finanțare participativă pot fi concepute ca alternative de finanțare comparabile.
(2) În general, prestarea de servicii de finanțare participativă se realizează cu participarea a trei tipuri de actori: dezvoltatorul de proiect care propune proiectul spre finanțare, investitorii care finanțează proiectul propus și o organizație cu rol de intermediar, sub forma unui furnizor de servicii de finanțare participativă care pune în legătură dezvoltatorii de proiecte și investitorii în cadrul unei platforme online.
(3) Finanțarea participativă poate contribui la asigurarea accesului la finanțare pentru IMM-uri și la finalizarea uniunii piețelor de capital (UPC). Lipsa accesului la finanțare pentru IMM-uri reprezintă o problemă chiar și în statele membre în care accesul la finanțarea bancară a rămas stabil pe parcursul crizei financiare. Finanțarea participativă a devenit o modalitate consacrată de finanțare a activităților economice ale persoanelor fizice și juridice. O astfel de finanțare se desfășoară prin intermediul platformelor online; activitățile economice sunt de regulă finanțate de un număr mare de persoane sau de organizații; iar afacerile, inclusiv start-up-urile, atrag sume relativ mici de bani.
(4) Pe lângă faptul că oferă o sursă alternativă de finanțare, inclusiv de capital de risc, finanțarea participativă poate oferi și alte beneficii pentru afaceri. Aceasta poate valida o idee de afaceri, poate oferi antreprenorilor acces la un număr mare de persoane care le pot transmite idei și informații și poate fi un instrument de marketing.
(5) Mai multe state membre au introdus deja regimuri naționale speciale privind finanțarea participativă. Aceste regimuri sunt adaptate la caracteristicile și nevoile piețelor locale și ale investitorilor locali. Prin urmare, normele de drept intern în vigoare sunt diferite în Uniune în ceea ce privește condițiile de funcționare a platformelor de finanțare participativă, gama de activități permise și cerințele în materie de autorizare.
(6) Diferențele dintre normele de drept intern în vigoare sunt de natură să obstrucționeze prestarea transfrontalieră de servicii de finanțare participativă și ca atare au un efect direct asupra funcționării pieței interne pentru aceste servicii. În special, fragmentarea cadrului juridic în funcție de frontierele naționale generează costuri juridice semnificative investitorilor de retail, care adesea au dificultăți să identifice normele aplicabile prestării transfrontaliere de servicii de finanțare participativă. Prin urmare, investitorii de acest fel sunt adesea descurajați să investească la nivel transfrontalier prin intermediul platformelor de finanțare participativă. Din aceleași motive, furnizorii de servicii de finanțare participativă care operează astfel de platforme sunt descurajați să își ofere serviciile în alte state membre decât cel în care sunt stabiliți. Prin urmare, serviciile de finanțare participativă s-au desfășurat, până în prezent, preponderent la nivel național, ceea ce a împiedicat crearea unei piețe a finanțării participative la nivelul Uniunii și a împiedicat astfel accesul mediului de afaceri la serviciile de finanțare participativă, în special în cazul în care activitatea de afaceri se desfășoară pe piețe naționale mai mici.
(7) Pentru a promova serviciile de finanțare participativă la nivel transfrontalier și pentru a facilita exercitarea libertății de a presta și de a beneficia de aceste servicii pe piața internă, este necesar să fie abordate obstacolele existente în calea bunei funcționări a pieței interne a serviciilor de finanțare participativă și să se asigure un nivel ridicat de protecție a investitorilor prin stabilirea unui cadru de reglementare la nivelul Uniunii.
(8) Prin abordarea obstacolelor în calea funcționării pieței interne a serviciilor de finanțare participativă, prezentul regulament urmărește să promoveze activitățile transfrontaliere de finanțare a afacerilor. Prin urmare, serviciile de finanțare participativă legate de acordarea de împrumuturi consumatorilor, astfel cum sunt definiți la articolul 3 litera (a) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), nu ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament.
(9) Pentru a se evita arbitrajul de reglementare și a se asigura supravegherea eficace a furnizorilor de servicii de finanțare participativă, ar trebui ca acestora să li se interzică să preia depozite sau alte fonduri rambursabile de la populație, cu excepția cazului în care sunt, de asemenea, autorizați ca instituții de credit în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). Cu toate acestea, statele membre ar trebui să se asigure că dreptul lor intern nu prevede obligația de a deține o autorizație ca instituție de credit sau orice altă autorizație, derogare sau scutire individuală de către dezvoltatorii de proiecte sau investitori atunci când acceptă fonduri sau acordă împrumuturi cu scopul de a le oferi unor proiecte de finanțare participativă sau de a investi în astfel de proiecte.
(10) Prestarea de servicii de finanțare participativă urmărește să faciliteze finanțarea unui proiect prin atragerea de capital de la un număr mare de persoane care contribuie în parte cu sume relativ mici investite prin intermediul unui sistem de informații online accesibil publicului. Astfel, serviciile de finanțare participativă sunt accesibile unui grup nelimitat de investitori care primesc concomitent propuneri de investiții și acestea presupun atragerea de fonduri în principal de la persoane fizice, inclusiv de la persoane care nu au disponibilități financiare ridicate. Prezentul regulament ar trebui să se aplice serviciilor de finanțare participativă care constă în prestarea în comun de servicii constând în primirea și transmiterea ordinelor clienților și plasarea de valori mobiliare sau instrumente admise în scopul finanțării participative, fără un angajament ferm, prin intermediul unei platforme publice care le asigură investitorilor acces nerestricționat. Principala caracteristică a serviciilor de finanțare participativă, prin comparație cu anumite servicii de investiții prestate în temeiul Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5), o reprezintă prestarea în comun a serviciilor respective, chiar dacă, la nivel individual, serviciile menționate corespund celor care intră sub incidența directivei respective.
(11) În ceea ce privește finanțarea participativă bazată pe creditare, prezentul regulament ar trebui să se aplice serviciilor de finanțare participativă care constau în facilitarea acordării de împrumuturi, inclusiv servicii precum prezentarea ofertelor de finanțare participativă clienților și stabilirea prețurilor sau evaluarea riscului de credit al proiectelor de finanțare participativă sau a dezvoltatorilor de proiecte. Definiția serviciilor de finanțare participativă ar trebui să țină seama de diferitele modele de afaceri care permit încheierea unui contract de împrumut între unul sau mai mulți investitori și unul sau mai mulți dezvoltatori de proiecte prin intermediul unei platforme de finanțare participativă. Împrumuturile care intră sub incidența prezentului regulament ar trebui să fie împrumuturi cu obligația necondiționată de a rambursa investitorului o sumă convenită, rolul platformelor de finanțare participativă bazate pe creditare fiind doar acela de a facilita încheierea de contracte de împrumut între investitori și dezvoltatori de proiecte, fără ca furnizorul de servicii de finanțare participativă să acționeze în vreun moment drept împrumutător al dezvoltatorului de proiect. Facilitarea acordării de împrumuturi care intră sub incidența prezentului regulament se distinge de activitatea unei instituții de credit, care acordă credite în nume propriu și atrage depozite sau alte fonduri rambursabile de la populație.
(12) Pentru a presta servicii, furnizorii de servicii de finanțare participativă operează sisteme de informații online accesibile public, inclusiv sisteme în care este necesară înregistrarea utilizatorilor.
(13) Pentru finanțarea participativă bazată pe investiții, transferabilitatea constituie o garanție importantă pentru ca investitorii să se poată retrage din investiție, deoarece le oferă posibilitatea de a-și înstrăina participația pe piețele de capital. Prin urmare, prezentul regulament reglementează și autorizează serviciile de finanțare participativă referitoare la valori mobiliare transferabile. Părțile sociale ale anumitor societăți comerciale cu răspundere limitată înregistrate în conformitate cu dreptul intern al statelor membre sunt, de asemenea, liber transferabile pe piețele de capital și, prin urmare, nu ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament.
(14) Într-o serie de state membre, anumite instrumente admise în scopul finanțării participative intră sub incidența dreptului intern care reglementează transferul lor, precum obligația autentificării notariale a transferului. Prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a se aduce atingere dreptului intern care reglementează transferul unor astfel de instrumente.
(15) Deși ofertele inițiale de monede au potențialul de a finanța IMM-uri, start-up-uri inovatoare și întreprinderi în curs de extindere inovatoare și pot accelera transferul de tehnologie, prin caracteristicile lor, acestea diferă considerabil de serviciile de finanțare participativă reglementate de prezentul regulament.
(16) Date fiind riscurile asociate investițiilor de finanțare participativă, pentru asigurarea unei protecții eficace a investitorilor și pentru stabilirea unui mecanism de disciplină a pieței, este adecvat să se impună un plafon al valorii totale pentru ofertele de finanțare participativă făcute de un dezvoltator de proiect. În consecință, plafonul respectiv ar trebui să fie stabilit la 5 000 000 EUR, care reprezintă plafonul utilizat de majoritatea statelor membre pentru a scuti ofertele publice de valori mobiliare de obligația de a publica un prospect în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului (6).
(17) Suprapunerea cadrului de reglementare stabilit prin prezentul regulament cu cel stabilit prin Regulamentul (UE) 2017/1129, datorată plafonului de 5 000 000 EUR, ar putea amplifica riscul de arbitraj de reglementare și ar putea avea un efect perturbator asupra accesului la finanțare și a dezvoltării piețelor de capital în anumite state membre. În plus, până în prezent doar câteva state membre au stabilit un cadru juridic specific de reglementare a platformelor și a serviciilor de finanțare participativă. Având în vedere că, la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1129, unele state membre au stabilit plafonul de scutire a ofertelor publice de valori mobiliare de obligația de a publica un prospect la o valoare mai mică de 5 000 000 EUR și ținând seama de eforturile speciale pe care aceste state membre ar trebui să le depună pentru a adapta dreptul intern și a asigura aplicarea plafonului unic în temeiul prezentului regulament, acesta ar trebui să prevadă o derogare temporară, fără posibilitate de reînnoire, pentru a permite acestor state membre să depună acest efort semnificativ. Respectiva derogare temporară ar trebui să aibă o durată cât mai scurtă cu putință, astfel încât să perturbe cât mai puțin funcționarea pieței interne.
(18) Pentru a menține un standard ridicat de protecție a investitorilor, pentru a reduce riscurile asociate finanțării participative și pentru a asigura tratamentul echitabil al tuturor clienților, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să dispună de o politică elaborată astfel încât să se asigure faptul că proiectele prezentate pe platformele lor sunt selectate într-un mod profesionist, corect și transparent, iar serviciile de finanțare participativă sunt prestate în același mod.
(19) Pentru a îmbunătăți serviciile prestate clienților lor, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să aibă posibilitatea să le propună investitorilor individuali proiecte de finanțare participativă în funcție de unul sau mai mulți parametri specifici sau de indicatori de risc, precum tipul sau domeniul de activitate sau un rating de credit pe care investitorul l-a comunicat în prealabil furnizorului de servicii de finanțare participativă. Cu toate acestea, autorizația obținută în temeiul prezentului regulament nu ar trebui să le confere furnizorilor de servicii de finanțare participativă dreptul de a presta servicii de administrare a portofoliilor individuale sau colective de active. Pentru a garanta faptul că investitorilor potențiali le sunt oferite oportunități de investiții cu respectarea principiului neutralității, furnizorii de servicii de finanțare participativă nu ar trebui să plătească sau să accepte nicio remunerație, reducere sau beneficiu nepecuniar pentru a direcționa ordinele investitorilor către o anumită ofertă de pe platforma lor sau de pe platforma unui terț.
(20) Modelele de afaceri care utilizează procese automatizate prin care furnizorul de servicii de finanțare participativă alocă automat fondurile unor proiecte de finanțare participativă în concordanță cu parametrii și indicatorii de risc stabiliți în prealabil de către investitor (așa-numitele investiții automate) ar trebui să fie considerate ca fiind administrare de portofolii individuale de împrumuturi.
(21) Existența unor instrumente de filtrare pe o platformă de finanțare participativă care intră sub incidența prezentului regulament nu ar trebui să fie considerată consultanță de investiții în sensul Directivei 2014/65/UE, în măsura în care aceste instrumente furnizează informații clienților într-un mod neutru, care nu constituie o recomandare. Printre astfel de instrumente ar trebui să fie incluse și instrumentele care afișează rezultate pe baza unor criterii raportate la caracteristici ale produsului strict obiective. Caracteristicile obiective ale unui produs în contextul unei platforme de finanțare participativă ar putea fi criterii predefinite ale proiectului, cum ar fi sectorul economic, instrumentul utilizat și rata dobânzii, sau categoria de risc care divulgă informații suficiente cu privire la metoda de calcul. În mod similar, datele financiare esențiale calculate fără marjă de apreciere ar trebui, de asemenea, să fie considerate criterii obiective.
(22) Prezentul regulament are scopul de a facilita investițiile directe și de a evita crearea unor posibilități de arbitraj de reglementare pentru intermediarii financiari reglementați în temeiul altor acte juridice ale Uniunii, în special al actelor juridice ale Uniunii care reglementează administratorii de active. Prin urmare, utilizarea unor structuri juridice, inclusiv a vehiculelor investiționale, ca intermediari între proiectul de finanțare participativă și investitori, ar trebui să fie strict reglementată și autorizată numai în cazul în care acest lucru este justificat prin faptul că permite unui investitor să achiziționeze o participație, de exemplu într-un activ nelichid sau un activ indivizibil prin emisiunea de valori mobiliare de către un vehicul investițional.
(23) Asigurarea eficacității sistemului de guvernanță este esențială pentru administrarea adecvată a riscurilor și pentru prevenirea conflictelor de interese. Prin urmare, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să dispună de mecanisme de guvernanță care să asigure administrarea lor eficace și prudentă. Persoanele fizice care răspund de administrarea acestora ar trebui să aibă o bună reputație și un nivel suficient de cunoștințe, competențe și experiență. Furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui, de asemenea, să stabilească proceduri referitoare la primirea și tratarea plângerilor adresate de clienți.
(24) Clienții sunt expuși unor potențiale riscuri în legătură cu furnizorii de servicii de finanțare participativă, în special unor riscuri operaționale. Pentru a proteja clienții împotriva unor astfel de riscuri, furnizorilor de servicii de finanțare participativă ar trebui să li se aplice anumite cerințe prudențiale.
(25) Furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să aibă obligația de a elabora planuri de continuitate a activității care să abordeze riscurile aferente unei disfuncționalități a furnizorului de servicii de finanțare participativă. Astfel de planuri de continuitate a activității ar trebui să cuprindă prevederi referitoare la tratarea funcțiilor critice, care, în funcție de modelul de afaceri al furnizorului de servicii de finanțare participativă, ar putea include prevederi privind continuitatea administrării împrumuturilor în curs, notificarea clienților și transferul modalităților de păstrare în siguranță a activelor.
(26) Furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să funcționeze ca intermediari neutri între clienți pe platformele lor de finanțare participativă. În vederea prevenirii conflictelor de interese, ar trebui stabilite anumite cerințe cu privire la furnizorii de servicii de finanțare participativă, la acționarii, membrii organului de conducere și angajații acestora, precum și la orice persoană fizică sau juridică care are o legătură strânsă cu aceștia prin relații de control. În special, furnizorilor de servicii de finanțare participativă ar trebui să li se interzică orice participare la ofertele de finanțare participativă de pe platformele lor de finanțare participativă. Acționarii principali, membrii organului de conducere și angajații, precum și orice persoană fizică sau juridică care are o legătură strânsă cu aceștia prin relații de control nu ar trebui să acționeze drept dezvoltatori de proiecte în legătură cu serviciile de finanțare participativă prestate prin platforma lor de finanțare participativă. Cu toate acestea, respectivilor acționari principali, membri ai organului de conducere, angajați și respectivelor persoane fizice sau juridice nu ar trebui să li se interzică să acționeze ca investitori în proiectele oferite pe platforma lor de finanțare participativă, cu condiția să existe garanții adecvate împotriva conflictelor de interese.
(27) În interesul furnizării eficiente și în bune condiții a serviciilor de finanțare participativă, furnizorilor acestor servicii ar trebui să li se permită să încredințeze, integral sau parțial, orice funcție operațională unor terți, cu condiția ca astfel de externalizare să nu afecteze calitatea controalelor interne ale furnizorilor de servicii de finanțare participativă sau exercitarea unei supravegheri eficace a furnizorilor de servicii de finanțare participativă. Cu toate acestea, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să rămână pe deplin responsabili de respectarea prezentului regulament în ceea ce privește activitățile externalizate.
(28) Cerințele privind păstrarea în condiții de siguranță a activelor sunt esențiale pentru a garanta protecția investitorilor care primesc servicii de finanțare participativă. Valorile mobiliare sau instrumentele admise în scopul finanțării participative care pot fi înregistrate într-un cont de instrumente financiare sau care pot fi livrate fizic unui custode ar trebui să fie păstrate în siguranță de un custode calificat, care este autorizat în temeiul Directivei 2013/36/UE sau al Directivei 2014/65/UE. În funcție de tipul lor, activele care trebuie păstrate în condiții de siguranță fie se păstrează în custodie, ca în cazul valorilor mobiliare care pot fi înregistrate într-un cont de instrumente financiare sau care pot fi livrate fizic, fie sunt supuse unor proceduri de verificare a proprietății și de păstrare a evidențelor. Păstrarea în condiții de siguranță a valorilor mobiliare sau a instrumentelor admise în scopul finanțării participative care, în temeiul dreptului intern, sunt înregistrate numai la dezvoltatorul de proiect sau la reprezentantul acestuia, precum investițiile în societăți necotate, sau care sunt păstrate într-un cont separat individual pe care un client l-ar putea deschide direct la un depozitar central de titluri de valoare, este considerată echivalentă cu păstrarea în condiții de siguranță a activelor de către custozi calificați.
(29) Întrucât numai prestatorii de servicii de plată sunt autorizați să presteze servicii de plată în sensul definiției din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului (7), autorizarea de a presta servicii de finanțare participativă nu echivalează cu o autorizare de a presta totodată servicii de plată. Prin urmare, ar trebui precizat că, în cazul în care un furnizor de servicii de finanțare participativă prestează astfel de servicii de plată în legătură cu serviciile sale de finanțare participativă, acesta trebuie să fie, de asemenea, prestator de servicii de plată în sensul definiției din Directiva (UE) 2015/2366. Cerința respectivă nu aduce atingere entităților autorizate în temeiul Directivei 2014/65/UE care desfășoară una dintre activitățile menționate la articolul 3 din Directiva (UE) 2015/2366 și cărora le revine, de asemenea, obligația de notificare prevăzută la articolul 37 din Directiva (UE) 2015/2366. Pentru a permite supravegherea adecvată a acestor activități, furnizorul de servicii de finanțare participativă ar trebui să informeze autoritățile competente dacă intenționează să presteze el însuși servicii de plată, după obținerea autorizației corespunzătoare, sau dacă aceste servicii vor fi externalizate către o parte terță autorizată.
(30) Dezvoltarea și buna funcționare a serviciilor de finanțare participativă la nivel transfrontalier este posibilă doar la o scară suficient de largă și dacă publicul are încredere în aceste servicii. Prin urmare, este necesar să se stabilească cerințe uniforme, proporționale și direct aplicabile pentru autorizarea furnizorilor de servicii de finanțare participativă. Cerințele aplicabile serviciilor de finanțare participativă ar trebui, prin urmare, să faciliteze prestarea transfrontalieră a acestor servicii, să reducă riscurile operaționale și să asigure un grad ridicat de transparență și de protecție a investitorilor.
(31) Pentru a asigura supravegherea eficace a furnizorilor de servicii de finanțare participativă, ar trebui să poată solicita autorizarea ca furnizori de servicii de finanțare participativă în temeiul prezentului regulament numai persoanele juridice care au un sediu efectiv și stabil în Uniune și dispun inclusiv de resursele necesare.
(32) Serviciile de finanțare participativă pot fi expuse riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, astfel cum se subliniază în Raportul Comisiei adresat Parlamentului European și Consiliului la 26 iunie 2017 privind evaluarea riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului care afectează piața internă și sunt legate de activități transfrontaliere. Prin urmare, ar trebui să fie prevăzute garanții atunci când se stabilesc condițiile de autorizare a furnizorilor de servicii de finanțare participativă și de evaluare a bunei reputații a persoanelor fizice care răspund de administrarea lor, inclusiv prin limitarea prestării de servicii de plată numai de către entități autorizate cărora li se aplică cerințele privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului. În vederea consolidării integrității pieței prin combaterea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, și ținând seama de valoarea fondurilor care pot fi atrase printr-o ofertă de finanțare participativă în conformitate cu prezentul regulament, Comisia ar trebui să evalueze necesitatea și proporționalitatea respectării de către furnizorii de servicii de finanțare participativă a obligațiilor de a respecta dispozițiile de drept intern care transpun Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (8) în ceea ce privește spălarea banilor sau finanțarea terorismului, precum și necesitatea și proporționalitatea adăugării furnizorilor de servicii de finanțare participativă pe lista entităților obligate în sensul directivei respective.
(33) Pentru a le permite furnizorilor de servicii de finanțare participativă să își desfășoare activitatea la nivel transfrontalier fără să se confrunte cu norme divergente și pentru a facilita, astfel, finanțarea proiectelor din întreaga Uniune de către investitori din diferite state membre, statelor membre nu ar trebui să li se permită să impună cerințe suplimentare furnizorilor de servicii de finanțare participativă care sunt autorizați în temeiul prezentului regulament.
(34) Procesul de autorizare ar trebui să le permită autorităților competente să fie informate cu privire la serviciile pe care potențialii furnizori de servicii de finanțare participativă intenționează să le presteze, inclusiv cu privire la platformele de finanțare participativă pe care intenționează să își desfășoare activitatea, să evalueze calitatea gestionării acestora și să evalueze organizarea și procedurile lor interne stabilite pentru a asigura respectarea prezentului regulament.
(35) Pentru a asigura o supraveghere adecvată și a evita sarcini administrative disproporționate, entitățile care au fost autorizate în temeiul Directivei 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9) sau al Directivelor 2013/36/UE, 2014/65/UE sau (UE) 2015/2366 și care intenționează să presteze servicii de finanțare participativă ar trebui să poată deține o autorizație atât în temeiul uneia dintre directivele menționate, cât și în temeiul prezentului regulament. În astfel de cazuri, ar trebui să se aplice o procedură simplificată de autorizare, iar autoritățile competente nu ar trebui să solicite prezentarea unor documente sau dovezi pe care le au deja la dispoziție.
(36) Pentru a facilita transparența față de investitori în ceea ce privește prestarea serviciilor de finanțare participativă, Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) înființată prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (10) (ESMA) ar trebui să elaboreze un registru public actualizat al tuturor furnizorilor autorizați de servicii de finanțare participativă în conformitate cu prezentul regulament. Registrul respectiv ar trebui să includă informații referitoare la toate platformele de finanțare participativă care își desfășoară activitatea în Uniune.
(37) O autorizație acordată în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie retrasă dacă furnizorul de servicii de finanțare participativă nu mai îndeplinește condițiile pentru acordarea autorizației. De asemenea, autoritățile competente ar trebui să poată retrage autorizația acordată în temeiul prezentului regulament în cazul în care un furnizor de servicii de finanțare participativă sau un terț care acționează în numele său își pierde autorizația care îi permite să presteze servicii de plată în temeiul Directivei (UE) 2015/2366 sau servicii de investiții în temeiul Directivei 2014/65/UE, ori în cazul în care un furnizor de servicii de finanțare participativă care este, de asemenea, prestator de servicii de plată, sau membri ai organului său de conducere, angajați ai acestuia sau terți care acționează în numele său, încalcă dispozițiile de drept intern care transpun Directivei (UE) 2015/849.
(38) Pentru a presta clienților o gamă largă de servicii, furnizorilor de servicii de finanțare participativă autorizați în temeiul prezentului regulament ar trebui să li se permită să desfășoare și alte activități decât prestarea de servicii de finanțare participativă, permise în temeiul unei autorizații emise conform prezentului regulament.
(39) Pentru a se asigura o bună înțelegere a naturii serviciilor de finanțare participativă și a riscurilor, costurilor și comisioanelor aferente acestor servicii, furnizorii acestor servicii ar trebui să pună la dispoziția clienților lor informații corecte, clare și care nu induc în eroare.
(40) Furnizorii de servicii de finanțare participativă care prestează servicii de finanțare participativă constând în facilitarea acordării de împrumuturi ar trebui să pună la dispoziția tuturor clienților anumite informații relevante, cum ar fi ratele de nerambursare ale împrumuturilor.
(41) Furnizorii de servicii de finanțare participativă care evaluează bonitatea proiectelor de finanțare participativă sau care sugerează prețurile pentru ofertele de finanțare participativă ar trebui să prezinte principalele elemente ale metodologiei utilizate. Obligația de a prezenta metodele de calcul al bonității sau de stabilire a prețului sau a ratei dobânzii nu ar trebui să fie interpretată ca fiind o obligație de a dezvălui informații comerciale sensibile sau într-un mod în care să împiedice inovarea.
(42) Pentru a asigura o protecție adecvată a investitorilor din diferite categorii de investitori care participă la proiecte de finanțare participativă, facilitând totodată fluxurile de investiții, prezentul regulament face o distincție între investitorii sofisticați și cei nesofisticați și stabilește diferite niveluri de garanții pentru protecția investitorilor, corespunzătoare fiecăreia dintre aceste categorii. Distincția dintre investitorii sofisticați și investitorii nesofisticați ar trebui să se bazeze pe distincția dintre clienții profesionali și clienții de retail stabilită în Directiva 2014/65/UE. Distincția respectivă ar trebui să țină seama, totuși, de particularitățile pieței finanțării participative. În special, distincția între investitorii sofisticați și investitorii nesofisticați prevăzută în prezentul regulament ar trebui, să țină seama, în plus, de experiența potențialilor investitori și cunoștințele acestora în domeniul finanțării participative, care ar trebui să fie reevaluate la fiecare doi ani.
(43) Produsele financiare comercializate pe platformele de finanțare participativă nu sunt identice cu produsele tradiționale de investiții sau cu produsele de economisire și nu ar trebui să fie comercializate ca atare. Cu toate acestea, pentru a se asigura că investitorii nesofisticați potențiali înțeleg nivelul de risc asociat investițiilor de finanțare participativă, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să aibă obligația de a testa cunoștințele investitorilor nesofisticați potențiali la intrarea pe piață pentru a determina gradul lor de înțelegere cu privire la astfel de investiții. Furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să-i avertizeze în mod explicit pe investitorii nesofisticați potențiali care nu au suficiente cunoștințe, competențe și experiență, cu privire la faptul că serviciile de finanțare participativă prestate ar putea să nu fie adecvate pentru aceștia.
(44) Dat fiind că investitorii sofisticați sunt, prin definiție, conștienți de riscurile asociate investițiilor în proiecte de finanțare participativă, nu este necesară testarea cunoștințelor acestora la intrarea pe piață. De asemenea, furnizorii de servicii de finanțare participativă nu ar trebui să aibă obligația de a transmite avertizări de risc investitorilor sofisticați.
(45) Pentru a se asigura că investitorii nesofisticați au citit și au înțeles avertizările de risc explicite transmise de furnizorul de servicii de finanțare participativă, acești investitori ar trebui să recunoască în mod expres riscurile pe care și le asumă atunci când investesc într-un proiect de finanțare participativă. Pentru a menține un nivel ridicat de protecție a investitorilor și deoarece absența unei astfel de recunoașteri indică o posibilă lipsă de înțelegere a riscurilor aferente, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să accepte investiții din partea unor investitori nesofisticați numai dacă aceștia au recunoscut în mod expres că au primit și înțeles avertizările respective.
(46) Dat fiind riscul asociat proiectelor de finanțare participativă, investitorii nesofisticați ar trebui să evite supraexpunerea în aceste proiecte. Există riscul semnificativ de a pierde o parte importantă din sumele investite inițial sau chiar de a suferi pierderi totale. Prin urmare, este adecvat să se stabilească o sumă maximă pe care investitorii nesofisticați o pot investi într-un singur proiect, fără alte garanții. În mod contrar, investitorii sofisticați, care au experiența, cunoștințele sau capacitatea financiară necesare sau o combinație a acestora, nu ar trebui să fie limitați de o astfel de sumă maximă.
(47) Pentru a consolida protecția investitorilor nesofisticați, este necesar să se stabilească o perioadă de reflecție în care investitorul nesofisticat potențial să își poată revoca oferta de a investi sau expresia de interes într-o anumită ofertă de finanțare participativă, fără să prezinte un motiv și fără să fie penalizat. Această măsură este necesară pentru a evita situația în care un investitor nesofisticat potențial, acceptând o ofertă de finanțare participativă, acceptă astfel și oferta de a se angaja într-un contract obligatoriu din punct de vedere juridic fără să aibă posibilitatea de a se retrage într-un interval de timp adecvat. Perioada de reflecție nu este necesară atunci când un investitor nesofisticat potențial își poate exprima interesul pentru o anumită ofertă de finanțare participativă fără să se angajeze astfel el însuși într-un contract, cu excepția situației în care oferta de a investi este formulată sau expresia de interes este manifestată aproape de data prevăzută de expirare a ofertei sau de data de atingere a obiectivului de finanțare vizat. Furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să se asigure că nu are loc nicio colectare de fonduri de la investitor și niciun transfer de fonduri către dezvoltatorul de proiect înainte de expirarea perioadei de reflecție.
(48) Având în vedere efectele pe care dreptul de a revoca o ofertă de a investi sau o expresie de interes în cursul perioadei de reflecție le poate avea asupra costurilor atragerii de capital prin intermediul platformelor de finanțare participativă, Comisia ar trebui să evalueze, în cadrul raportului său întocmit în temeiul prezentului regulament, dacă perioada de reflecție ar trebui să fie scurtată astfel încât procesul de atragere de capital să fie mai eficient, fără să fie afectată protecția investitorilor.
(49) Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11) reglementează creanțele rezultate din incapacitatea unei firme de investiții de a rambursa investitorilor fondurile care le sunt datorate sau care le aparțin și pe care le dețin în numele acestora în legătură cu activitatea de investiții sau din incapacitatea acesteia de a restitui investitorilor instrumentele care le aparțin și pe care le deține, administrează sau gestionează în numele acestora în legătură cu activitatea de investiții. Având în vedere că păstrarea în condiții de siguranță a activelor care au legătură cu servicii de finanțare participativă prestate de o firmă de investiții care este autorizată totodată în temeiul Directivei 2014/65/UE nu presupune prestarea de servicii de investiții în sensul articolului 4 alineatul (1) punctul 2 din directiva menționată, investitorii nesofisticați ar trebui să fie informați, prin fișa cu informații esențiale privind investiția, că protecția acordată de sistemele de compensare pentru investitori nu se aplică valorilor mobiliare sau instrumentelor admise în scopul finanțării participative, achiziționate prin intermediul platformei de finanțare participativă. În plus, prestarea de servicii de finanțare participativă de către furnizorul de servicii de finanțare participativă respectiv nu ar trebui să fie considerată atragere de depozite în sensul articolului 2 alineatul (1) punctul 3 din Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului (12).
(50) Prezentul regulament definește conținutul fișei cu informații esențiale privind investiția, pe care furnizorii de servicii de finanțare participativă trebuie să le pună la dispoziția investitorilor potențiali pentru fiecare ofertă de finanțare participativă, pentru a permite acestora luarea unei decizii informate de investiții. Fișa cu informații esențiale privind investiția ar trebui să îi avertizeze pe investitorii potențiali că mediul investițional în care se află comportă riscuri care nu sunt acoperite nici de schemele de garantare a depozitelor stabilite în conformitate cu Directiva 2014/49/UE, nici de sistemele de compensare pentru investitori stabilite în conformitate cu Directiva 97/9/CE.
(51) Fișa cu informații esențiale privind investiția ar trebui să reflecte particularitățile finanțării participative bazate pe creditare și ale celei bazate pe investiții. În acest scop, ar trebui să existe obligația unor indicatori specifici și relevanți. De asemenea, fișa cu informații esențiale privind investiția ar trebui să țină seama, dacă sunt disponibile, de particularitățile și riscurile asociate dezvoltatorilor de proiecte și ar trebui să prezinte cu preponderență informații semnificative despre dezvoltatorii de proiecte, drepturile și comisioanele investitorilor, precum și tipul de valori mobiliare, de instrumente admise în scopul finanțării participative și de împrumuturi oferite. Dezvoltatorii de proiecte ar trebui să elaboreze fișa cu informații esențiale privind investiția deoarece aceștia sunt cei mai în măsură să furnizeze informațiile ce trebuie incluse în fișă. Cu toate acestea, deoarece furnizorii de servicii de finanțare participativă sunt cei responsabili pentru a pune la dispoziția investitorilor potențiali fișa cu informații esențiale privind investiția, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să garanteze că fișa cu informații esențiale privind investiția este clară, corectă și completă.
(52) Furnizorilor de servicii de finanțare participativă ar trebui să li se permită să prezinte mai multe informații decât cele solicitate în fișa cu informații esențiale privind investiția elaborată de dezvoltatorul de proiect. Astfel de informații ar trebui, totuși, să fie complementare și coerente cu celelalte informații puse la dispoziție în fișa cu informații esențiale privind investiția.
(53) În cazul în care un furnizor de servicii de finanțare participativă identifică o omisiune, o eroare sau o inexactitate în fișa cu informații esențiale privind investiția, care ar putea avea un efect important asupra randamentului preconizat al investiției, respectivul furnizor de servicii de finanțare participativă ar trebui să îi semnaleze cu promptitudine dezvoltatorului de proiect o astfel de omisiune, eroare sau inexactitate, iar acesta din urmă ar trebui să completeze sau să corecteze informațiile respective. Dacă fișa nu este completată sau corectată, furnizorul de servicii de finanțare participativă ar trebui, în anumite condiții, să suspende sau chiar să anuleze oferta de finanțare participativă.
(54) Pentru a se asigura accesul fluid și rapid la piețele de capital pentru start-up-uri și IMM-uri, pentru a reduce costurile de finanțare ale acestora și pentru a evita întârzierile și costurile pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă, aprobarea fișei cu informații esențiale privind investiția de către o autoritate competentă nu ar trebui să fie obligatorie.
(55) Dacă dreptul intern permite acest lucru, un furnizor de servicii de finanțare participativă ar trebui să poată transfera dreptul de proprietate asupra acțiunilor într-un proiect de finanțare participativă bazat pe investiții prin actualizarea sistemului său de informații. De asemenea, în interesul transparenței și al facilitării fluxului de informații, un furnizor de servicii de finanțare participativă ar trebui să ofere clienților care au realizat investiții prin platforma sa de finanțare participativă posibilitatea de a face publicitate, pe un buletin de anunțuri disponibil pe platforma sa de finanțare participativă, expresiei de interes de a cumpăra sau de a vinde împrumuturi, valori mobiliare sau instrumente admise în scopul finanțării participative care au fost oferite inițial pe platformele sa de finanțare participativă, cu condiția ca buletinul de anunțuri să nu reunească expresii de interes multiple de vânzare și de cumpărare ale unor terți într-un mod care să conducă la încheierea unui contract cu privire la astfel de anunțuri publicitare. Prin urmare, buletinul de anunțuri pus la dispoziție de un furnizor de servicii de finanțare participativă nu ar trebui să constituie un sistem intern de corelare care execută ordinele clienților pe bază multilaterală, decât dacă, în ceea ce privește valorile mobiliare, furnizorul de servicii de finanțare participativă deține, totodată, o autorizație separată ca firmă de investiții în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2014/65/UE sau ca piață reglementată în conformitate cu articolul 44 din directiva respectivă. Furnizorii de servicii de finanțare participativă care nu dețin o astfel de autorizație în ceea ce privește valorile mobiliare, ar trebui să informeze în mod clar investitorii că nu acceptă să primească ordine în scopul cumpărării sau vânzării de contracte în legătură cu investițiile realizate inițial pe platforma de finanțare participativă, că orice activitate de cumpărare sau vânzare de pe platforma lor de finanțare participativă relevă de aprecierea și responsabilitatea investitorului și că nu operează un loc de tranzacționare în conformitate cu Directiva 2014/65/UE.
(56) Pentru a facilita transparența și a asigura o documentare corespunzătoare a comunicărilor cu clienții, furnizorii de servicii de finanțare participativă ar trebui să păstreze toate evidențele corespunzătoare referitoare la serviciile și tranzacțiile lor.
(57) Pentru a garanta un tratament echitabil și nediscriminatoriu clienților lor, furnizorii de servicii de finanțare participativă care își promovează serviciile prin intermediul comunicărilor publicitare ar trebui să pună la dispoziție informații corecte, clare și care nu induc în eroare.
(58) Pentru a asigura o mai mare certitudine juridică pentru furnizorii de servicii de finanțare participativă care își desfășoară activitatea în Uniune și pentru a facilita accesul la piață, ar trebui să fie publicate electronic actele cu putere de lege și actele administrative naționale care reglementează în mod expres comunicările publicitare ale furnizorilor de servicii de finanțare participativă și care sunt aplicabile în statele membre, precum și rezumate ale acestor acte într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale. ESMA și autoritățile competente ar trebui să actualizeze permanent paginile lor de internet.
(59) Pentru a permite o mai bună înțelegere a amplorii diferențelor normative existente între statele membre în ceea ce privește cerințele aplicabile comunicărilor publicitare, autoritățile competente ar trebui să prezinte ESMA un raport anual detaliat cu privire la măsurile de asigurare a respectării legislației pe care le-au întreprins în acest domeniu.
(60) Pentru a se evita sarcini administrative și costuri nejustificate în legătură cu prestarea transfrontalieră de servicii de finanțare participativă, comunicările publicitare nu ar trebui să facă obiectul unor cerințe de traducere atunci când sunt puse la dispoziție în cel puțin una din limbile oficiale ale statului membru în care sunt difuzate comunicările publicitare sau într-o limbă acceptată de autoritățile competente din statul membru respectiv.
(61) Pentru a asigura o procedură eficientă de supraveghere și autorizare, statele membre ar trebui să delimiteze sarcinile și funcțiile care revin autorităților competente în temeiul prezentului regulament. Pentru a facilita cooperarea administrativă transfrontalieră eficientă, fiecare stat membru ar trebui să desemneze un punct unic de contact pentru a gestiona comunicarea cu ESMA și cu autoritățile competente din Uniune.
(62) Întrucât eficacitatea instrumentelor, a competențelor și a resurselor autorităților competente garantează eficacitatea supravegherii, prezentul regulament ar trebui să stabilească un set minim de competențe de supraveghere și investigare care să revină autorităților competente în conformitate cu dreptul intern. Respectivele competențe ar trebui exercitate, în cazul în care dreptul intern prevede acest lucru, în baza unei cereri prezentată autorităților judiciare competente. În exercitarea competențelor conferite de prezentul regulament, ESMA și autoritățile competente ar trebui să acționeze în mod obiectiv și imparțial și să își mențină autonomia în luarea deciziilor.
(63) Pentru identificarea cazurilor de încălcare a prezentului regulament, este necesar ca autoritățile competente să poată avea acces la alte locații decât reședințele private ale persoanelor fizice, pentru a confisca documente. Accesul la astfel de locații este necesar atunci când există suspiciuni întemeiate că există documente și alte date referitoare la obiectul unei inspecții sau al unei investigații și că acestea ar putea fi relevante pentru a se dovedi un caz de încălcare a prezentului regulament. În plus, accesul la astfel de locații este necesar atunci când persoana fizică sau juridică căreia i s-au solicitat deja informații nu se conformează acestei solicitări sau atunci când există motive întemeiate pentru a se considera că, dacă s-ar formula o astfel de solicitare, nu i s-ar da curs sau că documentele sau informațiile la care se referă solicitarea ar fi eliminate, modificate sau distruse.
(64) Pentru a garanta îndeplinirea cerințelor prevăzute în prezentul regulament, este important ca statele membre să ia măsurile necesare pentru a asigura aplicarea unor sancțiuni administrative adecvate și a altor măsuri administrative în cazurile de încălcare a prezentului regulament. Respectivele sancțiuni și măsuri ar trebui să fie eficace, proporționale și disuasive și să asigure o abordare comună în statele membre și un efect de descurajare. Prezentul regulament nu ar trebui să restrângă capacitatea statelor membre de a stabili un nivel mai ridicat al sancțiunilor administrative.
(65) Pentru a se garanta că deciziile prin care autoritățile competente aplică sancțiuni administrative sau alte măsuri administrative au un efect disuasiv asupra publicului în sens larg, acestea ar trebui să fie publicate, cu excepția cazului în care autoritatea competentă consideră că este necesar să opteze pentru publicarea cu titlu anonim, să amâne publicarea sau să nu le publice deloc.
(66) Cu toate că statele membre pot să stabilească sancțiuni cu caracter administrativ și penal pentru aceleași încălcări, acestea nu ar trebui să aibă obligația să stabilească norme privind sancțiuni administrative pentru cazurile de încălcare a prezentului regulament care intră sub incidența dreptului penal intern. Cu toate acestea, menținerea sancțiunilor penale în locul sancțiunilor administrative pentru cazurile de încălcare a prezentului regulament nu ar trebui să reducă sau să afecteze sub nicio formă capacitatea autorităților competente de a coopera, de a accesa și de a face schimb de informații în timp util cu autoritățile competente din alte state membre în sensul prezentului regulament, inclusiv după eventuala trimitere a cazurilor relevante de încălcare către autoritățile judiciare competente în vederea urmăririi penale.
(67) Întrucât fișa cu informații esențiale privind investiția este concepută să fie adaptată la particularitățile unei oferte de finanțare participativă și la nevoile de informare ale investitorilor, ofertele de finanțare participativă în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie excluse de la obligația de a publica un prospect în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1129, iar regulamentul respectiv ar trebui modificat în consecință.
(68) Avertizorii pot aduce informații noi în atenția autorităților competente care să le ajute să detecteze cazuri de încălcare a prezentului regulament și să aplice sancțiuni. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să asigure existența unor proceduri corespunzătoare pentru a le permite avertizorilor să semnaleze autorităților competente cazuri efective sau potențiale de încălcare a prezentului regulament și să le ofere protecție împotriva represaliilor. Acest lucru ar trebui să se realizeze prin modificarea Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (13) pentru ca aceasta să se aplice cazurilor de încălcare a prezentului regulament.
(69) În vederea precizării cerințelor prevăzute în prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește prelungirea perioadei de tranziție cu privire la serviciile de finanțare participativă prestate în conformitate cu dreptul intern. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (14). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(70) Pentru a promova aplicarea consecventă a prezentului regulament, inclusiv protecția adecvată a investitorilor și a consumatorilor din Uniune, ar trebui elaborate standarde tehnice. Ar fi eficient și oportun să li se încredințeze ESMA și Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) înființată prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (15) (ABE), ca organisme cu un nivel înalt de competențe de specialitate, sarcina de a elabora proiecte de standarde tehnice de reglementare care nu implică opțiuni de politică, pe care să le înainteze Comisiei.
(71) Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte standardele tehnice de reglementare elaborate de ESMA și ABE în ceea ce privește administrarea de portofolii individuale de împrumuturi, tratarea plângerilor, conflictele de interese, autorizarea ca furnizor de servicii de finanțare participativă, informarea clienților, prezentarea de informații cu privire la rata de nerambursare, testarea cunoștințelor la intrarea pe piață și simularea capacității de a suporta pierderi, fișa cu informații esențiale privind investiția și cooperarea dintre autoritățile competente. Comisia ar trebui să adopte standardele tehnice de reglementare prin intermediul unor acte delegate, în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentele (UE) nr. 1093/2010 și, respectiv, (UE) nr. 1095/2010.
(72) De asemenea, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte standardele tehnice de punere în aplicare elaborate de ESMA în ceea ce privește raportarea de către furnizorii de servicii de finanțare participativă, publicarea dispozițiilor de drept intern referitoare la cerințele privind activitățile publicitare și cooperarea dintre autoritățile competente și ESMA. Comisia ar trebui să adopte respectivele standarde tehnice de punere în aplicare prin intermediul unor acte de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.
(73) Orice operațiune de prelucrare de date cu caracter personal efectuată în contextul prezentului regulament, precum schimbul de astfel de date sau transmiterea lor de către autoritățile competente, ar trebui să se desfășoare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (16) și orice schimb sau transmitere de informații de către ESMA ar trebui să se desfășoare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (17).
(74) Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume acelea de a aborda fragmentarea cadrului juridic aplicabil serviciilor de finanțare participativă pentru a asigura buna funcționare a pieței interne în ceea ce privește aceste servicii, îmbunătățind în același timp protecția investitorilor și eficiența pieței și contribuind la crearea uniunii piețelor de capital, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(75) Data de aplicare a prezentului regulament ar trebui amânată pentru a fi corelată cu data de aplicare a dispozițiilor de drept intern care transpun Directiva (UE) 2020/1504 a Parlamentului European și a Consiliului (18), care exclude aplicarea Directivei 2014/65/UE furnizorilor de servicii de finanțare participativă care intră sub incidența prezentului regulament.
(76) Din motive de securitate juridică și având în vedere înlocuirea dispozițiilor de drept intern cu dispozițiile prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește tipurile de servicii de finanțare participativă care intră acum sub incidența prezentului regulament, este oportun să se stabilească dispoziții tranzitorii care să le permită persoanelor care prestează astfel de servicii de finanțare participativă în conformitate cu dreptul intern anterior prezentului regulament să își adapteze activitățile economice la prezentul regulament și să dispună de timp suficient pentru a solicita o autorizație în temeiul prezentului regulament. Prin urmare, astfel de persoane ar trebui să poată presta în continuare serviciile de finanțare participativă care intră sub incidența prezentului regulament în conformitate cu dreptul intern aplicabil până la 10 noiembrie 2022. În cursul acestei perioade de tranziție, statele membre pot stabili proceduri speciale prin care persoanele juridice care au fost autorizate în temeiul dreptului intern să presteze serviciile de finanțare participativă care intră sub incidența prezentului regulament să aibă posibilitatea să preschimbe autorizațiile naționale cu autorizații în temeiul prezentului regulament, cu condiția ca furnizorii de servicii de finanțare participativă să îndeplinească cerințele prevăzute în prezentul regulament.
(77) Furnizorii de servicii de finanțare participativă care nu au obținut autorizația în conformitate cu prezentul regulament până la 10 noiembrie 2022, nu ar trebui să emită, ulterior datei menționate, noi oferte de finanțare participativă. Pentru a se evita situația în care mobilizarea nivelului-țintă al capitalului în legătură cu un anumit proiect de finanțare participativă nu este finalizată până la 10 noiembrie 2022, cererile de finanțare ar trebui să se încheie până la data respectivă. Cu toate acestea, după 10 noiembrie 2022, administrarea contractelor existente, inclusiv colectarea și transferul creanțelor, prestarea de servicii de păstrare în siguranță a activelor sau procesarea evenimentelor corporative, poate continua în conformitate cu dreptul intern aplicabil.
(78) Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să fie interpretat și aplicat în conformitate cu aceste drepturi și principii.
(79) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/1725,